________________________________________________________________________

1

POPULATIA SI RETEAUA DE LOCALITATI

STUDIU DE FUNDAMENTARE PATJ DAMBOVITA

CAPITOL - POPULATIE

DECEMBRIE - 2013

________________________________________________________________________

2

1. INTRODUCERE

1.1 DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI

Denumirea lucrării : “POPULATIA STABILA A JUDETULUI

DAMBOVITA”;

Data elaborarii documentatiei : 2013 ;

Proiectant: SC ELADPRO SRL

1.2.SURSE DOCUMENTARE

La baza intocmirii prezentei documentatii au stat urmatoarele materiale documentare :

Datele statistice sunt furnizate de Centrul Judetean de statistica Dambovita.

Enciclopedia României;

Anuar statistic al României;

Informaţii furnizate de organismele teritoriale în ceea ce priveşte cadrastrul funciar al intravilanului şi extravilanului judetului Dambovita;

2. POPULATIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica in anul 2012 populatia stabila stabilă recenzată din România a scăzut cu peste 2,6 milioane de persoane în ultimul deceniu, ajungând la 19.043.767 de persoane şi atingând astfel cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 35 de ani, potrivit datelor preliminare ale celui mai recent recensământ făcute publice de către reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS).

Ea este însă similară cu cea înregistrată în urma recensământului din anul 1966 şi este mai mare cu peste 3,1 milioane de persoane decât cea din 1948 când populaţia stabilă a României era de 15.872.624 de persoane.

________________________________________________________________________

3

Cea mai mare populaţie stabilă înregistrată în ultimii 64 de ani a fost cea din 1992, când numărul românilor ajunsese la peste 22,8 milioane.

Populatia stabila a judetului Dambovita, conform datelor furnizate de INS pentru anul 2011, este de 509 673 locuitori ceea ce reprezinta 2,67% din totalul populatiei Romaniei. Pentru o mai buna intelegere a problemelor sociale cu care se confrunta judetul Dambovita, trebuie relevate cateva aspecte precum: evolutia populatiei, structura populatiei dupa diverse criterii, problemele legate de resursele si piata fortei de munca.

2.1 Evolutia populatiei

Analiza se va face cu populatia inregistrata la recensamantele din anii: 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 si 2012.

________________________________________________________________________

4

Evolutia populatiei in judetul Dambovita, Romania la recensamant :

Anul România

Regiunea Sud-

Muntenia Dambovita

Numărul

locuitorilor Numărul

locuitorilor Numărul

locuitorilor

1930 14280729 2343223

1948 15872624 2749671 409.272

1956 17489450 2975304 438.985

1966 19103163 3149107 453241

1977 21559910 3457915 527620

1992 22810035 3559737 562041

2002 21680974 3379406 541763

2012 21355849 3239247 518745

Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita

Se poate observa atat la nivelul tarii cat si al judetului tendinta de crestere a populatiei din 1948 pana in 1992 , an in care aceasta linie

25ianuarie

1948

21februarie

1956

15 martie1966

5 ianuarie1977

7 ianuarie1992

18 martie2002

20octombrie

2012

P O P U L A T I A L A R E C E N S A M I N T E L E D I N:

Dambovita 409272 438985 453241 527620 562041 541763 518745

Municipiisi orase

49972 102796 129541 119977 175523 159603 150043

Comune 359300 336189 323700 407643 386518 382160 368702

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

Populatia stabila a judetului Dambovita la recensamant

________________________________________________________________________

5

directoare se schimba brusc si se inregistreaza in evolutia populatiei o descrestere constanta. Tendintele demografice negative manifestate si inregistrate in ultimul deceniu ne arata ca, populatia stabila, ca volum total, a scazut de la 562041 locuitori cati erau inregistrati in 1992, la 518745 locuitori cati s-au inregistrat la recensamantul din 2012, adica o pierdere demografica de 43296 locuitori.

POPULATIA TOTALA -LA 1 IULIE (STABILA)

JUDETUL

P O P U L A T I A L A R E C E N S A M I N T E L E D I N:

25 ianuarie

1948

21 februarie

1956

15 martie 1966

5 ianuarie

1977

7 ianuarie

1992

18 martie 2002

20 octombrie

2012

Dambovita 409272 438985 453241 527620 562041 541763 518745

Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita

________________________________________________________________________

6

Populatia judetului Dambovita inregistreaza in perioada 1992 – 2012 o scadere accentuata datorata mai multor factori printre care diminuarea sporului natural, migratia populatiei, situatia economica inca precara.

Anii Romania Dambovita

1992 22810035 562041

2002 21680974 541763

2012 19043767 518745

Diferenta absoluta 3766268 43296

Diferenta relativa 16.5% 7.7%

Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita Evolutia populatiei judetului Dambovita cunoaste in perioada 1992 –

2012 o scadere de (7,7%) mai mica decat cea nationala ( de 16,5%). Astfel, populatia judetului a scazut cu aproximativ 43296 de persoane fata de efectivul inregistrat in anul 1992.

Scaderea populatiei intre 1992 si 2012 se inscrie in trendul inregistrat la nivel national.

2.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Pe medii de rezidenţă, la nivel judeţean preponderentă este populaţia rurală (69,2%), fiind printre cele mai ridicate ponderi la nivel de Regiune Sud Muntenia. Aceste ponderi ridicate ale populaţiei rurale se corelează cu ponderea ridicată a ocupării în sectorul agricol de subzistenţă şi implicit cu performanţele economice scăzute ale judeţului. În ceea ce priveşte repartiţia pe medii, la 1 iulie 2010, 30.8% din populaţia judeţului trăia în mediul urban şi 69.2% în mediul rural, faţă de 41.4% şi respectiv 58.6% cât se înregistra la nivel regional. Prin urmare judeţul Dâmboviţa este după judeţele Ilfov şi Giurgiu, cel mai slab judeţ din perspectiva urbanizării. Acest aspect negativ este amplificat şi de faptul că judeţul Dâmboviţa se numără printre cele 17 judeţe a căror reţea de localităţi urbane este în totalitate formată din municipii şi oraşe de mici dimensiuni (inclusiv reşedinţa de judeţ având o populaţie sub 100.000 de locuitori). (Sursa: INS).

________________________________________________________________________

7

JUDETUL

P O P U L A T I A L A R E C E N S A M I N T E L E D I N:

25 ianuarie

1948

21 februarie

1956

15 martie 1966

5 ianuarie

1977

7 ianuarie

1992

18 martie 2002

20 octombrie

2012

URBAN 49972 102796 129541 119977 175523 159603 150043

RURAL 359300 336189 323700 407643 386518 382160 368702

In anul 2012, populatia cu domiciliul stabil in oras este de 150043

2.2.1 Distribuţia pe sexe

ANEXA 1 Populaţia pe sexe la 1 iulie 2010

Total Masculîn Feminin

- număr persoane

România 21431298 10434143 10997155

Sud Muntenia

3258775 1587863 1670912

Dâmboviţa 529781 25 357 271424

- structura %

România 100,0 48,7 51,3

Sud Muntenia

100,0 48,7 51,3

Dâmboviţa 100,0 48,8 1,2

050000

100000150000200000250000300000350000400000450000

25

ian

uar

ie 1

94

8

21

feb

ruar

ie 1

95

6

15

mar

tie

19

66

5 ia

nu

arie

19

77

7 ia

nu

arie

19

92

18

mar

tie

20

02

20

oct

om

bri

e 2

01

2

P O P U L A T I A L A R E C E N S A M I N T E L E DI N:

URBAN

RURAL

Sursa: România 2010, Repere economice şi sociale, I.N.S., 2010 Dâmboviţa 2010, Repere economice şi sociale, D.J.S. Dâmboviţa, 2010

________________________________________________________________________

8

Structura pe sexe se caracterizează printr-o uşoară preponderenţă

numerică a populaţiei feminine. Astfel, la 1 iulie 2010, 51,2% din populaţia judeţului Dâmboviţa era de sex feminin şi 48,8% de sex masculin. La vârste tinere, până la 40 ani, raportul pe sexe este favorabil bărbaţilor, după această vârstă femeile devenind majoritare.

Structura pe sexe in anul 2012

2.4. Populaţia totală. Dinamica generală

La 1 iulie 2010, populaţia judeţului Dâmboviţa a fost de 529.781 locuitori, cu o densitate de 130,7 locuitori pe km2, situându-se pe locul 16 în ceea ce priveşte numărul populaţiei şi pe locul 6 al densităţii, în ierarhia judeţelor. Cu

DINAMICA PO PULAŢIEI

3374916 3358392 3342042 3329762 3312342 33008013284525 3271207 3258775

541431 539322 538126 537090 535087 533330 530849 530354 529781

0

1000000

2000000

3000000

4000000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

REGIUNEA SUD-MUNTENIA DÂMBOVIŢA

Fig. 2.1.1.

Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2010

________________________________________________________________________

9

anumite particularităţi, tendinţele demografice care s-au conturat la nivelul ţării în perioada de tranziţie se constată într-o formă sau alta şi în judeţul Dâmboviţa. Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale migraţiei interne/externe, au făcut ca populaţia judeţului să se diminueze în perioada 2002 - 2010 cu 11.650 persoane. La nivelul judeţului Dâmboviţa se constată un uşor trend descendent, de populaţie, care din punct de vedere demografic se apropie ca „performanţă” de media naţională. 2.5. Densitatea populatiei

Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita

Dezvoltarea sectorului secundar a condus la concentrarea unei populatii intr-o zona destul de restransa, densitatea populatiei fiind cu mult mai ridicata decat la nivelul tarii. Se observa ca si in judetul Dambovita exista o densitate a populatiei mai mare fata de media tarii.

2.6. Miscarea naturala a populatiei Miscarea naturala a populatiei este una din componentele care determina cresterea populatiei, alaturi de miscarea migratorie. Miscarea naturala surprinde doua fenomene demografice: natalitatea si mortalitatea.

79.8

94.58

127.96

Denistatea populatiei in anul 2012

România

Regiunea Sud-Muntenia

Dambovita

România Regiunea Sud-

Muntenia Dambovita

Numărul locuitorilor

Locuitori / km2

Numărul locuitorilor

Locuitori / km2

Numărul locuitorilor

Locuitori / km2

07.ian.92 22810035 95,7 3559737 103,3 562041 138,639

18.mar.02 21680974 90,9 3379406 98,1 541763 133,637

2012 19043767 79,8 3258775 94,58 518745 127.959

________________________________________________________________________

10

Rata natalitatii reprezinta numarul de copii nascuti intr-o perioada de timp determinata (1 an) la 1000 de locuitori. Natalitatea este un fenomen demografic supus transformarilor mediului economic si social. Astfel, aceasta este influentata de declinul economic care afecteaza familia si relatiile între membrii familiei.

Miscarea natura a populatie din Romania 1966-2007:

MISCAREA NATURALA A POPULATIEI

Anii Nascuti

Vii Decese Sporul natural Casatorii Divorturi

Nascuti Morti

Decese la o varsta

de sub 1 an

1966 273678 157445 116233 171243 25804 4072 12746

1977 423958 208685 215273 199794 25726 4144 13207

2002 210529 269666 - 59137 129018 31790 1319 3648

2007 214728 251965 -37237 189240 36308 1009 2574

MISCAREA NATURALA A POPULATIEI rata la 1000 de locuitori

Anii Nascuti

Vii Deces

e Sporul natural

Casatorii

Divorturi

Nascuti- Morti la

1000 nascuti

(vii+morti)

Decese la o varsta

de sub 1 an la 1000 nascuti-vii

1966 14,3 8,2 6,1 8,9 1,35 14,7 46,6

1977 19,6 9,6 10,0 9,2 1,19 9,7 31,2

2002 9,7 12,4 - 2,7 5,9 1,46 6,2 17,3

2007 10,0 11,7 - 1,7 8,8 1,69 4,7 12,0

Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita

________________________________________________________________________

11

Se observa ca cele 2 axe se intersecteaza rezultand un spor negativ

continuu de-a lungul anilor 2002-2007. Din 1966 si pana in 2007 sporul natural s-a diminuat cu 49%.

Miscarea naturla a populatie din Judetul Dambovita 1992-2012:

Nascuti vii pe sexe, medii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si

judete

Sexe Medii de rezidenta

Macroregiuni, regiuni de

dezvoltare si judete

Ani

Anul 1992

Anul 2002

Anul 2012

UM: Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Total Total Dambovita 6656 5297 4749

1 2 3 4

Anii 1966 1977 2002 2007

NascutiVii

273678 423958 210529 214728

Decese 157445 208685 269666 251965

050000

100000150000200000250000300000350000400000450000

Nu

mar

Evolutia natalitatii si mortalitatii in perioada 1966 - 2007

________________________________________________________________________

12

Rata mortinatalitatii pe medii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Medii de rezidenta

Macroregiuni, regiuni de

dezvoltare si judete

Ani

Anul 1992

Anul 2002

Anul 2011

UM: Nascuti morti la 1000 nascuti vii si morti

Nascuti morti

la 1000 nascuti

Nascuti morti

la 1000 nascuti

Nascuti morti

la 1000 nascuti

Total Dambovita 5,5 3,6 2,7

Valorile inregistrate in judetul Dambovita sunt complet diferite de media nationala. Natalitatea este mult mai ridicata decat media nationala. Diferit fata de nivelul tarii este ca sporul natural este pozitiv si nu negativ .

2.7. Mişcarea migratorie

Un factor al scăderii populaţiei Regiunii Sud Muntenia este migraţia, atât cea internă, cât şi cea externă. Mutaţiile din structura socio-economică a României au determinat o intensă mobilitate teritorială a populaţiei, cu consecinţe directe în modificarea numărului şi structurii socio-demografice a populaţiei în profil teritorial. În cadrul migraţiei interne, fluxul rural-urban merită o menţiune deosebită, fiind cel care deţine cea mai mare pondere în cadrul acesteia. Referitor la segmentul de populaţie care este mai dispusă la modificarea domiciliului se constată o migrare a populaţiei tinere către oraş, mai întâi la şcoală, iar mai apoi prin integrarea pe piaţa muncii.

Mişcarea migratorie în anul 2007 – Judeţ Dâmboviţa

Regiune/ Judeţe

Sosiţi-total Din care sosiţi din: Plecaţi Din care plecaţi în: Migraţia externă Sold migratoriu

Judeţe ale

Regiunii Sud

Alte judeţe

În cadrul judeţului

Judeţe ale Regiunii

Sud

Alte judeţe

În cadrul judeţului

Sosiţi (imigran

ţi)

Plecaţi (emigranţi

)

Intern Inclusiv migraţia externă

Regiunea Sud

46640 4127 13968 28575 48106 4127 15404 28575 413 644 -1436 -1667

Dâmboviţa 8292 1003 2205 5084 7862 769 2009 5084 68 123 -430 -485

Anii tranziţiei au generat noi tendinţe privind migraţia internă a populaţiei, remarcându-se o inversare a fluxului migratoriu sat-oraş pe de o parte şi o reducere a migraţiei interne interjudeţene, pe de altă parte. Anul

________________________________________________________________________

13

1998 marchează o schimbare de sens a migraţiei sat-oraş, de acum înregistrându-se în mod constant un sold migratoriu pozitiv în mediul rural. Oraşul nu mai absoarbe, ca în trecut surplusul de forţă de muncă din mediul rural. Judeţul Dâmboviţa se înscrie în rândul judeţelor cu sold migratoriu negativ. În anul 2009 şi-au stabilit domiciliul în judeţul Dâmboviţa 8292 persoane, cu o rată a migraţiei interne de 15,6 persoane la 1.000 locuitori şi au plecat din judeţ 7862 persoane, cu o rată a migraţiei interne de 14,8 persoane la 1.000 locuitori.

Fluxurile migraţiei interne, urban şi rural,

determinate de schimbarea domiciliului, în anul 2009

Sosiţi Plecaţi

Număr % Număr %

Total 8292 100,0 7862 100,0

Din rural în urban 1418 17.1 2190 27.8

Din urban în urban 868 10.5 1080 13.7

Din rural în rural 2877 34.7 2630 33.5

Din urban în rural 3129 37.7 1962 25.0

Sursa: Baza de date pe judeţ –D.J.S. Dâmboviţa În cadrul stabilirilor de domiciliu în judeţul Dâmboviţa fluxul

migraţiilor din urban în rural şi din rural în rural deţineau cele mai mari ponderi (377% şi 34,7%). Motivele principale ale migraţiei interne sunt legate de problemele familiale (căsătorii, pensionări, etc.) în detrimentul celor legate de muncă. Reducerea migraţiei pe distanţe lungi în favoarea celei pe distanţe scurte, a făcut ca migraţia intrajudeţeană să depăşească semnificativ migraţia interjudeţeană. În anul 2009, numărul persoanelor provenite din alte judeţe care şi-au stabilit domiciliul în judeţul Dâmboviţa a fost de numai 3.208 (38,7% din totalul stabilirilor de domiciliu).

Alături de migraţia internă, un factor deosebit de important pentru structura populaţiei este şi migraţia externă. Imediat după 1990, când oamenii au putut circula liberi s-a constatat la nivelul judeţului un flux migratoriu extern mai important. Iniţial, au plecat persoane care aveau rude sau prieteni plecaţi. Schimbările din sistemul politico-social românesc au făcut ca populaţia din judeţ să se poată îndrepta atât spre ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi spre SUA, Canada şi Marea Britanie. După anul 1995, judeţul Dâmboviţa cunoaşte o emigrare a populaţiei (în special a celei tinere, fără ocupaţie) către Italia, Spania şi alte ţări europene.

________________________________________________________________________

14

3. Proiecţii demografice

Proiectarea populaţiei judeţului Dâmboviţa, până în anul 2025 Proiectarea populaţiei oferă înformaţii utile asupra posibilei evoluţii a

numărului şi structurii de vârstă a populaţiei şi pe grupe funcţionale (tânără, adultă, vârstnică, feminină în vârstă fertilă, şcolară şi preşcolară). Din punct de vedere demografic, principalii factori care acţionează asupra mărimii şi structurii populaţiei sunt fertilitatea, mortalitatea şi migraţia internă şi externă.

Evoluţia demografică recentă a constituit baza scenariilor de proiectare prin care s-a efectuat o anticipare a nivelului fertilităţii, speranţei de viaţă la naştere şi sporului migratoriu la nivelul judeţului până în anul 2025.

Evoluţia viitoare a populaţiei judeţului Dâmboviţa în varianta medie pe

sexe - mii persoane

2003 2015 2025

Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin

539,3 263,8 275,5 507,7 248,3 259,4 467,0 227,7 239,3

Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, I.N.S., 2004

Numărul populaţiei judeţului Dâmboviţa este anticipat să scadă până în anul 2025 cu aproximativ 72,3 mii persoane faţă de anul 2003. Scăderea populaţiei va fi moderată până în anul 2015 (cu o medie anuală de -0,5%) şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare (-0,8%), principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală.

Diferenţa pe sexe se va menţine aproximativ la acelaşi nivel, dar numeric va fi în continuă scădere în 2025 populaţia feminină va reprezenta 51,2% din populaţia judeţului faţă de 51,1% în 2003.

________________________________________________________________________

15

Evoluţia populaţiei judeţului Dâmboviţa pe grupe mari de vârstă în anul 2003, 2015 şi 2025

2003

2015 2025

mii persoane

pondere %

mii persoane

pondere %

mii persoan

e

pondere %

Total 539,3 100,0 507,7 100,0 467,0 100,0

0 – 14 ani 95,0 17,6 73,7 14,5 59,8 12,8

15 – 64 ani 366,2 67,9 358,5 70,6 326,8 70,0

65 ani şi peste 78,1 14,5 75,5 14,9 80,4 17,2

Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, I.N.S., 2004

Datorită menţinerii fertilităţii sub nivelul de înlocuire a generaţiilor, populaţia tânără (0-14 ani) va cunoaşte o scădere semnificativă în perioada 2003-2025, de la 95,0 mii persoane la 59,8 mii persoane (-37,1%). Ponderea tinerilor în totalul populaţiei se va diminua la rândul său de la 17,6% la 12,8%.

Populaţia adultă din judeţul Dâmboviţa va fi de 326,8 mii persoane în 2025 (cu 39,4 mii persoane mai puţin decât în 2003). Pe fondul scăderii numărului de tineri, ponderea populaţiei adulte în total populaţie va înregistra în prima parte a orizontului de timp proiectat o creştere uşoară (de la 67,9% în anul 2003 la 70,6% în 2015) după care va începe o uşoară scădere ajungând în anul 2025 la 70,0%.

În viitor procesul de îmbătrânire demografică va continua însă cu intensităţi diferite. Populaţia de 65 ani şi peste va scădea numeric până în anul 2015 cu 2,6 mii persoane faţă de anul 2003, în timp ce ponderea acesteia în total va creşte de la 14,5% la 14,9%. După 2015 populaţia vârstnică va creşte atât numeric cât şi ca pondere în total (+2,9% şi respectiv +2,3%).

Principalele concluzii din analiza demografică.

Imaginea furnizată de analiza demografică, se caracterizează prin următoarele aspecte:

scăderea numărului populaţiei s-a conturat ca o tendinţă de lungă durată iar continuarea acestei tendinţe pe termen lung este de natură să genereze mari probleme economico-sociale;

densitate superioara mediei pe ţară; scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei

rurale;

________________________________________________________________________

16

spor natural negativ; dominarea populaţiei de naţionalitate romana. profunzimea deteriorării structurii pe vârste a populaţiei în

contextul declinului natalităţii şi fertilităţii şi implicaţiile acestei deteriorări din perspectiva eventualelor redresări a stării demografice a ţării.

Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei are următoarele efecte

negative: reducerea numărului populaţiei active ; deteriorarea raportului de dependenţă economică; reducerea populaţiei de vârstă şcolară cu efecte negative

asupra întregului sistem educaţional şi asupra întregii vieţi economice şi sociale.

Îmbătrânirea populaţiei constatată la nivelul regiunii reclamă implementarea unor politici care să conducă la prelungirea vieţii active pentru adulţi.

Creşterea populaţiei pensionate înseamnă:

dezvoltarea şi extinderea la nivel naţional a serviciilor adecvate nevoilor specifice ale populaţiei vârstnice (asistenţa medicală comunitară, îngrijiri la domiciliu, terapia durerii, centre medicale de zi, centre comunitare de psihiatrie, unităţi medico-sociale);

dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ şi calitativ prin asigurarea de agenţi de turism – ghizi cu experienţă în a avea grijă de pensionari), dezvoltarea serviciilor de estetică şi înfrumuseţare. Se recomandă creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, estetica şi igiena corpului omenesc.

Declinul tranşei de vârstă 15–24 de ani ridică problema dezvoltării resurselor umane prin sprijinirea unei vieţi active pe piaţa muncii cât mai lungi şi o bătrâneţe activă. Aceasta presupune educaţia şi formarea pe parcursul întregii vieţi, retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

________________________________________________________________________

17

Prezumarea populatiei de perspectiva prin :

Metoda tendentionala prin proiectarea pentru perioada urmatoare a

sporului mediu pentru o perioada de 20 ani. Anul 2012: 518745 locuitori

Rata medie de crestere anuala – 0,002

Pi = Po (1 + r*n) => Pi=518745(1+0.002*20)=518745*1.04= 539494.9 locuitori

Pi = populatie prezumata Po = populatie existenta r = rata de crestere n = numarul de ani pentru prognoza ANUL 2032 – 539494.9 locuitori Tinand cont de populatia migratoare plecata temporar (sub 12 luni) in

numar de 22954 si de cea plecata pe perioada nedeterminata (peste 12 luni) in numar de 6328, avem un total de 29282 persoane.

Daca adaugam acest numar la populatia stabila a judetului Dambovita avem un total de 548027 persoane pentru anul 2012

________________________________________________________________________

18

Prezumarea populatiei de perspectiva prin :

metoda de crestere biologica (la care se adauga populatia migratoare) bazata pe cresterea naturala la care se adauga populatia migratoare. Sporul natural al populatiei in ultimii 10 ani este negativ. Presupunând ca populatia va creste dupa ce populatia migratoare se intoarce , aceasta va creşte în 2012 cu 29282 locuitori, ajungând la un efectiv de 548027 locuitori.

P=Po2012-2002 x St P=populatia preliminata Po2002=populatia existenta Po2012 = populatia propusa 2012 n=numarul de ani pentru care se face calculul Anul 2032: populatia 2012 - populatia 2002 x 2 + populatia 2012 = 548027- 518745 x 2 + 539494.9 =29282 x 2+518745 = 58564+518745=577309

ANUL 2032 – 577309 locuitori

________________________________________________________________________

19

Această tendinţă de crestere a volumului populaţiei trebuie susţinuta de orientarea politicilor locale spre populaţia tânără prin măsuri care să sprijine creşterea natalităţii:

acordarea unor facilităţi de ordin economico-financiar şi privind locuirea orientate

spre tinerele familii,

stimularea încadrării în muncă a tinerilor, diversificarea ofertei privind locurile de

muncă prin atragerea de investiţii locale,

creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor cu copii – învăţământ,

sănătate, consiliere familială,

susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a

se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de

naştere şi creştere a copiilor;

dar şi spre populaţia vârstnică prin măsuri care să conducă la creşterea speranţei de

viaţă a populaţiei orasului şi la creşterea calităţii vieţii acestora, precum:

asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea serviciilor de

asistenţă socială,

încurajarea persoanelor aflate în preajma vârstei de pensionare sau care au depăşit

vârsta de pensionare să rămână active, în câmpul muncii sau desfăşurând activităţi

individuale, suplinindu-şi astfel veniturile familiale,

creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor destinate persoanelor vârstnice.

Intocmit Arhitect urbanist Enache Lucian Urbanist diplomat Miruna Chiritescu