Doctorat - Alimentare Cu Apa Si Canalizare Localitati Urbane

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

TEZA DE DOCTORAT - REZUMAT -

CONTRIBUTII LA MANAGEMENTUL AUTORITATILOR

LOCALE PRIVIND REALIZAREA LUCRARILOR EDILITARE PENTRU LOCALITATI MICI SI MIJLOCII

Conducator stiintific: Prof.univ.dr.ing. NICOLAE POSTAVARU

Doctorand: Asist.univ.ing. ANA-MARIA ENE

2010

Contributii la managementul autoritatilor locale privind realizarea lucrarilor edilitare pentru localitati mici si mijlocii

Doresc sa exprim intreaga mea recunostinta si gratitudine conducatorului stiintific, prof.univ.dr.ing. Nicolae Postavaru, care m-a indrumat si m-a sfatuit pe intreaga perioada a elaborarii lucrarii. De asemenea, doresc sa multumesc colegilor de catedra, in special doamnei prof.univ.dr.ec. Marilena Ghita, pentru incurajari si sugestii. Nu in ultimul rand, doresc sa multumesc tatalui si sotului meu pentru sprijinul si rabdarea de care au dat dovada in tot acest timp.

Ana-Maria


CUPRINS

pag. teza pag. rezumat

INTRODUCERE 1 1 Alegerea temei de doctorat 1 1 Actualitatea temei de doctorat si gradul de investigare al problemei

1

1

Nivelul de cercetare 2 2 CAP. 1 PREZENTARE GENERALA 4 3 1.1. Scopul lucrarii de doctorat 4 3 1.2. Informatiile ce au stat la baza demersului stiintific 4 3 1.2.1. Alimentarea cu apa in sistem centralizat a zonelor

rurale

5 -

1.2.2. Alimentarea cu apa a localitatilor si populatiei din surse proprii

7

-

1.3. Obiectivele lucrarii de doctorat 9 4 1.4. Valoarea stiintifica si practica a temei cercetate 10 4 1.5. Legislatia nationala si europeana in domeniu 12 5 1.6. Caracteristicile generale ale serviciilor publice 14 6 1.6.1. Principalele caracteristici le serviciului public 23 - 1.6.2. Caracteristici ale administratiei publice locale 24 - 1.6.3. Componentele autoritatilor administratiei publice

locale

25 -

CAP. 2 TEHNOLOGII MODERNE PRIVIND SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE PENTRU LOCALITATI MICI SI MIJLOCII 29 7 2.1. Tehnologii de alimentare cu apa 30 7 2.1.1. Reteaua de alimentare cu apa 30 7 2.1.2. Nevoile de apa 31 8 2.1.3. Tipologia nevoilor de apa 32 8 2.1.3.1. Nevoile de apa ale asezarilor 32 8 2.1.3.2. Nevoile de apa ale unitatilor industriale 33 8 2.1.3.3. Nevoile de apa ale unitatilor

agrozootehnice

33

9 2.1.4. Variatia nevoilor de apa 33 9 2.1.5. Calitatea apei 35 11 2.1.6. Sursele de apa 36 - 2.1.7. Sisteme de captare a apei 37 - 2.1.7.1. Captarea apei subterane 37 - 2.1.7.2. Captarea apei din sursele de suprafata 37 -


2.1.8. Sisteme de tratare a apei 38 11 2.1.9. Sistemul de transport al apei 40 - 2.1.9.1. Aductiunile de apa 40 - 2.1.9.2. Reteaua de distributie a apei 41 - 2.2. Tehnologii de canalizare 44 12 2.2.1. Reteaua de canalizare 44 12 2.2.2. Sisteme de canalizare 45 12 2.2.3. Canalizarea apelor meteorice 46 - 2.2.4. Procese unitare pentru epurarea apelor 48 12 2.2.5. Tehnologii de epurare a apelor 49 13 CAP.3 MANAGEMENTUL DE PROIECT IN INVESTITII

51

14

3.1. Managementul resurselor 58 15 3.2. Determinarea necesarului de resurse 61 - 3.3. Programarea resurselor si optimizarea acestora 62 16 3.3.1. Alocarea resurselor 63 - 3.3.2. Nivelarea resurselor 65 - 3.3.3. Resurse umane 67 - 3.3.4. Resurse tehnologice 72 - 3.3.5. Resurse financiare 72 - 3.4. Fluxul de numerar (cash-flow-ul) 73 - CAP. 4 PROIECTAREA LUCRARILOR EDILITRE 78 17 4.1. Activitatea de proiectare 78 17 4.1.1. Tipuri de structuri organizatorice 79 - 4.1.1.1. Organizarea functionala 84 - 4.1.1.2. Organizarea pe proiecte 85 - 4.1.1.3. Organizarea matriceala 86 - 4.1.1.4. Proiecte cu mai multi manageri de proiect 88 - 4.1.2. Alegerea unei forme de organizare 89 17 4.1.3. Organizarea echipei de proiect 90 - 4.2. Documentatii utilizate in proiectarea investitiilor in constructii

92

-

4.2.1. Caietele de sarcini pe specialitati 93 - 4.2.1.1. Rolul si scopul caietelor de sarcini 93 - 4.2.1.2. Tipuri si forme de caiete de sarcini 94 - 4.2.1.3. Continutul caietelor de sarcini 94 - 4.2.2. Listele de cantitati de lucrari 95 - 4.3. Evaluarea lucrarilor 95 - 4.3.1. Elaborarea listelor de cantitati de lucrari 95 - 4.3.2. Stabilirea pretului unitar pe articol de lucrare 98 - 4.3.3. Devizul estimativ pe categorii de lucrari 99 - 4.3.4. Devizul general estimativ 101 -


4.4. Costurile de tratare si epurare a apei 102 - 4.4.1. Calculul costurilor pe articole de calculatie 103 - 4.4.2. Costuri directe 103 - 4.4.3. Cost de compartiment 104 - 4.4.4. Cost de realizare 104 - 4.4.5. Cost complet 104 - 4.4.6. Regia compartimentelor 104 - 4.4.7. Regia organizatiei 105 - 4.4.8. Calculul costului pe elemente de cheltuieli 105 - 4.4.9. Costul unitar al serviciului 105 - 4.4.10. Costul marginal 106 - CAP. 5 PLANIFICAREA LUCRARILOR DE EXECUTIE 107 18 5.1. Caracteristicile lucrarilor de constructii-montaj 107 18 5.2. Parametrii utilizati in programarea proceselor de constructii

108

-

5.2.1. Parametri organizatorici si cantitativi 108 - 5.2.2. Parametri de organizare in spatiu 109 - 5.2.3. Parametri de organizare in timp 109 - 5.2.4. Metode clasice de programare a executiei

proceselor complexe

109 -

5.2.4.1. Imbunatatirea programului de executie a proiectului

118

-

5.2.4.2. Metoda succesiunii 119 - 5.2.4.3. Metoda in paralel 121 - 5.2.4.4. Metoda in lant 121 - 5.3. Sisteme informatice utilizate in programarea lucrarilor de constructii

123

19

5.3.1. Microsoft Project 124 - 5.3.2. Primavera Planner Project 124 - 5.3.3. Spider Project Management 125 - CAP. 6 MONITORIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII EDILITARE - CERTIFICAREA CALITATII 127 19 6.1. Monitorizarea lucrarilor de constructii 127 19 6.1.1. Managementul calitatii proiectului 128 - 6.1.2. Calitatea 129 - 6.1.3. Ciclul calitatii 131 20 6.1.4. Costurile calitatii 132 - 6.1.5. Sistemul calitatii in constructii 133 - 6.2. Planificarea si asigurarea calitatii lucrarilor de constructii 134 - 6.2.1. Asigurarea calitatii 136 -


6.2.2. Controlul calitatii 138 - CAP. 7 EFICIENTA ECONOMICA IN DOMENIUL CONSTRUCTIILOR EDILITARE PENTRU LOCALITATI MICI SI MIJLOCII 141 23 7.1. Continutul si etapele procesului investitional 141 23 7.2. Evaluarea investitiilor in domeniul lucrarilor edilitare 143 23 7.2.1. Investitii materiale 144 - 7.2.2. Investitii nemateriale 144 - 7.2.3. Investitii financiare 144 - 7.3. Evaluarea investitiei 144 - 7.3.1. Evaluarea investitiilor materiale 145 - 7.3.2. Evaluarea investitiilor nemateriale 147 - 7.3.3. Evaluarea investitiilor financiare 148 - 7.4. Trasaturile eficientei economice a investitiilor 148 24 7.4.1. Eficienta naturala 151 - 7.4.2. Eficienta tehnica 151 - 7.4.3. Eficienta economica 151 - 7.4.4. Eficienta sociala 152 - 7.4.5. Efortul economic 155 - 7.4.6. Efectele investitiilor 162 - 7.4.7. Metode de evaluare 163 24 7.4.7.1. Metoda statica 163 - 7.4.7.2. Metoda dinamica 164 - 7.4.7.3. Metoda comparabila 165 - 7.4.8. Indicatori de evaluare si analiza eficientei

economice a investitiilor

166 -

7.4.8.1. Caracterizare generala 167 - 7.4.8.2. Indicatori statici 173 - 7.4.8.3. Indicatori dinamici 175 - 7.4.9. Criterii de apreciere si optimizare a eficientei

economice a investitiilor

182 -

CAP. 8 ANLIZA COST-BENEFICIU SI EFICIENTA PROIECTULUI 186 26 8.1. Analiza cost-beneficiu si eficienta proiectului 186 26 8.2. Variatia pretului apei livrate la consumator 193 26 8.2.1. Costurile estimative ale investitiei pentru

sistemul de alimentare cu apa

187 -

8.2.1.1. Principalii indicatori tehnico-economici 199 - 8.2.1.2. Explicitarea cheltuielilor de exploatare 200 - 8.2.2. Costurile estimative ale investitiei pentru

sistemul de canalizare

208 -

8.2.2.1. Principalii indicatori tehnico-economici 210 -


8.2.2.2. Explicitarea cheltuielilor de exploatare 211 - CAP. 9 CONCLUZII SI CONTRIBUTII 221 31 9.1. Recomandari privind imbunatatirea proiectarii si optimizarea costurilor

223

33

9.2. Contributii 231 41 ANEXE 237 - Anexa 1 - Costurile estimative ale investitiei pentru sistemele de alimentare cu apa si canalizare

238

-

Anexa 2 - Analiza cost-beneficiu pentru proiectul de investitii alimentare cu apa potabila

312

-

BIBLIOGRAFIE 329 47


INTRODUCERE Alegerea temei de doctorat In urma constatarii conditiilor precare de viata din mediul rural, datorate in principal lipsei de apa potabila cu calitati minimale, m-am decis sa urmez o pregatire tehnica in domeniu, pentru a ajuta la rezolvarea acestei probleme. Pe masura parcurgerii studiilor, cu ocazia materiilor de specialitate si a documentelor studiate, am inteles ca problema apei in lume devine din ce in ce mai pregnanta, necesitand impunerea de solutii de multe ori in pofida costurilor relativ mari. Dupa absolvirea Facultatii de Hidrotehnica, specializarea Inginerie Sanitara si Protectia Mediului, fiind cursant la studii aprofundate Ingineria Protectiei Mediului am castigat o bursa la Escuela Tecnica Superior de Ingenieros de Caminos, Canales y Puertos de Madrid, Spania unde am avut ocazia sa iau contact cu preocuparile catedrei de alimentari cu apa, initiindu-ma in utilizarea unui program de dimensionare a retelelor de apa din centrele urbane. Dupa absolvire m-am integrat in Catedra de Management din UTCB mai intai ca preparator si din anul 2002 ca asistent universitar, fara insa a abandona preocuparile din domeniul alimentarilor cu apa. In paralel cu activitatea didactica am colaborat la elaborarea unor studii si proiecte in domeniul protectiei mediului, alimentarilor cu apa si canalizarilor. Tema de cercetare propusa ca lucrare de doctorat se axeaza pe necesitatea dezvoltarii infrastructurii privind asigurarea alimentarii cu apa, in special in localitatile mici si mijlocii. Conform legislatiei in vigoare, alimentarea cu apa a unei localitati impune cu necesitate asigurarea evacuarii apelor uzate menajere si industriale, prelucrate astfel incat sa nu contribuie la poluarea receptorului. Actualitatea temei de doctorat si gradul de investigare al problemei Raportat la populatia actuala a tarii, resursa specifica utilizabila in regim natural este de 1770 mc/loc. si an, luand in considerare aportul raurilor interioare, situand din acest punct de vedere tara noastra in categoria tarilor cu resurse de apa relativ reduse in raport cu resursele altor tari (locul 13 in Europa), media europeana fiind de 4000 mc/loc. Din punct de vedere al utilizarii resursei de apa bruta (pentru populatie, industrie si agricultura) se constata o scadere de la 20,4 miliarde mc in anul 1990 la 6,98 miliarde mc in 2007 datorita diminuarii activitatii industriale, reducerii consumurilor de apa in procesele tehnologice, reducerii pierderilor si aplicarii mecanismului economic in gospodarirea apelor. In regimul actual de amenajare, resursele de apa utilizate ale Romaniei sunt constituite atat din ape de suprafata, cat si din ape subterane. O serie de


particularitati ale resurselor de apa (repartitie geografica neuniforma, debite variabile in cursul anului, poluarea unor rauri interioare, pozitia excentrica a Dunarii in cadrul tarii) creeaza dificultati in alimentarea cu apa potabila a populatiei, in special intr-o serie de localitati si zone urbane. Aceste disfunctii, cu consecinte grave in plan social si economic, s-au accentuat mai ales in ultimii ani, datorita fenomenului de seceta care afecteaza grav Romania. Studiile efectuate in scopul imbunatatirii alimentarii cu apa au scos in evidenta existenta a cel putin 25 de zone si orase deficitare in ceea ce priveste aceasta resursa. Sunt mentionate in acest sens zonele Zalau Simleul Silvaniei, Sighisoara Medias Dumbraveni Copsa Mica, Azuga Breaza etc., precum si o serie de municipii, intre care: Timisoara, Craiova, Ploiesti, Brasov, Drobeta Turnu Severin s.a. Toate acestea se regasesc detaliate si in anexele Legii nr.171/1997, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a II-a APA. Este vorba de zonele cu disfunctionalitati in alimentarea cu apa si/sau canalizare a municipiilor si oraselor, care necesita lucrari hidroedilitare de reabilitare si dezvoltare, de zonele cu localitati rurale avand resurse reduse de apa, care necesita lucrari prioritare de alimentari cu apa in sistem centralizat, precum si de comunele care solicita astfel de lucrari (Monitorul Oficial nr. 325, 1997). In momentul de fata, solutiile pentru rezolvarea alimentarii cu apa la nivelul intregii tari au in vedere atat stabilirea surselor potentiale si realizarea de statii de tratare a apei, cat si reabilitarea si modernizarea sistemelor de distributie pentru eliminarea pierderilor de apa din retea. Modalitatea de alimentare cu apa potabila a localitatilor si populatiei din tara noastra implica doua aspecte distincte, si anume:

alimentarea cu apa in sistem centralizat; alimentarea cu apa din surse proprii (fantani, izvoare). Nivelul de cercetare Conform Institutului National de Statistica cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor din toata tara s-a cifrat la sfarsitul anului 2008, la 1.074.795 mii mc, cu 9.621 mii mc mai mult decat in anul 2007. Din aceasta cantitate, apa potabila pentru uz casnic s-a ridicat la 681.637 mii mc, reprezentand 63,4 % din total. Din analiza datelor respective se poate deduce nivelul inca nesatisfacator in ceea ce priveste accesul populatiei la alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat, Romania situandu-se si din acest punct de vedere in urma majoritatii tarilor din Europa.


In acest sens, voi prezenta in lucrarea de doctorat principalele aspecte referitoare la alimentarea cu apa a satelor, din care se poate deduce impactul pe care acestea le au asupra calitatii vietii populatiei. La sfarsitul anului 2008, lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile era de 56.809,2 km, cu 4.231,1 km mai mare pe total tara fata de situatia existenta la sfarsitul anului 2007. Cercetarile au pus in evidenta faptul ca, alaturi de deficientele cantitative in alimentarea cu apa a localitatilor urbane, exista si mari deficiente calitative (fizice, chimice si bacteriologice) ale apei potabile, cu sau fara repercusiuni evidentiabile imediate asupra sanatatii populatiei. Factorii de risc ai contaminarii apei din retea sunt: lipsa de protectie sanitara a surselor de apa; eficienta scazuta a procedeelor de tratare; lipsa de calificare adecvata a personalului operational la nivelul statiilor de tratare a apei; retelele de distributie uzate si neadecvate controlului calitatii apei de catre producator.

CAPITOLUL 1 GENERALITATI

1.1. Scopul lucrarii de doctorat Scopul lucrarii de doctorat este de a oferi un instrument de analiza tehnica si economica in sprijinul autoritatilor locale ce au obligativitatea realizarii sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, conform legislatiei nationale, in concordanta cu directivele europene. 1.2. Informatiile ce au stat la baza demersului stiintific In momentul de fata, asigurarea apei potabile in sistem centralizat pentru populatia din Romania se face din: surse de suprafata (rauri, lacuri si fluviul Dunarea) in proportie de 18,7%; surse subterane 19,5%; surse mixte (de suprafata si subterane) 61,8%. In anul 2008, consumul mediu zilnic de apa potabila pentru uz casnic a fost de 126,6 litri/locuitor in municipii si orase, cu o crestere de 2,3% fata de anul 2007. Situatia alimentarii cu apa in Romania arata ca proportia apei potabile distribuita consumatorilor care au instalate apometre, din totalul distribuit, este de 81,4 %, diferenta de cantitate de apa potabila distribuita fiind inregistrata in sistem pausal.


Conform datelor respective se poate deduce nivelul inca nesatisfacator in ceea ce priveste accesul populatiei la alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat, Romania situandu-se si din acest punct de vedere in urma majoritatii tarilor din Europa. 1.3. Obiectivele lucrarii de doctorat Eficienta economica a investitiilor se circumscrie in contextul general al eficientei economice a procesului reproductiei sociale avand in vedere locul si rolul activitatii de investitii in raport cu continutul si derularea etapelor, momentelor, acestui proces: productie, repartitie, circulatie, consum. Efortul de investire poate avea efecte propagate direct sau indirect asupra tuturor acestor momente ale procesului unic al reproductiei sociale. Folosirea cu eficienta maxima a resurselor materiale, umane si banesti in domeniul investitiilor impune optimizari la nivel macro si microeconomic. La nivel macroeconomic, drept criterii de optimizare, literatura de specialitate recomanda: maximizarea produsului intern brut si net, minimizarea cheltuielilor materiale de productie, maximizarea beneficiului, maximizarea consumului, la care se pot adauga si alte criterii ca de pilda maximizarea productiei, minimizarea cheltuielilor totale de investitii luand ca baza resursele disponibile la un moment dat. 1.4. Valoarea stiintifica si practica a temei cercetate Nevoia sociala constituie un concept complex care exprima generic parametrii trebuintelor individuale ale unei colectivitati umane definite de cadrul geopolitic, demografic, nivelul de civilizatie si cultura, structura pe varste si de alti factori. Cercetarea socio-economica permite abordarea nevoii sociale in functie de o gama variata de criterii obiectiv justificate astfel: dupa natura sursei de formare distingem nevoi fiziologice, familiale, culturale, specific sociale etc., fapt care permite ordonarea lor in functie de stringenta satisfacerii lor; in functie de natura valorii de intrebuintare care le satisface putem distinge: nevoia de hrana, imbracaminte, servicii de transport si diverse utilitati, nevoia de instruire generala si profesionala, de cultura, de manifestare sociala si politica etc.; in functie de momentul si durata manifestarii lor se pot distinge nevoi curente, periodice sau rare. Incadrarea dupa acest criteriu tine seama de dependenta mediului fata de varietatea de nevoi si potenta satisfacerii lor. Nevoia sociala se formeaza la intersectia parametrilor existentei individuale cu existenta sociala, exprimand astfel ansamblul conditiilor materiale, economice, sociale si spirituale de viata.


Proiectele de investitii au rolul de a crea sau de a amplifica baza materiala aferenta productiei de marfuri si servicii. Intr-un asemenea cadru complex se poate aprecia ca nevoia sociala constituie factorul de baza, factorul primar de argumentare si fundamentare a necesitatii, oportunitatii si eficientei economice a proiectelor de investitii. 1.5. Legislatia nationala si europeana in domeniu In Europa, cu toate eforturile depuse in ultimul deceniu, calitatea apei nu corespunde inca nivelului dorit. Raportul prezentat de Agentia Europeana de Mediu (EEA), care descrie starea mediului in 44 de tari europene, arata ca, in majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, starea mediului acvatic nu este satisfacatoare. Desi utilizarea apei este diferita, aproape toate tarile europene se confrunta cu aceeasi problema privind calitatea apei: eutrofizarea (cresterea algelor), din cauza concentratiilor mari de nitrati proveniti din agricultura. La aceasta se adauga poluarea produsa de industrie si de marile aglomerari urbane. Si in Romania, ca peste tot in lume, eforturile specialistilor se indreapta catre gasirea de solutii care sa contribuie la cresterea gradului de siguranta a apei, avandu-se in vedere relatia directa existenta intre calitatea apei si sanatate. Iata de ce protectia resurselor de apa trebuie sa fie in atentia permanenta a factorilor de raspundere. Deversarea poluantilor in apa, in baza principiului dilutiei si a capacitatii raurilor de a neutraliza anumite substante, nu mai este astazi in masura sa rezolve problema protectiei mediului. Daca in conditiile anilor 6070 aplicarea dilutiei era posibila, in prezent in multe rauri s-a atins, ori s-a depasit, limita capacitatii de suportabilitate. Acest lucru impune cu necesitate aplicarea principiului stoparii poluarii la sursa, cu scopul de a asigura cresterea gradului de siguranta al apei. Programul Operational Sectorial (POS) Mediu reprezinta documentul de programare a Fondurilor Structurale si de Coeziune, care stabileste strategia de alocare a fondurilor europene in vederea dezvoltarii sectorului de mediu in Romania, in perioada 2007-2013. POS Mediu a fost elaborat de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD), in calitate de Autoritate de Management pentru acest program si in coordonarea Ministerului Economiei si Finantelor, in calitatea sa de coordonator al procesului de pregatire a Romaniei pentru accesarea Fondurilor Structurale si de Coeziune pentru perioada 2007-2013. Obiectivul global al POS Mediu vizeaza imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei si a standardelor de mediu si, in acelasi timp, contribuie substantial la indeplinirea angajamentelor de aderare a Romaniei la UE cu privire la protectia mediului.


1.6. Caracteristicile generale ale sistemului serviciilor publice Acestea sunt: structura care reflecta modul de organizare a sistemului, prin descrierea subsistemelor si a relatiilor ce se stabilesc intre ele. Desi este initial proiectata la anumiti parametri, structura sistemului administratiei publice se modifica ori de cate ori din mediul intern sau extern apar semnale privind redefinirea obiectivelor sau constrangerilor; eficacitatea arata gradul de satisfacere a finalitatii sistemului, calitatea sa de a produce efectele asteptate. Obiectivele economice sau sociale ale sistemului administratiei publice determina o anumita eficacitate, prin producerea efectelor asteptate intre anumite limite, in raport cu valoarea care a fost definita initial; eficienta este raportul dintre rezultatele (realizarile) sistemului si consumul de resurse ocazionat de obtinerea acestor rezultate. Atunci cand rezultatele (efectele) si resursele (cheltuielile) se exprima in valori financiare, se defineste eficienta economica a sistemului; robustetea este proprietatea sistemului de a functiona normal in conditiile prezentei unor perturbatii generate de mediul exterior, in limita unor constrangeri; ultrafiabilitatea este capacitatea sistemului de a-si mentine eficacitatea in conditiile in care o parte din structura sa isi pierde functionalitatea; adaptabilitatea este proprietatea de a modifica automat functionalitatea si/sau structura sistemului in vederea mentinerii (maximizarii) eficacitatii (eficientei) in conditiile unui mediu variabil (turbulent). De regula, sistemul administratiei publice se comporta ca fiind unul adaptabil; conectivitatea este o caracteristica a sistemului care presupune anumite legaturi cu alte sisteme si explica faptul ca cel putin o iesire a unui sistem poate fi utilizata ca intrare a altui sistem, prin fluxurile de informatii transmise. Legaturile care se dezvolta intre un sistem si mediu prin canale de comunicatie determina o diversitate de relatii care implica componentele sistemului propriu-zis; interoperativitatea este definita ca fiind acea proprietate de functionalitate a mai multor sisteme ce sunt interconectate sa functioneze impreuna; capacitatea de a se autoinstrui este proprietatea sistemului de a acumula experienta si de a o utiliza pentru cresterea eficientei si/sau eficacitatii sale; sinergia este acea capacitate a elementelor (subsistemelor) unui sistem de a se interconecta si asocia pentru a produce mai mult impreuna decat separat, indeplinind aceeasi functiune. Sinergia poate fi realizata in conditiile in care obiectivele sistemelor sunt compatibile si exista posibilitatea utilizarii unor resurse in comun.


CAPITOLUL 2 TEHNOLOGII MODERNE PRIVIND SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE PENTRU LOCALITATI MICI SI MIJLOCII

Confortul oferit de localitatile urbane este dat de existenta unor servicii de gospodarie comunala oferite populatiei. Cea mai mare parte a serviciilor se refera la alimentarea cu apa rece si apa calda, canalizare, alimentarea cu agent termic si energie electrica.

Figura 2.1. Profil transversal in strada cu amplasarea retelelor subterane

In vederea protejarii carosabilului de eventuale defectiuni datorate constructiei sau remedierilor necorespunzatoare, dar si pentru a nu fi impiedicata circulatia vehiculelor in timpul reparatiilor, pozarea cablurilor si conductelor subterane se va face, in general, sub trotuare sau sub zonele verzi ce marginesc carosabilul. De asemenea, trebuie avuta in vedere dezvoltarea retelelor edilitare in viitor, asigurandu-se spatiul necesar pentru suplimentarea retelelor existente. In cazul in care amplasarea retelelor edilitare este intarziata din diferite motive, se recomanda realizarea structurii rutiere din pavaj provizoriu care poate fi desfacut si refacut cu usurinta ulterior. 2.1. Tehnologii de alimentare cu apa 2.1.1. Reteaua de alimentare cu apa Alimentarea cu apa (in cantitate suficienta si de calitate) reprezinta unul dintre cele mai apreciate servicii intr-o localitate. Lungimea retelei publice de distributie a apei potabile totalizeaza la nivelul tarii aproximativ 40.000 km, fiind mult subdimensionata in raport cu necesitatile.


In mediul urban exista instalatii centralizate pentru producerea si distribuirea apei potabile in toate municipiile si orasele, dar reteaua de distributie este asigurata numai pentru 70% din lungimea strazilor. In mediul rural, jumatate din comune (50,4%) au retea publica de distribuire a apei potabile, dar numai 55% din populatia rurala are acces la aceasta retea. In ultimii ani, reteaua de apa s-a extins cu aproximativ 45% (comparativ cu 1990), in special in zonele rurale. Numarul localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila a crescut. Consumul mediu de apa potabila se situeaza sub necesitati si mult sub standardele internationale. 2.1.2. Nevoile de apa Apa reprezinta o resursa naturala vitala pentru buna functionalitate a sistemelor antropice si tehnogene datorita multiplelor sale utilizari si combinatii chimice in care intra in procesul de productie. Are caracter inepuizabil si o anumita frecventa de refacere a stocului, aceasta fiind direct dependenta de factorul climatic. Definirea nevoilor de apa se realizeaza prin intermediul unor termeni si definitii, care alaturi de legile, STAS-urile si normativele in vigoare se constituie in componente operationale in domeniu. 2.1.3. Tipologia nevoilor de apa Nevoile de apa ale sistemelor antropice si tehnogene sunt foarte variate si depind de gradul de dezvoltare a acestora. 2.1.3.1. Nevoile de apa ale asezarilor Prin componenta demografica, asezarile reprezinta cele mai mari consumatoare de apa, nevoile grupandu-se in urmatoarele categorii:

nevoi gospodaresti ale populatiei; nevoi publice; nevoi industriale locale; nevoi pentru combaterea incendiilor; nevoi tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa. 2.1.3.2. Nevoile de apa ale unitatilor industriale Unitatile industriale din cadrul asezarilor si cele din cadrul platformelor industriale situate in afara asezarilor, reprezinta a doua mare componenta teritorial-antropica consumatoare de apa, nevoile de apa ale acestora grupandu-se in urmatoarele categorii:

nevoi de productie cu caracter tehnologic;


nevoi de intretinere a unitatii industriale si igienico-sanitare ale muncitorilor; nevoi de combatere a incendiilor; nevoi tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa. 2.1.3.3. Nevoile de apa ale unitatilor agrozootehnice Unitatile agrozootehnice din cadrul asezarilor si cele situate in afara asezarilor, reprezinta a treia mare componenta teritorial-antropica consumatoare de apa, nevoile de apa ale acestora grupandu-se in urmatoarele categorii:

nevoi de productie cu caracter tehnologic; nevoi de intretinere a unitatii agrozootehnice si igienico-sanitare ale muncitorilor; nevoi de combatere a incendiilor; nevoi tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa. 2.1.4. Variatia nevoilor de apa Cantitatile de apa utilizate in centrele populate si in cadrul platformelor industriale nu sunt constante in timp. Necesarul de apa este maxim la anumite ore din zi si minim noaptea.

Tabel 2.1. Valori orientative ale debitelor orare din cadrul asezarilor.

Procente din debitul zilnic al orei respective Localitati urbane (locuitori)

Ora Localitati rurale 10 000 10 001 50 000 50 001 100 000 > 100 000

0-1 0,75 1,00 1,50 3,00 3,25 1-2 0,75 1,00 1,50 3,20 3,25 2-3 1,00 1,00 1,50 2,50 3,30 3-4 1,00 1,00 1,50 2,60 3,20 4-5 3,00 2,00 2,50 3,50 3,25 5-6 5,50 3,00 3,50 4,10 3,40 6-7 5,50 5,00 4,50 4,50 3,85 7-8 5,50 6,50 5,50 4,90 4,45 8-9 3,50 6,50 6,25 4,90 5,20

9-10 3,50 5,50 6,25 5,60 5,05 10-11 6,00 4,50 6,25 4,80 4,85 11-12 8,50 5,50 6,25 4,70 4,60 12-13 8,50 7,00 5,00 4,40 4,60 13-14 6,00 7,00 5,00 4,10 4,55 14-15 5,00 5,50 5,50 4,20 4,75


15-16 5,00 4,50 6,00 4,40 4,70 16-17 3,50 5,50 6,00 4,30 4,65 17-18 3,50 6,50 5,50 4,10 4,35 18-19 6,00 6,50 5,00 4,50 4,40 19-20 6,00 5,00 4,50 4,50 4,30 20-21 6,00 4,50 4,00 4,50 4,30 21-22 3,00 3,00 3,00 4,80 4,20 22-23 2,00 2,00 2,00 4,60 3,75 23-24 1,00 1,00 1,50 3,30 3,70 Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

Diferente insemnate se pun in evidenta comparand necesarul de apa pentru asezari cu diverse marimi demografice. Astfel, variatia cea mai insemnata a debitului apare in cadrul asezarilor rurale, in care ritmul vietii si al activitatilor economice este asemanator pentru majoritatea locuitorilor, iar o scadere a variatiei necesarului de apa apare odata cu cresterea numarului de locuitori ai asezarii (cazul asezarilor urbane) unde, datorita fluxului continuu al activitatilor economice, consumul are oscilatii mici intre zi si noapte.

Figura 2.2. Variatia orara a debitelor in cadrul asezarilor rurale si urbane cu diferite marimi demografice (procente din debitul zilnic al orei respective)


2.1.5. Calitatea apei Apa provenita din diversele surse de suprafata si subterane prezinta stari calitative diferentiate, aceasta depinzand de structura geochimica a substratului geologic din cadrul bazinului hidrografic colector, gradul de umanizare si poluare a acestuia. In general, se constata ca sursele de suprafata (cursuri hidrografice, lacuri de acumulare) au o calitate mai scazuta a apei in raport cu sursele subterane, unde apa stocata in cadrul panzelor freatice suporta un proces natural de filtrare prin diversele straturi si formatiuni geologice pe care le strabate. In vederea folosirii apei captate din diverse surse pentru consumul populatiei si in cadrul activitatilor industriale, aceasta este supusa unor procese fizice (filtrare) si chimice (neutralizare) de corectare a calitatii, in conformitate cu normativele in vigoare referitoare la calitatea apei. Cerintele de calitate a apei depind de scopul in care aceasta urmeaza a fi folosita. 2.1.8. Sisteme de tratare a apei Configuratia sistemului de tratare a calitatii apei depinde de caracteristicile fizice, chimice, organoleptice si bacteriologice ale acesteia, de sursa din care se obtine (subterana si de suprafata) si de cerintele de calitate (conform normativelor in vigoare) pentru diversii consumatori (casnici, industriali, agricultura), utilizand in acest sens solutiile tehnice cele mai economice si durabile. Pentru corectarea calitatii apei din diverse tipuri de surse, se folosesc configuratii diferite ale sistemului de tratare:

pentru corectarea calitatii apei de rau - sistemul de tratare se compune din deznisipator, statie de tratare cu coagulant, decantor, filtru si instalatie de dezinfecare. In cazul in care sursa de apa este folosita doar in scop tehnologic industrial, sistemul de tratare se rezuma la instalatia de decantare; pentru corectarea calitatii apei din lac - sistemul de tratare se reduce la filtre si instalatie de dezinfectare; pentru corectarea calitatii apei din sursele subterane usor infestabile - sistemul de tratare se va compune doar dintr-o statie de dezinfectare; pentru corectarea calitatii apei din sursele subterane feruginoase - sistemul de tratare se va compune din bazine de oxidare si contact, statie de decantare cu filtre; pentru corectarea calitatii apei din sursele subterane cu duritate mare - sistemul de tratare se va compune dintr-o statie de reducere a duritatii (dedurizare);


pentru corectarea calitatii apei din sursele subterane cu un continut ridicat de CO2 - sistemul de tratare se va compune dintr-o statie de dezacidare, ce cuprinde un bazin de aerare si un filtru de marmura ce contine granule de CaCO3. 2.2. Tehnologii de canalizare 2.2.1. Reteaua de canalizare Reteaua de canalizare reprezinta ansamblul de constructii, amenajari si instalatii care colecteaza apele murdare, le evacueaza spre statiile de epurare si apoi le deverseaza intr-un bazin natural. Se compune din canale de diferite sectiuni, statii de pompare si instalatii accesorii pe retea. 2.2.2. Sisteme de canalizare Pentru buna sa functionare, un sistem de canalizare este format din:

reteaua interioara a cladirilor cu recipientele respective; camine de vizitare destinate activitatii de intretinere si control; reteaua exterioara cuprinde toate canalele si conductele care conduc apa murdara catre statia de epurare; statia de epurare calitatea apei se aduce la un nivel care sa permita deversarea in efluent fara pericol de poluare. Acest procedeu se desfasoara prin procese specifice tipului de ape (metode mecanice, mecano-chimice si metode biologice, acestea deosebindu-se prin eficienta, complexitate si cost); canalul si gura de varsare. 2.2.4. Procese unitare pentru epurarea apelor Orice tehnologie de transformare este constituita dintr-o serie de operatii succesive, continue sau ciclice, de natura mecanica, fizica, chimica sau mixta. Oricat de complicata ar fi o tehnologie, ea consta dintr-un numar limitat de operatii simple, distincte, care se realizeaza in instalatii si aparate corespunzatoare, comune pentru diverse variante de tehnologii. Pentru fiecare operatie sau proces unitar sunt importante urmatoarele aspecte:

studiul principiilor stiintifice de baza; experimentarea la scara de laborator sau pilot, urmata de prelucarea datelor experimentale, pentru stabilirea de relatii care sa permita dimensionarea instalatiilor (stabilirea parametrilor optimi); alegerea instalatiilor si utilajelor adecvate pentru realizarea in conditii optime a transformarilor dorite. Intre procesele unitare prin care se realizeaza tratarea apei naturale (pentru obtinerea apei potabile) si cele de epurare a apelor uzate (pentru curatarea apei murdarite) nu exista deosebiri esentiale, diferenta constand in natura apei brute


supuse tratarii si in calitatea efluentului final care trebuie obtinut. In ambele cazuri, substantele nedorite sunt indepartate din apa si transformate in substante acceptabile. Exista totusi unele procese unitare care, din considerente economice sau tehnologice, isi gasesc aplicare curenta numai in tratarea sau numai in epurarea apei. In cele ce urmeaza, se adopta termenul de proces unitar pentru toate transformarile care intervin intr-o schema tehnologica de epurare a apelor, indiferent daca sunt de natura fizica, chimica sau biologica. Produsul unei statii de tratare este o apa de calitate superioara, care corespunde cerintelor unei folosinte, in timp ce produsul unei statii de epurare este un efluent acceptabil, care nu inrautateste calitatea resurselor naturale de apa. Cele mai multe procese de tratare si de epurare a apelor aduc schimbari ale concentratiilor unor substante care fie sunt scoase, fie sunt introduse in apa, intervenind astfel un transfer de faza intre cele trei faze existente: gazoasa, lichida, solida. 2.2.5. Tehnologii de epurare a apelor O multitudine de metode fizice, biologice si chimice sunt utilizate pentu indepartarea contaminantilor din apele uzate. Pentru obtinerea nivelului de epurare dorit, procedeele individuale de tratare a apelor sunt combinate intr-o varietate de sisteme clasificate de obicei ca sisteme de epurare primara, secundara si tertiara. Cerintele actuale de calitate a apei includ, de asemenea, indepartarea contaminatilor specifici, precum si indepartarea nutrientilor (azot si fosfor). Sisteme naturale de tipul iazurilor sunt utilizate pentru epurarea apelor uzate, in special a apelor uzate menajere si a celor provenite din industria alimentara sau agricultura. Namolurile rezultate in urma operatiilor de epurare sunt tratate prin diverse procedee, in vederea reducerii continutului de apa si de materii organice, pentru a putea fi depozitate sau reutilizate. Metodele de epurare a apelor uzate pot fi clasificate in procese fizice, chimice si biologice. In tabelul 2.2 se prezinta operatiile unitare incluse in fiecare dintre aceste categorii.

Tabelul 2.2

Operatii si procese unitare de epurare a apelor uzate.

Operatii unitare fizice Retinerea pe gratare, site Maruntirea in dezintegratoare a

corpurilor, pentru a permite trecerea printre barele sistemului


Egalizarea debitelor Sedimentarea Flotatia Filtrarea in medii granulare

Operatii unitare chimice Precipitarea chimica Adsorbtia Dezinfectia

Operatii unitare biologice Procese cu namol activ Iazuri de aerare Biofiltre Biodiscuri Iazuri de stabilizare

CAPITOLUL 3 MANAGEMENTUL DE PROIECT IN INVESTII

Obiectele de constructii prezinta, in cele mai multe cazuri, un grad ridicat de complexitate si solicita un mare volum de lucrari. Aceste particularitati impun pregatirea minutioasa a executiei obiectelor de constructii, pregatire in cadrul careia se elaboreaza documentatia tehnico-economica prin intermediul careia se definitiveaza solutiile tehnologice, constructive, arhitecturale, functionale si economice specifice obiectului proiectat. La realizarea lucrarilor de constructii-montaj participa mai multi agenti economici, cu diferite specializari si, de multe ori din ramuri diferite.


Studiul de prefezabilitate

Proiectare generala

Studiul defezabilitate

Proiectul tehnic

Proiectare (de detaliu)

Definire

Demararea negocierilor sau a

organizarii licitatiei

Alegerea constructorului

Contractare

Aprovizionare si Constructie

Expirarea duratei de viata

tehnice si/sau economice

Punere in functiune si exploatare

Intretinere si reparatii

Demolare / Reconversie

Figura 3.3 Ciclul de viata al proiectului

3.1. Managementul resurselor Realizarea cu succes a unui proiect de constructii, cu maximum de eficienta, necesita planificarea, asigurarea, alocarea si urmarirea consumului resurselor disponibile. Resursele utilizate in cadrul unui proiect de constructii cuprind resursele umane, materiale, utilajele si subantreprenorii. Disponibilitatea acestor resurse poate fi rareori considerata ca fiind sigura datorita constrangerilor sezoniere, a conflictelor de munca, a defectiunilor utilajelor, a cererilor concurente de resurse in cadrul firmei si al proiectului, a intarzierii livrarilor si a altor incertitudini conjuncturale.


3.3. Programarea resurselor si optimizarea acestora Resursele necesare pentru realizarea unei anumite lucrari se reprezinta, de regula, sub forma unor histograme de resurse. Scopul elaborarii histogramelor de resurse consta in punerea de acord intre profilul resurselor necesare si profilul resurselor disponibile. Pentru exemplificare se prezinta situatia de mai jos:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13Denumire activitate

Necesar zilnic

Esalonare calendaristica

2E

3D

4C

2B

3A

2F

Histograma de resurse

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

t (zile)

Can

titat

e re

surs

a

Practica demonstreaza ca programarea lucrarilor de constructii, utilizand drept criteriu de baza timpul, conduce la obtinerea unor histograme de resurse care pot prezenta variatii destul de mari. Faptul ca resursele sunt limitate in timp impune realizarea programelor de executie astfel incat sa se optimizeze consumul de resurse. Deoarece nu toate resursele intervin cu aceeasi pondere in desfasurarea lucrarilor, apare necesitatea stabilirii unor prioritati in actiunea de optimizare, in functie de efectul economic asupra proiectului. Imbunatatirea programarii resurselor se face prin actiuni de alocare si/sau nivelare.


CAPITOLUL 4 PROIECTAREA LUCRARILOR EDILITARE

4.1. Activitatea de proiectare Analiza sistematica a intreprinderilor si, in mod deosebit, a sistemului lor de conducere releva functiile multiple si tot mai importante pe care le are structura organizatorica in calitate de subsistem organizatoric principal. Chiar o sumara cercetare a literaturii de specialitate da posibilitatea sa concluzionez ca definitiile structurii organizatorice difera sensibil intre ele. Astfel, pentru o seama de specialisti recunoscuti, structura organizatorica este "structura conducerii care caracterizeaza elementele si legaturile sale. Elementele structurii sunt organele de conducere, componentele acestora sau lucratorii considerati separat"; un cunoscut profesor american defineste structura organizatorica drept "planul organizarii, prin care intreprinderea este condusa; el include, in primul rand, liniile de autoritate si comunicatiile intre compartimente si cadrele de conducere si, in al doilea rand, datele si informatiile care circula prin aceste linii". Literatura de specialitate din tara noastra prezinta, de asemenea, un tablou variat al definitiilor date de specialisti. Cu toate acestea, se poate accepta o definitie reprezentativa pentru punctul nostru de vedere, respectiv: prin structura organizatorica intelegem ansamblul persoanelor si compartimentelor intreprinderii, precum si al relatiilor dintre ele, plasate intr-o configuratie coerenta care asigura premisele organizatorice ale atingerii obiectivelor planificate. 4.1.2. Alegerea unei forme de organizare Organizarea functionala este adecvata pentru proiectele care necesita investitii mari in echipamente si utilizarea unor tehnologii speciale. Daca proiectul nu solicita folosirea cu norma intreaga a specialistilor din cadrul compartimentelor functionale ale firmei, organizarea matriceala este cea mai indicata. Alegerea formei de organizare nu este, de regula, realizata de catre managerul de proiect, ci de catre conducerea superioara a firmei. Avand in vedere avantajele si dezavantajele specifice fiecarei forme de organizare se poate opta pentru una dintre acestea sau pentru o combinatie, utilizandu-se urmatoarea procedura:

se definesc obiectivele proiectului; se determina activitatile cheie asociate fiecarui obiectiv si se identifica compartimentele functionale din cadrul firmei care le pot realiza;


se descompun activitatile cheie in pachete de activitati; se stabileste ce subsisteme ale echipei de proiect vor urma sa realizeze pachetele de activitati si relatiile de colaborare care se vor stabili intre acestea; se intocmeste o lista cuprinzand caracteristicile proiectului - de exemplu, nivelul tehnologiei necesare, dimensiunea si durata proiectului, problemele potentiale in legatura cu personalul care va fi implicat sau conflictele ce ar putea sa apara intre compartimentele functionale sau intre proiectele ce se desfasoara simultan - si alte aspecte ce pot fi relevante, cum ar fi experienta firmei in organizarea proiectelor anterioare. Tinand seama de aspectele mentionate, se poate alege, folosind o metoda de decizie multicriteriala, forma de organizare cea mai adecvata.

CAPITOLUL 5

PLANIFICAREA LUCRARILOR DE EXECUTIE

5.1. Caracteristicile lucrarilor de constructii montaj In majoritatea tarilor puternic dezvoltate introducerea progresului tehnic, a inovatiei tehnologice, a mecanizarii si automatizarii proceselor de productie, precum si a unui sistem managerial performant reprezinta garantia cresterii eficientei economice. In contextul economic romanesc, trecerea de la economia centralizata la economia de piata a deschis drumul reformelor economice in toate sectoarele de activitate, inclusiv in sectorul lucrarilor de constructii. Instituirea sistemului calitatii in constructii, prin reglementarile legislative si administrative, este in masura sa ofere cadrul de abordare si rezolvare a acestor exigente ce decurg din necesitatile utilizatorilor, societatii si naturii. Sistemul calitatii in constructii presupune structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace care sa conduca la crearea de constructii de calitate, rezistente si stabile, sigure in exploatare si la actiunea factorilor de mediu, pe toata durata de existenta a acestora. Sistemul productiei de constructii prezinta o serie de particularitati in raport cu sistemele productive industriale, care il definesc si il delimiteaza ca sector distinct al economiei. Particularitatile sistemului productiei de constructii trebuie cunoscute nu ca un scop in sine, ci pentru implicatiile pe care le genereaza in desfasurarea activitatii de constructii propriu-zise si pentru intelegerea fenomenelor si justa orientare a specialistilor in adoptarea unor solutii si masuri adecvate, care sa contribuie la diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particularitati asupra eficientei activitatii.


Faptul ca produsul este fix, iar procesul de productie este mobil atrage dupa sine deplasarea tuturor elementelor procesului productiv forta de munca, materiale, utilaje, scule si dispozitive atat de la un obiect de constructie la altul, cat si in cadrul aceluiasi obiect, fiind determinata de executia diferitelor elemente si lucrari de constructii. Diversitatea materialelor, meseriilor si mijloacelor mecanice, caracterul de unicat al produselor de constructii, desfasurarea proceselor productive preponderent in aer liber, pe o durata relativ mare, sunt cateva caracteristici ce definesc si individualizeaza sistemul productiei de constructii. Executia productiei de constructii in aceste conditii impune ca procesele componente sa urmeze o desfasurare in timp si spatiu foarte complexa, dictata de solutia constructiva, tehnologia de executie, organizarea procesului de productie adoptata, precum si de o serie de factori de conjunctura de natura tehnica, economica, administrativa, legislativa sau de mediu. 5.3. Sisteme informatice utilizate in programarea lucrarilor de constructii Aparitia si dezvoltarea unor ramuri ale matematicii, dar si perfectionarea tehnicii de calcul au creat premisele elaborarii unor metode si procedee computerizate ce asigura largi disponibilitati manageriale de realizare a proiectelor. Microsoft Office Project, Primavera Project Management si Spider Project sunt unele dintre programele de managementul proiectelor ce se inscriu, prin caracteristicile lor, pe traiectoria exigentelor si performantelor impuse procedeelor moderne de conducere a proiectelor.

CAPITOLUL 6 MONITORIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII EDILITARE

CERTIFICAREA CALITATII 6.1. Monitorizarea lucrarilor de constructii Activitatea de constructii este recunoscuta ca una dintre cele mai vechi preocupari ale omului si se materializeaza in medii construite in care se desfasoara intregul sistem de activitati si preocupari umane (productive, sociale, culturale etc.). Deci, mediul construit influenteaza totalitatea activitatilor materiale si spirituale, fapt ce a condus, inca din antichitate, la impunerea garantiei calitatii productiei de constructii. Astfel, "Codul lui Hammurabi", 1700 i. Hr. (descoperit in 1901 la Susa), facea constructorul raspunzator de calitatea si rezistenta operei sale prin precizarea: "Daca se prabuseste casa (constructia) si omoara locatarii, mesterul constructor va fi ucis". Legiferarea si organizarea asigurarii calitatii constructiilor in tara noastra este prezenta mai intai in "Memoriul despre lucrarile savarsite de Departamentul


Lucrarilor Publice" publicat la Iasi in 1856, prin care era creata "Politia asupra zidirilor private" care solicita ca:

"toti lucratorii de zidiri sa nu fie ingaduiti a lucra pana ... nu-si capata atestatul Departamentului doveditoriu gradului de cunoastere ce au"; "in viitor toate cladirile sa nu se mai zideasca decat cu caramida pe lat, iar acelea facute cu caramida pe muchie sa se prefaca" etc. Calitatea constructiilor trebuie sa fie abordata complex, stiintific, deoarece implicatiile noncalitatii sunt mult mai mari fata de marea majoritate a celorlalte produse. Constructiile, ca produse ale activitatii umane, prezinta urmatoarele particularitati:

consuma un capital foarte mare; sunt supuse unui numar mare de factori aleatorii, imprevizibili, ca urmare a duratei mari de viata; trebuie sa satisfaca necesitatile a doua, trei generatii, ceea ce face dificila standardizarea si prelungeste perioada de acumulare a experientei necesare perfectionarii produselor; cu toate perfectionarile tehnologice, se mentin lucrari cu caracter artizanal la care calitatea este data de calificarea si indemanarea executantului; este dificil de apreciat un raport optim intre cresterea costului executiei pentru imbunatatiri calitative si reducerea pe aceasta cale a costului exploatarii; nu se admit defecte sau rebuturi (in special legate de stabilitate, rezistenta, durabilitate si siguranta in exploatare etc.). Calitatea constructiilor nu este doar o problema a constructorului, ea este problema nationala si, in ultimul timp, europeana sau chiar mondiala. In acest sens, Uniunea Europeana (U.E.) a mandatat Comitetul European de Standardizare sa stabileasca norme prin care, intre statele membre, sa se recunoasca reciproc organismele si laboratoarele care sa confirme calitatea. Institutul Roman de Standardizare a aderat la Comitetul European de Standardizare, precum si la Reteaua Internationala de Terminologie, fapt ce a condus la adoptarea normelor Organizatiei Internationale de Standardizare (I.S.O.) incluzandu-le in nomenclatorul de standarde romanesti. 6.1.3. Ciclul calitatii Calitatea este asigurata, in toate etapele de realizare a unui proiect, pornind de la concepere (proiectare) si incheind cu punerea in functiune si intretinerea pe toata durata de viata a constructiei.


Ciclul calitatii este prezentat astfel:

Nevoile proprietarului

Intretinere Exigentele clientului

Utilizare Conceperea produsului (serviciului)

Punere in functiune

Dezvoltarea proiectului

Receptie Calitate

Detalierea proiectului. Desene de executie

Executie -montaj

Echipare-montaj Pregatire forta de munca.

Proi

ecta

re

Executie. Comanda echipamente

Elaborare modele de organizare

Materiale si echipamente

Creare - concepere

Intretinere - mentinere

Proiectare Realizare Furnizori

Figura 6.3. Ciclul calitatii unui proiect de constructii (Adaptare dupa Joseph Klada de la Scoala de Inalte Studii Comerciale din Montreal)

Dupa cum se observa din schema de mai sus, nevoile proprietarului sunt cele care imprima nivelul calitatii. Aceste nevoi sunt influentate de destinatia proiectului, dar si de informatiile din exploatarea proiectelor similare sau apropiate. Cele mai multe caracteristici calitative sunt imprimate proiectului in etapa de conceptie si proiectare. Acestea sunt putin costisitoare si facil de modificat sau inlocuit. In etapa de proiectare pot fi revizuite anumite idei din etapa de concepere, fara a inregistra cheltuieli suplimentare semnificative. Asigurarea materialelor si echipamentelor la parametrii calitativi propusi in etapa de proiectare elimina riscurile nerespectarii calitatii din cauza acestora. Cu cat creste calitatea unei constructii, cu atat creste si costul lucrarilor de executie, dar scade proportional, datorita calitatii ridicate, costul exploatarii constructiei. Durata de folosire a obiectelor de constructii este foarte mare si, deci, recuperarea costurilor suplimentare in executie este usor de realizat. Se pune insa intrebarea: "Cat de mult putem creste costul executiei pentru imbunatatirea calitatii?". Raspunsul la intrebare se poate da prin calculul


costului global al constructiei (suma costurilor de executie si de exploatare) si se prezinta ca in diagrama optimizarii calitatii in functie de costul global.

COST MINIM cost executie

cost exploatare

CALITATE

cost global

CO

ST

Figura 6.5. Optimizarea calitatii in functie de costul global

O noua teorie asupra calitatii lucrarilor de constructii este Managementul Calitatii Totale. In tabelul urmator se face o paralela intre managementul traditional al calitatii si managementul calitatii totale.

Tabelul 5.1 Managementul traditional

al calitatii Managementul calitatii totale

Calitate - produsele sunt conforme cu specificatia; - se pune accent pe controlul final

- produsele sunt conforme cu nevoile consumatorilor;- se pune accent pe controlul calitatii procesului de productie

Clienti - intelegerea partiala a nevoilor clientilor

- proces sistematic de cautare, intelegere si satisfacere a necesitatilor clientilor


Defecte - se admite un anumit procent de defecte, pierderi, retusuri

- nu se admit erori (zero defecte in fabricatie, zero probleme in exploatare)

Inovatii - revolutii tehnologice (automatizare)

- perfectionare graduala si continua a fiecarei activitati

Rezolvarea problemelor

- nesistematizat, la nivel administrativ sau al specialistilor

- in mod participativ, disciplinat; - decizii pe baza unor informatii precise

Sistemul de management al calitatii totale vizeaza toate aspectele activitatii firmei si desemneaza calitatea ca element strategic. Strategia managementului calitatii totale se concretizeaza in efortul integrat al tuturor nivelurilor companiei pentru a creste satisfactia clientului, prin realizarea practica a imbunatatirilor continue.

CAPITOLUL 7

EFICIENTA ECONOMICA IN DOMENIUL CONSTRUCTIILOR EDILITARE PENTRU LOCALITATI MICI SI MIJLOCII

7.1. Continutul si etapele procesului investitional

Procesul investitional a fost si ramane un proces complex care inglobeaza totalitatea activitatilor si operatiilor intreprinse pentru plasarea unor capitaluri proprii sau atrase, in vederea realizarii si punerii in functiune a unor obiective economice, sociale ori de alta natura, asigurarii conditiilor de functionare/exploatare a lor, in unitatea de referinta, inclusiv fructificarea resurselor banesti plasate in economia altor intreprinzatori (sub forma de actiuni, obligatiuni etc.) prin angrenarea selectiva, in timp, a factorilor implicati. 7.2. Evaluarea investitiilor in domeniul lucrarilor edilitare Evaluarea investitiilor se afla, principal, in legatura cu continutul acestora, deci cu mijloacele si scopul realizarii lor. Evaluarea investitiilor nu poate viza plasamentul de fonduri banesti in ansamblu, nici adaosul curent la valoarea echipamentului de productie si, cu atat mai mult, procesul investitional. Evaluarea are loc in forma baneasca si nu poate face abstractie de natura si structura elementelor patrimoniale in care se reflecta resursele afectate investitiilor la un moment dat sau in cursul exercitiului economico-financiar.


Mutatiile socio-economice ce au loc si adaptarea la mecanismele pietei impun o noua viziune cu privire la evaluarea investitiilor. Punctul de plecare il constituie largirea sferei de cuprindere a conceptului de investitie, care inglobeaza structural si sintetic cele trei elemente: investitii materiale, investitii nemateriale si investitii financiare. Evaluarea investitiei nu poate ignora natura lor (investitii materiale, investitii nemateriale si investitii financiare), dar, mai ales, este dependenta de resursele care concura la alcatuirea bugetului investitiei. Mai precis, evaluarea investitiei ramane la latitudinea investitorului, desigur in limitele gestionarii corecte si legale a patrimoniului, daca finantarea proiectului are loc din surse proprii. In cazul apelului partial sau integral la credite, evaluarea investitiei revine de asemenea investitorului, dar banca finantatoare isi aroga dreptul de a verifica evaluarea si bonitatea investitiei.

7.4. Trasaturile eficientei economice a investitiilor

Preocuparea pentru ceea ce numim "eficienta" este veche. In general, se accepta ca eficienta reflecta capacitatea unei cauze de a produce efecte si ca eficienta implica drept cauza o natura organizata, de regula omul. P. Jica atribuie eficientei economice patru sensuri:

sens foarte larg, ca insusire a unei actiuni de a genera efecte pozitive; sens larg, prin includerea in raport a unor elemente conexe; sens restrans, care implica comparatii intre rapoarte alternative sens foarte restrans, in care caz se impune echivalarea ca natura si timp a efortului si efectelor. 7.4.7. Metode de evaluare Preocuparile intense pe plan teoretic pe linia perfectionarii modalitatilor de exprimare a eficientei economice a investitiilor a condus la imbogatirea gamei de indicatori. Aceste preocupari vizeaza nu numai proliferarea indicatorilor de exprimare a eficientei economice a investitiilor ci, se insista chiar asupra bazei metodologice de determinare a unor indicatori. De modul de evaluare a unor marimi de calcul, de extensiunea acestora in raport cu durata de realizare a proiectului si de exploatare a obiectivului, de localizarea lor pe axa timpului, de rigurozitatea evaluarii si comparatiilor depinde capacitatea de reflectare a eficientei economice pe care o are, sau nu, un anumit indicator. In acest context se contureaza trei metode de evaluare, respectiv de stabilire a marimilor de calcul necesare determinarii indicatorilor de eficienta economica a investitiilor si anume:

1. metoda statica;


2. metoda dinamica; 3. metoda comparabila.

C,C C1 C2 . . . . . . Ch . . . . . . .

dp dc das de

V,V V1 V2 . . . . . . Vh . . . . . . . . . . . . . . h . . . . . . . Df

I1,,Id

P1,P2

0 1,2 . d d+1

E F E C T E

de investitii de productie

Figura 7.3. Reprezentarea grafica a metodei statice

C C1 C2 . . . . . . Ch . . . . . . .

dp dc das de

V V1 V2 . . . . . . Vh . . . . . . . . . . . . . . h . . . . . . . Df

I1,,Id

P1,P2

0 1,2 . d d+1

E F O R T

E F E C T E

de investitii de productie

Figura 7.4. Reprezentarea grafica a metodei dinamice


AV

AV-1 AV-1AV-2 AV-2

Au+2 Au+2 Au+2Au+1 Au+1 Au+1 Au+1

Anii 2 s-1 s+1 u-1 u+1 u+2 v-1 vI1 I1 Au AuI2 I2 Au-1

I3 Au-2

Is-2 As+3Is-1 As+2

d Dr

De

Acum

ular

i net

eIm

obiliz

ari d

e fo

ndur

i

Is

Is-1

Is-2

I3

I2

I1s

I11

0u

Figura 7.5. Reprezentarea grafica a metodei valorilor comparabile

CAPITOLUL 8

STUDIU DE CAZ

8.1. Analiza cost-beneficiu si eficienta proiectului Pentru realizarea unui obiectiv de investitii, in practica exista mai multe posibilitati concretizate in diferite variante, fiecare avand avantajele si dezavantajele sale. De aceea este necesar ca alegerea variantei dupa care se va executa investitia sa fie facuta pe baza unor criterii si calcule riguros stiintifice. Aceste calcule trebuie sa indice alegerea acelei variante care prezinta cele mai mari avantaje, altfel realizarea investitiei se va dovedi neinspirata. In aceasta idee, realizarea unor obiective de investitii cu efort economic mai mic decat cel propus, reprezinta concretizarea unei activitati desfasurata in mod eficient. 8.2. Variatia pretului apei livrate la consumator

Identificarea investitiei si definirea obiectivelor Denumirea obiectului de investitii. Obiectul investitiei este Alimentarea cu apa potabila in zona rurala


Variatia pretului apei potabile pentru mc de apa livrata, functie de numarul de locuitori echivalenti deserviti si procentul de recuperare al investitiei propus, este prezentat in tabelul 8.1 si figura 8.1:

Tabel 8.1. % recuperare investitie

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 2000 l.e. 3,37 3,59 3,82 4,05 4,28 4,51 4,73 4,96 5,19 5,42 5,64

2500 l.e. 2,81 3,00 3,19 3,38 3,57 3,76 3,95 4,14 4,33 4,52 4,71 3000 l.e. 2,45 2,61 2,78 2,95 3,11 3,28 3,45 3,61 3,78 3,95 4,11 3390 l.e. 2,25 2,41 2,56 2,72 2,88 3,03 3,19 3,34 3,50 3,65 3,81 V

aria

tia n

r. de

lo

cuito

ri

4000 l.e. 1,99 2,12 2,26 2,40 2,54 2,68 2,82 2,95 3,09 3,23 3,37

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50

4,00

4,50

5,00

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

% recuperare investitie

lei/m

c ap

a (fa

ra T

VA

)

5,50

6,00

2000 l.e.

2500 l.e.

3000 l.e.

3390 l.e.

4000 l.e.

Fig. 8.1. Pret mc apa in functie de variatia nr. de locuitori echivalenti

Avand in vedere prevederile legale in vigoare, ce conditioneaza furnizarea apei potabile de existenta sistemului de canalizare, am efectuat analiza costurilor pentru sistemul de canalizare corespunzator sistemului de alimentare cu apa. Variatia pretului pentru mc de apa uzata epurata, functie de numarul de locuitori echivalenti deserviti si procentul de recuperare al investitiei propus, este prezentat in tabelul 8.7 si figura 8.7:

Tabel 8.7 % recuperare investitie

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%2000 l.e. 11,37 11,59 11,81 12,03 12,25 12,47 12,68 12,90 13,12 13,34 13,56

Var

iatia

nr.

de lo

cuito

ri

2500 l.e. 9,36 9,58 9,79 10,01 10,22 10,44 10,65 10,87 11,09 11,30 11,52


3000 l.e. 8,02 8,23 8,45 8,66 8,87 9,09 9,30 9,52 9,73 9,94 10,16 3390 l.e. 7,29 7,51 7,73 7,95 8,17 8,39 8,61 8,82 9,04 9,26 9,48

4000 l.e. 6,35 6,56 6,77 6,98 7,19 7,40 7,61 7,82 8,03 8,24 8,45

6,00

8,00

10,00

12,00

14,00

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%


lei/m

c ap

a (fa

ra T

VA

)

2000 l.e.

2500 l.e.

3000 l.e.

3390 l.e.

4000 l.e.

Fig. 8.7. Pret mc apa epurata in functie de variatia nr. de locuitori

0%20%

40%60%

80%100%

2

0

0

0

l

.

e

.

6

m

2

0

0

0

l

.

e

.

8

m

2

0

0

0

l

.

e

.

1

0

m

2

0

0

0

l

.

e

.

1

2

m

2

5

0

0

l

.

e

.

6

m

2

5

0

0

l

.

e

.

8

m

2

5

0

0

l

.

e

.

1

0

m

2

5

0

0

l

.

e

.

1

2

m

3

0

0

0

l

.

e

.

6

m

3

0

0

0

l

.

e

.

8

m

3

0

0

0

l

.

e

.

1

0

m

3

0

0

0

l

.

e

.

1

2

m

3

3

9

0

l

.

e

.

6

m

3

3

9

0

l

.

e

.

8

m

3

3

9

0

l

.

e

.

1

0

m

3

3

9

0

l

.

e

.

1

2

m

4

0

0

0

l

.

e

.

6

m

4

0

0

0

l

.

e

.

8

m

4

0

0

0

l

.

e

.

1

0

m

4

0

0

0

l

.

e

.

1

2

m

7,00

8,00

9,00

10,00

11,00

12,00

13,00

14,00

15,00

16,00

17,00

lei/mc


variatie ml/l.e.

Fig. 8.13. Cost facturat pentru mc apa2000 l.e. 6 m

2000 l.e. 8 m

2000 l.e. 10 m

2000 l.e. 12 m

2500 l.e. 6 m

2500 l.e. 8 m

2500 l.e. 10 m

2500 l.e. 12 m

3000 l.e. 6 m

3000 l.e. 8 m

3000 l.e. 10 m

3000 l.e. 12 m

3390 l.e. 6 m

3390 l.e. 8 m

3390 l.e. 10 m

3390 l.e. 12 m

4000 l.e. 6 m

4000 l.e. 8 m

4000 l.e. 10 m

4000 l.e. 12 m



Tabel 8.13

In urma analizei devizelor generale se constata ca influenta cea mai mare in

valoarea investitiei este data, atat pentru sistemul de alimentare cu apa cat si pentru sistemul de canalizare, de ponderea retelei pe locuitor echivalent.

% recuperare investitie 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

6 m 12,43 12,77 13,10 13,44 13,78 14,11 14,45 14,79 15,12 15,46 15,79 8 m 12,45 12,82 13,19 13,56 13,93 14,30 14,66 15,03 15,40 15,77 16,14

10 m 12,46 12,86 13,27 13,67 14,07 14,48 14,88 15,28 15,69 16,09 16,49 2000

l.e.

12 m 12,48 12,91 13,35 13,79 14,22 14,66 15,10 15,53 15,97 16,41 16,84 6 m 10,28 10,58 10,88 11,19 11,49 11,79 12,10 12,40 12,70 13,01 13,31 8 m 10,29 10,62 10,95 11,29 11,62 11,95 12,29 12,62 12,95 13,28 13,62

10 m 10,30 10,66 11,03 11,39 11,75 12,11 12,47 12,84 13,20 13,56 13,92

2500

l.e.

12 m 10,31 10,70 11,10 11,49 11,88 12,27 12,66 13,05 13,44 13,84 14,23 6 m 8,83 9,11 9,40 9,68 9,97 10,25 10,53 10,82 11,10 11,39 11,67 8 m 8,84 9,15 9,46 9,77 10,08 10,39 10,70 11,01 11,33 11,64 11,95

10 m 8,85 9,19 9,52 9,86 10,20 10,54 10,87 11,21 11,55 11,89 12,22

3000

l.e.

12 m 8,86 9,22 9,59 9,95 10,32 10,68 11,04 11,41 11,77 12,13 12,50 6 m 8,07 8,34 8,61 8,89 9,16 9,43 9,71 9,98 10,26 10,53 10,80 8 m 8,08 8,38 8,68 8,98 9,29 9,59 9,89 10,19 10,49 10,80 11,10

10 m 8,09 8,42 8,75 9,08 9,41 9,74 10,07 10,40 10,73 11,06 11,39

3390

l.e.

12 m 8,10 8,46 8,82 9,18 9,53 9,89 10,25 10,61 10,97 11,33 11,68 6 m 7,04 7,31 7,57 7,83 8,09 8,35 8,61 8,87 9,13 9,39 9,65 8 m 7,05 7,34 7,62 7,91 8,19 8,47 8,76 9,04 9,32 9,61 9,89

10 m 7,06 7,37 7,68 7,98 8,29 8,60 8,90 9,21 9,52 9,82 10,13

Var

iatia

nr.

De

locu

itori

si a

ml r

etea

/locu

itori

4000

l.e.

12 m 7,07 7,40 7,73 8,06 8,39 8,72 9,05 9,38 9,71 10,04 10,37

Consumul lunar de apa potabila, estimat pe cap de locuitor echivalent, este de cca. 1,41 mc. De aici rezulta un cost lunar al apei cuprins intre 9,92 23,74 lei suportat de consumator.

Pretul apei furnizate care cumuleaza apa potabila si 0,8 din aceasta pentru apa uzata luata in calcul se inscrie in plaja de valori 7,04 - 16,84 lei/mc. Acesta inglobeaza costurile de amortizare (cu variatie de la 0 - 100%) a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, precum si costurile de exploatare ale celor doua sisteme.

Aceasta se datoreaza in principal lipsei de sistematizare a localitatilor rurale, caracterizate prin dispunerea acestora in lungul cailor de comunicatie principale. Situatie este specifica localitatilor din zona de campie si podis. In cazul localitatilor din zonele deluroase si de munte dispersia gospodariilor prezinta un grad mult mai ridicat, ceea ce implica o retea de distributie mult mai dezvoltata si, respectiv, cu o pondere mult mai mare in costurile investitionale.


Pe baza acestei estimari, autoritatea locala are menirea de a stabili oportunitatea de a investi (prin calcule directe, relativ simpliste), in functie de puterea economica a populatiei locale. Analiza socio-economica a autoritatilor locale poate stabili solvabilitatea populatiei potential consumatoare in vederea deciziei de promovare a investitiei in conditiile particulare locale si in functie de posibilitatile de accesare a unor fonduri nerambursabile care determina procentul de amortizare impus utilizat in stabilirea pretului final.

CAPITOLUL 9 CONCLUZII SI CONTRIBUTII

Desi pare a avea o relativa abundenta de apa datorita imaginii create de existenta unei retele hidrografice echilibrate care acopera aproape intreg teritoriul tarii, raportat la populatia actuala a tarii, resursa specifica utilizabila in regim natural este de 1770 mc/loc. si an, luand in considerare aportul raurilor interioare, situand din acest punct de vedere tara noastra in categoria tarilor cu resurse de apa relativ reduse in raport cu resursele altor tari (locul 13 in Europa), media europeana fiind de 4000 mc/loc. Din punct de vedere al utilizarii resursei de apa bruta (pentru populatie, industrie si agricultura) se constata o scadere de la 20,4 miliarde mc in anul 1990 la 6,98 miliarde mc in 2007 datorita diminuarii activitatii industriale, reducerii consumurilor de apa in procesele tehnologice, reducerii pierderilor si aplicarii mecanismului economic in gospodarirea apelor. In momentul de fata asigurarea apei potabile in sistem centralizat pentru populatia din Romania se face din:

surse de suprafata (rauri, lacuri si fluviul Dunarea) 18,7%; surse subterane 19,5%; surse mixte (de suprafata si subterane) 61,8%. Situatia alimentarii cu apa in Romania arata ca proportia apei potabile distribuita consumatorilor care au instalate apometre, din totalul distribuit, este de 81,4 %, diferenta de cantitate de apa potabila distribuita fiind inregistrata in sistem pausal. Conform datelor se poate deduce nivelul inca nesatisfacator in ceea ce priveste accesul populatiei la alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat, Romania situandu-se si din acest punct de vedere in urma majoritatii tarilor din Europa. La sfarsitul anului 2008, lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile era de 56.809,2 km, cu 4.231,1 km mai mare pe total tara fata de situatia existenta la sfarsitul anului 2007. Nevoia sociala constituie un concept complex care exprima generic parametrii trebuintelor individuale ale unei colectivitati umane definite de cadrul


geopolitic, demografic, nivelul de civilizatie si cultura, structura pe varste si de alti factori. Nevoia sociala apare ca rezultanta a nevoilor individuale ale membrilor societatii. Ea include, in afara nevoilor individuale de consum, o serie de nevoi generate de organizarea sociala a existentei colectivitatilor umane. Amploarea si intensitatea nevoii sociale se afla in corelatie cu nivelul general al dezvoltarii natiunii. Intre nevoile specific sociale se cuprind cele ce privesc protectia mediului ambiant, ocrotirea sanatatii publice, organizarea si functionarea administratiei de stat, centrale si locale. Mecanismul formarii si manifestarii nevoii sociale este complex, intrucat nevoile au natura variata:

nevoile potentiale sunt inca putin definite; ele reprezinta aspiratii, doleante, nefiind concretizate si nici cuantificate; nevoile reale constituie efectul devenirii nevoilor potentiale, pe masura aparitiei motivatiei, respectiv produsului sau serviciului respectiv. Nevoile reale formeaza sau genereaza cererea potentiala care se transforma in cerere efectiva atunci cand poate fi sustinuta de venitul corespunzator satisfacerii sale. Principalii factori care influenteaza nevoia sociala sunt:

dezvoltarea productiei care, in principiu, dinamizeaza sistemul nevoilor individuale si sociale;

evolutia demografica sub aspect numeric, structural, pe varste, sexe, pe medii (urban-rural), ca si din punct de vedere ocupational si cultural; mediul geoeconomic (cadrul natural, conditiile climaterice, natura si structura resurselor naturale); nivelul de trai, de civilizatie, de cultura, ca si factorii de ordin psihic si

sociologic. Potrivit legislatiei in vigoare, autoritatile locale au urmatoarele atributii principale:

aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului local; avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera; aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale; administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;


hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local; infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local; hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local; exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale; numeste si elibereaza din functie, membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa; analizeaza si aproba documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si financiare necesare in vederea realizarii acestora; aproba alocarea de fonduri din bugetul local pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase; aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare in vederea realizarii acestora; actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale; hotaraste cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; 9.1 Recomandari privind imbunatatirea proiectarii si optimizarea costurilor Configuratia sistemului de tratare a apei depinde de caracteristicile fizice, chimice, organoleptice si bacteriologice ale acesteia, obtinuta din diverse surse (subterane si de suprafata) si cerintele de calitate (conform normativelor in vigoare) pentru diversi consumatori (casnici, industriali, agricultura), utilizand in acest sens solutiile tehnice cele mai economice si durabile. In cadrul sistemului de alimentare cu apa, transportul acesteia de la sursele de captare spre statiile de tratare si mai departe spre reteaua de distributie, se realizeaza cu ajutorul constructiilor si instalatiilor de transport a apei. Acest ansamblu se compune din infrastructura de transport a apei (conducte, canale, aparate de masurare si control) si respectiv, instalatiile de control a presiunii apei necesare distribuirii in conditii optime a acesteia in retea (statii de pompare cu rol de asigurare a presiunii de serviciu). Definirea configuratiei spatiale a retelelor edilitare si alegerea traseului se realizeaza tinand cont de urmatorii factori:


configuratia generala a sistemului de alimentare si cota de nivel a captarii, statiei de tratare, rezervoarelor; configuratia reliefului, pentru a se putea alege traseul cu cel mai mic consum energetic si lucrari suplimentare de sustinere respectiv protectie a aductiunilor, iar in cazul retelelor de canalizare sa se asigure scurgerea gravitationala a apelor catre statia de epurare; debitul de calcul pentru realizarea retelei edilitare tinand cont de centrul populat, activitati industriale, nevoi speciale (stingerea incendiilor, spalarea rezervoarelor etc.) si extinderea retelei prin cresterea numarului de locuitori si dezvoltarea industriei; profilul longitudinal al traseului propus, care va determina caracteristicile de functionare a acesteia (prin gravitatie sau prin pompare); calitatea apei transportate, care va determina tipul de material ales pentru constructia retelei; caracteristicile geologice si geotehnice ale terenului, care vor determina: eventualele modificari ale traseului (pentru evitarea terenurilor instabile si umede), alegerea materialului de constructie, stabilirea tipului si a necesitatilor de protectie impotriva coroziunii; indicii de cost si preturile unitare pentru piesele componente, energia electrica necesara, pentru a se defini necesitatile financiare ale investitiei; in cazul lucrarilor ce compun sistemele de epurare a apelor uzate se va tine cont de esalonarea investitiei, pe trepte de epurare. Este necesara detalierea caietelor de sarcini si descrierea articolelor de lucrari in vederea cuprinderii tuturor actiunilor necesare realizarii. Introducerea tehnologiilor moderne de alimentare cu apa si canalizare conduce la reducerea costurilor de exploatare prin cresterea duratei de viata a investitiei, prin reducerea cheltuielilor de mentenanta si a disfunctionalitatilor din sistem, datorate intreruperilor accidentale sau planificate. Managementul calitatii proiectului include procesele necesare pentru asigurarea faptului ca proiectul va satisface necesitatile pentru care a fost intreprins. Managementul calitatii proiectului include atat procesul (managementul proiectului), cat si produsul (obiectivul de constructii), deoarece esecul in realizarea cerintelor de performanta in ambele domenii poate avea consecinte negative pentru toti stakeholderii. Calitatea este ansamblul caracteristicilor unei entitati (produs sau serviciu), referitoare la masura in care aceasta este capabila sa satisfaca nevoile explicite si implicite ale beneficiarului. Una dintre problemele esentiale ale managementului proiectelor este tocmai transformarea nevoilor implicite ale beneficiarului in nevoi explicite, cat mai devreme pe parcursul realizarii proiectului (inca din faza de conceptie). Prin satisfacerea nevoilor beneficiarului se intelege realizarea acestora conform asteptarilor (specificatiilor) proiectul trebuie sa produca ceea


ce s-a spus ca va produce - si chiar depasirea acestora rezultatul proiectului trebuie sa satisfaca nevoile reale ale clientului. Problematica privind calitatea este reglementata de standarde internationale elaborate de Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) prin seriile de standarde ISO 9000 si 10000, care au fost adoptate si de Institutul Roman de Standardizare. In Romania calitatea in domeniul constructiilor este reglementata prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii. Pentru a obtine o constructie de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a constructiilor a urmatoarelor cerinte esentiale:

rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare; siguranta la foc; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatie termica, hidrofuga, fonica si economie de energie. Una dintre particularitatile asigurarii calitatii in constructii este aceea ca aceste obligatii revin unor organizatii diverse implicate in conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea constructiilor (investitori, cercetatori, proiectanti, verificatori de proiecte, fabricanti si furnizori de produse pentru constructii, executanti, proprietari, utilizatori, experti tehnici, autoritati publice si asociatii profesionale de profil). Managementul calitatii proiectului consta din urmatoarele trei procese, care se interconditioneaza si se suprapun:

planificarea calitatii identificarea standardelor de calitate relevante pentru proiect si stabilirea modalitatilor de a le satisface; asigurarea calitatii evaluarea pe baze regulate a performantelor inregistrate in realizarea proiectului, pentru asigurarea satisfacerii standardelor de calitate considerate relevante; controlul calitatii monitorizarea rezultatelor proiectului pentru a verifica daca acestea corespund standardelor considerate relevante si identificarea modalitatilor de a elimina cauzele generatoare de abateri negative. Planificarea calitatii Planificarea calitatii consta in identificarea standardelor de calitate relevante pentru proiect si stabilirea modalitatilor de a le satisface. Ea trebuie realizata in paralel si corelata cu celelalte componente ale planificarii proiectului. De exemplu, realizarea calitatii dorite poate solicita modificari la nivelul costurilor sau al programului de executie sau poate necesita o analiza de risc detaliata a unei anumite probleme care a fost identificata.


Pentru planificarea calitatii se utilizeaza urmatoarele surse de informatii:

politica in domeniul calitatii. Aceasta consta in ansamblul intentiilor unei organizatii referitoare la calitate, asa cum sunt ele exprimate de catre managementul de varf al acesteia. In cazul in care organizatia care realizeaza proiectul nu are o politica in domeniul calitatii sau la realizarea proiectului urmeaza sa fie implicate mai multe organizatii (ceea ce reprezinta regula in domeniul constructiilor), echipa manageriala a proiectului (care include reprezentanti ai stakeholderilor proiectului) trebuie sa conceapa o politica a calitatii pentru proiectul respectiv; scopul proiectului si descrierea produsului. Acestea includ documentatia tehnico-economica (contracte, proiectul, detalii de executie, specificatiile tehnice, caietul de sarcini, etc.). Sunt foarte importante deoarece cuprind rezultatele majore care se asteapta, obiectivele stakeholderilor privind proiectul, detalii tehnice; standardele si legislatia care se aplica. Se includ prevederile legislatiei nationale si internationale (pentru proiectele de acest tip) referitoare la proiect. Principalele metode si tehnici utilizate in planificarea calitatii sunt:

analize cost/beneficiu. Principalul beneficiu al respectarii specificatiilor privind calitatea consta in diminuarea volumului si valorii lucrarilor care trebuie refacute, ceea ce inseamna o crestere a productivitatii, a satisfactiei stakeholderilor si diminuarea costurilor. Principalul cost al respectarii specificatiilor privind calitatea este cel ocazionat de activitatile de management al calitatii proiectului. Desigur, pentru ca o anumita masura privind calitatea sa fie considerata acceptabila, trebuie ca beneficiile pe care le genereaza sa depaseasca costurile; analize comparative. Se compara practicile curente sau planificate cu cele din alte proiecte similare, pentru a se genera idei de perfectionare si pentru a avea un standard fata de care sa se evalueze performantele; diagrame de flux. Se pot utiliza diagrame cauza-efect (diagrame Ishikawa - diagrama oaselor de peste), care ilustreaza modul in care diferite cauze si subcauze se relationeaza pentru a produce un anumit efect si diagrame de proces sau de sistem, care arata modul in care s

Doctorat - Alimentare Cu Apa Si Canalizare Localitati Urbane

Documents

Transcript of Doctorat - Alimentare Cu Apa Si Canalizare Localitati Urbane