POMICULTURA

EXECUTA LUCRARI DE INFIINTARE SI DE INTERTINERE A SOLULUI IN PLANTATILE POMICULE. In funcţie de numărul de pomi la hectar sunt 5 sisteme de clasificare a plantatiilor pomicole : 1-Sistemul clasic - pana la 350 pomi/ha. 2-Sistem semiintensiv - 350-500pomi/ha. 3-Sistemul intensive - 500-1250 pomi/ha. 4-Sistemul superintensiv - 1300-8000 pomi/ha. 5-Sistemul pajiste - 8000-30000 pomi/ha Pentru realizarea unei plantatii independente trebuie sa avem constructii minime – sediul, grupul social, magazii pentu materiale, haine de protectie, unelte marunte, magazii speciale pentru pesticide, hala de sortare si pastrare temporara a fructelor, platforma betonata pentru tractoare si masini, pod bascula. Toata plantatia trebuie imprejmuita cu gard tip si sa se asigure cu apa pentru stropit si irigatii. 1. Paregatirea terenului pentru plantare -   in vederea plantarii, pregatirea ternului consta in : defrisare, nivelare, fertilizare, desfundare. 2. Defrisare - se face unde au fost vechi plantatii si se face cu 2-4 ani inainte de plantare, pentu a preintampina « oboseala solului ». 3. Nivelarea terenului - lucrarea de nivelare va tine cont de posibilitatile de parcelare in functie de configuratia terenului. Dupa nivelare se recomanda ca terenul sa fie cultivat cu leguminoase, furaje in amestec cu ierburi perene, care contribuie la imbunatatirea propietatilor fizico-chimice ale solului. 4. Desfundarea solului - prin lucrarea de desfundare si scarificare pe langa faptul ca se afaneaza straturile inferioare mai compacte, se asigura si incorporarea ingrasamintelor organice in adancime. Adancimea normala de desfundare este de 60-70 cm. sau chiar 80 cm. In functie de sol rasturnarea brazdei se poate face pe toata adincimea sau numai pe un strat de 40-50cm., evitandu-se aducerea la suprafata a orizonturilor de sol mai putin fertilul. Desfundatul se face cu plugul balansier PBD-60 actionat cu tractoare grele. In functie de insusirile solului se vor lua masuri pentru imbunatatire propietatilor chimice adminstrand amendamente, ingrasaminte minerale, gunoi de grajd 50-60 to/ha. Administrarea acestora se face dupa nivelat, urmate de operatiunea de desfundat. ♦ PICHETAREA - In functie de sistemul ce vrem sa-l adoptam, distantele de plantare dintre randuri trebuie sa asigure patrunderea luminii si o circulatie usoara a tractoarelor si a agregatelor din dotare. Pichetaj in randuri simple : - rectangular cand patru pomi din randuri vecine inscriu un dreptunghi - in sah cand trei pomi din randuri vecine insemn un triunghi. - pichetaj in benzi-la pantaiile super intensive cu densitate mare. Pichetarea se executa cu ajutorul a cateva instrumente simple : ruleta sau plamglica metrica, sarma marcata cu distantele de plancare, forme pentru alinieri si eventual un aparat simpu de trasat {pomi 2} - plantometru. Locul fiecarui pom stabilit prim masuratori se inseamna in teren prin baterea uni pichet(tarus)] Dupa terminarea pichetajului in inlantuirea obisnuita a lucrarilor ocazionale de plantare , urmeaza executarea gropilor pe locurile insemnate cu picheti, care se face mecanizat cu burghiul atasat la tractor sau manual. Pe ternurile desfundate dimensiunile gropilor nu trebuie sa fie mari, ci numai atat cat este necesar pentru introducerea in voie a radacinilor (50/50 cm). Pe terenurile arate superficial-25-30 cm sapate la o casma sau in jurul casei se sapa gropi individuale largi 0,8-1 m, si adanci de 0,6 m. In acest caz ingrasarea ternului se face amestecand forte bine pamantul rezultat din groapa cu o galeata de mranita, plus 50 gr fosfor, 30 gr K20. Saparea gropilor se poate face chiar la palntare, dar este cu mult mai bine sa se faca cu 1-2 luni mai devreme. ♦ Pregatirea pomilor pentu plantare consta in controlul amanuntit al sistemuli radicular sub aspectul sanatatii si prospetimii ( sa nu fie ofilit) si din taierea radacinilor (fasonarea) rupte, zdrelite, ofilite, dar nu in intregime ci se inlatura numai partea nesanatoasa din ele. Apoi intreaga radacina se inmoaie bine intr-o groapa cu mocirla de consistenta smantatii facuta din pamant, balega prospata de vaca, apa. ♦ Plantarea propiu-zisa deosebit de importanta este stabilirea corecta a adancimi de plantare. Pentru aceasta trebuie sa se stie 2 lucruri :

- pomii nu se ingropa mai adanc, dar nici mai afara decat au vietuit (crescut) in pepiniera. Locul sau nivelul acesta corespunde coletului si se cunoaste practic prin diferenta de nuanta, de culoare dintre coaja tulpinii si radacinii, - pamantul din gropi se indeasa cu timpul,scade cu 3-4 cm., atragand si pomii in jos ceea ce ar determina in final o plantare prea adanca; pentru a preintampina acest neajuns plantarea se face cu 3-4 cm. mai sus.Cu alte cuvinte, fata de nivelul solului, de marginile gropilor, coletul pomilor se potriveste cu 3-4 cm. mai sus. Un alt moment important consta in umplerea perfecta cu pamant a golurilor din jurul si de sub radacinile dese, stufoase.O unealta mai buna decat mana cu degete rasfirate nu exista pentru aceasta operatie. Golurile ce ar putea ramane neindesate cu pamanat intarzie pierderea, ba creaza conditii pentru formarea muchegaiurilor care ataca ragacina. Cunoscand aceste amanunte, operatia plantarii se face : • - groapa se umple cam jumatate cu pamant, adaugand treptat straturi de 10-20 cm. grosime care se calca foarte bine. • - se toarma apoi cu lopata sau casmaua pamant marunt in cetrul gropii,facandu-se un musuroi pe care se asaza radacinile, apoi, cum cere nivelul coletului se mareste sau micsoreaza inaltimea musuroiului. • - odata stabilita adancimea corecta, se adauga pamant pe marginile gropilor pana ce nivelul acestuia depaseste inaltimea musuroiului si acopera radacinile cu 3-4 cm. de sol , cu mana se indeasa pamant printre radacini. • - se calca de 2-3 ori jur imprejur pamantul, puternic catre marginile gropii, apoi mai domol catre pom peste radacini. • - se umple groapa si se calca indesat pe toata suprafata. Daca lucrarea a fost corect executata pomul nu trebuie sa se smulga cand este tras in afara cu oarecare forta. Pamantul ramas la groapa in plus dupa plantare, se face obligatoriu musuroi in jurul pomului la sadirea in toamna. Daca insa toamna este secetoasa, precum si la plantarea mai tarzie de primavara pamantul ramas se modeleaza in forma de lighian in care se toarna 2-3 galeteti cu apa. Dupa ce pamantul s-a zvantat a doua zi se construieste musuroiul. Epoca cea mai favorabila de plantare a pomilor este toamna pana apar primele ingheturi ale solului. Procentul de prindere si vegetatia in anul urmator este incomaprabil mai buna la pomi plantati toamna. Plantarile in primavara pot da rezultate bune cu conditia ca lucrarea sa se execute foarte bine, in mustul zapezii. Cand plantarea se face toamna in locuri deschise, neimprejmuite, este necesar ca trunchiurile pomilor sa fie protejate pe 60-70 cm. contra iepurilor care pot produce vatamari ireparabile. Se folosesc resturi de saci de hartie, maretial plastic, tulpini de porumb, floarea sorelui. Lucrarile solului in perioada de vegetatie De regula in cultivarea pomilor, solul se ara sau se sapa cu casmaua toata suprafata plantatiei toaman dupa recoltarea fructelor. In livezile de tip industrial se foloseste ogorul negru - mobilizarea solului si lipsa buruienilor prin lucrari mecanizate si manuale. Acest sistem are avantaj   : ▪ asigura solubizarea substantelor nutritiva si conservarea apei in sol ▪ determina o buna aeratie a solului. ▪ distruge buruienile, daunatorii. Dezavantaje ▪ o parte din radacini la 15-20 cm. sunt taiate sau rarite. ▪ se reduce continutul in materie organica a solului ▪ tasarea solului ▪ pe timp ploios nu pot intra tractoarele la diferite lucrari. ▪ ogorul negru intrerupt, pentru livezile amplasate pe pante de peste 3-6% ▪ ogor negru combilat cu ierbicide - reduce numarul lucrarilor mecanizate si manuale. ▪ inerbarea - mentinerea terenului din plantatii cu ierburi perene si se practica in zone cu precipitatii 700-800 mm. anual si in plantaii irigate.

Culturi de acoperire folosite ca ingrasamant verde

Cultura ocupa terenul doar cateva luni apoi ramane ogor negru. Se folosesc : sulfina, rapita, seradela facelia, soia, etc. Culturi intercalate cu plante agroalimentare ca :leguminoase alimentare, fasolea, mazarea, radacinoase, ceapa, usturoi, varza, pepeni. • Mulcirea solului – mulci naturali, resturi vegetale, (soluri 5), coceni, frunze. - mulci artificiali-polietilena neagra Lucrari de intretinere • Arat pentru afanarea adanca a solului, distrugerea buruienilor, incorporarea in sol a ingrasamintelor organice, chimice, verzi.Lucrarea se face cu plugul purtat dezaxabil PDL 5-25 ce executa atura dupa metoda in parti, la cormana sau intr-un singur sens. • Lucrari superficiale ale solului se executa cu ajutorul discurilor, cultivatoarelor si frezelor. • Lucrari de cosire si tocare a ierbii • Lucrari de ierbicidare LUCRARI DE FERTILIZARE Prin ingrasarea sistematica a plantatiilor se obtin pe langa productii mari si sigure an de an si o crestere a fertilitatii naturale a solului. • Gunoiul de grajd cel mai bun este gunoiul provenit de la cabaline si ovine, dar si cel de bovine, dar la acesta sa fie atins momentul de fermentare/descompunere. Cel mai indicat este gunoiul semifermentat care se recunoaste prin aceea ca paiele au o culoare bruna. Acest gunoi contine 0,5% N , 0,4% P2O5 si 0,8% K2O. In pomicultura aplicarea gunoiului de grajd se face diferentiat in functie de sol. Pe solurile mai fertile se aplica la 3-4 ani 30-40 to/ha. Timpul de adminstrare a gunoiului de grajd este toamna inainte de arat, iar imprastierea gunoiului sa se faca cu mai mult de 1-2 zile inainte de arat. •Mranita este mai bogata in N 0,7-2% ,P2O5 0,3-1,2% , K2O 0,8-0,9% .Se administreaza ca si gunoiul. •Mustul de gunoi de grajd rezultata din fermentarea gunoiului de grajd amestecat adesea cu urina animalelor, mustul este bogat in N si potasiu, dar foarte sarac in fosfor. Este un bun ingrasamant supimentar administrat primavara inainte de inceperea vegetatiei si la 45 de zile dupa infloritul pomilor, administrat in cantitatile 40-50 l la un pom dupa ce a fost subtiat cu 5-6 parti apa la o parte must. •Gunoiul de pasari este un ingrasamant mai bogat in elemente nutritive decat gunoiul de grajd si are efect mai rapid, motiv pentru care se foloseste ca ingrasamant primavara timpuriu si la 45 de zile dupa inflorire.Gunoiul de pasari uscat se marunteste si se amesteca intr-un butoi - o parte gunoi + opt parti apa si se lasa 24 de ore.La folosire se amesteca din nou, apoi se dau cate 3-4 galeti ( 30-40 l) la fiecare pom, udandu-se cat mai uniform solul sub coroana. Daca gunoiul de pasare este proaspat diluarea se face numai cu 4-5 parti de apa. La o zi dupa administrare se praseste. Acest ingrasamant se poate da la pomi si toamna nediluat in apa socotind cate 100-150 gr. gunoi uscat pe fiecare m². Dupa imprastiere se sapa la casma sau se ara. Dar la pomii izolati este mai eficient sa se faca 10-15 gropi la 25-30 cm. adancime sub coroana pomilor. Ex :la coroana de 20 m² x 150 gr =3 kg gunoi uscat ce se repartizeaza egal la numarul gropilor. Anual o pasare aduna 3-6 kg gunoi, deci poate ingrasa 1-2 pomi. • Compostu l este un ingrasamant ce poate fii produs in orice gospodarie rulara.El se obtine prin fermentarea unui amestec din toate resturile organice de la bucatarie, de la animale, maturatura din curte, frunze de tot felul, tulpini de porumb, de flori, nutreturi stricate, buruieni fara samanta. Cum se face : ▪ se sapa o groapa adanca de 0.5 m, lunga de 2-3 m, si lata de 1.5 m. Pamantul rezultat se indiguie pe margini. Pe fundul gropii se asaza un strat de 10-15 cm. de frunze tulpini de porumn, buriueni, gunoi de grajd nefermentat, nutret stricat. Se arunca apoi in strat uniform resturile din gospodarie inclusiv cenusa, resturile de moloz – contin Ca , de la porc, guoiul de la pasari, de la prorumbei. Cand groapa s-a umplut pe jumatate se acopera cu un strat de pamant gros de 10-15 cm., sau gunoi de grajd proaspat, apoi se continua sa se arunce resturi pana ce platforma atinge 1 m/0.5 m in pamant, 0.5 m deasupra. Platforma nu trebuie lasata se se usuce motiv pentru care in timpul verii se uda cu 6-7 galeti de apa din 2 in 2 saptamani. Fermentarea compostului dureaza 6 luni pana la 1 an. Se administraza la pomi ca si gunoiul de grajd. • Ingrasamintele chimice folosite in pomicultura pot fii azotoase, fosfatice, potasice, saruri de cupru, zinc, magneziu, bor, fier, sau ingrasaminte complexe

• Fertilizare cu azot azotatul se aplica prin imprastiere pe taota suprafata pamantului. Administrarea se face toamna odata cu fosforul pe solurile mai grele, iar pe solurile usoare 1/3 din doza toamna, iar 2/3 din doza primavara.Doza optima 50-60 kg/ha N. • Fertilizarea cu fosfor si potasiu - pe solurile lutoargiloase fosforul si potasiu se va administra la adancime, cu dispozitive speciale care incorporeaza si nu taie radacinile. Aceasta fertilizare se face la 2-3 ani. Pe solurile usoare administrarea fosforului si a potasiului se face sub aratura la 18-20 cm. Doza opima 60 kg/ha P2O5 si 100 kg/ha K2O • Cenusa constituie un foarte bun ingrasamant potasic (10-20%K20).Este foarte eficienta daca se da inpreuna cu fosforul sau ingrasaminte organice.Se administreaza 30-60 gr/mp toamna odata cu lucrarea solului. Folosirea rationala si cu rezultate maxime a ingrasamintelor organice si minerale necesita o anumita ordine in aplicarea lor in cursul anului. Toamna se face ingrasarea de baza In cursul vegetatiei-se face ingrasarea suplimentara. IRIGAREA POMILOR In climatul tarii noastre, cu exceptia zonei de campie apa din precipitatii este suficienta pentru o buna rodire a pomilor, in anii normali.Totusi s-a constatat ca recolta sporeste calitativ,caltitativ, daca pomii se uda in epocile secetoase. Astfel dupa o iarna cu zapada putina, udarea in luna aprilie este foarte bine venita, apa avand rol in legarea, cresterea fructelor, a lastarilor, sporeste masa frunzisului.Udarea aplicata in august pentru mar, par, soiuri de piersic aduce sporuri cantitative dar mai ales, supra calitatii fructelor. Norma de udare :4-5 udari cu norma de 600-800 m3. Metode de irigare - udarea prin brazde - udarea prin aspersiune - udarea prin picurare - udarea subterana Lucrari specifice de ingrijire a pomilor Metode de taiere Obiectivele majore ale taierilor la pomi sunt: - sa stanjeneasca cat mai putin cresterea pomilor tineri si a grabi intrarea pe rod. - sa modeleze partea aeriana si dimensiunile acesteia in functie de aplicarea lucratilor de intretinere - sa structureze o coloana simpla, echilibrata si suficient de rezistenta sa sustina recolta - sa regleze fructificarea eliminand alternanta rodirii - sa fovorizeze calitatea productiei O clasificare simpla avem : ▪ taieri de formare – se refera la pomi si arbusti tineri si cuprind toate lucrarile efectuate asupra partii aeriene de la plantare pana la completa formare a scheletului coroanei. Se urmareste structura elementelor de baza : sarpante, subsarpante – precum si a grosimii formatiunilor de rod. ▪ taierile de productie ( de inmultire si fructificare) Includ lucrarule care se fac asupra plantelor pe tot parcursul perioadei de rodire cu scopul de a mentine echilibru in : crestere, fructificare, diferentiere, calitatea recoltelor, regenerarea elementelor coroanei in curs de epuizare, limitarea extinderii in inaltime si largime a pomilor. Mai intalnim – taieri de coacere cu lucrari de taieri post facute.

- taieri de reantinere – taieri severe aplicate pomilor in declin. Operatiuni tehnice de taiere • Suprimarea ramurilor cunoscuta sub denumirea de rarire si consta in taierea completa a ramurilor de orice categorie si varsta. Suprimarea ramurilor se foloseste pentru eliminarea ramurilor crescute in pozitii nepotrivite, a celor bolnave. Se executa pe tot parcursul perioadei de repaus. • suprimarea lastarilor grabeste implinirea coroanei, evita eroziunea substantelor nutritive. • suprimarea sau orbirea mugurilor inlocuieste cu mai multa eficienta plivitul lastarilor. Se executa cu mana.

• scuturarea ramurilor consta in taierea unei portiuni din lungimea ramurilor. Avem scurtarea pe lenm nou taiere la 2-3 mm. deasupra unui mugure. Se taie ½ din lungimea ramurii – scurtarea puternica 1/3 sau mai putin este o scurtare slaba. Scurtarea puternica are ca efect cresterea pe portiunea ramasa din muguri axilari a numerosi si vigurosi lastari, dar cu dezavantaj :

- intarzie intrarea pe rod;- provoaca o ramificare puternica;

Scurtarea slaba formeaza lastari de vigoare medie. ▪ Scurtarea pe lenm vechi - pe ramuri de 2 ani si mai mult nu mai exista muguri axilari, activi, taierea se executa deasupra unei ramificatii, sau in zona mugurilor dorminzi. Are ca efect : - de inviorare si crestere a ramificatiilor;

- de formare a noi lastari din muguri dorminzi. ▪ Ciupirea lastarilor consta in eliminarea varfului erbaceu al lastarului in crestere de regula de deasupra ultimei frunze mature. Ciupirea opreste temporar cresterea in lungime, stimuleaza cresterea lastarilor neciupiti. ▪ Scurtarea lastarilor - Inclinarea ramurilor – si in o pozitie ridicarea ramurilor de la :

- echilibru cresterii fara a recurge la taieri;- domolirea cresterii unor ramuri;- stimularea garnisirii cu ramuri de rod;

Aceste lucrari se pot face pe tot parcursul anului. ▪ Arcuirea ramurilor consta in curbarea ramurilor pentru a grabi aparitia rodului; ▪ Frangerea ramurilor orientarea potrivita a ramurilor; ▪ Cresterea si inelarea se intrerupe temporar vasele conducatoare, marind fluxul de hrana intr-un punct de crestere. Inelarea se sectioneaza jur imprejur coaja, iar organele sub inel beneficiaza de hrana mai mult. Ramurile coroanei - axul coroanei – o prelungire a trunchiurilui, dar pe care sunt prinse ramificatiile. Creste puternic pana ce pomii intra pe rod. - din axul in crestere iau nastere an de an ramificatii laterale. Dintre acestea unele cresc mai viguros devenind lungi, groase si se numesc brate sau sarpante. Un pom poate avea 3-7 sarpante. In totalitate ele formeaza scheletul coroanei. Alegerea ramurilor pentru formarea sarpantelor este o lucrare importanta de care depinde rezistenta coroanei, calitatea productiei si cantitatea. Ce conditii trebuie sa indeplineasca : -unghiul de prindere pe ax 40-45°. Sarpantele cu unghiuri mai mic se pot dezbina de rod.

- intr-un etaj nu mai mult de 3-4 sarpante.- Intre etaj I si II – 80 cm.- Intre etaj II-III – 60-70 cm.

In cursul anilor de crestere pe sarpante iau nastere alte ramificatii numeroase care la randul lor ramifica an de an formand retea de ramuri secundare, numite semischelet. O data cu cresterea samischeletului pe acestea se formeaza cele mai mici ramificatii numite ramificatii de rod. Metode de dirijare a ramurilor Dintre numeroase forme de coroane : - Vasul – coroana este compusa din 3-4 sarpante ( nu are ax central). Pe fiecare sarpanta se formeaza cate 2-4 subsarpante functie de viguarea pomilor. Dupa plantarea pomilor de 1 an se taie la 90 cm. sau 110 cm. inaltime, fata de suprafata solului. Scurtarea se face la 0,5 cm. deasupra unui mugur vegetativ. Cand lastarii crescuti au 15-20 cm. se aleg 3-4 lastari care vor forma sarpante. Este bine sa aiba intre 7-12 cm. mai uniformi in jurul trunchiului. Toti ceilalti lastari se ciupesc ( se taie) la 3 frunze de la baza. Dupa cca. o luna de la aceasta operatie se face controlul pomilor si daca se constata unul sau doi din cei 3, 4 lastari au crescut prea puternici se ciupesc la inaltimea celui mai slab. Cu aceasta ocazie se ciupesc din nou lastari aflati in plus care au inceput cresterea. Anul II – primavara devreme mai intai se egaleaza unghiul « a » cu ajutorul unor legaturi/sfora tei, fasii de carpa, la 30-40°C.

Dupa aceasta operatie se pot intalni cazuri : - toate viitoarele sarpante sunt egale de lungii si nu au depasit 1 m. - viitoarele sarpante au depasit 1 m., se scurteaza la 0,8.

- una din ele este mai lunga si viguroasa, se scurteaza la nuvelul celorlale Incursul lunii iulie se fac lucrarile : - toti lastarii crescuti pe fata superioara a sarpantelor se taie definitiv. - se ciupesc varfurile lastarilor de prelungire la acele sarpante care tind sa creasca mai viguros. - pe fiecare sarpanta se alege prima subsarpanta, un lastar lateral mai viguros. Anul III si urmatorii - acum se proiecteaza subsarpantela a doua si a treia. Coroana in vas este potrivita pentru piersic, cais, prun, visin, cires si chiar mar, par in gradinile gospodaresti. PALMETA Coroana este cuprinsa din 6-8 sarpante orientate pe directia randurilor de pomi asezate pereche pe un ax cu sau fara sarpante. Dupa plantare varga se scurteaza la 70-75 cm.de la sol. Cand lastarii au 15-25 cm. se alege in varful vergii unul care va prelungi axul coroanei, iar laterali doi lastari pentru primele sarpante. Acesti doi lastari trebuie orientati pe directia randurilorde pomi si la distanta una de alta 7-12 cm. Toti ceilalti lastari aflati in plus se ciupesc la 3 frunze de la baza. In cursul lunii iulie : - se ciupesc din nou la 4-5 frunze lastarii in plus. - lastarul de prelungire a axului se leaga de un arac in pozitie verticala. - avand un unghi « a » 30-35° si sunt egali ca lungime sau vigurose. - apoi unghiurile « a » sunt mai mari de 45-50 ° se corecteaza prin legare de trunchi la30-35°C.Unul din lastari este virugos, mult mai slab se ciupeste varful celui viguros. Aceste operatii se repeta si in cursul lunii august cu care ocazie lastarii de prelungire a axului a crescut pana la nivelul II, se ciupeste pentru a emite lastari anticipati din care se vor forma 2 sarpante. Anul II In primavara : - axul ciupit in august a format ramuri anticipate, se aleg 2 viitoare sarpante pe directia randurilor, se aleg 2 viitoare sarpante pe directia randurilor ca la primul etaj, plus o ramura de prelungirea axului , celelalte ramuri din jur se taie de la baza - axul nu a fost ciupit in vara trecuta si nu a atins inaltimea de formare a etajului II; nu se taie , se lasa sa creasca in voie. Cand in luna iulie a crescut, depasind cu 15 cm. inaltimea etaj II se ciupeste varful pentru a forma lastari anticipati - axul nu a fost ciupit in vara trecuta, dar a crescut puternic ; se taie cu 20 cm. peste inaltimea etajului II, in iulie cand lastarii au 15-20 cm. se aleg doi, viitoare sarpante plus unul prelungirea axului, lastarii in plus se taie de la baza - ramurile viitoarelor sarpante de etaj I sunt egale ca vigoare si au depasit 1,2 m. ; nu se taie, dar li se mareste unghiul la 40° legandu-se de araci. - una din ramuri etaj I este mai viguroasa si lunga , cealalta mai slaba se mareste unghiul 45° la cea mai viguroasa (nu se taie) si se lasa la un unghi de30°, cea mai slaba din cursul verii cand cea slaba a egalat cresterea, se leaga si ea de arac la un unghi egal cu perechea. - cele 2 ramuri etaj I au crescut slab, nu au atins 1 m., se lasa sa creasca cu unghiul de 30 °, unghiul se va duce la 40° in august, sau in primavara anului al III-lea. In cursul verii – cand lastarii au 2-3 cm. se rup (se taie) toti cei care cresc vertical pe fata superioara a sarpantelor. In luna iulie se fac obligatoriu lucrari : - ciupirea varfurilor la lastarii de prelungire a sarpantelor etaj II, daca acestia tind sa creasca mai puternic decat etaj I; etajul I trebuie sa aiba avans de crestere de 2 ori mai mare decat etaj II (la fel II si III).Daca cresterea etaj II este foare puternica se mareste unghiul la 40°. Anul III si urmatorii se fac lucrari asemanotoare cu cele din anul I, II. In fiecare primavara se leaga de araci cresterile noi. Palmeta se recomanda indeosebi pentru mar si par, dar poate fi folosita si la celelalte specii. FUSUL LIBER Este o forma de coroana constituita dintr-un ax central pe care se formeaza 15-20 de ramuri laterale de ordin I, de vigoare descrescanda de la baza catre varf. Pomul de an I varga se taie la75 cm. fata de la baza cei care au crescut pana la 40 cm. de la sol ; se delimiteaza asfel tunchiul pomului. Toti ceilalti lastari sunt lasati sa creasca liber. Anul II In primavara - ramurile de pe lungimea trunchiului nu a depasit 60-65 cm. ; nu se taie, se lasa sa creasca.

- ramurile de pe lungime a depasit 65 cm. ; se taie complet ( de la baza) inlocuind-se cu alta vecina din pozitia 2 sau 3 a carei lungime sa fie de 50-60 cm. care nu se scurteaza, nu se dirijeaja in pozitie verticala, axul va fi usor cotit. Celelalte ramuri laterale se lasa sa creasca liber (nu se scurteaza). Daca una-doua cresc mai viguros se mareste unghiul cu ajutorul legaturilor. In cursul luni iulie - se ciupeste varful lastarului de prelungire a ramurilor laterale, daca uni dintre ei tind sa creasca prea viguros. - se mareste unghiul la lastari noi care tind sa creasca mai vigurosi. Anul III si urmatorii – se fac aceleasi operatiuni tehnice . Dupa 3-5 ani fusul este format si incepe sa rodeasca. Fusul este bun pentru mar, par. RECOLTAREA FRUCTELOR

a) merele si perele soiuri de vara – se recolteaza cu 3-4 zile inainte de maturitatea de consum, fructele ating dezvoltarea caracteristice soiului si culoare specifica. b) merele si perele de toamna iarna - se recolteaza intre 5 saptamani -15 octombrie, iar ca caracteristica, usurinta cu care fructele se detaseaza de pe ramura fructifera si incepe brumificarea semintelor. c) prunele de vara –toamna ca perioada de recoltare incepe in iulie- septembrie cand fructele ating volumul maxim pentru soiul respectiv, au capatat culoare caracteristica sunt acoperite de pruina si au arome specifica si gustul dulce-acidulat. d) caisele vara - cand fructele au inca consistenta ferma ( export) cand incepe inmuierea pulpei (cansum intern), la maturitate deplina (prelucrare). e) pirsicile de vara – toamna perioada de recoltare incepe cu 3 -4 zile inainte de maturitatea de consum pentru export si dupa 1 -2 zile pentru consum intern, cu pulpa consistenta si epiderma de culoare galbena.

f) ciresele si visinile de vara – recoltarea incepe la maturitatea de consum si la supracoacere pentru sucuri, iar fructele au caracteristici – dezvoltareaa maxima, culoare si luciu maxime Metode de recoltare dupa destinatia productiei 1. pentru export, pastrare indelungata recoltarea se face manual de pe sol, in saci sau casuri si galeti captusite in reprize la pomi cu talie mica folosind ca ambalaj ladite, lazi T, lazi P si containere. Speciile – mar, par, piersic, visin,2. la pomi cu talie inalta folosim scara cu aceiasi destinatie, in acelasi tip de ambalaj la speciile : mar, par, prun, cais, cires, visin.3. metode de recoltare prin scuturarea ce se foloseste pentru deshidratare, industrializare, sucuri distilate

folosind ca ambalaj lazi tip P si boxpalete. Speciile : mar, par, prun, caise, cires, visin.