Marin Mihalea

Clasa a XII –a E

Colegiul Tehnic “Lorin Salagean “

Dr.Tr.Severin

Poluarea mediului ambiant, care-şi întinde ameninţarea asupra întregii planete, ajuns la un punct în care atacă dezlănţuit omul şi mediul său de existenţă. Trecând peste limitele capacităţii proprii de apărare ale naturii, de regenerare, de echilibrare, toţi agenţii poluanţi noi se răspândesc cu

iuţeală în aer, în apă sau pe sol, generând, dezvoltând şi provocând unul dintre cele mai grave pericole pe care l-a întâmpinat civilizaţia modernă. Şi ca o ironie amară, în timpurile moderne, nu stihiile naturii ori populaţiile vegetale sau animale sunt acelea care îl ameninţă pe om şi condiţiile sale

de existenţă, ci însuşi omul, prin activitatea sa generală, insuficient controlată şi neadaptată în întregime la realităţile naturale înconjurătoare,

ameninţă echilibrul ecologic.

Poluarea mediului ambiant, care-şi întinde ameninţarea asupra întregii planete, ajuns la un punct în care atacă dezlănţuit omul şi mediul său de existenţă. Trecând peste limitele capacităţii proprii de apărare ale naturii, de regenerare, de echilibrare, toţi agenţii poluanţi noi se răspândesc cu

iuţeală în aer, în apă sau pe sol, generând, dezvoltând şi provocând unul dintre cele mai grave pericole pe care l-a întâmpinat civilizaţia modernă. Şi ca o ironie amară, în timpurile moderne, nu stihiile naturii ori populaţiile vegetale sau animale sunt acelea care îl ameninţă pe om şi condiţiile sale

de existenţă, ci însuşi omul, prin activitatea sa generală, insuficient controlată şi neadaptată în întregime la realităţile naturale înconjurătoare,

ameninţă echilibrul ecologic.

POLUAREA AERULUI

Contaminarea umană a atmosferei Pământului poate lua multe forme şi a existat de când oamenii au început să utilizeze focul pentru agricultură, încălzire şi gătitul alimentelor. În timpul Revoluţiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problemă majoră.

Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon şi compuşi organici din combustia incompletă a

combustibililor fosili cum ar fi cărbunii şi de dioxid de sulf de la impurităţile din combustibili. În timp ce smogul reacţioneaza cuoxigenul, acizii organici şi sulfurici se condensează sub

formă de picături, înteţind ceaţa. Până în secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sănătate.

Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra oraşelor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele

autovehiculelor şi ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot şi eliberează hidrocarburi din combustibilii "nearşi".

POLUAREA AERULUI

Contaminarea umană a atmosferei Pământului poate lua multe forme şi a existat de când oamenii au început să utilizeze focul pentru agricultură, încălzire şi gătitul alimentelor. În timpul Revoluţiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problemă majoră.

Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon şi compuşi organici din combustia incompletă a

combustibililor fosili cum ar fi cărbunii şi de dioxid de sulf de la impurităţile din combustibili. În timp ce smogul reacţioneaza cuoxigenul, acizii organici şi sulfurici se condensează sub

formă de picături, înteţind ceaţa. Până în secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sănătate.

Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra oraşelor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele

autovehiculelor şi ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot şi eliberează hidrocarburi din combustibilii "nearşi".

POLUAREA APEI Cererea de apă potabilă este în creştere continuă cât timp populaţia globului creşte. Din anul 1942

până în anul 1990 preluarea apei potabile din râuri, lacuri, rezervoare şi alte surse a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate în Statele Unite în 1995, 39% a fost pentru irigaţie, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosită pentru alte utilităţi; industria şi

mineritul au folosit 7% şi restul a fost folosită pentru animalele domestice şi în scopuri comerciale.

Apa menajeră, apa industrială şi produsele chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrăşămintele şi pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor. În Statele Unite, 37% din lacuri şi estuare şi 36% din râuri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau înotului

în cea mai mare parte a anului. În ţările în curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajeră este aruncată în râuri şi golfuri, creând un risc major pentru sănătatea umană.

POLUAREA APEI Cererea de apă potabilă este în creştere continuă cât timp populaţia globului creşte. Din anul 1942

până în anul 1990 preluarea apei potabile din râuri, lacuri, rezervoare şi alte surse a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate în Statele Unite în 1995, 39% a fost pentru irigaţie, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosită pentru alte utilităţi; industria şi

mineritul au folosit 7% şi restul a fost folosită pentru animalele domestice şi în scopuri comerciale.

Apa menajeră, apa industrială şi produsele chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrăşămintele şi pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor. În Statele Unite, 37% din lacuri şi estuare şi 36% din râuri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau înotului

în cea mai mare parte a anului. În ţările în curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajeră este aruncată în râuri şi golfuri, creând un risc major pentru sănătatea umană.

POLUAREA SOLULUI

Metodele iraţionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui şi au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrăşăminte chimice, pesticide

 şifungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi şi alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpşuni în California au dezinfectat

solul cu bromură de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpşunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar şi organismele benefice şi lasă solul steril şi dependent de îngrăşăminte pentru a suporta creşterea plantelor. În consecinţă, se folosesc tot mai multe îngrăşăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor şi lacurilor în perioadele cu

inundaţii.

Irigaţia necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creşterea plantelor şi pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000

î.e.n., oraşele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului şi Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogăţia recoltelor.

POLUAREA SOLULUI

Metodele iraţionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui şi au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrăşăminte chimice, pesticide

 şifungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi şi alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpşuni în California au dezinfectat

solul cu bromură de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căpşunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar şi organismele benefice şi lasă solul steril şi dependent de îngrăşăminte pentru a suporta creşterea plantelor. În consecinţă, se folosesc tot mai multe îngrăşăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor şi lacurilor în perioadele cu

inundaţii.

Irigaţia necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creşterea plantelor şi pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000

î.e.n., oraşele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului şi Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogăţia recoltelor.

Undele mecanice, reprezentate prin trepidaţii, sunete, infrasunete şi vibraţii ultrasonore, poluează de pe acum mediul urban, creând efecte psihologice

epuizante. Zgomotul urban, chiar la intensitate egală cu acela dat de fenomenele naturale, este mult mai vătămător pentru sănătate. Nu mai vorbim de tam-tamul

electronizat, care creează un veritabil supliciu în localurile care ar trebui să aducă distracţie şi destindere. Zgomotul se caracterizează prin intensitate, durată şi

frecvenţa sunetelor componente. Intensitatea se exprimă prin comparaţie cu un prag de referinţă S0. Semnalul sonor este tradus de obicei în aparatele de măsură a

intensităţii în impuls electric şi se face raportul impulsurilor electrice pentru zgomot S şi semnalul de referinţă S0. Din motive practice se ia ca unitate de

măsură a intensităţii zgomotului decibelul (dB) şi, ca atare, logaritmul raportului de mai sus se va înmulţi cu 10 pentru a căpăta intensitatea zgomotului în decibeli [2].

Undele mecanice, reprezentate prin trepidaţii, sunete, infrasunete şi vibraţii ultrasonore, poluează de pe acum mediul urban, creând efecte psihologice

epuizante. Zgomotul urban, chiar la intensitate egală cu acela dat de fenomenele naturale, este mult mai vătămător pentru sănătate. Nu mai vorbim de tam-tamul

electronizat, care creează un veritabil supliciu în localurile care ar trebui să aducă distracţie şi destindere. Zgomotul se caracterizează prin intensitate, durată şi

frecvenţa sunetelor componente. Intensitatea se exprimă prin comparaţie cu un prag de referinţă S0. Semnalul sonor este tradus de obicei în aparatele de măsură a

intensităţii în impuls electric şi se face raportul impulsurilor electrice pentru zgomot S şi semnalul de referinţă S0. Din motive practice se ia ca unitate de

măsură a intensităţii zgomotului decibelul (dB) şi, ca atare, logaritmul raportului de mai sus se va înmulţi cu 10 pentru a căpăta intensitatea zgomotului în decibeli [2].

Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului.Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale.El ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor.Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin intermediul vorbirii.Tot

sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrage atentia atunci cand suna telefonul,cand bate cineva la usa,cand suna sirena unui vapor.Zgomotul,un sunet nedorit,consista intru-un amestec de multe frecvente diferite intr-un anumit

interval; este astfel comparabil cu lumina alba,care consta intr-un amestec de lumini de culori diferite.Zgomotele diferite sunt distinse prin diferente distribuitii

ale energiei in mai multe intervale de frecventa.

Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului.Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale.El ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor.Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin intermediul vorbirii.Tot

sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrage atentia atunci cand suna telefonul,cand bate cineva la usa,cand suna sirena unui vapor.Zgomotul,un sunet nedorit,consista intru-un amestec de multe frecvente diferite intr-un anumit

interval; este astfel comparabil cu lumina alba,care consta intr-un amestec de lumini de culori diferite.Zgomotele diferite sunt distinse prin diferente distribuitii

ale energiei in mai multe intervale de frecventa.

Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este VIBRATIA unei surse sonore. Sunetul se propaa sub forma de unde elastice numai in substante (gaze,lichide si solide) ,dar nu se propaga in vid.Ele se propaga cu viteza de 331,/s in aer.

Caracteristicile lui sunt: 1: Inaltimea - exprimata in frecventa vibratiei; 2: Intensitatea - exprimata in energia vibratiei.Orice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi deschisa in totalitate, specificand

trei caracteristici perceptive: 1: Inaltimea; 2: Intensitatea; 3: Calitatea.Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice: 1: Frecventa; 2: Amplitudine; 3: Constitutia armonica.

Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este VIBRATIA unei surse sonore. Sunetul se propaa sub forma de unde elastice numai in substante (gaze,lichide si solide) ,dar nu se propaga in vid.Ele se propaga cu viteza de 331,/s in aer.

Caracteristicile lui sunt: 1: Inaltimea - exprimata in frecventa vibratiei; 2: Intensitatea - exprimata in energia vibratiei.Orice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi deschisa in totalitate, specificand

trei caracteristici perceptive: 1: Inaltimea; 2: Intensitatea; 3: Calitatea.Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice: 1: Frecventa; 2: Amplitudine; 3: Constitutia armonica.

Cele mai poluate fonic orase din Romania sunt: 1: Comarnic; 2: Azuga; 3: Valenii de Munte.Ele sunt poluate din cauza traficului rutier care tranziteaza centrul civil. In Ploiesti,cele mai afectate zone sunt: 1: Bariera Bucurestiului; 2: Piatra Hale; 3: Intersectia de la Maternitate; 4: Cioceanu; 5: Centrul civil.Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in orasele afectate pentru autovehiculelor de peste 3,5 tone.In plus ar trebui amplasate niste perdele din arbori in jurul surselor de zgomot si cartierelor de locuit. 

Cele mai poluate fonic orase din Romania sunt: 1: Comarnic; 2: Azuga; 3: Valenii de Munte.Ele sunt poluate din cauza traficului rutier care tranziteaza centrul civil. In Ploiesti,cele mai afectate zone sunt: 1: Bariera Bucurestiului; 2: Piatra Hale; 3: Intersectia de la Maternitate; 4: Cioceanu; 5: Centrul civil.Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in orasele afectate pentru autovehiculelor de peste 3,5 tone.In plus ar trebui amplasate niste perdele din arbori in jurul surselor de zgomot si cartierelor de locuit. 

Bineînţeles că în faţa flagelului zgomotului nu putem sta impasibili. Măsurile de protecţie sunt deja schiţate şi trebuie doar să fie puse în aplicare. Cea mai importantă măsură ţine de disciplina personală şi a colectivelor de lucru. Aşa după cum acasă sursele de zgomot (radio, televizor, magnetofon) trebuie să fie bine controlate, atât ziua cât şi noaptea, tot aşa, la volan, trebuie să te gândeşti la pietoni atunci când ambalezi motorul şi apoi pui frânele

neverificate temeinic. Dar mai există şi măsuri tehnice care privesc pe de o parte ecranarea sursei de zgomot, iar pe de altă parte protecţia urechii omului şi a locuinţei sale. Încă din perioada proiectării

obiectivelor industriale trebuie să se aibă în vedere amplasarea judicioasă a maşinilor zgomotoase, tratarea antifonică a încăperilor în care ele funcţionează, bineînţeles aceasta pe lângă obligaţia proiectanţilor şi constructorilor de maşini în privinţa insonorizării lor. Locuinţele trebuie de asemenea să fie insonorizate prin utilizarea de materiale de construcţie izolante din punct de vedere fonic şi prin judicioasa amplasare a camerelor cu surse de zgomot (ateliere, bucătării, băile).

Bineînţeles că în faţa flagelului zgomotului nu putem sta impasibili. Măsurile de protecţie sunt deja schiţate şi trebuie doar să fie puse în aplicare. Cea mai importantă măsură ţine de disciplina personală şi a colectivelor de lucru. Aşa după cum acasă sursele de zgomot (radio, televizor, magnetofon) trebuie să fie bine controlate, atât ziua cât şi noaptea, tot aşa, la volan, trebuie să te gândeşti la pietoni atunci când ambalezi motorul şi apoi pui frânele

neverificate temeinic. Dar mai există şi măsuri tehnice care privesc pe de o parte ecranarea sursei de zgomot, iar pe de altă parte protecţia urechii omului şi a locuinţei sale. Încă din perioada proiectării

obiectivelor industriale trebuie să se aibă în vedere amplasarea judicioasă a maşinilor zgomotoase, tratarea antifonică a încăperilor în care ele funcţionează, bineînţeles aceasta pe lângă obligaţia proiectanţilor şi constructorilor de maşini în privinţa insonorizării lor. Locuinţele trebuie de asemenea să fie insonorizate prin utilizarea de materiale de construcţie izolante din punct de vedere fonic şi prin judicioasa amplasare a camerelor cu surse de zgomot (ateliere, bucătării, băile).

De la bazaitul unei muste pana la zgomotul de masini de pe strada si chiar pana la ceasul desteptator, suntem peste tot inconjurati de zgomote care au devenit cotidiene. Dar care sunt oare efectele lor asupra sanatatii si ce putem sa facem ca sa ne pastram un auz cat mai bun ? Dar pentru a face ceva in acest sens, trebuie sa vedem intai care sunt factorii esentiali, generatori de zgomot.

Zgomotul prea puternic este nociv pentru sanatate si s-a constatat ca celulele ciliate din urechea interna care permit auzul, sunt produse in organismul uman inaintea nasterii si nu se mai pot regenera ulterior.

Poate cea mai cunoscuta senzatie legata de auz este cea de vata in urechi. Din fericire, acesta este doar un simptom de oboseala auditiva si aceasta diminuare a acuitatii auditive dispare in cateva ore sau a doua zi de la producere.

De la bazaitul unei muste pana la zgomotul de masini de pe strada si chiar pana la ceasul desteptator, suntem peste tot inconjurati de zgomote care au devenit cotidiene. Dar care sunt oare efectele lor asupra sanatatii si ce putem sa facem ca sa ne pastram un auz cat mai bun ? Dar pentru a face ceva in acest sens, trebuie sa vedem intai care sunt factorii esentiali, generatori de zgomot.

Zgomotul prea puternic este nociv pentru sanatate si s-a constatat ca celulele ciliate din urechea interna care permit auzul, sunt produse in organismul uman inaintea nasterii si nu se mai pot regenera ulterior.

Poate cea mai cunoscuta senzatie legata de auz este cea de vata in urechi. Din fericire, acesta este doar un simptom de oboseala auditiva si aceasta diminuare a acuitatii auditive dispare in cateva ore sau a doua zi de la producere.

Un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), mii de oameni în Marea Britanie şi din întreaga lume mor prematur din tulburări cardiace cauzate de impactul pe termen lung a nivelurilor de zgomot a crescut. În 2006, în Marea Britanie de la boli cardiace coronariene, a murit la 101 mii persoane, din care 3030 de persoane, potrivit sondajului, a căzut victimă expunerea constantă la zgomot, inclusiv traficul de circulaţie pentru vehicule pe zi. Deepak Presher, profesor de audiologie la University College London, a declarat intr-un interviu cu revista New Scientist: "noi studii arată că există o relaţie între zgomot şi deces precoce. Până în prezent, nivelul de zgomot nu este percepută ca un factor valoros în poluare, şi oamenii nu sunt conştienţi de impactul are asupra sănătăţii lor. " 

Un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), mii de oameni în Marea Britanie şi din întreaga lume mor prematur din tulburări cardiace cauzate de impactul pe termen lung a nivelurilor de zgomot a crescut. În 2006, în Marea Britanie de la boli cardiace coronariene, a murit la 101 mii persoane, din care 3030 de persoane, potrivit sondajului, a căzut victimă expunerea constantă la zgomot, inclusiv traficul de circulaţie pentru vehicule pe zi. Deepak Presher, profesor de audiologie la University College London, a declarat intr-un interviu cu revista New Scientist: "noi studii arată că există o relaţie între zgomot şi deces precoce. Până în prezent, nivelul de zgomot nu este percepută ca un factor valoros în poluare, şi oamenii nu sunt conştienţi de impactul are asupra sănătăţii lor. " 

Cand vorbim despre poluanti, de cele mai multe ori amintim doar de poluanti chimici si fizici si neglijam existenta celui de al treilea tip de poluant, cel sonor. Zgomotul

mijloacelor de transport, autovehiculelor, fabrici, uzine, casetofoane date cu sonorul la maxim, claxonatul ne influenteaza atat pe noi oamenii cat si cresterea si

dezvoltarea unor plante.

Pentru a demonstra acest fapt, am utilizat ca material biologic o specie de gaminee – graul care a fost studiat in doua loturi cu amplasamente diferite. Avand in vedere

ca localitatea Ciumeghiu este asezata pe drumul national ce face legatura intre Oradea – Timisoara, la chilometrul 10 de localitatea Salonta, terenurile aferente comunei sunt amplasate de o parte a soselei spre vest. Primul lot pentru studiu a

fost ales intro parcela langa marginea soselei nationale, iar al doilea lot intro parcela la distanta de 1000 metrii spre vest de sosea.

Cand vorbim despre poluanti, de cele mai multe ori amintim doar de poluanti chimici si fizici si neglijam existenta celui de al treilea tip de poluant, cel sonor. Zgomotul

mijloacelor de transport, autovehiculelor, fabrici, uzine, casetofoane date cu sonorul la maxim, claxonatul ne influenteaza atat pe noi oamenii cat si cresterea si

dezvoltarea unor plante.

Pentru a demonstra acest fapt, am utilizat ca material biologic o specie de gaminee – graul care a fost studiat in doua loturi cu amplasamente diferite. Avand in vedere

ca localitatea Ciumeghiu este asezata pe drumul national ce face legatura intre Oradea – Timisoara, la chilometrul 10 de localitatea Salonta, terenurile aferente comunei sunt amplasate de o parte a soselei spre vest. Primul lot pentru studiu a

fost ales intro parcela langa marginea soselei nationale, iar al doilea lot intro parcela la distanta de 1000 metrii spre vest de sosea.

“Poluarea sonora este cea mai mare amenintare la care este expus mediul subacvatic”. Aceasta este avertizarea alarmanta lansata de bioacusticienii prezenti la conferinta mondiala care a reunit la Paris mai bine de 4500 de specialisti in acustica,

intre 29 iunie si 4 iulie.Pentru a demonstra cat de importanta este aceasta problema, dezbaterile, care trateaza

disciplina din toate aspectele (stiintifice, medicale, industriale), au fost deschise printr-un comunicat despre impactul surselor sonore asupra mamiferelor marine.

Oceanul nu a fost niciodata o “lume a linistii”. Dintotdeauna el a fost plin de zgomote produse de natura (seisme, valuri, ploaie) sau fauna marina (pesti, crustacee). In

ultimii 100 de ani insa, dezvoltarea activitatilor umane pe mare a adus surse sonore artificiale, generand astfel un nivel de zgomot nemaintalnit vreodata.

“Poluarea sonora este cea mai mare amenintare la care este expus mediul subacvatic”. Aceasta este avertizarea alarmanta lansata de bioacusticienii prezenti la conferinta mondiala care a reunit la Paris mai bine de 4500 de specialisti in acustica,

intre 29 iunie si 4 iulie.Pentru a demonstra cat de importanta este aceasta problema, dezbaterile, care trateaza

disciplina din toate aspectele (stiintifice, medicale, industriale), au fost deschise printr-un comunicat despre impactul surselor sonore asupra mamiferelor marine.

Oceanul nu a fost niciodata o “lume a linistii”. Dintotdeauna el a fost plin de zgomote produse de natura (seisme, valuri, ploaie) sau fauna marina (pesti, crustacee). In

ultimii 100 de ani insa, dezvoltarea activitatilor umane pe mare a adus surse sonore artificiale, generand astfel un nivel de zgomot nemaintalnit vreodata.

Poluarea sonoră este importantă în industrie, ea constituind apanajul oraşelor mari, unde poluează mediul, nu numai în timpul orelor de muncă, ci şi în cele de destindere. În general se poate discuta despre o extindere a poluării sonore la nivelul global al mediuluiambiant. Înainte de elaborarea unor noi legi pentru protecţia mediului înconjurător, trebuiesc respectate cu stricteţe legile existente în vigoare, iar noile legi să fie în concordanţă cu legile Uniunii Europene din care România doreşte să facă parte.

Pentru combaterea poluarii sonore si înlaturarea efectelor negative exista preocupari permanente, fapt demonstrat si prin crearea de numeroase comisii si institute, de exemplu de protectia muncii, de igiena si sanatate publica,

organisme însarcinate cu controlul aplicarii

legii privind reducerea zgomotelor etc.

Poluarea sonoră este importantă în industrie, ea constituind apanajul oraşelor mari, unde poluează mediul, nu numai în timpul orelor de muncă, ci şi în cele de destindere. În general se poate discuta despre o extindere a poluării sonore la nivelul global al mediuluiambiant. Înainte de elaborarea unor noi legi pentru protecţia mediului înconjurător, trebuiesc respectate cu stricteţe legile existente în vigoare, iar noile legi să fie în concordanţă cu legile Uniunii Europene din care România doreşte să facă parte.

Pentru combaterea poluarii sonore si înlaturarea efectelor negative exista preocupari permanente, fapt demonstrat si prin crearea de numeroase comisii si institute, de exemplu de protectia muncii, de igiena si sanatate publica,

organisme însarcinate cu controlul aplicarii

legii privind reducerea zgomotelor etc.