Fişe tehnice UE - 2017 1

POLUAREA ATMOSFERICĂ ȘI POLUAREA FONICĂ

Poluarea atmosferică dăunează sănătății noastre și mediului înconjurător. Ea provine înprincipal din industrie, transport, producția de energie și agricultură. Strategia UE privindcalitatea aerului urmărește respectarea pe deplin a legislației existente privind calitatea aeruluipână în 2020 și stabilește obiective pe termen lung pentru 2030. Directiva privind zgomotulambiental vizează identificarea nivelurilor de zgomot pe teritoriul UE și adoptarea măsurilornecesare pentru reducerea lor la niveluri acceptabile. Alte acte legislative reglementeazăemisiile sonore din surse specifice.

TEMEIUL JURIDIC

Articolele 191 - 193 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

CONTEXT GENERAL

Poluarea atmosferică poate provoca afecțiuni cardiovasculare și respiratorii, precum și cancer,fiind principala cauză legată de mediu a mortalității premature în UE. Anumite substanțe cumar fi arsenicul, cadmiul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice sunt agenți cancerigenigenotoxici pentru om și nu se pot identifica praguri până la care acestea nu comportă riscuri.Poluarea atmosferică are un impact negativ și asupra calității apei și solului și dăuneazăecosistemelor prin eutrofizare (excesul de poluare cu azot) și ploaia acidă. Așadar, sunt afectateatât agricultura și pădurile, cât și materialele și clădirile. Poluarea atmosferică are numeroasesurse, însă provine în principal din industrie, transport, producția de energie și agricultură. Deșipoluarea atmosferică a scăzut în general în Europa în ultimele decenii, atingerea obiectivuluiUniunii pe termen lung, și anume de a se ajunge la un nivel al calității aerului care să nu aibăun impact negativ semnificativ asupra sănătății umane și a mediului, nu este încă garantată. Înspecial în zonele urbane („hotspots#), unde locuiesc majoritatea cetățenilor europeni, normeleprivind calitatea aerului sunt adeseori încălcate. În prezent, cei mai problematici poluanți suntparticulele fine, dioxidul de azot și ozonul la nivelul solului.Nivelurile de zgomot din mediul înconjurător sunt în creștere în zonele urbane, în principaldin cauza intensificării traficului și a activităților industriale și recreaționale. Se estimează căaproape 20% din populația Uniunii Europene este expusă la niveluri de zgomot considerateinacceptabile. Acestea pot afecta calitatea vieții și conduce la niveluri semnificative de stres,perturbări ale somnului și efecte negative asupra sănătății, cum ar fi afecțiunile cardiovasculare.Zgomotul are efecte și asupra faunei sălbatice.

REALIZĂRI ÎN COMBATEREA POLUĂRII ATMOSFERICE

Calitatea aerului s-a îmbunătățit considerabil în Europa de când UE a început să se ocupepentru prima dată de această problemă în anii 1970. De atunci, substanțele precum dioxidulde sulf (SO2), monoxidul de carbon (CO), benzenul (C6H6) și plumbul (Pb) au fost reduse în

Fişe tehnice UE - 2017 2

mod semnificativ. UE dispune de trei mecanisme juridice diferite pentru a gestiona poluareaatmosferică: definirea normelor generale privind calitatea aerului pentru concentrațiile depoluanți atmosferici în mediul înconjurător, stabilirea unor limite naționale privind totalulemisiilor poluante, precum și conceperea unor acte legislative specifice privind sursa poluării,de exemplu controlul emisiilor industriale sau norme privind emisiile care provin de laautovehicule, eficiența energetică sau calitatea combustibililor. Aceste acte legislative suntcompletate de strategii și măsuri de promovare a protecției mediului înconjurător și de integrarea sa în alte sectoare.A. Calitatea aerului înconjurătorPe baza obiectivelor propuse în Strategia tematică privind poluarea atmosferică din 2005 (dea reduce particulele fine cu 75% și ozonul troposferic cu 60%, precum și de a reduce cu55% amenințările la adresa mediului natural cauzate de acidifiere și eutrofizare - toate până în2020, având drept bază nivelurile din 2000), în iunie 2008, a fost adoptată o directivă revizuităprivind calitatea aerului înconjurător, fuzionând majoritatea actelor legislative existente în acestdomeniu. Doar cea de a patra „directivă-fiică# a Directivei-cadru anterioare privind calitateaaerului a rămas încă vigoare în prezent, stabilind valori-țintă (mai puțin stricte decât valorile-limită) pentru arsenic, cadmiu, nichel și hidrocarburile aromatice policiclice.Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător vizează reducerea poluăriiatmosferice la niveluri care să minimizeze efectele nocive asupra sănătății umane și a mediuluiînconjurător. În acest scop, aceasta precizează măsurile pentru definirea și stabilirea obiectivelorprivind calitatea aerului înconjurător (și anume limitele care nu trebuie depășite pe teritoriulUE) în raport cu principalii poluanți atmosferici [dioxidul de sulf, oxidul de azot, oxizii deazot, particulele (fine) în suspensie, plumbul, benzenul, monoxidul de carbon și ozonul]. Statelemembre au obligația de a defini zone și aglomerări cu scopul de a evalua și gestiona calitateaaerului înconjurător, de a monitoriza tendințele pe termen lung și de a pune informațiile ladispoziția publicului. Atunci când calitatea aerului este bună, aceasta este menținută; dacăvalorile-limită sunt depășite, trebuie luate măsuri.La sfârșitul anului 2013, Comisia Europeană a lansat programul Aer curat pentru Europa,în vederea îndeplinirii a două obiective principale, și anume asigurarea respectării legislațieiactuale până în 2020 și noi obiective privind calitatea aerului pentru perioada până în 2030.Principalul instrument legislativ pentru îndeplinirea acestor obiective este Directiva privindplafoanele naționale de emisie, astfel cum a fost revizuită, care stabilește plafoane naționale deemisii mai stricte pentru cinci principali poluanți – dioxidul de sulf, oxizii de azot, compușiiorganici volatili nemetanici, amoniacul și particulele fine – pentru a reduce efectele nociveale acestora asupra mediului și a înjumătăți impactul lor asupra sănătății în comparație cu2005. Directiva impune statelor membre să elaboreze programe naționale de control al poluăriiaerului. De asemenea, directiva transpune angajamentele privind reducerea poluării pentru 2020asumate de UE și statele sale membre în cadrul Protocolului de la Göteborg, astfel cum a fostmodificat, la Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(UNECE) privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi pentru a reduce gradulde acidifiere și de eutrofizare și nivelul de ozon troposferic. În cadrul programului, a fostadoptată, de asemenea, o nouă directivă pentru reducerea poluării atmosferice provenind dela instalații medii de ardere, cum ar fi instalațiile utilizate pentru producerea de energie sauîncălzirea în cadrul gospodăriilor.B. Transportul rutierAu fost adoptate mai multe directive în vederea limitării poluării cauzate de transport, prinstabilirea unor norme de performanță privind emisiile pentru diferite categorii de vehicule, cum

Fişe tehnice UE - 2017 3

ar fi autoturismele, vehiculele utilitare ușoare, autobuzele, camioanele și motocicletele, precumși prin reglementarea calității combustibilului. Începând din septembrie 2014, norma de emisieEuro 6 pentru autoturisme și furgonete ușoare se aplică pentru toate modelele noi de autoturisme(omologare) și, un an mai târziu, pentru înmatricularea și vânzarea acestora. Această normăstabilește limitele de emisii pentru o serie de poluanți atmosferici, în special pentru oxizii de azotși particulele în suspensie. Statele membre sunt obligate să refuze omologarea, înmatricularea,vânzarea și introducerea vehiculelor (și dispozitivele de schimb pentru controlul poluării) carenu respectă aceste limite. Norma include, de asemenea, o clauză de revizuire privind ciclul deconducere și procedura de testare pentru a garanta că testele se desfășoară în condiții reale decirculație. În plus, Regulamentul (CE) nr. 715/2007 stabilește norme privind conformitatea înfuncționare, durabilitatea dispozitivelor pentru controlul poluării, sistemele de diagnosticare labord (OBD) și de măsurare a consumului de carburant și reglementează accesul la informațiilereferitoare la repararea și întreținerea vehiculelor pentru operatorii independenți. Același lucrueste valabil și pentru Regulamentul (CE) nr. 595/2009, care stabilește valorile-limită de emisiepentru vehiculele grele (autobuze și camioane, Euro VI din ianuarie 2013). Ambele regulamentesunt în curs de revizuire și vor fi modificate de un nou regulament privind omologarea șisupravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora.Pentru a reduce și mai mult poluarea cauzată de emisiile provenite de la autovehicule, UEa introdus o interdicție privind comercializarea benzinei cu plumb și obligația de a pune ladispoziție combustibili fără sulf în cadrul Uniunii.C. Alte emisii generate de sectorul transportuluiPentru a reduce poluarea cauzată de nave — despre care se susține că este responsabilă de50 000 de decese premature anual — Directiva 2012/33/UE stabilește limite pentru conținutulde sulf al combustibililor folosiți în transportul maritim în mările Europene. Limita generalăpentru sulf va scădea de la 3,5% la 0,5% până în 2020, în conformitate cu limitele convenitede Organizația Maritimă Internațională. În anumite zone desemnate ca „zone de control alemisiilor de sulf“ (ZCES), precum Marea Baltică, Canalul Mânecii și Marea Nordului, seaplică în prezent o normă și mai strictă, de 0,1%, începând din 2015. Au fost stabilitenorme de performanță suplimentare privind emisiile pentru utilajele mobile nerutiere, cum arfi excavatoarele, buldozerele și ferăstraiele cu lanț, precum și pentru tractoarele agricole șiforestiere și ambarcațiunile de agrement.D. Emisiile din industrieDirectiva privind emisiile industriale vizează activitățile industriale foarte poluante care suntresponsabile de o parte semnificativă a poluării în Europa. Aceasta consolidează și fuzioneazătoate directivele relevante [privind incinerarea deșeurilor, compușii organici volatili, instalațiilemari de ardere și prevenirea și controlul integrat al poluării etc.] într-un singur instrumentlegislativ coerent, cu scopul de a facilita punerea sa în aplicare și reducerea la minimum apoluării din diverse surse industriale. Directiva stabilește obligațiile care trebuie îndeplinite decătre toate instalațiile industriale, cuprinde o listă de măsuri pentru prevenirea poluării apei,aerului și solului și oferă o bază pentru elaborarea licențelor și autorizațiilor de funcționarepentru instalațiile industriale. Prin intermediul unei abordări integrate, ia în considerareperformanța de mediu globală a unei instalații, inclusiv utilizarea materiilor prime sau eficiențaenergetică. Conceptul de „cele mai bune tehnici disponibile” (BAT) joacă un rol central, precumși flexibilitatea, inspecțiile de mediu și participarea publicului.

Fişe tehnice UE - 2017 4

REALIZĂRI ÎN COMBATEREA POLUĂRII FONICE

Zgomotul ambiental: Directiva-cadru privind zgomotul ambiental urmărește reducereaexpunerii la zgomotul ambiental prin armonizarea indicatorilor de zgomot și a metodelor deevaluare a acestuia, colectând informații legate de expunerea la zgomot sub forma unor „hărțiacustice” și punând aceste informații la dispoziția publicului. Pe această bază, statele membretrebuie să elaboreze planuri de acțiune pentru a soluționa problemele legate de zgomot. Hărțilede zgomot și planurile de acțiune trebuie revizuite cel puțin o dată la cinci ani.Traficul rutier: Regulamentul privind nivelul sonor al autovehiculelor introduce o nouă metodăde testare pentru măsurarea emisiilor de zgomot, reduce valorile-limită ale zgomotului aflateîn vigoare în prezent și include dispoziții suplimentare în materie de emisii sonore în cadrulprocedurii de omologare de tip. Alte regulamente stabilesc limite de zgomot pentru motoreteși motociclete. În completare, sunt reglementate testarea și limitarea nivelurilor de zgomot derulare a pneurilor și reducerea lor treptată.Traficul aerian: Normele UE privind zgomotul produs de aviație, în conformitate cu „abordareaechilibrată” a OACI, se aplică din iunie 2016 pentru aeroporturile cu mai mult de 50 000 demișcări de aeronave civile pe an. Această abordare constă în patru elemente principale conceputepentru a identifica modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor de a combatezgomotul produs de aeronave în fiecare aeroport: reducerea nivelelor de zgomot la sursă prinutilizarea unor aeronave moderne, gestionarea terenului din jurul aeroporturilor într-un modsustenabil, adaptarea procedurilor operaționale pentru a reduce impactul zgomotului pe terenși, dacă este necesar, introducerea unor restricții de operare, precum interzicerea zborurilor petimp de noapte.Traficul feroviar: în contextul Directivei privind interoperabilitatea sistemului feroviar, ospecificație tehnică de interoperabilitate (STI) privind zgomotul stabilește nivelurile maxime dezgomot produs de vehiculele feroviare noi (convenționale). Directiva privind tarifarea pentrucostul efectelor produse de zgomot oferă stimulente pentru post-echiparea vagoanelor de marfăcu saboți de frână din materiale compozite cu niveluri scăzute de zgomot.Alte surse de zgomot: instalațiile industriale și agricole de dimensiuni mari reglementate deDirectiva privind emisiile industriale pot obține autorizații ca urmare a utilizării celor maibune tehnici disponibile (BAT) drept referință. Zgomotul emis de instalațiile de construcție (deexemplu, zgomotul emis de excavatoare, încărcătoare, utilajele pentru lucrări de terasamenteși macaralele-turn), precum și de ambarcațiunile de agrement sau de echipamentele destinateutilizării în exterior, este, de asemenea, reglementat.

ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN

Parlamentul European a jucat un rol decisiv în formularea unei politici de mediu progresiveîn vederea combaterii poluării atmosferice și fonice. De exemplu, deputații în PE au votatreducerea drastică a conținutului dăunător de sulf din combustibilii marini de la 3,5% la 0,5%până în 2020. Deputații în PE au reușit să combată încercările de a amâna cu cinci ani acesttermen. La inițiativa Parlamentului, Comisia a fost obligată să aibă în vedere extinderea limitelorZCES mai stricte la toate apele teritoriale ale UE. În ceea ce privește revizuirea DirectiveiPNE, Parlamentul a solicitat atingerea unor plafoane naționale mai ambițioase până în 2030 și asprijinit ideea unor obiective obligatorii pentru 2025 pentru a se garanta că statele membre suntpe calea cea bună pentru îndeplinirea obiectivelor lor pentru 2030. În mod mai general, deputațiiîn PE au îndemnat UE să identifice și să rectifice legislația existentă privind controlul surselorde emisii care nu funcționează, de exemplu în cazul discrepanțelor existente între emisiile de

Fişe tehnice UE - 2017 5

NOx în condiții reale și cele în condiții de testare provenite de la automobilele cu motor dieselEURO 6. În urma descoperirii în SUA a faptului că grupul Volkswagen a utilizat un programde falsificare a rezultatelor testării privind emisiile de NOx, Parlamentul a instituit o comisie deanchetă (EMIS) pentru a investiga această chestiune.În ceea ce privește poluarea fonică, Parlamentul a subliniat în repetate rânduri necesitateaunor reduceri suplimentare ale valorilor-limită și a unor proceduri de măsurare îmbunătățiteprivind zgomotul ambiental. Acesta a solicitat stabilirea unor valori la nivelul UE pentruzgomotul din apropierea aeroporturilor și, de asemenea, extinderea măsurilor de reducerea zgomotului la avioanele militare subsonice cu reacție. Parlamentul a reușit să protejezecompetența autorităților locale de a decide cu privire la măsurile legate de zgomot în aeroporturi,inclusiv cu privire la eventuale interdicții de zbor pe timp de noapte. În plus, Parlamentul aaprobat introducerea treptată a noilor limite de zgomot pentru autovehicule cu scopul de a reducenivelul de zgomot de la 74 de decibeli inițial, la 68 de decibeli. De asemenea, deputații aupledat cu succes în favoarea introducerii unor etichete pentru a informa consumatorii cu privirela nivelurile de zgomot, similare celor existente privind eficiența consumului de combustibil,zgomotul produs de pneuri și emisiile de CO2.

Tina Ohliger11/2017