PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ MUNICIPIUL · i) Reduce poluarea aerului și poluarea...

PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ

Pag. 1

MUNICIPIUL MORENI 2018


MUNICIPIUL

MORENI

RAPORT FINAL 2018


Pag. 2


PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ MORENI-PMUD

Moreni

Raportul final al PMUD Moreni cuprinde proiecția intervențiilor structural pentru

optimizarea mobilității urbane în municipiul Moreni și se referă la perioada 2018-2030.

Fiind un instrument de planificare strategică PMUD Moreni, atingerea obiectivelor

strategice este condiționată de buna funcționare a actorilor implicați în implementarea

fiecărei secțiuni.


Pag. 3


Coordonator: Conf.univ.dr. Daniel Peptenatu-Universitatea din București-geograf, specialist mediu,

specialist planificare teritoriala și amenajarea teritoriului, specialist elaborare

documentații de urbanism (G2, G3, G4) (Atestat RUR)

Echipa de experți:

Conf.univ.dr. Daniel Diaconu - inginer

Conf.univ.dr. Marian Marin- geograf-dezvoltare regională

Lect.univ.dr. Cristian Draghici-geograf, specialist baze de date

Lect.univ.dr. Radu Pintilii- -geograf, expert GIS

Lect.univ.dr. Camelia Teodorescu-economist, geograf

Asist.univ.drd. Mircea Visan-cartograf, expert GIS

Alexandra Grecu - expert GIS

Karina Andreea Gruia- expert GIS

Adrian Gabriel Simion- expert GIS

Roxana Andreea Radu - expert GIS

Iulia Daniela Nedelcu- expert GIS

Ion Andronache- expert baze de date

Cercetarea de teren

Mădălina Nică

Mariana Alexandra Oproiu

Andrei-Mădălin Ducman

Marius Bogdan Dobre


Pag. 4


CUPRINS

A. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă- componentă de nivel strategic

1. Introducere

1.1. Scopul şi rolul documentaţiei;

1.2. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spaţială;

1.3. Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale;

1.4. Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială şi de cadru

natural din documentele de planificare ale UAT Moreni;

2. Analiza situaţiei existente

2.1. Contextul socio economic cu identificarea densităţilor de populaţie şi a

activităţilor economice;

2.2. Reţeaua stradală;

2.3. Transport public;

2.4. Transport de marfă;

2.5. Mijloace alternative de mobilitate (deplasări cu bicicleta, mersul pe jos şi

deplasarea persoanelor cu mobilitate redusă);

2.6. Managementul traficului (staţionarea, siguranţa în trafic, sisteme inteligente de

transport, signalistică, structuri de management existente la nivelul autorităţii

planificatoare);

2.7. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate,

zone logistice, poli ocazionali de atracţie/generare de trafic, zone intermodale - gări,

aerogări etc.);

3. Evaluarea impactului actual al mobilităţii


Pag. 5


3.1. Eficienţă economică;

3.2. Impactul asupra mediului;

3.3. Accesibilitate;

3.4. Siguranţă;

3.5. Calitatea vieţii;

4. Viziunea de dezvoltare a mobilităţii urbane

4.1. Viziunea prezentată pentru cele 3 nivele teritoriale;

4.2. Cadrul/metodologia de selectare a proiectelor;

5. Direcţii de acţiune şi proiecte de dezvoltare a mobilităţii urbane

5.1. Direcţii de acţiune şi proiecte pentru infrastructura de transport;

5.2. Direcţii de acţiune şi proiecte operaţionale;

5.3. Direcţii de acţiune şi proiecte organizaţionale;

5.4. Direcţii de acţiune şi proiecte partajate pe nivele teritoriale:

6.4.1. La scară periurbană/metropolitană;

6.4.2. La scara localităţilor de referinţă;

6.4.3. La nivelul cartierelor/zonelor cu nivel ridicat de complexitate;

6. Evaluarea impactului mobilităţii pentru cele 3 nivele teritoriale

6.1. Eficienţă economică;

6.2. Impactul asupra mediului;

6.3. Accesibilitate;

6.4. Siguranţă;

6.5. Calitatea vieţii.

B. PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ-COMPONENTA DE NIVEL

OPERAŢIONAL

1. Cadrul pentru prioritizarea proiectelor pe termen scurt, mediu şi lung

1.1. Cadrul de prioritizare;


Pag. 6


1.2. Priorităţile stabilite;

2. Planul de acţiune

2.1. Intervenţii majore asupra reţelei stradale;

2.2. Transport public;

2.3. Transport de marfă;


persoane cu mobilitate redusă);


transport, signalistică, protecţia împotriva zgomotului/sonoră);

2.6. Zonele cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate, zone logistice,

poli ocazionali de atracţie/generare de trafic, zone intermodale - gări, aerogări etc.);

2.7. Structura intermodală şi operaţiuni urbanistice necesare;

2.8. Aspecte instituţionale.

C. Monitorizarea Implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă

1. Stabilire proceduri de evaluare a implementării P.M.U.;

2. Stabilirea actoriilor responsabili cu monitorizarea.


Pag. 7


Listă tabele

Listă hărți


Pag. 8


A. PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ

DURABILĂ (P.M.U.D) - COMPONENTĂ DE

NIVEL STRATEGIC


Pag. 9


1. Introducere

1.1. Scopul şi rolul documentaţiei;

Planul de mobilitate urbană durabilă și integrată este un document strategic menit

să planifice în mod durabil satisfacerea nevoilor de mobilitate ale oamenilor și sectorului

economic din municipiu și din împrejurimile acestuia, pentru o dezvoltare socio-

economică armonioasă și o mai bună calitate a vieții în prezent și în viitor. Acest

document strategic valorifică practicile de planificare existente pentru toate modalitățile

de transport pentru persoane și mărfuri și ține seama de principiile integrării, eficienței

socio-economice, participării și evaluării.

Un plan sustenabil de mobilitate urbană este un concept care contribuie la

atingerea țintelor europene de schimbare climatică și eficiență energetică stabilite de UE.

Astfel, a fost promovat pe larg de către Comisia Europeană, de exemplu prin Planul de

Acțiune pentru Mobilitate Urbană (2009), Cartea Albă a Transporturilor (2011),

Comunicarea Comisiei din Decembrie 2013, C.O.M. (2013) 913, solicitând Statelor

Membre să participe la pregătirea mobilității urbane pe baze competitive și potrivit

principiului de utilizare eficientă a resurselor, și documentul care însoțește Comunicarea

privind logistica urbană, S.W.D. (2013) 524, ca și un nou concept de planificare capabil să

adreseze provocările și problemele transportului în zone urbane într-un mod mult mai

durabil și integrat.

Spre deosebire de abordările tradiționale de planificare a transporturilor, noul

concept pune un accent deosebit pe implicarea cetățenilor și a tuturor părților, pe

coordonarea politicilor între sectoare (transport, utilizarea terenurilor, mediu, dezvoltare

economică, politici sociale, sănătate, siguranță etc.), între diferitele niveluri de autoritate

și între autoritățile învecinate. Planurile sustenabile de mobilitate urbană necesită o


Pag. 10


viziune pe termen lung și sustenabilă pentru o zonă urbană și care să țină cont de costurile

și beneficiile sociale mai extinse, cu scopul de a “internaliza costurile” și a sublinia imPOR

tanța evaluării.

Orientările actuale introduc conceptul și beneficiile unor planuri sustenabile de

mobilitate urbană ca nouă paradigmă de planificare. Ele sugerează și explică pașii și

activitățile care sunt esențiale pentru dezvoltarea și, în cele din urmă, implementarea

unui asemenea plan.

Un plan de mobilitate urbană durabilă cuprinde ideea de abordare integrată;

promovează dezvoltarea echilibrată a tuturor modurilor relevante de transport,

concomitent cu încurajarea unei schimbări spre modele mai sustenabile. Recomandările

asupra “Dezvoltării și implementării unui plan de mobilitate urbană sustenabilă”

prezintă principalii pași pentru definirea politicilor de mobilitate în contextul unei

viziuni clare și obiectivele măsurabile pentru rezolvarea provocărilor pe termen lung ale

mobilității urbane. Procesul dorește să asigure implicarea actorilor din domeniu în

etapele corespunzătoare și colaborarea dintre domeniile relevante de politici și autorități.

În același timp, dezvoltarea și implementarea unui plan de mobilitate urbană

durabilă nu ar trebui văzut ca un domeniu adițional al planificării transporturilor, ci ar

trebui făcut în acord cu, și plecând de la actualele planuri și procese. Conceptul său a fost

dezvoltat având în minte cele mai bune exemple europene și ar trebui să devină parte a

practicii zilnice de planificare în toate orașele și municipalitățile europene.

Nu în ultimul rând, planificarea pentru viitorul orașelor noastre trebuie să fie

centrată pe cetățeni; cetățenii ca și călători, ca oameni de afaceri, ca și consumatori, clienți,

sau orice rol ar putea avea ei, oamenii trebuie să fie parte a soluției; realizarea unui plan

de mobilitate urbană durabilă înseamnă “Planificare pentru Oameni”.

Un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă prezintă sau este legat, de o strategie pe

termen lung pentru dezvoltarea viitoare a zonei urbane respective și, în acest context,

pentru dezvoltarea viitoare a infrastructurii și serviciilor de mobilitate și transport. Un


Pag. 11


plan de mobilitate urbană durabilă include în egală măsură un plan de acțiune pentru

implementarea pachetelor de măsuri propuse.

Planul prevede un set integrat de măsuri tehnice, de infrastructură, de politică și

nelegislative menite a îmbunătăți performanța și eficacitatea din punctul de vedere al

costurilor în ceea ce privește scopul și obiectivele specifice declarate.

Planul de mobilitate urbană durabilă are ca țintă principală îmbunătățirea

accesibilității zonelor urbane și furnizarea de servicii de mobilitate și transport durabile

către, prin și în zona urbană respectivă. Acest plan vizează necesitățile „orașului

funcțional” și ale zonelor adiacente, mai degrabă decât cele ale ariei administrative și,

prin urmare, caută să contribuie la dezvoltarea unui sistem de transport urban care:

a) Este accesibil și răspunde nevoilor de bază ale tuturor utilizatorilor în ceea ce privește

mobilitatea;

b) Echilibrează și satisface diversitatea cererii de servicii de mobilitate și transport

provenite de la cetățeni, întreprinderi și industrie;

c) Trasează o dezvoltare echilibrată și o mai bună integrare a diferitelor moduri de

transport;

d) Întrunește cerințele de durabilitate, punând în balanță nevoia de viabilitate economică,

echitate socială, sănătate și calitate a mediului;

e) Optimizează eficiența și eficacitatea costurilor;

f) Utilizează mai bine spațiul urban, precum și infrastructura și serviciile de transport

existente;

g) Îmbunătățește atractivitatea mediului urban, calitatea vieții și sănătatea publică;

h) Îmbunătățește siguranța și securitatea traficului;

i) Reduce poluarea aerului și poluarea fonică, emisiile de gaze cu efect de seră și

consumul de energie;

j) Contribuie la o performanță generală mai bună a rețelei transeuropene de transport și

a sistemului european de transport ca întreg.


Pag. 12


Orașul Moreni este situat în cadrul județului Dâmbovița, în partea central estică a

acestuia, mai precis la contactul dintre Câmpia piemontană înaltă a Cricovului Dulce cu

Dealurile externe ale Subcarpaților Prahovei (Sectorul Subcarpaților Ialomiței), în

depresiunea subcarpatică cu același nume, străbătută de râul Cricovul Dulce. Orașul a

apărut în apropierea drumului comercial situat la contactul dintre Câmpia Română cu

Subcarpații de Curbură pe traseul Târgoviște – Moreni – Dițești, Filipești de Târg –

Florești – Băicoi – Plopeni – Blejoi – Bucov – Valea Călugărească.

Obiectivele principale ale planului de mobilitate urbană durabilă al municipiului

Moreni

I. ACCESIBILITATEA asigurarea că tuturor cetățenilor le sunt oferite opțiuni de

transport, care permit accesul la destinații și servicii esențiale;

II. SIGURANȚA ȘI SECURITATEA îmbunătățirea siguranței și securității;

III. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR reducerea poluării atmosferice și fonice, a emisiilor

de gaze cu efect de seră și a consumului de energie;

IV. EFICIENȚA ECONOMICĂ îmbunătățirea eficienței și rentabilității transportului

de persoane și mărfuri;

V. CALITATEA MEDIULUI URBAN contribuirea la creșterea atractivității și calității

mediului urban și a designului urban în beneficiul cetățenilor, economiei și societății în

ansamblu.

Dezvoltarea unui plan de mobilitate urbană durabilă se axează pe atingerea

acestor obiective ambițioase, măsurabile, derivate din obiectivele pe termen scurt stabilite

conform unei viziuni asupra mobilității, integrată într-o strategie generală de dezvoltare

durabilă.

Ca atare, planul de mobilitate urbană durabilă se bazează pe o evaluare

amănunțită a performanței actuale și viitoare a sistemului de transport urban. Această


Pag. 13


evaluare oferă o analiză cuprinzătoare a situației actuale și permite stabilirea unei

referințe în raPOR t cu care poate fi măsurat progresul.

1.2. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spaţială

În legislația națională, conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și

urbanismul, actualizată în iulie 2013, Planul de Mobilitate Urbana (PMU) reprezintă

instrumentul de planificare strategică teritorială prin care sunt corelate dezvoltarea

teritorială a localităților din zona periurbană / metropolitană cu nevoile de mobilitate și

transport al persoanelor, bunurilor și mărfurilor.

Conform Art. 46, Planul urbanistic general cuprinde piese scrise și desenate cu

privire la:

a) diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluției istorice, precum și a

previziunilor economice și demografice, precizând nevoile identificate în materie de

dezvoltare economică, socială și culturală, de amenajare a spațiului, de mediu, locuire,

transport, spații și echipamente publice și servicii;

b) strategia de dezvoltare spațială a localității;

c) regulamentul local de urbanism aferent acestuia;

d) planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice;

e) planul de mobilitate urbană (PMU).

Conform Normelor de aplicare a Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și

urbanismul, actualizată în iulie 2013:

• PMU are ca țintă principală îmbunătățirea accesibilității localităților și a relației între

acestea, diversificarea și utilizarea sustenabilă a mijloacelor de transport (aerian, feroviar,

auto, pietonal) din punct de vedere social, economic și de mediu, precum și buna

integrare a diferitelor moduri de mobilitate și transport;


Pag. 14


• PMU se adresează tuturor formelor de transport, incluzând transportul public și privat,

de marfă și pasageri, motorizat și nemotorizat, în mișcare sau în staționare;

• PMU este realizat pentru unitatea administrativ-teritorială inițiatoare și poate fi realizat

și pentru teritoriul unităților administrativ-teritoriale aflate în zona periurbană sau

metropolitană, care este deja instituită sau care poate fi delimitată printr-un studiu de

specialitate;

• Pe baza referatelor elaborate de către structura de specialitate în domeniul amenajării

teritoriului și urbanismului și de către structura de specialitate în domeniul transportului,

PMU se analizează în cadrul unei ședințe comune la care participă Comisia tehnică de

amenajare a teritoriului și urbanism, Comisia de circulații / Comisia de siguranță rutieră

și fluidizare a traficului, organizate conform Legii la nivelul primăriilor sau consiliilor

județene, și se aprobă de către consiliile locale. În situația în care PMU a fost realizat pe

teritoriul unei structuri asociative a unităților administrativ-teritoriale, documentația se

avizează de către acestea și se aprobă de către structura asociativă, dacă are stabilită

această competență în statut;

• Având în vedere complementaritatea prevederilor din cadrul PUG și PMU, acestea pot

fi elaborate concomitent, bazându-se pe o viziune de dezvoltare integrată la nivelul

teritoriului studiat, în acest sens, autoritățile publice locale pot organiza grupuri de lucru

comune;

• Culegerea de date privind caracteristicile actuale ale mobilității pentru persoane și

marfă se face prin preluarea / integrarea / analizarea datelor din toate sursele existente,

inclusiv de la ultimul recensământ al populației și locuințelor și din PUG, la nivel de

unitate administrativ-teritorială și la nivel de unitate teritorială de referință, necesare în

vederea realizării prognozei distribuției în profil spațial a populației și locurilor de

muncă, precum și prin:

- efectuarea interviurilor privind mobilitatea populației (eșantion minim 1,0 % din

total populație);


Pag. 15


- realizarea recensămintelor de circulație în intersecțiile principale și la intrările în

localitate;

- realizarea anchetelor privind originea / destinația deplasărilor în trafic la intrările

în localitate și în interiorul localităților, la nivel de unitate teritorială de referință.

• PMU se elaborează printr-o abordare transparentă și participativă, în toate etapele de

elaborare a PMU vor fi consultați toți actorii relevanți, cetățeni și reprezentanți ai

societății civile, operatori de transport public și agenți economici din teritoriul studiat

care au potențial major de atragere și generare a traficului;

• PMU are rolul de planificare și modelare a mobilității în raPOR t cu nevoile și

prioritățile de dezvoltare spațială de la nivelul unității administrativ-teritoriale și

urmărește următoarele 5 obiective:

- îmbunătățirea eficienței serviciilor și infrastructurii de transport;

- reducerea necesităților de transport motorizat, reducerea impactului asupra

mediului și reducerea consumului de energie pentru activitățile de transport;

- asigurarea unui nivel optim de accesibilitate în cadrul localității și în cadrul

zonelor metropolitane / periurbane;

- asigurarea unui mediu sigur pentru populație;

- asigurarea accesibilității tuturor categoriilor de persoane, inclusiv pentru cele

cu dizabilități.

• PMU utilizează măsuri organizaționale, operaționale și de infrastructură pentru

atingerea celor 5 obiective, luând în considerație următoarele arii de intervenție:

- corelarea modalităților de transport cu densitatea urbană;

- crearea unor artere ocolitoare localităților și închiderea inelelor rutiere principale;

- promovarea și crearea rețelelor de infrastructuri și servicii pentru bicicliști și

pentru trafic nemotorizat;


Pag. 16


- reorganizarea arterelor de circulație în raPOR t cu cerințele de trafic, cu cerințele

transportului public, ale deplasărilor nemotorizate și cu exigențe de calitate a spațiului

urban;

- organizarea staționării și a infrastructurilor de staționare;

- organizarea intermodalității și a polilor de schimb intermodal;

- stabilirea zonelor cu restricții de circulație (limitări ale vitezei, limitări și/sau

taxări ale accesului, restricționarea accesului vehiculelor poluante, prioritate acordată

deplasărilor motorizate etc.);

- restructurarea mobilității în zonele centrale istorice și în zona gărilor și

autogărilor;

- dezvoltarea rețelelor de transport public;

- valorificarea, utilizarea infrastructurilor de transport abandonate (trasee

feroviare dezafectate, zone logistice etc.) și integrarea acestora în rețeaua majoră de

transport public de la nivelul localităților și al zonelor periurbane ale acestora, pentru

asigurarea serviciilor de transport metropolitan;

- dezvoltarea de politici și infrastructură pentru a susține siguranța pietonilor;

- îmbunătățirea condițiilor pentru transport și pentru livrarea mărfurilor,

organizarea transportului de mărfuri și a logisticii urbane;

- utilizarea sistemelor de transport inteligent pentru infrastructura de transport,

de parcare și pentru transportul public.

Documentul de planificare spațială de bază de care s-a ținut cont la realizarea

PMUD este Planul Urbanistic General al Municipiului Moreni, care se află în faza de

avizare. Planul Urbanistic General conține printre altele și propuneri de investiții în

infrastructura de transport a municipiului, mai ales în cea specifică modurilor rutier și

feroviar.


Pag. 17


Propunerile planului de mobilitate se încadrează în prevederile PUG și sprijină

atingerea unor priorități și ținte asumate prin acesta. Astfel, la dezvoltarea PMUD, s-au

avut în vedere următoarele reglementari PUG:

• degrevarea municipiului de traficul de tranzit;

• eficientizarea circulației generale în condițiile creșterii valorilor de trafic;

• stimularea transportului nepoluant: a deplasărilor pietonale și a ciclismului;

• creșterea eficienței funcționale și economice a transportului public, precum și a calității

acestuia;

• racordarea zonelor de extindere a municipiului la rețeaua stradală majoră.

1.3. Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale

A. Cadrul European

Cunoscându-se faptul că transportul urban este un important consumator de

energie și emițător de gaze poluante și cu efect de seră, se poate sublinia că zonele urbane

joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor privind îmbunătățirea eficienței energetice

și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asumate de Comisia Europeană prin

documentele publicate. Potrivit acestor documente, o abordare strategică presupune

integrarea politicilor de planificare a transporturilor cu alte politici sectoriale, cum ar fi

protecția mediului, amenajarea teritoriului, locuințe, aspectele sociale ale accesibilității și

mobilității, precum și dezvoltarea economică. Documentele cheie care fac referire la

planificarea mobilității urbane la nivel european sunt:

1. Cartea Verde Europeană a Transportului Urban - "Spre o Nouă Cultură a Mobilității

Urbane";

2. Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană;


Pag. 18


3. Strategia Europa 2020 - "O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică

și favorabilă incluziunii";

4. Cartea Albă - "Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor -

Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor";

5. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și

Social European și Comitetul Regiunilor - "Împreună pentru o mobilitate urbană

competitivă care utilizează eficient resursele";

6. Linii directoare pentru dezvoltarea și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană

Durabilă.

A.1. Cartea Verde Europeană a Transportului Urban - "Spre o Nouă Cultură a

Mobilității Urbane"

Potrivit acestui document, mobilitatea urbană trebuie să permită dezvoltarea

economică a orașelor, îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și protecția mediului din

orașe. În acest sens, orașele europene se confruntă cu cinci provocări, la care trebuie să se

răspundă în cadrul unei abordări integrate:

• orașe cu trafic fluid;

• orașe mai puțin poluate;

• transport urban mai inteligent;

• transport urban accesibil;

• transport urban în condiții de siguranță și securitate.

În contextul dezvoltării durabile, zonele urbane se confruntă cu o provocare

imensă: aceea de a reconcilia dezvoltarea economică a orașelor și accesibilitatea, pe de o

parte, cu ameliorarea calității vieții și cu protecția mediului, pe de altă parte. Astfel,

crearea unei "noi culturi a mobilității urbane" se va putea realiza prin îmbunătățirea


Pag. 19


cunoștințelor referitoare la mobilitatea durabilă și îmbunătățirea procesului de colectare

a datelor cu privire la mobilitate.

A.2. Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană

Acest document vine în completarea Cărții Verzi și a Comunicatului Comisiei

Europene intitulat "Un viitor sustenabil pentru transporturi: către un sistem integrat,

bazat pe tehnologie și ușor de utilizat", prin care se solicită o coordonare a acțiunilor la

nivel local, regional și național. Recomandările prevăzute în Planul de Acțiune pentru

Mobilitatea Urbană reprezintă rezultatul feedback-ului primit de la părțile interesate pe

parcursul consultărilor publice ale celor două documente care î1 preced și oferă un pachet

cuprinzător de sprijin pentru a ajuta autoritățile locale, regionale și naționale pentru

atingerea obiectivelor de durabilitate a mobilității urbane. În cadrul acestui document se

face referire la planuri de mobilitate urbană durabilă.

Pe lângă provocările generate de sectorul transporturilor, respectiv abordarea

unui transport durabil din punct de vedere al protecției mediului (poluare atmosferică,

emisii de dioxid de carbon și zgomot) și al competitivității economice (prin reducerea

nivelului congestiei), documentul recunoaște, de asemenea, ca priorități sănătatea

cetățenilor, nevoile persoanelor vârstnice, ale celor cu handicap și ale familiilor acestora,

precum și coeziunea socială, în general. Aceste provocări se regăsesc concentrate în

următoarele obiective principale:

• promovarea de politici integrate pentru a face față complexității sistemelor de

transport;

• optimizarea mobilității urbane pentru a încuraja integrarea efectivă între diferitele

rețele de transport;

• diseminarea experiențelor și cunoștințelor.


Pag. 20


A.3. Strategia Europa 2020 - "O strategie europeană pentru o creștere inteligentă,

ecologică și favorabilă incluziunii"

Strategia Europa 2020 subliniază imPOR tanța unui sistem de transport european

durabil care să contribuie la dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene și evidențiază

necesitatea explicitării dimensiunii urbane a transporturilor. Strategia prevede cinci

obiective principale formulate la nivelul Uniunii Europene și transpuse în obiective

naționale, reflectându-se astfel nivelul contribuției fiecărui stat membru la îndeplinirea

obiectivelor globale. Dintre acestea obiectivul privind Schimbările climatice și utilizarea

durabilă a energiei interacționează cu domeniul transporturilor.

A.4. Cartea Albă - "Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor

- Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al

Resurselor"

Acest document reprezintă succesorul documentelor Cartea Albă - "Politica

europeană în domeniul transporturilor pentru anul 2010: momentul deciziilor: respectiv

Comunicarea Comisiei Europene intitulată "Un viitor sustenabil pentru transporturi:

către un sistem integrat, bazat pe tehnologie și ușor de utilizat". Cartea Albă completează,

de asemenea, documentul intitulat "Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie cu

emisii reduse de carbon în 2050".

Cartea Albă, publicată în anul 2011, solicită o reducere a emisiilor de dioxid de

carbon generate de sectorul transporturilor de cel puțin 60% până în 2050 (comparativ cu

valorile înregistrate în anul 1990), în condițiile asigurării dezvoltării sistemului de

transport global și satisfacerii nevoilor de mobilitate.


Pag. 21


Cartea Albă identifică necesitatea existenței unor strategii de dezvoltare urbană

complexe care să conducă la reducerea congestiei și a emisiilor de substanțe poluante și

gaze cu efect de seră, strategii rezultate în urma unei abordări integrate, care implică

amenajarea teritoriului, sisteme de tarifare, servicii de transport public mai eficiente,

infrastructura pentru modurile de transport nepoluante (nemotorizate), facilități de

încărcare / alimentare cu energie electrică / combustibil pentru autovehiculele ecologice.

Documentul prevede ca orașele care depășesc o anumită dimensiune, ar trebui

încurajate să dezvolte planuri de mobilitate urbană care aduc toate aceste elemente

împreună. Aceste planuri ar trebui să fie pe deplin aliniate cu planurile de dezvoltare

urbană integrată.

A.5. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul

Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - "împreună pentru o mobilitate

urbană competitivă care utilizează eficient resursele"

Comunicarea emisă în decembrie 2013 a fost transmisă instituțiilor europene cu

scopul de a încuraja statele membre să ia măsuri mai hotărâte și mai bine coordonate.

Anexa acestui document prezintă conceptul de Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă

(PMUD), creionat în urma unui amplu proces de consultare între experți în mobilitate

durabilă și factori interesați la nivelul Uniunii Europene. Conceptul reflectă un larg

consens în privința principalelor caracteristici ale unui plan de mobilitate urbană

durabilă, recomandând adaptarea la circumstanțele individuale ale statelor membre și

ale zonelor urbane.


Pag. 22


A.6. Linii directoare pentru dezvoltarea și implementarea Planurilor de Mobilitate

Urbană Durabilă

În cadrul proiectului ELTIS plus - EACI/IEE/2009j05jS12.558822, finanțat de

Comisia Europeană, a fost elaborat ghidul "Orientări. Dezvoltarea și implementarea unui

plan sustenabil de mobilitate urbană". Ghidul este destinat specialiștilor din domeniul

transportului și mobilității urbane, precum și altor actori implicați în dezvoltarea și

implementarea planurilor de mobilitate urbană durabilă. Acesta face referire la o bază de

date solidă, cu exemple de bune practici, ilustrând modul cum au fost abordate în practică

activitățile de dezvoltare și implementare ale planului.

B. Cadrul național

La nivel național, în scopul definirii unei viziuni cu privire la domeniile în care ar

trebui să se investească cu prioritate în perioada de programare 2014-2020 din fondurile

acordate de Uniunea Europeană (reglementate de Cadrul Strategic Comun), recent au

fost realizate strategii la nivel național și regional. Documentele din această categorie care

vizează domeniile conexe mobilității și transporturilor, de care s-a ținut cont în elaborarea

Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Moreni sunt:

1. Strategia națională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020;

2. Strategia națională pentru Dezvoltarea Regională 2014-2020;

3. Master Planul General de Transport al României, versiunea supusă aprobării Comisiei

Europene;

4. Acordul de parteneriat cu România, 2014- 2020;

5. Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035, Coeziune și

competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni;

6. Programul Operațional Regional 2014- 2020.


Pag. 23


B.1. Strategia națională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020

În anul 2013 Guvernul României a aprobat "Strategia națională privind

schimbările climatice 2013-2020", care prevede atât componente de adaptare, cât și de

atenuare. Măsurile de reducere sunt elaborate pentru următoarele sectoare economice:

energie, transport, procese industriale; solvenți și utilizarea de alte produse; agricultura;

folosința terenurilor, schimbarea folosinței terenurilor și silvicultura; managementul

deșeurilor. Componenta de adaptare a Strategiei enumeră 13 sectoare prioritare pentru

monitorizarea impacturilor schimbărilor climatice: industrie; agricultură și pescuit;

turism; sănătate publică; infrastructură, construcții și planificare urbanistică; transport;

resurse de apă; păduri; energie; biodiversitate; asigurări; activități recreative; educație. În

cadrul acestei componente sunt identificate și măsurile de adaptare care să orienteze

elaborarea de politici pentru sectoarele sus-menționate. Acestea includ:

• integrarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice în momentul

implementării și modificarea legislației și politicilor actuale și viitoare;

• revizuirea tuturor strategiilor și programelor naționale,

astfel încât să includă cerințele de modificare a politicilor sectoriale;

• creșterea nivelului de conștientizare publică și dezvoltarea comunicării pentru

implementarea măsurilor de adaptare la nivel local.

La elaborarea strategiei s-a avut în vedere procesul de reducere a emisiilor de gaze

cu efect de seră în scopul atingerii obiectivelor naționale asumate și adaptarea la efectele

schimbărilor climatice, ținând cont de politica Uniunii Europene în domeniul

schimbărilor climatice și de documentele relevante elaborate la nivel european și

menționate anterior, precum și de experiența și cunoștințele dobândite în cadrul unor

acțiuni de colaborare cu parteneri din străinătate și instituții internaționale de prestigiu.


Pag. 24


B.2. Strategia națională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020

În anul 2013 a fast publicată versiunea draft a "Strategiei Naționale de Dezvoltare

Regională", potrivit căreia Regiunile de Dezvoltare reprezintă cadrul pentru elaborarea,

implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor de dezvoltare regională, inclusiv a

strategiilor de dezvoltare regională și a programelor de coeziune economică și socială. La

stabilirea obiectivelor acestei strategii s-a urmărit corelarea cu obiectivele europene

privind creșterea competitivității regiunilor și promovarea echității prin prevenirea

marginalizării zonelor cu probleme de dezvoltare economică și socială.

B.3. Master Planul General de Transport al României

Reprezintă un document strategic integrat care stă la baza planificării investițiilor

în domeniul transporturilor pentru perioada 2014-2030, a cărui existență condiționează

accesarea fondurile structurale aferente perioadei 2014-2020. În cadrul planului sunt

stabilite prioritățile pentru investiții în rețeaua TEN-T centrală și extinsă. Master Planul

trebuie să contribuie la dezvoltarea economică a României într-un mod durabil.

B.4. Acordul de parteneriat cu România

Pentru obținerea finanțării proiectelor de investiții din fondurile disponibile în

perioada de programare 2014-2020, între România și Comisia Europeană a fost încheiat

un acord de parteneriat în care sunt incluse cinci fonduri structurale și de investiții

europene (fonduri ESI). Fondurile ESI considerate sunt:

• Fondul european de dezvoltare regională (FEDR);

• Fondul de coeziune (FC);

• Fondul social european (FSE);


Pag. 25


• Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

• Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF);

O cotă semnificativă din fondurile ESI va fi alocată extinderii și modernizării

infrastructurii de transport a României, în acord cu planul general pentru viitor care va

creiona rețeaua existentă până în anul 2030.

B.5. Strategia de dezvoltare teritorială a României - Coeziune și competitivitate

teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni

Strategia de dezvoltare teritorială a României a fost inițiată de Guvernul României

în anul 2012. Reprezintă documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite

liniile directoare de dezvoltare teritorială a României și direcțiile de implementare pentru

o perioadă de timp de peste 20 de ani, la scară regională, interregională și națională, cu

integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier și transnațional. La momentul

aprobării, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României va reprezenta viziunea asumată

a Guvernului României privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul de

timp 2035.

Procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României este

structurat pe două niveluri: tehnic și politic. Nivelul tehnic presupune elaborarea

studiilor de fundamentare, care conduc la un proces de planificare strategică teritorială

cu caracter tehnico-științific, iar nivelul politic intervine în etapele ce privesc formularea

de obiective strategice. În cadrul studiilor de fundamentare se regăsește "Studiul 13. Căi

de comunicații și transport", al cărui scop este pe de o parte, să prezinte sintetic o analiză-

diagnostic a dezvoltării rețelelor de transport, cu evidențierea disfuncționalităților, și pe

de altă parte, ținând cont de oPOR tunitățile potențialul de dezvoltare teritorială și de

obiectivele de amenajare echilibrată a teritoriului național, racordate la obiectivele

strategice ale spațiului comunitar, să identifice viziunea, obiectivele și prioritățile pentru


Pag. 26


dezvoltarea rețelelor de transport, pentru orizontul de planificare teritorială 2020-2035.

Sunt sintetizate cercetări și studii realizate de centre și institute de cercetare și de

departamente specializate din cadrul instituțiilor cu responsabilități în amenajarea

teritoriului și urbanism, precum și documente strategice ale comunității europene din

domeniul amenajării teritoriale și transporturilor.

B.6. Programul Operațional Regional 2014-2020

Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să asigure continuitatea

viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și

dezvoltarea direcțiilor și priorităților de dezvoltare regională conținute în PND și CSNR

2007-2013 și implementate prin POR 2007-2013, precum și prin alte programe naționale.

Programul propune o serie de priorități de investiții care asigură convergența cu Strategia

Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum

și cu scopul specific al Fondului European de Dezvoltare Regională, în conformitate cu

obiectivele Tratatului, în ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială.

1.4. Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială şi de cadru

natural din documentele de planificare ale UAT Moreni

Prevederile de dezvoltare economică, socială și de cadru natural din documentele

de planificare ale UAT-urilor au fost luate în considerare astfel:

Din cadrul PUG Moreni au fost luate în considerare elemente de dezvoltare economică

și socială la nivel global – la nivelul întregului oraș. Pentru a stabili o corelare adecvată

între PMUD și PUG ar trebui să fie stabilită în primul rând o corelare între unitățile

teritoriale luate în considerare, astfel: zonele de mobilitate din PMUD să fie corelate cu

UAT-urile din PUG, cu condiția ca acestea să fie definite clar (sa aibă o delimitare


Pag. 27


teritorială clară) și să conțină informații referitoare la populație și activitatea economică

și alte activități din cadrul UAT-ului;

Din cadrul PUG-urilor celorlalte localități nu au fost identificate elemente / informații

strategice care să ajute în elaborarea PMUD, cu excepția menționării unor proiecte

specifice de transport.

Obiectivele evidențiate în strategia de dezvoltare a zonei de creștere Moreni și a

județului Dâmbovița fac referire la diferite domenii prioritare, măsuri și acțiuni pentru

dezvoltare integrată:

Dezvoltarea urbană și economică durabilă;

Investiții pentru protecția mediului;

Dezvoltarea infrastructurii rutiere;

Creșterea siguranței cetățenilor;

Creșterea calității și accesului la serviciile publice;

Creșterea calității vieții.

Programul operațional regional include obiectivul specific al axei prioritare 3.2 ce

propune reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazată pe planurile de mobilitate

urbană durabilă, aplicabilă în zona de interes a PMUD Moreni, respectiv Sud-Muntenia,

conform legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională a României.

Activitățile incluse în prezentul plan de mobilitate fac obiectul axei prioritare 3.2

POR în concordanță cu obiectivele zonei de creștere Moreni și a județului Dâmbovița

întrucât se urmărește:

Crearea și dezvoltarea unui sistem de transport public atractiv și eficient, bazat pe

existența unei rețele corespunzătoare de trasee pietonale și de biciclete;

Optimizarea eficienței transportului public de călători prin timpii săi de parcurs,

accesibilitate și sustenabilitate;

Aplicarea unor măsuri operaționale / organizaționale care să determine orientarea

populației către utilizarea transportului în comun, favorabil mediului, în detrimentul


Pag. 28


deplasării cu autoturismele personale, creându-se astfel condiții pentru reducerea

emisiilor de dioxid de carbon și gaze cu efect de seră;

Creșterea rolului economic și social al zonei de creștere Moreni prin stimularea unei

dezvoltări echilibrate la nivelul orașului și a arealului său de influență;

Facilitarea accesului și a mobilității în interiorul și în exteriorul municipiului Moreni,

realizând conexiuni cu localitățile din imediata vecinătate;

Dezvoltarea durabilă și protecția mediului.

2. Analiza situaţiei existente

2.1. Contextul socio-economic cu identificarea densităţilor de populaţie şi a

activităţilor economice

Județul Dâmbovița este situat în partea central-sudică a țării, cu reședința la

Târgoviște și se învecinează cu județele: Brașov la nord, Giurgiu la sud, Prahova la est,

Argeș la vest, Ilfov la sud-est și Teleorman la sud-est.

Principalele orașe și municipii din acest județ sunt Târgoviște (reședința de județ),

municipiul Moreni, orașul Fieni, orașul Găești, orașul Pucioasa, orașul Răcari și orașul Titu.

La nivelul județului se află 2 municipii, 5 orașe și 82 de comune.

2.1.1. Populația

Tabel nr. 1. Evoluția populației după domiciliu a județului Dâmbovița

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

MUNICIPIUL

TIRGOVISTE 100177 99740 99803 99665 99539 99184 99012 98624 98113 97470 97151 96607 96163 95556 94819 94296 93626 92884

MUNICIPIUL

MORENI 22682 22727 22652 22603 22562 22471 22344 22262 22087 22037 21888 21605 21393 21226 20934 20767 20524 20285

ORAS FIENI 8324 8346 8326 8268 8219 8170 8140 8127 8102 8040 7950 7881 7845 7787 7782 7739 7652 7618

ORAS GAESTI 16809 16676 16661 16547 16438 16318 16276 16140 16033 15878 15854 15798 15727 15598 15561 15446 15346 15194

ORAS

PUCIOASA 16407 16421 16407 16306 16246 16186 16135 16110 16085 16026 15976 15971 15919 15799 15645 15552 15401 15272

ORAS RACARI 7071 7059 7043 6951 6858 6823 6778 6741 6666 6672 6647 6664 6655 6617 6590 6532 6524 6470

ORAS TITU 11054 11037 11019 10922 10841 10801 10778 10746 10721 10594 10575 10589 10561 10562 10488 10403 10361 10337


Pag. 29


ANINOASA 5659 5706 5727 5742 5789 5828 5828 5869 5900 5965 6005 6129 6144 6179 6200 6215 6211 6244

BALENI 8297 8359 8385 8420 8453 8527 8529 8535 8546 8569 8619 8642 8659 8695 8724 8771 8783 8777

BARBULETU 7015 6971 6897 6850 6743 2607 2542 2514 2446 2412 2385 2346 2327 2311 2294 2264 2205 2170

BEZDEAD 5262 5230 5190 5129 5072 4996 4971 4916 4864 4843 4795 4723 4695 4677 4637 4602 4560 4517

BILCIURESTI 1667 1693 1686 1675 1671 1674 1654 1658 1673 1718 1721 1742 1751 1848 1843 1845 1847 1880

BRANESTI 9697 9704 9722 4978 4986 4889 4805 4748 4678 4637 4576 4531 4448 4417 4383 4355 4330 4285

BRANISTEA 4391 4371 4321 4333 4345 4374 4365 4369 4372 4382 4393 4370 4344 4298 4276 4239 4186 4113

BREZOAELE 4034 4008 3995 3962 3896 3877 3834 3802 3771 3773 3730 3710 3720 3699 3643 3633 3598 3590

BUCIUMENI 4876 4870 4861 4846 4816 4780 4745 4735 4735 4703 4685 4675 4657 4634 4589 4566 4530 4507

BUCSANI 6853 6841 6835 6767 6779 6804 6791 6802 6778 6796 6793 6843 6888 6928 6918 6915 6933 6884

BUTIMANU 2355 2353 2341 2302 2269 2267 2259 2253 2229 2257 2287 2272 2277 2317 2316 2305 2290 2292

CINDESTI 3124 3127 3089 3051 3047 3024 2999 2978 2967 2969 2921 2902 2883 2876 2853 2820 2803 2786

CIOCANESTI 5301 5349 5351 5291 5231 5225 5216 5220 5207 5257 5251 5257 5242 5288 5269 5289 5254 5279

COBIA 3327 3332 3315 3300 3268 3280 3263 3241 3239 3225 3195 3178 3157 3132 3106 3066 3060 3028

COJASCA 6945 7036 7102 7134 7149 7075 7105 7154 7240 7400 7553 7701 7860 8034 8147 8310 8453 8641

COMISANI 5516 5527 5507 5479 5423 5398 5348 5347 5328 5307 5303 5337 5313 5296 5280 5239 5185 5197

CONTESTI 4184 4193 4164 4161 4118 4120 4080 4113 4144 4184 4204 4233 4242 4294 4305 4323 4326 4415

CORBII MARI 7748 7739 7680 7682 7659 7790 7826 7828 7921 8030 8057 8098 8068 8109 8076 8076 8067 8050

CORNATELU 1605 1577 1558 1535 1519 1524 1495 1471 1480 1494 1498 1473 1491 1464 1447 1438 1426 1407

CORNESTI 7171 7107 7004 6916 6826 6760 6664 6558 6491 6500 6490 6503 6454 6410 6376 6315 6266 6204

COSTESTII DIN

VALE 3369 3369 3381 3389 3395 3397 3409 3414 3477 3511 3532 3537 3532 3537 3555 3557 3545 3527

CREVEDIA 5759 5760 5760 5739 5736 5741 5698 5697 5630 5618 5687 5720 5755 5817 5789 5787 5823 5916

CRINGURILE 3214 3247 3262 3291 3313 3326 3316 3327 3339 3358 3394 3417 3404 3396 3385 3431 3445 3508

DARMANESTI 8099 8143 8113 8067 5185 5155 5130 5113 5067 5054 5050 5030 5013 4992 4983 4954 4888 4841

DOBRA 3785 3773 3756 3751 3728 3709 3694 3685 3681 3660 3672 3679 3699 3671 3671 3662 3632 3626

DOICESTI 4640 4590 4575 4614 4629 4673 4680 4686 4716 4757 4761 4753 4766 4775 4777 4782 4789 4760

DRAGODANA 6945 6988 6980 6982 6966 6966 6934 6891 6859 6823 6856 6867 6843 6808 6715 6704 6703 6697

DRAGOMIRESTI 8255 8241 8271 8299 8339 8352 8345 8387 8422 8472 8533 8585 8650 8732 8763 8785 8785 8866

FINTA 4665 4633 4586 4538 4484 4466 4438 4418 4357 4332 4296 4272 4235 4242 4182 4175 4149 4124

GLODENI 4674 4644 4638 4603 4590 4556 4542 4543 4546 4572 4532 4492 4482 4454 4429 4390 4356 4325

GURA FOII 2308 2323 2325 2338 2327 2324 2297 2293 2282 2296 2291 2248 2227 2212 2203 2218 2220 2225

GURA OCNITEI 7316 7288 7283 7309 7384 7424 7410 7427 7400 7455 7424 7462 7440 7425 7380 7343 7312 7269

GURA SUTII 5568 5575 5570 5560 5549 5528 5491 5453 5412 5393 5424 5419 5471 5460 5420 5394 5395 5374

HULUBESTI 3436 3438 3435 3440 3441 3429 3429 3413 3371 3346 3357 3369 3348 3331 3317 3286 3238 3219

I. L. CARAGIALE 6825 6835 6899 6884 6916 6922 6939 6935 6939 6951 6925 6908 6900 6848 6817 6831 6810 6824

IEDERA 3836 3914 3943 3939 3951 3954 3969 3956 3981 3994 3974 3995 3989 3950 3961 3924 3958 3948

LUCIENI 6326 6350 6336 6304 6292 3471 3377 3345 3287 3259 3198 3147 3100 3083 3036 3014 3011 3011

LUDESTI 5052 5094 5103 5133 5135 5135 5166 5169 5154 5160 5155 5142 5134 5129 5087 5101 5151 5165

LUNGULETU 5605 5621 5624 5631 5594 5578 5582 5568 5610 5612 5609 5616 5606 5580 5574 5548 5513 5527

MALU CU FLORI 2769 2733 2694 2666 2634 2606 2581 2529 2500 2451 2432 2407 2374 2369 2337 2320 2303 2265

MANESTI 4534 4597 4634 4656 4678 4706 4769 4797 4803 4914 4959 5008 5045 5081 5150 5182 5219 5260

MATASARU 5708 5740 5732 5721 5684 5664 5587 5519 5482 5445 5431 5431 5407 5363 5320 5290 5249 5218

MOGOSANI 4615 4601 4606 4576 4532 4514 4497 4497 4459 4459 4458 4426 4410 4367 4351 4353 4343 4323


Pag. 30


MOROENI 5173 5191 5214 5188 5166 5184 5157 5140 5116 5125 5147 5167 5189 5170 5149 5166 5159 5109

MORTENI 3111 3092 3083 3073 3051 3050 3039 3014 2984 2980 2964 2956 2955 2943 2897 2852 2839 2829

MOTAIENI 2280 2280 2265 2258 2243 2223 2205 2216 2193 2187 2185 2188 2166 2156 2137 2122 2091 2066

NICULESTI 4297 4291 4299 4302 4288 4314 4331 4330 4373 4363 4384 4403 4417 4402 4391 4364 4324 4307

NUCET 4292 4292 4266 4264 4254 4267 4251 4212 4227 4266 4242 4253 4285 4285 4292 4278 4285 4317

OCNITA 4518 4525 4542 4523 4509 4506 4507 4480 4483 4495 4517 4474 4471 4465 4482 4463 4463 4443

ODOBESTI 5319 5293 5293 5254 5256 5226 5190 5203 5179 5194 5211 5197 5192 5176 5180 5121 5108 5116

PERSINARI 0 0 0 0 0 2618 2668 2674 2726 2756 2770 2807 2834 2849 2849 2841 2826 2827

PETRESTI 6091 6096 6053 6036 6021 5989 5967 5927 5898 5895 5874 5823 5805 5776 5705 5658 5623 5587

PIETRARI 0 0 0 0 0 2509 2501 2500 2497 2487 2485 2467 2469 2430 2421 2405 2417 2411

PIETROSITA 3447 3438 3430 3417 3417 3411 3390 3392 3362 3341 3346 3323 3282 3258 3235 3206 3196 3199

POIANA 3894 3852 3808 3786 3721 3719 3720 3700 3706 3748 3722 3723 3712 3718 3693 3665 3609 3598

POTLOGI 8217 8255 8193 8194 8153 8179 8249 8252 8386 8463 8565 8689 8773 8854 8905 8921 8992 8989

PRODULESTI 3555 3516 3511 3490 3494 3472 3453 3437 3427 3431 3439 3447 3450 3444 3465 3458 3432 3426

PUCHENI 2266 2251 2228 2225 2183 2155 2139 2098 2072 2052 2035 1998 1978 1942 1908 1879 1856 1822

RACIU 0 0 0 0 0 2805 2895 2904 2927 3004 3083 3171 3213 3256 3272 3285 3273 3297

RASCAETI 0 0 0 0 0 2295 2304 2285 2247 2255 2261 2246 2236 2284 2268 2267 2259 2239

RAU ALB 0 0 0 0 0 1549 1540 1532 1524 1521 1495 1482 1473 1468 1449 1427 1409 1398

RAZVAD 7727 7786 7858 7941 8027 8131 8242 8324 8434 8522 8594 8711 8730 8814 8779 8770 8774 8793

RUNCU 4593 4584 4597 4593 4574 4582 4584 4583 4563 4549 4556 4577 4562 4546 4490 4466 4436 4375

SALCIOARA 4025 4041 4033 4002 3993 4041 4060 4055 4038 4033 4028 4064 4022 3973 3957 3927 3913 3899

SELARU 3815 3787 3766 3712 3639 3591 3556 3497 3448 3390 3362 3293 3278 3271 3228 3212 3164 3117

SLOBOZIA

MOARA 2130 2144 2157 2148 2116 2169 2123 2095 2074 2059 2069 2079 2060 2064 2039 2026 2023 2013

SOTINGA 7218 7219 7202 7215 7220 7275 7264 7296 7277 7282 7284 7284 7284 7216 7225 7205 7211 7183

TARTASESTI 4808 4818 4808 4770 4710 4733 4741 4743 4760 4828 4856 4874 4919 5055 5087 5108 5118 5188

TATARANI 5357 5359 5341 5317 5322 5338 5313 5320 5331 5354 5355 5371 5334 5309 5292 5274 5199 5220

ULIESTI 4442 4459 4443 4434 4406 4347 4337 4299 4275 4239 4217 4160 4160 4177 4197 4169 4131 4109

ULMI 3689 3712 3752 3788 3835 3905 3906 3968 4017 4071 4109 4138 4215 4280 4322 4368 4411 4455

VACARESTI 7893 7871 7830 7853 7876 5270 5246 5222 5223 5182 5199 5204 5188 5212 5238 5227 5214 5182

VALEA LUNGA 5171 5129 5104 5062 5055 5031 5001 4967 4932 4870 4846 4853 4830 4809 4788 4788 4773 4721

VALEA MARE 2478 2462 2453 2429 2423 2409 2386 2368 2338 2331 2303 2308 2274 2263 2243 2225 2204 2177

VALENI-

DIMBOVITA 3018 2988 2953 2923 2875 2861 2846 2824 2806 2779 2748 2715 2705 2698 2667 2643 2614 2560

VIRFURI 2170 2163 2152 2138 2117 2093 2072 2034 2015 2016 1983 1969 1958 1955 1942 1935 1891 1888

VISINA 6968 6959 6914 6865 6819 4509 4459 4380 4343 4294 4270 4223 4208 4173 4116 4074 4007 3998

VISINESTI 2469 2470 2438 2416 2359 2327 2286 2247 2200 2167 2127 2075 2034 1995 1963 1946 1889 1879

VLADENI 0 0 0 0 2867 2879 2886 2872 2870 2870 2885 2879 2880 2874 2863 2893 2891 2908

VOINESTI 6209 6197 6155 6121 6080 6049 6035 6002 5967 5973 5967 6032 6032 6020 6028 6027 6024 6011

VULCANA-BAI 2743 2750 2746 2750 2766 2894 3000 3005 3010 3024 3035 3030 3038 3047 3067 3053 3038 3022

VULCANA-

PANDELE 0 0 0 4732 4717 4728 4723 4817 4874 4978 5024 5053 5106 5142 5125 5129 5121 5084

Sursa: INS


Pag. 31


În ultimii 17 ani, populația județului Dâmbovița a cunoscut o scădere continuă, de

până la 3,9%, scădere ce s-a datorat migrației masive externe, natalității, fertilității,

modificărilor intervenite în cadrul economiei și vieții sociale.

Astfel din anul 2000, când populația județului înregistra un număr de 548237 de

locuitori, s-a ajuns la 526906 locuitori în anul 2017, cu 21331 mai puțini (Figura 1).

Deși populația județului se află pe o traiectorie descendentă, în unele comune

populația a crescut în ansamblu cu 11,3 % în Bilciurești din 2000 până în 2017, cu 6,9% în

Vulcana-Pandele din anul 2004 până în 2017, cu 15% în Raciu din 2006 până în ultimul

an al analizei (Tabel nr. 1).

Sursa: INS

Figura 1. Evoluția populației județului Dâmbovița în perioada 2000-2017

Din analiza populație municipiului Moreni se observă o tendință de scădere cu mici

fluctuații date de perioada 2000-2008. După această perioadă, populația scade de la an la

an, ajungând ca în anul 2017 să înregistreze o valoare de 20.285 de locuitori. Procentual,

acestă scădere reprezintă 8,1 %. În medie, populația este compusă din 51% persoane de

sex feminin și 49% persoane de sex masculin (Figura 2).

54

82

37

54

78

66

54

70

34

54

54

64

54

37

96

54

30

01

54

16

34

54

01

37

53

87

12

53

84

04

53

79

94

53

74

16

53

64

30

53

54

42

53

30

57

53

11

95

52

87

91

52

69

06

2 0 0 0 2 0 0 1 2 0 0 2 2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7 2 0 0 8 2 0 0 9 2 0 1 0 2 0 1 1 2 0 1 2 2 0 1 3 2 0 1 4 2 0 1 5 2 0 1 6 2 0 1 7

Populația județului Dâmbovița Linear (Populația județului Dâmbovița)


Pag. 32


Sursa: INS

Figura 2. Evoluția populației municipiului Moreni pe sexe – 2000-2017

Distribuția pe grupe de vârstă și sexe pentru anul 2017 se prezintă astfel:

Sursa: INS

Figura 3. Piramida vârstelor – structura pe grupe de vârstă şi sexe ȋn anul 2017

0

5000

10000

15000

20000

25000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Masculin Feminin Populația municipiului Moreni

-1500 -1000 -500 0 500 1000 1500

0- 4 ani

10-14 ani

20-24 ani

30-34 ani

40-44 ani

50-54 ani

60-64 ani

70-74 ani

80-84 ani

Feminin Masculin


Pag. 33


Cele mai mari valori înregistrate sunt cele pentru populația cu vârsta cuprinsă între

45 - 49 de ani, valori rezultate datorită cadrului legislativ din anul 1967. Modificarea

aceasta în legislație apare ca o încurajare a natalității, datorită valorilor scăzute

înregistrate ale acestui indicator. Tendința evolutivă a populației de la nivelul

municipiului este de scădere, însă o tendință de creștere este prezentă în cazul speranței

de viață la naștere. Mortalitatea cauzată de îmbolnăviri este mai frecventă în rândul

bărbaților față de sexul feminin, drept urmare populația de 85 de ani feminină

înregistrează valori mai mari în comparație cu populația masculină de aceeași vârstă.

Prin reprezentarea și analiza piramidei vârstelor pe cele două grupe de vârstă și

sexe observăm modul de evoluție a forței de muncă în perioadă următoare, cel puțin din

punct de vedere cantitativ (Figura 3).

2.1.2. Mișcarea naturală a populației

Evoluția populației de la nivelul municipiului depinde de Raportul dintre

mortalitatea și natalitatea populației (Figura 4). Conform datelor statistice, în municipiul

Moreni, s-au înregistrat valori mai mari în cazul mortalității, crescând din anul 2000 până

în 2017 cu 30%. Valori negative avem și în cazul natalității, valori ce sunt cauzate în

principal de îmbătrânirea demografică, dar și migrației populației tinere spre alte centre

urbane (Figura 4).


Pag. 34


Sursa: INS

Figura 4. Evoluția născuților vii, decedaților și a sPOR ului natural

pentru municipiul Moreni – 2000-2016

Astfel, de la numărul maxim de născuți vii din anul 2000 (201 născuți), s-a ajuns la

148 în anul 2016, având loc o scădere de 26,3%. Cât despre sPOR ul natural, acesta

înregistrează valori pozitive în doar 2 ani de-a lungul perioadei analizate, 2000 și 2008.

2.1.3. Mișcarea migratorie a populației

În privința plecărilor și stabilirilor cu reședința, la nivelul municipiului Moreni, din

anul 2000 până în anul 2003 s-au înregistrat scăderi pentru ambele categorii, cu valori mai

însemnate pentru stabilirile de reședință în primii doi ani de analiză. Din anul 2004 până

în anul 2008 ambele categorii au parte de creșteri, iar după 2008 până în ultimul an de

analiză traiectoria acestora este una cu fluctuații (Figura 5).

Din anul 2002 până în anul 2005 s-au înregistrat creșteri ale diferențelor dintre

persoanele ce își stabilesc domiciliul în localitate și cele care părăsesc localitatea, iar după

anul 2008 tendința este una cu fluctuații, cea mai mare diferență fiind de 259, în 2009 și

2013 (Figura 6).

-100

-50

0

50

100

150

200

250

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Născuți vii Decedați Spor natural


Pag. 35


Sursa: INS

Figura 5. Mișcarea migratorie a populației în municipiul Moreni (2000-2016)

Sursa: INS

Figura 6. Diferența dintre stabilirile de reședință și plecările cu reședința

în municipiul Moreni (2000-2016)

2.1.4. Forța de muncă

Evoluția numărului de salariați de la nivelul municipiului este una descendentă cu

mici creșteri ale angajaților în ultimul an de analiză. Dacă în anul 2001, când s-au

înregistrat cel mai mare număr de salariați din cadrul municipiului, 3612, în anul 2016

numărul acestora era de 2298 de angajați, producându-se o scădere de 1314 de salariați –

36,3% (Figura 7).

0

100

200

300

400

500

600

700

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Plecări cu reședința Stabiliri de reședință

Linear (Plecări cu reședința) Linear (Stabiliri de reședință)

113

60

-26

-78 -82

-123

-89

-45

-209

-259

-210-240

-208

-259

-185

-123 -116

-300

-250

-200

-150

-100

-50

0

50

100

150

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016


Pag. 36


Sursa: INS

Figura 7. Evoluția numărului de salariați în municipiul Moreni

Conform datelor INS, din anul 2012, când s-au înregistrat cei mai mulți șomeri, 51%

șomeri de sex masculin și 49% șomeri de sex feminin, evoluția acestora se află într-o

continuă scădere până în anul 2016 (Figura 8).

Sursa: INS

Figura 8. Evoluția șomerilor în municipiul Moreni

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Număr de Salariați Linear (Număr de Salariați)

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Masculin Feminin Șomeri


Pag. 37


În ceea ce privește repartiția salariaților din municipiul Moreni (Figura 9) pe activități

ale economiei naționale în anul 2016, se remarcă cu o pondere de 65% pentru industria

prelucrătoare, activitate în care activau în acest an 1499 de salariați. A doua activitate

importantă pentru economia municipiului era comerțul cu ridicata și cu amănuntul;

repararea autovehiculelor și motocicletelor cu o pondere de 16%, urmată de construcții –

5%, activități de servicii administrative și activități de servicii suPOR t și alte activității

de servicii cu o pondere a salariaților de 3%, tranzacții imobiliare și transport și

depozitare – 2%, iar restul activităților se încadrau între 0 și 2%.

Figura 9. Structura salariaților din municipiul Moreni pe activități economice în anul 2016

0%0%

65%0%1%5%

16%

2%1%

0%0%

2%1%

3%0%

0%0%

3%Agricultură, silvicultură și pescuit

Industria extractivă

Industria prelucrătoare

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă, și aer condiționatDistribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminareConstrucții

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelorTransport și depozitare

Hoteluri și restaurante

Informații și comunicații

Intermedieri financiare și asigurări

Tranzacții imobiliare

Activități profesionale științifice și tehnice

Activități de servicii administrative și activități de servicii suport


Pag. 38


2.2. Reţeaua stradală

La nivelul municipiului, principalele artere de circulație sunt reprezentate de cele

două drumuri județene DJ720 – Târgoviște – Florești și DJ710A – I.L. Caragiale – Pucioasa.

Rolul celor două artere este de prelucrare a traficului de călători și de mărfuri și prezintă

o importanță economică însemnată. În interiorul Moreniului, DJ720 este preluat de două

artere importante, Bulevardul Republicii și strada A.I. Cuza din zona centrală și se

intersectează cu DJ710A (Hartă 1).

În cazul municipiului, lungimea străzilor orășenești a rămas la aceeași valoare din

anul 2000 până în anul 2016, de 65 de km, față de lungimea străzilor de la nivelul

județului, care s-a extins cu 40 de km de-a lungul perioadei analizate, în procente acest

lucru însemnând o creștere de 9,3% (Tabel 2).

Tabel 2. Evoluția lungimi străzilor orășenești pentru județul Dâmbovița și municipiul Moreni (km)

2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016

Total Dâmbovița 392 392 418 423 431 437 432 432 432

Municipiul

Moreni 65 65 65 65 65 65 65 65 65

Sursa: INS

În privința străzilor orășenești modernizate, în cadrul județului acestea au crescut cu

15,5% din anul 2000 până în 2016 (Tabel 3). La nivelul municipiului, modernizarea

străzilor s-a efectuat pe o lungime de doar 4 km, din primul an de analiză până în 2016,

adică 6,9% (Figura 10).


Pag. 39


Tabel 3. Evoluția lungimi străzilor orășenești modernizate

pentru județul Dâmbovița și municipiul Moreni (Km)

2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016

Total Dâmbovița 272 274 279 298 312 315 311 311 322

Municipiul

Moreni 54 55 56 56 58 58 58 58 58

Sursa: INS

Infrastructura de transport din municipiu este dată atât de condițiile naturale, în

cazul de față, relieful colinar, cât și de condițiile antropice, unde dezvoltarea rețelei

reprezintă principalul motor de dezvoltare al economiei locale. TranPOR turile

reprezintă o ramură importantă la nivel economic, rolul lor fiind acela de a asigura

desfășurarea proceselor de producție.

Sursa: INS

Figura 10. Evoluția lungimi străzilor orășenești

pentru municipiul Moreni în perioada 2000-2016 (Km)

0

10

20

30

40

50

60

70

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Străzi modernizate Străzi nemodernizate

Linear (Străzi modernizate) Linear (Străzi nemodernizate)


Pag. 40


2.3. Transport public

Un elemente ce poate influența transportul public este calitatea rețelei stradale,

adică calitatea cuverturii asfaltice și capacitatea POR tantă a acesteia. La nivelul orașului

sunt trei categorii de străzi:

Drumuri modernizate reabilitate și aici vorbim despre străzile A.I. Cuza și

Republicii;

Drumuri modernizate nereabilitate – acele străzi asfaltate ce se află în stare

avansată de degradare, cât și cele neasfaltate;

Drumuri nemodernizate

Transportul la nivel local este asigurat de transportatorii privați întrucât nu mai

există niciun vehicul în patrimonial autorităților locale. Perioada în care transportul

public era efectuat de autobuze și microbuze a fost 1990-2002, când au fost puse în

circulație până la 9 mijloace de transport (Tabel 4).

Transportul interurban se desfășoară tot în regim privat, cu ajutorul transportatorilor

licențiați, unde predomină cursele spre municipiul Târgoviște, iar frecvența acestora este

de aproximativ 20 de minute și se realizează cu vehicule de tip microbuz.

Tabel 4 Evoluția transportului public local de pasageri în județul Dâmbovița și municipiul

Moreni pentru perioada 1990-2014

Sursa: INS și Primăria municipiului Moreni

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2013 2014

Autobuze

și

microbuze

Total

Dâmbovița 62 75 72 73 56 19 69 47 32 40

Municipiul

Moreni 5 7 4 4 4 4 9 0 0 0


Pag. 41


2.4. Transport de marfă

Transportul de marfă de la nivelul orașului se realizează doar prin intermediul

transportului rutier, având în vedere că transportul feroviar nu mai există.

Întreg traficul este direcționat prin oraș, neexistând o șosea de centură care să preia

traficul de mărfuri de tranzit, astfel traseul transportului rutier de marfă se realizează pe

DJ720 – Târgoviște – Florești și DJ710A – I.L. Caragiale – Pucioasa.

Principalul punct de generare a nevoii de transport de mărfuri la nivelul

municipiului este Moreni Parc Industrial (Strada Teiș, nr. 16 D), ce deține depozite

acoperite și depozite în aer liber și este situat în zona de est a orașului. Acest parc

industrial a fost înființat în anul 2002 și reprezintă un sistem de afaceri în interiorul căruia

se desfășoară activități economice de producție industrială și servicii pentru valorificarea

potențialului material și uman al zonei. Alte puncte de depozitare de la nivelul orașului

sunt S.C. ELIXDAN PROD COM de pe strada Republicii și S.C. AURORA L.C. de pe

strada 22 Decembrie 1989, numărul 13B.

Zonele Retail al orașului:

Comerț mixt

Magazilul LIDL DISCOUNT -Strada 22 Decembrie 1989, nr. 6

Magazin PROFI ROM FOOD – Strada. Cpt. Pantea Ion, nr. 12

Piata Moreni – Strada. Cpt. Pantea Ion, nr. 19

S. C. PRAM MAYA SRL - Strada. Cpt. Pantea Ion, nr. 5

LIVORNO STORE - Strada Cpt. Pantea Ion, nr. 17

S.C. ESTA MARKET – Strada Tineretului, nr. 6

S.C. JILI TRADING 2014- China Magazin – Strada Spirești, nr. 2

Comerț carburanți

Petrom – PECO – Strada Republicii, nr. 52

Materiale de construcții


Pag. 42


S. C. ELIXDAN PROD COM – Strada Republicii, Strada Mihai

Eminescu, nr. 28

S.C. AURORA L.C. - Strada 22 Decembrie 1989, nr. 13B

GRUP MODAL- Strada Victoriei, nr. 9a

MATERIC AUTOSERV – mag. TOTALL- Strada Victoriei, nr. 24

BETERA INVEST SRL –Strada Industriei, nr.5

Zonele logistice:

Parcul Industrial Moreni – Strada Teiș, nr. 16 D

S.C. SUPERCOM S.A. – Strada Industriei, nr. 2

Zone industriale:

Uzina Automecanica Moreni – Strada Teiș, nr. 16

Parcul Industrial Moreni – Strada Teiș, nr. 16 D

IMUT S.A MORENI –Strada 22 Decembrie 1989, nr. 60

S.C. METALICA PROD Moreni - Strada Târgoviștei, nr. 66

OMV PETROM – Grup Industrial Moreni - Strada A.I. Cuza, nr.7-9 și garaje

pe strada Garajului

S.C. RAVSTEDA CONF. SRL - Stada Independenței, nr. 6

S.C. SILUETE PROD –Strada Unirii, nr.1

S.C. PARADIS FASHION – Strada Victoriei, nr. 9


deplasarea persoanelor cu mobilitate redusă)

În privința modalității de deplasare a populației în municipiul Moreni, o pondere

de 62% din cei chestionați au declarat că principala modalitate de deplasare este mersul

pe jos (Figura 11).


Pag. 43


Figura 11. Modalitatea de deplasare a populației din municipiul Moreni

Locuitorii municipiului se confruntă cu o serie de probleme precum: treceri de

pietoni slab marcate și semnalizate, lipsa limitatoarelor de viteză în apropierea trecerilor

de pietoni, parcări insuficiente în zona centrală sau neamenjate, trotuare degradate, străzi

degradate.

În ceea ce privește deplasarea locuitorilor cu bicicleta (Figura 11), se remarcă o

pondere scăzută a acestora, de 4%, datorată în principal de lipsa unei infrastructuri

adecvate (piste de biciclete, centre de închiriere), fapt pentru care circulația acestora ar

trebui să se desfășoare pe tronsoanele rutiere destinate traficului auto, ceea ce s-ar traduce

prin creșterea riscului de accidente pentru cei care utilizează acest mijloc de transport.

La întrebarea dacă ar utiliza acest mijloc de deplasare – bicicleta, 58% dintre

persoanele intervievate au răspuns afirmativ, în cazul în care ar exista piste special

amenajate, iar 38% dintre aceștia nu ar utiliza niciodată bicicleta (Figura 12).

1%27%

4%

62%

6%

Nu stiu/Nu raspund Autoturism Bicicleta Mers pe jos Transport in comun


Pag. 44


Figura 12. Percepția asupra deplasării cu bicicleta


transport, signalistică, structuri de management existente la nivelul autorităţii

planificatoare)

2.6.1. Staționarea

Lipsa locurile de parcare reprezintă o problemă la nivelul municipiului ținând cont

de numărul autoturismelor înmatriculate în anul 2017 care a fost de 4650 autoturisme de

toate tipurile, astfel că majoritatea acestor vehicule sunt parcate pe trotuar sau la

marginea drumului, reducând capacitatea arterei.

În urma chestionarelor privind mobilitatea urbană a orașului, cea mai mare

disfuncționalitate este data de insuficiența parcărilor în zona centrală și neamenajarea lor

la nivelul întregului oraș (Figura 13).

1%

2%1%

58%

38%

Nu stiu/Nu raspund

Ar exista facilitati de inchiriere

Ar exista facilitati deinchiriere/parcare bicicleteAr exista piste biciclete

Nu as utiliza niciodata bicicleta


Pag. 45


Figura 13. Percepția calității amenajării locurilor de parcare în municipiului Moreni

Reglementarea circulației se va realiza cu ajutorul indicatoarelor rutiere, prin

sensurile giratorii, benzilor cu un singur sens și prin creare de noi locuri de parcare mai

ales în zona centrală și în zonele unde există instituții publice.

Referitor la spațiile de parcare în vederea activității de transport în regim de taxi

avem următoarea situație:

Strada Târgoviștei – zona piața Schela Mare – 5 locuri

Strada Alexandru Ioan Cuza – zona Monument, strada Teilor – 10 locuri

Strada Aleea Prahovei – spate Club Flacara 2 – 5 locuri

Strada Bulevardul Republicii – zona” Mistrețul”, partea stângă – între blocuri

– 10 locuri

Strada Capitan Pantea Ion - intrare piață, lânga gardul fostei Fabricii de

Confecții – 25 de locuri

Strada 22 Decembrie 1989 – zona fostei autogări – 15 locuri

2%

3%

46%48%

1%Nu stiu/Nu raspund

Lipsa unui sistem care să anunțe conducatorul auto despre locurile de parcare libere în proximitatea destinației

Parcări insuficiente în zonacentrală

Parcări neamenajate

Prețul pentru parcare prea ridicat


Pag. 46


2.6.2. Siguranța în trafic

Siguranța în trafic este data de trecerile de pietoni semnalizate într-un mod

corespunzător și viteza de circulație a mașinilor, astfel pentru un nivel cât mai ridicat al

acestei siguranțe în trafic se impun integrarea unor indicatoare care să redea limita de

viteză corespunzătoare.

2.6.3. Sisteme inteligente de transport

În municipiul Moreni nu sunt utilizate sisteme inteligente de transport și nu sunt

prezente semafoare, prin urmare nu există un sistem de monitorizare și gestionare a

traficului.

Nivel national. Ordonanța Guvernului nr. 7 din 25/01/2012 privind implementarea

sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru realizarea

interfețelor cu alte moduri de transport.

Nivel European. Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului

din 7 iulie 2010, privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente

în domeniul transportului rutier, și pentru interfețele cu alte moduri de transport.

2.7. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate,

zone logistice, poli ocazionali de atracţie/generare de trafic, zone intermodale - gări,

aerogări etc.)

Zone cu importanță majoră pentru mobilitatea urbană:

1. Zona Centru - concentrează astăzi cea mai mare parte a traficului în municipiul

Moreni.Aici se înregistrează cea mai mare presiune a traficului pe infrastructura

rutieră și poluarea cea mai mare determinată de trafic.


Pag. 47


2. Zona Parcului Industrial - zona Parcului Industrial se distinge prin starea foarte

proastă a infrastructurii rutiere și lipsa unui șosele cu spații de parcare adecvate

pentru transportului greu.

3. Evaluarea impactului actual al mobilităţii

3.1. Eficienţă economică

Eficiența economică a fost analizată din perspectiva parametrilor de calitate și

performanță a rețelei de transport urbane existente, obiectivul strategic fiind proiectarea

viitoare a acesteia, astfel încât să ofere o eficiență cât mai mare, prin prisma costului

aferent transportului, indiferent că vorbim de transport pentru pasageri sau de mărfuri.

Din punct de vedere al calității infrastructurii existente din totalul de 103 artere

rutiere (drumuri și străzi) 43 erau asfaltate (totalizând o lungime de aproximativ 28 de

km) calitatea cuverturii asfaltice fiind variabilă (de la foarte bună de exemplu pe str.

Târgoviștei la foarte proastă pe str. Muzeului) (tabel nr. 5). Acestora li se adaugă un

număr de 60 de artere betonate, pietruite și chiar pământ (vezi Harta 6, Hartă 8).

Tabel nr. 5 Calitatea cuverturii asfaltice pentru arterele rutiere asfaltate

Nr.

crt. Denumire arteră rutieră An PIF Tip drum

Lungime

(m)

Lățime

(m)

Suprafață

(mp)

1 B-dul. Petrolului 1920 asfaltat 538 12 6456

2 Str. Victoriei 1920 asfaltat 1380 8 11040

3 Str. A.I.Cuza 1920 asfaltat 1381 9 12429

4 Str. Târgoviștei 1920 asfaltat 3270 7 22890

5 Str. Independenței 1920 asfaltat 3123 7 21861

6 Str. H.C.C. 1920 asfaltat 1550 8 12400

7 Str. 22 Decembrie 1989 1920 asfaltat 2712 12

8 Str. Republicii 1920 asfaltat 1038 14 14532

9 Drum acces bloc K1A -

K1B asfaltat 100 4 400

10 Str. Aleea Prahovei 1946 asfaltat 410 5 2050

11 Str. Griviței 1949 asfaltat 112 6 672

12 B-dul. Panduri 1985 asfaltat 200 8 1600


Pag. 48


13 Str. Gării 1948 asfaltat 185 8 1480

14 Str. Macului 1948 asfaltat 90 7 630

15 Str. 1 Mai 1943 asfaltat 7 0

16 Str. M.Eminescu 1972 asfaltat 773 8 6184

17 Str. Tineretului 1979 asfaltat 688 6 4128

18 Str. Democrației 1942 asfaltat 290 7 2030

19 Str. Spirești 1950 asfaltat 670 8 5360

20 Str. Eroilor 1948 asfaltat 456 7 3192

21 Str. Culturii 1952 asfaltat 111 12 1332

22 Str. Cpt. Pantea Ion 1936 asfaltat 1300 9 11700

23 Str. Zorilor 1936 asfaltat 110 8 880

24 Str. Teilor 1936 asfaltat 160 9 1440

25 Str. POR umbei 1936 asfaltat 150 8 1200

26 Str. Bucegi 1936 asfaltat 90 8 720

27 Str. 1 Decembrie 1918 1936 asfaltat 1520 6 9120

28 Str. Cimitirului 1946 asfaltat 477 4 1908

29 Str. N.Iorga 1946 asfaltat 200 7 1400

30 Str. T.Vladimirescu 1940 asfaltat 411 7 2877

31 Str. Flacăra 1940 asfaltat 300 7 2100

32 Str. Garajului 1940 asfaltat 8 0

33 Str. Unirii 1934 asfaltat 1200 6 7200

34 Str. Neptun 1978 asfaltat 210 6 1260

35 Str. Saturn 1978 asfaltat 242 6 1452

36 Str. Jupiter 1979 asfaltat 310 6 1860

37 Str. A.Ipătescu 1942 asfaltat + piatra

cubica 936 8 7488

38 Str. Muzeului 1940 asfalt deteriorat 450 6 2700

39 Str. M.Viteazu 1936 asfalt deteriorat 432 7 3024

40 Str. Biruinței 1940 asfalt deteriorat 300 4 1200

41 Str. Gloriei 1940 asfalt deteriorat 400 3 1200

42 Str. Căprioarei 1951 asfaltat

deteriorat 87 6 522

43 Str. Luceafărului 1930 asfalt deteriorat 230 5 1150

Sursa datelor: Primăria municipiului Moreni

Toate aceste aspecte menționate anterior determină ca un procent de cca 65% din

rețeaua rutieră să se încadreze în categoria arterelor rutiere proaste și chiar foarte proaste

din punct de vedere calitativ ce necesită investiții imediate, fie pentru reabilitare fie

pentru modernizare. Calitatea proastă a infrastructurii se rasfrânge în primul rând asupra

vitezei medii de deplasare care este foarte scăzută (aproximativ 17 km/h pe arterele

pietruite și între 25-30 km/h pe cele cu cuvertura asfaltică deteriorată) ceea ce face să avem


Pag. 49


timpi de parcurs mai ridicați cu consecințe în ceea ce privește consumul de combustibil

și nivelul emisiilor poluante (Hartă 5). Se adaugă riscul creșterii frecvenței defecțiunilor

de ordin tehnic pentru vehiculele aflate în circulație ca urmare a calității drumurilor cu

consecințe în plan financiar și chiar din punct de vedere al siguranței circulației.

Un alt aspect ce trebuie menționat este cel legat de lipsa unei centurii ocolitoare ce

practic ar prelua traficul de tranzit dar în special traficul greu cu consecințe pozitive din

punct de vedere economic și de siguranță pentru oraș (infrastructura rutieră interioară și

cea edilitară ar fi mai puțin solicitată și în consecință deteriorarea acestora ar fi mai lentă).

Situația dezastroasă a infrastructurii rutiere reiese inclusiv din analiza

chestionarului de percepție realizat la nivel local unde principala problemă identificată a

fost stadiul avansat de degradare a străzilor (51% din respondenți) (Figura 14).

Figura 14. Percepția populației asupra catilății mobilității urbane

6%

1% 0% 3%

3%

51%5%

13%

18%

Calitate necorespunzatoaretrotuare/aleiCalitatea cailor de acces

Lipsa alternative de transport

Lipsa transport incomun/Insuficienta/FrecventaLipsa/Insuficienta locurilor deparcareStrazi degradate

Trafic greu in oras

Traficul auto ridicat

Treceri de pietoni/ intersectiinesigure


Pag. 50


În privința principalelor probleme legate de trafic, trei aspecte au fost considerate

relevante de către locuitori: traficul auto ridicat (30% din cei chestionați), viteza scăzută

de deplasare datorită stării străzilor (28%) și parcările neregulamentare (24%) (Figura 15).

Privitor la timpii de deplasare, un element de asemenea extrem de important, în

tabelul 6 se regasesc fluxuri de trafic (exprimate în număr vehicule/interval de timp)

pentru municipiul Moreni la nivel total înregistrate în cele 12 puncte de recenzare (Harta

3). Se remarcă maximele atinse dimineața în intervalul 07:30-09:00 și după amiaza 16:00-

17:30. Zonele cu cele mai mari valori de trafic înregistrate în municipiului Moreni sunt:

Bulevardul Republicii, Bulevardul 22 decembrie 1989, Strada Alexandru Ioan Cuza și

Strada Căpitan Pantea Ion.

Tabel nr. 6 Sondaj trafic în municipiul Moreni

Interval orar Total vehicule

(interval)

Min Max Medie (aritmetica) Amplitudine (Max-Min)

06:00-06:30 579 12 41 29 29

06:30-07:00 916 19 75 46 56

07:00-07:30 1922 39 190 96 151

07:30-08:00 3180 71 258 159 187

08:00-08:30 2830 47 233 142 186

08:30-09:00 2279 41 185 114 144

09:00-09:30 1851 43 140 93 97

09:30-10:00 1568 37 152 78 115

10:00-10:30 1326 41 106 66 65

Figura 15. Percepția populației asupra catilății traficul auto

Blocaje datorate transportului public

2%

Blocaje datorate transportului public (viteze scazute/lipsa alveole statii)

1%

Fluenta scazuta la orele de varf

3%

Lipsa parcarilor/Parcari

insuficiente5%Nu stiu/Nu raspund

4%

Parcari neregulamentare

24%

Pietoni/Biciclisti care circula pe

carosabil1%

Prezenta traficului greu (se deplaseaza

cu viteza redusa)2%

Trafic auto ridicat30%

Viteze scazute datorita starii strazilor

28%


Pag. 51


10:30-11:00 1207 32 96 60 64

11:00-11:30 1198 39 95 60 56

11:30-12:00 1200 32 88 60 56

12:00-12:30 1276 35 101 64 66

12:30-13:00 1412 38 95 71 57

13:00-13:30 1474 31 98 74 67

13:30-14:00 1406 30 101 70 71

14:00-14:30 1205 28 93 60 65

14:30-15:00 1144 19 91 57 72

15:00-15:30 1248 38 97 62 59

15:30-16:00 1394 32 101 70 69

16:00-16:30 1795 36 152 90 116

16:30-17:00 2109 43 201 105 158

17:00-17:30 1883 39 130 94 91

17:30-18:00 1695 37 122 85 85

18:00-18:30 1534 32 118 77 86

18:30-19:00 1472 42 106 74 64

19:00-19:30 1410 28 101 71 73

19:30-20:00 1357 36 97 68 61

20:00-20:30 1213 27 94 61 67

20:30-21:00 1125 31 86 56 55

21:00-21:30 917 23 77 46 54

21:30-22:00 795 19 68 40 49

22:00-22:30 687 16 60 34 44

22:30-23:00 607 0 99 30 99

23:00-23:30 502 0 98 25 98

23:30-24:00 319 0 25 16 25

Pentru municipiul Moreni au fost identificate următoarele probleme legate de

rețeaua rutieră:

Pentru cea mai mare parte a rețelei rutiere (în special cea secundară) carosabilul se află

într-o stare tehnică proastă generând costuri economice ridicate de exploatare atât a

rețelei în sine cât și a vehiculelor ce utilizează această rețea rutieră;

Dezvoltarea infrastructurii de transport nu este corelată cu dezvoltarea în plan

teritorial a localității;

Configurația actuală a rețelei rutiere reprezintă o consecință a dezvoltării localității în

plan teritorial, fără a urma reguli de urbanism clare, fiind o moștenire istorică, cea ce face

ca anumite sectoare rutiere să nu aibă parametrii tehnici optimi (lățimii reduse);


Pag. 52


Inexistența unei centuri rutiere care să preia traficul de tranzit dar mai ales traficul de

mărfuri ce tranzitează localitatea generând costuri economice ridicate (suprasolicitarea

infrastructurii rutiere deja existentă) și ricuri în privința siguranței circulației prin

direcționarea fluxurilor de vehicule prin centrul localității.

3.2. Impactul asupra mediului

Un obiectiv important urmărit prin realizarea planului de mobilitate urbană

durabilă îl reprezintă reducerea efectelor negative generate de traficul rutier. Astfel sunt

urmărite reducerea poluării atmosferice generate de pulberile în suspensie, emisia

gazelor cu efect de seră, poluarea fonică și eficientizarea consumlui de energie.

În prezent nu există pe raza municipiului Moreni sisteme de monitorizare privind

nivelul de concentrație a poluanților atmosferici. Totuși în anul 2006 exista o stație fixă

de monitorizare a nivelului de poluare cu pulberi în suspensie (pulberi totale și

respirabile-fractia PM 10), noxe (NO2, SO2, NH3, CH2O) și crom din pulberi (CrO3).

Poluarea cu noxe nu a înregistrat depășirea concentraților admise doar depășiri

ocazionale ale pragurilor de alertă și în mod specific a valorilor pentru aldehidă formică.

Sursele majore de poluare a atmosferei cu pulberi în suspensie pentru municipiul Moreni

sunt în principal activitățile eonomice localizate în parcul industrial la care se adugă

traficul rutier.

Pulberile în suspensie au în general ca dimensiuni diametre sub 20 μm și chiar sub

10 μm pentru PM10. Măsurătorile efectuate în anul 2006 pentru un interval de 24 ore au

indicat depășiri ale valorii limită admisă (VL) conform Ordinului 592/2002 (aceasta este

de 58,33 g/m3). Ca urmare a monitorizării minimele și maximele înregistrate pentru un

interval de 24 de ore au fost de: 75,5 g/mc pentru media anuală a concentrației, 162,4 g/mc

pentru maxima concentrației, 15,7 g/mc minima concentrației și 69,11% frecvența de

depășire a VL.


Pag. 53


O contribuție importantă la depășirea VL admisă o are traficul rutier prin

caracteristicile pe care le are parcul auto (cu referire directă la caracteristicile principale

ale autovehiculelor: vechime, tip de combustibil utilizat, norma de poluare, capacitate

cilindrică) dar și starea rețelei de transport (este evident ca acolo unde nu există cuvertura

asfaltică sau aceasta este deteriorată, cantitatea de praf antrenată de trecerea vehiculelor

este mai mare decât în mod normal).

O altă sursă de poluare o reprezintă poluarea fonică specifică orașului ce se traduce

printr-un zgomot de fond unde o contribuție importantă o are și traficul rutier. Cele mai

recente măsurători datează din anul 2009 când în intervalul iulie-decembrie au fost

efectuate 43 de măsurători, frecvența depășirilor find de 69,7% în creștere față de anul

precedent. Astăzi nu există date privind nivelul de zgomot înregistrat, dar constatările

din teren indică un disconfort destul de ridicat din acest punct de vedere, mai ales pe

arterele principale, cauza fiind volumul mare de trafic înregistrat. Au fost identificate

următoarele probleme generate de trafic privind impactul asupra mediului:

Volumul mare de trafic ce tranzitează zona centrală ce produce poluare fonică

și emisii ridicate.

Traficul greu ce tranzitează orașul prin zona centrală având aceleași efecte

menționate anterior la care se adugă vibrațiile cu impact asupra construcțiilor

din apropierea arterelor rutiere, vibrații generate la trecerea camioanelor de

mare tonaj în special. Realizarea centurii ocolitoare ce ar prelua traficul de

tranzit și traficul greu.

Ca și soluții pentru reducerea poluării în afara realizării centurii ocolitoare ar fi

redirecționarea unei bune părți a traficului ce tranzitează centrul localității pe rute

alternative și încurajarea utilizării bicicletei și a mersului pe jos pe distanțe scurte ca

alternative de deplasare. De altfel 58% din cei chestionați (Figura 16) s-au declarat

deschiși utilizării bicicletei ca mijloc de transport, problema principală întâmpinată fiind

traficul auto ridicat (Figura 17) și faptul că nu există o infrastructură specifică (Figura 18).


Pag. 54


3.3. Accesibilitate

Accesibilitatea este un element important al oricărui sistem de transport facilitând

accesul tuturor cetățenilor indiferent de sex, vârstă, venit sau starea de sănătate la

diferitele variante de transport care să le permită atingerea destinației/destinațiilor

propuse. Aceasta depinde de parametrii tehnico-calitativi ai rețelei de transport dar și ai

mijloacelor de transport utilizate.

Figura 17. Principala problemă privind

deplasările pe bicicletă

Figura 16. Utilizarea bicicletei

Figura 18. Principala problem privind infrastructura

pentru deplasări pe bicicletă

3% 4%3%

79%

4%7%

Nu stiu/Nu raspund

Lipsa centrelor deinchiriere/Parcare biciclete

Lipsa rasteluri

Lipsa unei infrastructuridedicate (piste biciclete)

Pistele existente nu asigura ocirculatie in siguranta

Pistele existente ocupate demasini sau pietoni


Pag. 55


Pentru municipiul Moreni se constată că datorită lipsei transportului public local

unii locuitorii (cartierele Bana, Țuicani și Pleașa) întâmpină dificultăți în a se deplasa din

locația de bază (reședința) într-un punct de interes cum ar fi zona comercială centrală sau

locul de muncă. Din această cauză se apelează frecvent la deplasările cu mașina

personală, taxiul (existând un număr de 80 de licențe de taxi și 6 stații de taxi) sau mersul

pe jos (cea mai frecventă modalitate de deplasare utilizată, 52 % dintre cei chestionați

declarând ca se deplasează pe jos) (Figura 19).

Probleme din punct de vedere al accesibiltăți sunt generate și de lipsa trotuarelor

amenajate pe arterele rutiere nemodernizate dar și faptul că cele deja existente sunt într-

o stare tehnică inadecvată, practic persoanele cu dezabilități fiind nevoite de foarte multe

ori să se deplaseze pe partea carosabilă.

De asemenea parcarea vehiculelor pe trotuar (Figura 20), reprezintă o altă

problema privind deplasările pietonale (26% dintre cei chestionați au indicat această

situație ca având un efect negativ asupra deplasărilor pietonale).

În privința deplasărilor cu bicicleta infrastructura existentă nu facilitează acest tip

de transport dificultățile fiind date de traficul auto ridicat, lipsa pistelor pentru biciclete

și a rastelulior.

Figura 20. Principala problemă privind deplasările

pietonale

Figura 19. Principala modalitate de deplasare


Pag. 56


3.4. Siguranţă

Creșterea siguranței rutiere reprezintă un obiectiv major ce trebuie urmărit atunci

când se realizează un plan de mobilitate urbană.

Numărul de accidente înregistrate în județul Dâmbovița (Figura 21), pentru

intervalul 2010-2016 a cunoscut o evoluție ascendentă de la 524 de acidente în anul 2010

la 733 în anul 2016 reprezentând o creștere de aproximativ 28%. Acest fapt arată că gradul

scăzut de securitate privind circulația rutieră existent la nivelul județului. În privința

siguranței circulației în municipiul Moreni nivelul acesteia depinde de mai multe

variabile începând de la calitattea

infrastructurii existente și până la

nivelul de educație al

participanților la trafic, fie că

vorbim de șoferi sau pietoni.

Ținând cont de cele menționate

anterior, în municipiu au fost

identificate următoarele

probleme ce ar trebui remediate

pentru ridcarea nivelului de siguranță:

Calitatea proastă pentru cea mai mare parte a infrastructurii de transport atât

rutieră cât și pietonală;

Parcarea neregulamentară sau neconformă cu amenajările specifice (ocuparea

trotuarelor în mod special, cea ce obligă pietonii să folosescă partea carosabilă);

Traficul de tranzit ce străbate orașul prin zona centrală;

Trecerile de pietoni sunt slab marcate și nesemnalizate cu unele excepții în zona

centrală. Se adaugă lipsa limitatorelor de viteză din apropierea acestora (Figura 22);

Lipsa semafoarelor atât rutiere cât și pietonale;

Figura 21. Evoluția numărului de accidente în județul

Dâmbovița pentru intervalul 2010-2016 (sursa datelor INS)

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016


Pag. 57


3.5. Calitatea vieţii

Calitatea vieții este dată de impactul pe care îl are transportul asupra creșterii

gradului de accesibilitatea la nivel teritorial, efectele asupra mediului sau creșterea

gradului de siguranță.

În municipiul Moreni, calitatea vieții cetățenilor este determinată de nivelul de

poluarea a aerului și cel de zgomot generat de trafic, nerespectarea regulilor privind

parcarea regulamentară și parcările neamenajate sau insuficiența lor și calitatea

infrastructurii pietonale.

Dintre modalitățile de îmbunătățire a calității vieții menționăm:

încurajarea mersului pe jos prin crearea unei infrastructuri specifice la parametrii

ridicați;

dezvoltarea infrastructurii specifice pentru utilizarea bicicletei;

construcția unei centuri ocolitoare pentru traficul de tranzit ce va avea ca efect

reducerea poluării și a zgomotului mai ales în zona centrală;

proiectarea și implementarea unui sistem de transport public cât mai modern și

eficient;

Figura 22. Principala problemă a infrastructurii privind

siguranța pietonilor

1%

36%

4%

1%0%

22%

36%

Nu stiu/Nu raspund

Lipsa limitatoarelor de viteza in apropiereatrecerilor de pietoni

Lipsa unor pasaje pietonalesubterane/supraterane in intersectiile cele maiaglomerateLipsa unor refugii pentru pietoni

Lipsa unor refugii pentru pietoni la traversareamarilor bulevarde

Lipsa unui sistem de monitorizare video

Treceri de pietoni slab marcate si nesemnalizate


Pag. 58


încurajarea utilizării vehiculelor cu tehnologie hibridă sau electrică prin

proiectarea în viitor a unei infrastructuri specifice;

modernizarea infrastructurii rutiere folosind cele mai noi tehnologii din domeniu

(ex. drumuri pavate cu panouri solare);

amenajarea locurilor de parcare deja existente și crearea altora noi în spațiile

rezidențiale;

4. Viziunea de dezvoltare a mobilităţii urbane

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă-Municipiul Moreni are ca obiectiv crearea

unei strategii durabile de mobilitate urbană, precum și o proiectare a dezvoltării integrate

a sistemului de transport în nivelul emergent, în cel regional și cel național.

În cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Moreni s-a

realizat o diagnoză a subsistemului de transport în relație cu celelalte componente ale

sistemului teritorial, s-au identificat rupturile funcționale și s-au propus soluții pentru o

dezvoltare echilibrată, în conformitate cu principiile europene ale dezvoltării urbane.

PMUD a fost proiectat pentru perioada 2018-2030, structurată în trei perioade:

termen scurt (2018 – 2020), termen mediu (2020-2025), termen lung (2025-2030).

Viziunea de ansamblu asupra mobilității urbane durabile în Municipiul Moreni

presupune crearea unui sistem de transport eficient, accesibil și durabil, care să contribuie

la dezvoltarea socio-economică sustenabilă.

4.1. Viziunea prezentată pentru cele 3 nivele teritoriale

Asigurarea unei dezvoltări sustenabile a sistemului de mobilitate, presupune

proiectarea unei viziuni integrate asupra mobilității regionale, la nivelul spațiului


Pag. 59


emergent structurat în jurul său, precum și la nivel local, cu identificarea specificităților

mobilității la nivel structural.

4.1.1 Mobilitatea urbană la nivel regional

Municipiul Moreni reprezintă un important centru economic al Regiunii de

Dezvoltare Sud Muntenia, fiind în apropierea unui important culoar de dezvoltare,

București-Ploieşti-Brașov, precum și în apropierea reședinței de județ, Târgovişte.

Prezența în Municipiul Moreni a unui Parc Industrial și a unei zone de exploatare a

petrolului, în dezvoltare permanentă, conectarea optima a acestui sistem teritorial la

nivelul national și regional este o prioritate.

4.1.2 Mobilitatea urbană la nivelui spațiului emergent

Dinamica economică a Municipiului Moreni a determinat o creștere a fluxurilor

dintre acesta și prima centură de unități administrative. În cadrul acestui PMUD s-a

realizat o cuantificare a acestor fluxuri și s-au propus soluții pentru optimizarea

mobilității la nivelul spațiului emergent.

4.1.3 Moblitatea urbană la nivel structural-local

Dispunerea diferitelor tipuri de funcționalități urbane a generat nevoi de moblitate

la nivelul fiecărui cartier. Atfel, pentru municipiului Moreni, disfuncționalitățile vor fi

eliminate, iar mobilitatea persoanelor, indiferent de vârstă și capacitate de deplasare, va

fi îmbunătățită.


Pag. 60


4.2. Cadrul/metodologia de selectare a proiectelor

Selecția proiectelor din cadrul Strategiei de Mobilitate Urbană s-a realizat etapizat:

1. Definirea obiectivelor strategice: au fost stabilite pe baza principiilor stabilite de

Comisia Europeană, obiectivelor cadru stabilite de Ministerul Transporturilor și la

nivel local de Strategia de Dezvoltare Durabilă. În realizarea PMUD s-a ținut

seama de cadrul metodologic oferit de Ghidul JASPERS de realizare a PMUD. Prin

urmare, există mai multe obiective strategice, care trebuie luate în considerare la

elaborarea PMUD, precum și o serie de obiective operaționale auxiliare, așa cum

sunt prezentate mai jos:

Tabel nr. 7

2. Diagnoza sistemului teritorial și identificarea rupturilor funcționale la nivelul

subsistemului de transport: pe baza analizei sistemice s-a realizat un profil detaliat

al relației dintre subsistemul transporturi și celelalte componente ale sistemului

teritorial.

CALITATEA MEDIULUI URBAN

Creșterea calității mediului urban;

EFICIENȚĂ ECONOMICĂ

Îmbunătățirea eficacității și eficienței sistemului de transport de persoane și mărfuri;

MEDIUReducerea poluării (aer, apă, sol), a poluării fonice, reducerea emisiilor de GES și a

consumului de energie;

SIGURANȚĂ ȘI SECURITATE

Îmbunătățirea siguranței și securității în deplasarea tuturor cetățenilor;

ACCESIBILITATEAsigurarea pentru toți cetățenii orașului, a opțiunilor de transport accesibile, care permit

accesul la destinații și servicii esențiale;


Pag. 61


În urma diagnozei sistemului teritorial Moreni, au fost identificate o serie de

disfunctionalități la nivelul mobilității urbane cu consecințe importante asupra celorlate

componente. În tabelul de mai jos sunt prezentate în sinteză problemele majore ale

mobilității urbane, de care se va ține seama în construirea Planului de Mobilitate Urbană

Durabilă.

Tabel nr. 8

Categorie Probleme identificate

Infrastructură rutieră -starea foarte proastă a infrastructurii rutiere;

-concentrarea excesivă a traficului în zona centrală;

-amplasarea necorespunzătoare a trecerilor de pietoni;

-lipsa unei șosele de centură care să preia traficul de

mărfuri;

-lipsa sensurilor giratorii;

Transportul de persoane -lipsa transportului local;

-accesibilitate redusă spre zona de servicii urbane din

centru și Parcul Industrial;

Mobilitatea cu mijloace

alternative

-lipsa benzilor de accesibilitate alternative (bicicletă, role

etc.) către zona de servicii urbane din centru și Parcul

Industrial;

-amenajarea necorespunzătoare a amenajărilor actuale

(mașini parcate, obstacole etc);

Mobilitatea pietonală -totuare înguste, degradate, fără amenajări pentru

persoanele cu mobilitate redusă;

Spațiile de parcare -lipsa spațiilor de parcare amenajate;

-lipsa spațiilor de parcare amenajate pentru transportul

tip TAXI;

Dimensiunea instituțională

a mobilității

-lipsa viziunii integrate asupra mobilității urbane;

Pe baza analizei sistemice s-au identificat rupturile funcționale ale subsistemului

transport și impactul lor asupra componentelor sistemice (Tabelul 9).


Pag. 62


Tabelul nr. 9

OBIECTIVE PRINCIPALE RUPTURI FUNCŢIONALE

ACCESIBILITATE Calitatea proastă a infrastructurii rutiere

Lipsa sensurilor giratorii şi blocarea

traficului în intervalele de maxim.

Lipsa unei variante de mobilitate pentru

traficul greu.

Concentrarea traficului de tranzit în zona

centrală.

Strazi cu trotuare inexistente sau

neamenajate.

Subdimensionarea spațiului pietonal pe

multe străzi.

Lipsa unor staţii amenajate pentru

transportul public.

Organizarea defectuoasă a transportului

alternativ.

Blocarea trotuarelor de autoturisme

parcate.

Blocarea traficului datorită amplasării

necorespunzătoare a trecerilor de

pietoni.

Calitatea proastă a infrastructurii

pietonale peste Cricovul Dulce.

SIGURANȚĂ ȘI SECURITATE Existenţa unui conflict între vehiculele

mari şi biciclişti.

Lipsa unor sisteme de securizare a

bicicletelor.

Semnalizarea defectuoasă a trecerilor de

pietoni.

Lipsa sensurilor giratorii în intersecţii

unde se aglomerează traficul în orele de

vârf.


Pag. 63


Starea foarte proastă a unor străzi, pune

în pericol atât autoturismele cât şi

transportul alternativ.

Amenajarea necorespunzătoare a punții

pietonale peste Cricovul Dulce ce pune

în pericol pietonii prin lipsa sistemelor

de siguranță.

MEDIU Poluarea cu pulberi în suspensie datorită

concentrării traficului în zona centrală.

Lipsa infrastructurii specifice

transportului alternativ.

Ponderea mare a drumurilor pietruite și

betonate, care contribuie la creșterea

poluării cu pulberi în suspensie.

Blocajele în trafic și semnalizarea

necorespunzătoare a sectoarelor de

drum unde nu se poate parca, contribuie

la creșterea poluării.

EFICIENȚĂ ECONOMICĂ Degradarea infrastructurii rutiere

datorită concentrarii traficului în zona

centrală.

Lipsa unui culoar de accesibilitate a

mărfurilor către parcul industrial.

Atractivitate redusă pentru agenții

economici.

Lipsa unor amenajări specifice pentru

descărcarea mărfurilor.

CALITATEA MEDIULUI URBAN Lipsa infrastructurii specifice

transportului alternativ.

Lipsa parcărilor amenajate.

Poluarea mediului datorită traficului

concentrat în zona centrală.

Lipsa unor bretele pentru staționarea pe

perioade foarte scurte (în fața instituțiilor

de învățământ).

Lipsa parcărilor în apropierea

instituțiilor de interes public.

Lipsa infrastructurii specifice

persoanelor cu mobilitate redusă.


Pag. 64


3. Sistematizarea rupturilor funcționale și stabilirea obiectivelor specifice: obiectivele

specifice corespund fiecărei rupturi funcționale și sunt formulate astfel încât să

elimine disfuncționalitățile identificate (Tabelul 10).

Tabel nr. 10

OBIECTIVE

PRINCIPALE

RUPTURI

FUNCŢIONALE OBIECTIVE SPECIFICE

ACCESIBILITATE Calitatea proastă a

infrastructurii rutiere

Modernizarea culoarelor de

mobilitate urbană

Lipsa sensurilor giratorii

şi blocarea traficului în

intervalele de maxim.

Orientarea traficului de tranzit pe

trasee care să evite zonele

aglomerate.

Construirea de noi sensuri

giratorii care să crească fluența

traficului.

Lipsa unei variante de

mobilitate pentru traficul

greu.

Amenajarea de trasee pentru

transport alternativ.

Concentrarea traficului

de tranzit în zona

centrală.



aglomerate din centrul orașului.

Străzi cu trotuare

inexistente sau

neamenajate.

Amenajări specifice pentru

mobilitatea pietonilor cu adaptări

specifice pentru persoanele cu

mobilitate redusă.

Subdimensionarea

spațiului pietonal pe

multe străzi.

Lărgirea spațiului pietonal.

Lipsa unor staţii

amenajate pentru

transportul public.

Amenajarea de stații în puncte cu

acces optim.

Organizarea defectuoasă

a transportului alternativ




Pag. 65


Blocarea trotuarelor de

autoturisme parcate.

Delimitarea traseelor pentru

transport alternativ, de benzile de

circulație și de locurile de parcare.

Blocarea traficului

datorită amplasării

necorespunzătoare a

trecerilor de pietoni.

Stabilirea poziției optime pentru

fiecare trecere de pietoni

Calitatea proastă a

infrastructurii pietonale

peste Cricovul Dulce.

Reconstruirea punții pietonale

peste Cricovul Dulce cu o

structură rigidă

SIGURANȚĂ ȘI

SECURITATE

Existenţa unui conflict

între vehiculele mari şi

biciclişti.

Delimitarea traseelor pentru

transport alternativ de benzile de

circulație și de locurile de parcare.

Lipsa unor sisteme de

securizare a bicicletelor

Amenajarea de mobilier urban tip

rastel pentru biciclete în

apropierea zonelor de servicii și a

instituțiilor publice.

Semnalizarea

defectuoasă a trecerilor

de pietoni.

Stabilirea unui sistem de

semnalizare și presemnalizarea

trecerilor de pietoni.

Lipsa sensurilor giratorii

în intersecţii unde se

aglomerează traficul în

orele de vârf.



traficului.

Starea foarte proastă a

unor străzi pune în

pericol atât autoturismele

cât şi transportul

alternativ.

Modernizarea străzilor;

Repararea străzilor și trotuarelor

care prezintă o degradare

accentuată.

Amenajarea


punții pietonale peste

Cricovul Dulce ce pune în

pericol pietonii prin lipsa

sistemelor de siguranță.



structură rigidă.

MEDIU Poluarea cu pulberi în

suspensie datorită

concentrării traficului în

zona centrală.



aglomerate.


Pag. 66


Lipsa infrastructurii

specifice transportului

alternativ.



Ponderea mare a

drumurilor pietruite și

betonate care contribuie

la creșterea poluării cu

pulberi în suspensie.

Asfaltarea tuturor drumurilor

pietruite

Blocajele în trafic și

semnalizarea


sectoarelor de drum unde

nu se poate parca,

contribuie la creșterea

poluării.

Reamenajarea spațiilor de

parcare.

EFICIENȚĂ

ECONOMICĂ

Degradarea

infrastructurii rutiere

datorită concentrarii

traficului în zona

centrală.




Construirea unui traseu alternativ

pentru transportul de mărfuri.

Lipsa unui culoar de

accesibilitate a mărfurilor

către parcul industrial.



Atractivitate redusă

pentru agenții economici.

Amenajarea de culoare de

transport către zonele de

aprovizionare, din spațiile de

servicii.

Amenajarea de parcări cu

destinație aprovizionare.

Lipsa unor amenajări

specifice pentru




CALITATEA

MEDIULUI

URBAN


specifice transportului

alternativ.



Lipsa parcărilor

amenajate.

Amenajarea de spații de parcare

marcate corespunzător.


Pag. 67


4. Stabilirea managementului rupturilor funcționale prin proiecte: presupune stabilirea

impulsurilor decizionale pentru eliminarea rupturilor funcționale. S-au stabilit

proiectele, care agregate se constituie în sistemul de management al rupturilor

funcționale ale subsistemului transporturi (Tabelul 11).

Poluarea mediului

datorită traficului

concentrat în zona

centrală.






Lipsa unor bretele pentru

staționarea pe perioade

foarte scurte (în fața

instituțiilor de

învățământ).

Amenajarea de benzi cu staționare

pe perioadă scurtă în fața

instituțiilor de învățământ

Lipsa parcărilor în

apropierea instituțiilor de

interes public.




specifice persoanelor cu

mobilitate redusă.

Adaptarea proiectelor de

infrastructură urbană la nevoile



Pag. 68


Tabel nr. 11

OBIECTIVE SPECIFICE PROIECTE PROPUSE

Adaptarea proiectelor de

infrastructură urbană la nevoile


-Modernizarea infrastructurii pietonale prin

lărgire şi adaptare la nevoile persoanelor cu

mobilitate redusă: Strada Mihai Eminescu,

Strada Ana Ipătescu, Strada Democraţiei,

Strada Culturii, Strada Căpitan Pantea, Intrare

Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989,

Strada Teiș, Strada Crângului, Strada

Independenţei, Strada Cricovului, Strada Ion

Creangă, Strada Spitalului, Strada Crinului,

Strada Crizantemelor, Intrarea Stadionului.



mobilitate redusă: Strada Mihai Viteazu, Strada

Plaiului, Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri,

Strada Panduri, Strada Industriei, Strada Tudor

Vladimirescu, Strada Erupţiei, Strada Nicolae

Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor,

Strada Gării, Strada Baroneşti, Strada Libertăţii,

Strada Ion Negoescu, Strada Eroilor, Strada

Spireşti, Strada Română, Strada Ghineşti,

Intrarea Gloriei, Strada Anul 1907, Strada Aurel

Vlaicu, Strada Pietrişului, Strada Izlazului,

Strada Sondelor, Strada Pâscov, Strada

Codrului, Strada Luceafărului, Strada Sirius,

Strada Uranus, Strada Trandafirilor, Strada

Ștrandului, Intrarea Tudor Vladimirescu,

Strada Cimitirului, Strada Armoniei, Strada

Gheorghe Doja, Strada Soarelui, Strada

Ciocârliei, Strada Cricovul Dulce, Strada

Dorobanţilor, Strada Griviţei, Strada Bana,

Strada Patriei, Strada Pompieri, Strada


Pag. 69


Spinului, Strada Unirii, Strada Mioriţei, Strada

Primăverii, Strada Tineretului.



mobilitate redusă: Strada Uzinei, Strada

Spitalului, Strada Aurel Vlaicu, Strada Ion

Creangă, Strada 1 decembrie 1918, Strada 1

Mai, Strada Patriei, Strada Păcurei, Strada

Grădinilor, Strada Sângeriş, Strada Nisipoasa,

Strada Muzeului, Intrarea Salcâmilor, Intrarea

Fragilor, Intrarea Macului, Strada Bucegi,

Strada POR umbei, Strada Teilor, Strada

Zorilor, Strada Toamnei, Strada Biruinţei,

Strada Căprioarei, Strada Cerbului, Strada Ion

Luca Caragiale.

Amenajarea de benzi cu staționare

pe perioadă scurtă în fața

instituțiilor de învățământ.

-Amenajarea unui benzi cu staţionare pe

perioadă scurtă în faţa Colegiului Național „Ion

Luca Caragiale”, Moreni; -Amenajarea unui benzi cu staţionare pe

perioadă scurtă în faţa Liceului Tehnologic

“Petrol” din Moreni; -Amenajarea unui benzi cu staţionare pe

perioadă scurtă în faţa Școlii nr.3, Moreni;







Amenajarea de culoare de

transport către zonele de

aprovizionare, din spațiile de

servicii.

-Modernizarea intrarii în Piaţa Agroalimentară

adaptată pentru aprovizionarea pieţii şi

accesului clienţilor.



-Modernizarea parcării care deserveşte Piaţa

Agroalimentară cu amenajări specifice pentru

încărcare/desărcare de mărfuri.


Pag. 70


Amenajarea de mobilier urban tip

rastel pentru biciclete în

apropierea zonelor de servicii și a

instituțiilor publice

-Amplasarea de mobilier urban tip rastel

pentru biciclete - 20 de locuri, în zona Pieţei

Agroalimentare.


pentru biciclete - 10 locuri, în zona Primărie.


pentru biciclete - 10 locuri, în zona Colegiului

Național „Ion Luca Caragiale”, Moreni.


pentru biciclete - 10 locuri, în faţa Liceului

Tehnologic “Petrol” din Moreni.


pentru biciclete - 10 locuri, în faţa Școlii nr.1,

Moreni.



Moreni.



Moreni.



Moreni.


pentru biciclete - 5 locuri, în faţa Judecătoriei

Moreni.

Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru

biciclete – 10 locuri, în faţa LIDL Moreni.


biciclete - 10 locuri, la intrarea în Parcul Central.



-Amenajarea de spaţii de parcare, marcate

corespunzător în faţa Pieţei Agroalimentare, pe

strada Căpitan Pantea, pe ambele sensuri.


corespunzător în zona Primărie, pe strada

Garajului.


corespunzător, în faţa Colegiului Național „Ion


Pag. 71


Luca Caragiale”, Moreni, pe strada Garajului

1989.


corespunzător, în faţa Liceului Tehnologic

“Petrol” din Moreni, pe strada Garajului 1989.


corespunzător, în faţa Școlii Generale nr.1,

Moreni, strada Flacăra.


corespunzător, în faţa Școlii General cu clasele

I-VIII nr.2, Moreni, strada Sirius.


corespunzător, în faţa Școlii Generală cu clasele

I-VIII nr.3, Moreni, strada Victoria.


corespunzător, în faţa Școlii Gimnaziale nr.4,

Moreni, strada Petrolului.


corespunzător, în faţa Judecătoriei Moreni,

strada 22 Decembrie 1989.


corespunzător, în faţa LIDL Moreni, strada 22

Decembrie 1989.


corespunzător în faţa Parcului Central.


corespunzător, în faţa Poliţiei Municipale

Moreni, strada 22 Decembrie 1989.


corespunzător, în faţa Agenţiei pentru Ocupare

şi Formare Profesională, Moreni, strada 22

Decembrie 1989.


corespunzător, în faţa companiei IMUT,



corespunzător, în faţa Gării CFR, strada Gării.


corespunzător, pe malul Cricovului Dulce, la


Pag. 72


intersecţia Străzilor Cricovului şi Alexandru

Ioan Cuza.


corespunzător, pe strada Căpitan Pantea, între

intersecţia cu Bulevardul Panduri şi intersecţia

cu Bulevardul Republicii.


corespunzător, între Strada Teilor şi Strada

Alexandru Ioan Cuza (La monumentul Eroilor

din primul razboi mondial).


corespunzător, pentru desfăşurarea activităţii

de TAXI: 5 locuri pe Strada Târgoviştei (zona

Schela Mare); 10 locuri pe Strada Alexandru

Ioan Cuza (zona Monument, strada Teilor); 5

locuri pe strada Aleea Prahova (in spatele

Clubului Flacăra); 10 locuri pe Bulevardul

Republicii (zona Mistrețul); 25 de locuri pe

strada Căpitan Pantea (intrare piaţă, lângă

gardul fostei fabrici de confecţii); 15 locuri pe

strada 22 Decembrie 1989 (zona fostei

autogări).


corespunzător, în zona autogării, pe strada 22

decembrie1989.

Reabilitarea clădirii autogării şi

amenajarea de stații în puncte cu

acces optim

-Amenajarea de stații pentru transportul public

de persone, în puncte cu acces optim: Strada

Târgoviştei/Strada Uzinei, Strada Nicolae

Bălcescu/Strada Târgoviştei, Strada Anul

1907/Strada Alexandru Ioan Cuza, Strada

Alexandru Ioan Cuza/Strada Garajului, Strada

Mihai Viteazu/Strada Independenţei, Strada

Horia, Cloşca şi Crişan/Strada Eroilor,

Bulevardul Panduri/Strada Victoriei, Strada

Flacăra/Strada Unirii, 22 Decembrie 1989 (în

faţa magazinului LIDL), 22 Decembrie 1989 (în

faţa LIDL Moreni), 22 Decembrie 1989 (în faţa

Liceului Tehnologic “Petrol”, Moreni), 22

Decembrie 1989/Teiş, 22 Decembrie


Pag. 73


1989/Crângului, Bulevardul Republicii (la 100

de m de sensul giratoriu)

-Reabilitarea clădirii autogării şi a spaţiilor de

parcare specifice activităţii de transport

persoane, cu minim patru puncte de aşteptare,

şi patru locuri de parcare pentru mijloacele de

transport.


transport alternativ

-Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru

transport alternativ pe traseul: Strada

Independenţei, Strada Flacăra, Strada

Alexandru Ioan Cuza, Strada Căpitan Pantea,

Bulevardul Petrolului, Strada Mihai Eminescu,

Bulevardul Republicii, Intrare Parc Industrial,

Strada 22 Decembrie 1989.

-Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru

transport alternativ pe traseul: Strada Erupţiei,

Strada Industriilor.

Amenajări specifice în zona

trecerilor de pietoni pentru

pietoni cu mobilitate redusă.

-Intervenţia la nivelul tuturor trecerilor de

pietoni pentru configurarea rampelor dintre

trotuar cu carosabil, pentru pietonilor cu

mobilitate redusă.



traficului.

-Construirea de noi sensuri giratorii şi

modernizarea celor existente: Strada

Alexandru Ioan Cuza-Strada Flacăra, Strada

Republicii-Strada Eroilor, Strada Republicii-

Strada 22 Decembrie 1989-Strada Căpitan

Pantea-Strada Alexandru Ioan Cuza, Strada

Ana Ipătescu-Strada Mihai Eminescu, Strada

Culturii-Ana Ipătescu-Strada Victoriei, Strada

Panduri-Strada Victoriei, Strada Căpitan

Pantea- Strada Panduri, Strada Republicii-

Intrare Parc Industrial,Strada Petrolului-Strada

Eminescu, Strada Pompelor-Strada Mihai

Viteazu, Strada Teiş-Intrare Parc Industrial,

Strada Crângului- Strada 22 Decembrie 1989,

Strada Teiş-Strada 22 Decembrie 1989, Strada

Flacăra-Intrarea Salcâmi, Strada Industriilor-

Strada 22 Decembrie 1989, Centrură-Strada

Republicii, Strada Unirii-Strada Industriilor.


Pag. 74


Modernizarea culoarelor de

mobilitate urbană

-Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană:

Strada Mihai Eminescu, Strada Ana Ipătescu,

Strada Democraţiei, Strada Culturii, Strada

Căpitan Pantea, Intrare Piaţă Agroalimentară,

22 Decembrie 1989, Strada Teiș, Strada

Crângului, Strada Independenţei, Strada

Cricovului, Strada Ion Creangă, Strada

Spitalului, Strada Crinului, Strada

Crizantemelor, Intrarea Stadionului.

-Modernizarea culoarelor de mobilitate

urbană: Strada Mihai Viteazu, Strada Plaiului,

Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri, Strada

Panduri, Strada Industriei, Strada Tudor


Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor,

Strada Gării, Strada Baroneşti, Strada

Libertăţii, Strada Ion Negoescu, Strada Eroilor,

Strada Spireşti, Strada Română, Strada

Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada Anul 1907,

Strada Aurel Vlaicu, Strada Pietrişului, Strada

Izlazului, Strada Sondelor, Strada Pâscov,

Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada

Sirius, Strada Uranus, Strada Trandafirilor,

Strada Ștrandului, Intrarea Tudor

Vladimirescu, Strada Cimitirului, Strada

Armoniei, Strada Gheorghe Doja, Strada

Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada Cricovul

Dulce, Strada Dorobanţilor, Strada Griviţei,

Strada Bana, Strada Patriei, Strada Pompieri,

Strada Spinului, Strada Unirii, Strada Mioriţei,

Strada Primăverii, Strada Tineretului.

-Modernizarea culoarelor de mobilitate

urbană: Strada Uzinei, Strada Spitalului, Strada

Aurel Vlaicu, Strada Ion Creangă, Strada 1

decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada Patriei,

Strada Păcurei, Strada Grădinilor, Strada


Pag. 75


Sângeriş, Strada Nisipoasa, Strada Muzeului,

Intrarea Salcâmilor, Intrarea Fragilor, Intrarea

Macului, Strada Bucegi, Strada POR umbei,

Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada Toamnei,

Strada Biruinţei, Strada Căprioarei, Strada

Cerbului, Strada Ion Luca Caragiale.




-Orientarea traficului de tranzit: pentru

preluarea traficului dinspre şi spre nord spre

Târgovişte: Strada Horia, Cloşca şi Crişan,

Strada Mihai Viteazu, Strada Independenţei,

Strada Flacăra, Strada Alexandru Ioan Cuza,

Strada Târgoviştei.

- Orientarea traficului de tranzit: pentru

preluarea traficului dinspre şi spre nord spre

Ploieşti: Strada Horia, Cloşca şi Crişan, Strada

Victoriei, Strada Ana Ipătescu, Strada Mihai

Eminescu, Bulevardul Republicii.


preluarea traficului dinspre şi spre sud spre

Târgovişte: Strada 22 Decembrie 1989, Strada

Industriei, Soseaua de Centură.


preluarea traficului dinspre şi spre sud spre

Ploieşti: Strada 22 Decembrie 1989, Strada

Industriei, Bulevardul Republicii.



-Orientarea traficului de mărfuri pe şoseaua de

centură (variantă 1, varianta 2).



structură rigidă.

-Reconstruirea punții pietonale peste Cricovul

Dulce cu o structură rigidă.


Pag. 76


5. Ierarhizarea proiectelor în funcție de nevoile sistemului teritorial: Proiectele au fost

ierarhizate în funcție de imPOR tanța stabilită pe baza analizei sistemice a

spațiului urban, precum și a analizei efectelor de multiplicare asupra celorlalte

componente ale sistemului teritorial analizat.

În cadrul elaborării planului PMUD, au fost evaluate multe proiecte/scheme într-un

cadru logic, care trebuie să ia în considerare impactul tehnic, economic, social și asupra

mediului.

S-a aplicat o structură de analiză prin care s-au evaluat proiectele individuale, pe

baza unui set convenit de criterii aplicabile PMUD, inclusiv următoarele atribute, în

conformitate cu orientările europene privind elaborarea planurilor PMUD:

Contribuie la strategia generală PMUD, obiective și politici;

Are rezultate directe măsurabile, clar realizabile și verificate, măsurate de un set

de indicatori;

Se bazează pe experiența de implementare acumulată în alte orașe europene, în

special proiecte de inovare;

Oferă integrare socială;

Sustenabilitate pe termen lung;

Are rate economice acceptabile de rentabilitate pentru finanțare;

Integrează aspecte de protecție a mediului;

Asigură conformitatea cu normele privind ajutoarele de stat și achizițiile publice;

Asigură o abordare integrată cu alte proiecte finanțate din surse publice, private

sau/și instituții financiare internaționale.

PMUD Moreni va asigura punerea în aplicare a principiilor europene de planificare

în ceea ce privește mobilitatea urbană durabilă, prin intermediul unui pachet integrat de

măsuri și proiecte, adaptate specificului arealului de intervenție.

Pentru fiecare proiect propus s-a făcut un scor al punctajelor obţinute conform

tabelului de mai jos:


Pag. 77


Tabel nr. 12

Criterii de ierarhizare

C1 Contribuie la strategia generală PMUD,

obiective și politici

Punctaj între 1 şi 10, 1-în mică măsură, 10

în mare măsură

C2 Are rezultate directe măsurabile, clar

realizabile și verificate măsurate de un

set de indicatori


în mare măsură

C3 Se bazează pe experiența de

implementare acumulată în alte orașe

europene, în special proiecte de inovare


în mare măsură

C4 Oferă integrare socială Punctaj între 1 şi 10, 1-în mică măsură, 10

în mare măsură

C5 Sustenabilitate pe termen lung Punctaj între 1 şi 10, 1-în mică măsură, 10

în mare măsură

C6 Are rate economice acceptabile de

rentabilitate pentru finanțare


în mare măsură

C7 Integrează aspecte de protecție a

mediului


în mare măsură

C8 Asigură conformitatea cu normele

privind ajutoarele de stat și achizițiile

publice


în mare măsură

C9 Asigură o abordare integrată cu alte

proiecte finanțate din surse publice,

private sau/și instituții financiare

internaționale


în mare măsură

C10 Răspunde aşteptării publice Punctaj între 1 şi 10, 1-în mică măsură, 10

în mare măsură

În funcţie de punctajul obţinut s-au identificat trei priorităţi P0-prioritate 0

(perioadă de implementare 2018-2020), P1-prioritate 1 (perioadă de implementare 2020-

2025), P2-prioritate 2 (perioadă de implementare 2025-2030). În cadrul fiecărei priorităţi

s-a stabilit o ierarhie a proiectelor ce urmează a fi implementate, în funcţie de puctajul

obţinut (Tabel nr.13, 14, 15).


Pag. 78


Tabel nr. 13 Proiectele din Prioritatea 0

Proiecte Perioada de implementare

2018-2020

1. P0.1.1 Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire

şi adaptare la nevoile persoanelor cu mobilitate redusă:

Strada Mihai Eminescu, Strada Ana Ipătescu, Strada

Democraţiei, Strada Culturii, Strada Căpitan Pantea,

Intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, Strada

Teiș, Strada Crângului, Strada Independenţei, Strada

Cricovului, Strada Ion Creangă, Strada Spitalului, Strada

Crinului, Strada Crizantemelor, Intrarea Stadionului.

2. P0.2.1. Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă

scurtă în faţa Colegiului Național „Ion Luca Caragiale”,

Moreni.

3. P0.2.2. Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă

scurtă în faţa Liceului Tehnologic “Petrol” din Moreni.

4. P0.3.1. Modernizarea intrării în Piaţa Agroalimentară,

adaptată pentru aprovizionarea pieţii şi accesului

clienţilor.

5. P0.4.1. Modernizarea parcării care deserveşte Piaţa



6. P0.5.1. Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru

biciclete-20 de locuri, în zona pieţei agroalimentare.


biciclete-10 locuri, în zona Primărie.


biciclete-10 locuri, în zona colegiului național „Ion Luca

Caragiale”, Moreni.


biciclete-10 locuri, în faţa Liceului Tehnologic “Petrol” din

Moreni.


biciclete-10 locuri, în faţa Școlii nr.1, Moreni.

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020


Pag. 79


2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020


biciclete-10 locuri, în faţa Școlii nr. 2, Moreni.






biciclete-5 locuri, în faţa Judecătoriei Moreni.


biciclete-10 locuri, în faţa LIDL Moreni.


biciclete-10 locuri, la intrarea în parcul central.

17. P0.6.1. Amenajarea de spaţii de parcare, marcate

corespunzător în faţa pieţei agroalimentare, pe strada

Căpitan Pantea, pe ambele sensuri.


corespunzător în zona Primărie, pe strada Garajului.


corespunzător, în faţa Colegiului Național „Ion Luca

Caragiale”, Moreni, pe strada Garajului.


corespunzător, în faţa Liceului Tehnologic “Petrol” din

Moreni, pe Garajului 1989.


corespunzător, în faţa Școlii Generale nr. 1, Moreni, strada

Flacăra.


corespunzător, în faţa Școlii generale cu clasele I-VIII nr.2,

Moreni, strada Sirius.


Pag. 80


2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020


corespunzător, în faţa Școlii generală cu clasele I-VIII nr.3,

Moreni, strada Victoria.


corespunzător, în faţa Școlii gimnaziale nr. 4, Moreni,

strada Petrolului.


corespunzător, în faţa judecătoriei Moreni, strada 22

Decembrie 1989.


corespunzător, în faţa LIDL Moreni, strada 22 Decembrie

1989.


corespunzător în faţa Parcului Central.


corespunzător, în faţa Poliţiei municipale Moreni, strada 22

Decembrie 1989.


corespunzător, în faţa agenţiei pentru ocupare şi formare

profesională, Moreni, strada 22 Decembrie 1989.


corespunzător, în faţa companiei IMUT, Moreni, strada 22

Decembrie 1989.


corespunzător, în faţa gării CFR, strada Gării.


corespunzător, pe malul Cricovului Dulce, la intersecţia

străzilor Cricovului şi Alexandru Ioan Cuza.


corespunzător, pe strada Căpitan Pantea, între intersecţia

cu bulevardul Panduri şi intersecţia cu bulevardul

Republicii.


Pag. 81


2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020


corespunzător, între strada Teilor şi strada Alexandru Ioan

Cuza (la Monumentul Eroilor din primul razboi mondial).


corespunzător, pentru desfăşurarea activităţii de taxi: 5

locuri pe strada Târgoviştei (zona Schela Mare); 10 locuri

pe strada Alexandru Ioan Cuza (zona Monument, strada

Teilor); 5 locuri pe strada Aleea Prahova (in spatele

Clubului Flacăra); 10 locuri pe bulevardul Republicii (zona

Mistrețul); 25 de locuri pe strada Căpitan Pantea (intrare

piaţă, lângă gardul fostei fabrici de confecţii); 15 locuri pe

strada 22 Decembrie 1989 (zona fostei autogări).


corespunzător, în zona autogării, pe strada 22

Decembrie1989.

37. P0.6.21. Amenajarea de stații pentru transportul public

de persone, în puncte cu acces optim: strada

Târgoviştei/strada Uzinei, strada Nicolae Bălcescu/strada

Târgoviştei, strada Anul 1907/strada Alexandru Ioan Cuza,

strada Alexandru Ioan Cuza/strada Garajului, strada Mihai

Viteazu/strada Independenţei, strada Horia, Cloşca şi

Crişan/strada Eroilor, bulevardul Panduri/strada Victoriei,

strada Flacăra/strada Unirii, 22 Decembrie 1989 (în faţa

magazinului LIDL), 22 Decembrie 1989 (în faţa LIDL

Moreni), 22 Decembrie 1989 (în faţa Liceului Tehnologic

“Petrol”, Moreni), 22 Decembrie 1989/Teiş, 22 Decembrie

1989/Crângului, bulevardul Republicii (la 100 de m de

sensul giratoriu).

38. P0.7.1. Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru

transport alternativ pe traseul: strada Independenţei,

strada Flacăra, strada Alexandru Ioan Cuza, strada Căpitan

Pantea, bulevardul Petrolului, strada Mihai Eminescu,

bulevardul Republicii, intrare Parc Industrial, strada 22

Decembrie 1989.

39. P0.8.1. Intervenţia la nivelul tuturor trecerilor de pietoni

pentru configurarea rampelor dintre trotuar su carosabil,

pentru pietonilor cu mobilitate redusă.


Pag. 82


2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

2018-2020

40. P0.10.1 Construirea de noi sensuri giratorii şi

modernizarea celor existente: strada Alexandru Ioan Cuza-

strada Flacăra, strada Republicii-strada Eroilor, strada

Republicii-strada 22 Decembrie 1989, strada Căpitan

Pantea-strada Alexandru Ioan Cuza, strada Ana Ipătescu-

strada Mihai Eminescu, strada Culturii-Ana Ipătescu-

strada Victoriei, strada Panduri-strada Victoriei, strada

Căpitan Pantea- strada Panduri, strada Republicii-Intrare

Parc Industrial, strada Petrolului-strada Eminescu, strada

Pompelor-strada Mihai Viteazu, strada Teiş-intrare Parc

Industrial, strada Crângului - strada 22 Decembrie 1989,

strada Teiş-strada 22 Decembrie 1989, strada Flacăra-

Intrarea Salcâmi, strada Industriilor-strada 22 Decembrie

1989, Centrură-strada Republicii, strada Unirii-strada

Industriilor.

41. P0.11 Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană:

strada Mihai Eminescu, strada Ana Ipătescu, strada

Democraţiei, strada Culturii, strada Căpitan Pantea, intrare

Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, strada Teiș,

strada Crângului, strada Independenţei, strada Cricovului,

strada Ion Creangă, strada Spitalului, strada Crinului,

strada Crizantemelor, Intrarea Stadionului.

42. P0.12.1 Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea

traficului dinspre şi spre nord spre Târgovişte: strada

Horia, Cloşca şi Crişan, strada Mihai Viteazu, strada

Independenţei, strada Flacăra, strada Alexandru Ioan Cuza,

strada Târgoviştei.


traficului dinspre şi spre nord spre Ploieşti: strada Horia,

Cloşca şi Crişan, strada Victoriei, strada Ana Ipătescu,

strada Mihai Eminescu, bulevardul Republicii


traficului dinspre şi spre sud spre Târgovişte: strada 22

Decembrie 1989, strada Industriei, șoseaua de centură.


traficului dinspre şi spre sud spre Ploieşti: strada 22

Decembrie 1989, strada Industriei, bulevardul Republicii.


Pag. 83


2018-2020

2018-2020

46. P0.13.1 Orientarea traficului de mărfuri pe şoseaua de

centură (variată 1, variant 2).

47. P0.14.1 Reconstruirea punții pietonale peste Cricovul

Dulce cu o structură rigidă.

Tabel nr. 14 Proiectele din prioritatea 1

2020-2025

P1.1.1 Modernizarea infrastructurii pietonale prin


mobilitate redusă: Strada Mihai Viteazu, Strada

Plaiului, Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri,

Strada Panduri, Strada Industriei, Strada Tudor


Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada

Gării, Strada Baroneşti, Strada Libertăţii, Strada Ion

Negoescu, Strada Eroilor, Strada Spireşti, Strada

Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada

Anul 1907, Strada Aurel Vlaicu, Strada Pietrişului,

Strada Izlazului, Strada Sondelor, Strada Pâscov,

Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada Sirius,


Ștrandului, Intrarea Tudor Vladimirescu, Strada

Cimitirului, Strada Armoniei, Strada Gheorghe

Doja, Strada Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada

Cricovul Dulce, Strada Dorobanţilor, Strada

Griviţei, Strada Bana, Strada Patriei, Strada

Pompieri, Strada Spinului, Strada Unirii, Strada

Mioriţei, Strada Primăverii, Strada Tineretului.


Pag. 84


2020-2025

P1.2.1 Amenajarea unui benzi cu staţionare pe

perioadă scurtă în faţa Școlii nr.3, Moreni. P1.3.1 Modernizarea culoarelor de mobilitate

urbană: Strada Mihai Viteazu, Strada Plaiului,

Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri, Strada

Panduri, Strada Industriei, Strada Tudor


Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada

Gării, Strada Baroneşti, Strada Libertăţii, Strada Ion

Negoescu, Strada Eroilor, Strada Spireşti, Strada

Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada

Anul 1907, Strada Aurel Vlaicu, Strada Pietrişului,

Strada Izlazului, Strada Sondelor, Strada Pâscov,

Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada Sirius,


Ștrandului, Intrarea Tudor Vladimirescu, Strada

Cimitirului, Strada Armoniei, Strada Gheorghe

Doja, Strada Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada

Cricovul Dulce, Strada Dorobanţilor, Strada

Griviţei, Strada Bana, Strada Patriei, Strada

Pompieri, Strada Spinului, Strada Unirii, Strada

Mioriţei, Strada Primăverii, Strada Tineretului.

Tabel nr. 15 Proiectele din prioritatea 2

2025-2030

P2.1.1 Modernizarea infrastructurii pietonale prin


mobilitate redusă: Strada Uzinei, Strada

Spitalului, Strada Aurel Vlaicu, Strada Ion

Creangă, Strada 1 Decembrie 1918, Strada 1 Mai,

Strada Patriei, Strada Păcurei, Strada Grădinilor,

Strada Sângeriş, Strada Nisipoasa, Strada

Muzeului, Intrarea Salcâmilor, Intrarea Fragilor,

Intrarea Macului, Strada Bucegi, Strada POR

umbei, Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada

Toamnei, Strada Biruinţei, Strada Căprioarei,

Strada Cerbului, Strada Ion Luca Caragiale.

2025-2030 P2.2.1. Amenajarea unui benzi cu staţionare pe

perioadă scurtă în faţa Școlii nr.1, Moreni


Pag. 85


P2.2.2. Amenajarea unui benzi cu staţionare pe

perioadă scurtă în faţa Școlii nr.2, Moreni.

P2.2.3. Amenajarea unui benzi cu staţionare pe


2025-2030

P2.3.1.Reabilitarea clădirii autogării şi a spaţiilor

de parcare specifice activităţii de transport

persoane, cu minim patru puncte de aşteptare, şi

patru locuri de parcare pentru mijloacele de

transport.

2025-2030

P2.4.1.Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru

transport alternativ pe traseul: Strada Erupţiei,


2025-2030

P2.5.1 Modernizarea culoarelor de mobilitate

urbană: Strada Uzinei, Strada Spitalului, Strada

Aurel Vlaicu, Strada Ion Creangă, Strada 1

decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada Patriei,

Strada Păcurei, Strada Grădinilor, Strada

Sângeriş, Strada Nisipoasa, Strada Muzeului,

Intrarea Salcâmilor, Intrarea Fragilor, Intrarea

Macului, Strada Bucegi, Strada POR umbei,

Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada Toamnei,

Strada Biruinţei, Strada Căprioarei, Strada


6. Elaborarea scenariului de dezvoltare a mobilității urbane: Scenariul cuprinde toate

proiectele amintite anterior și trebuie să surprindă modul în care au fost

integrate aceste proiecte într-o viziune globală.

Ghidul JASPERS recomanda dezvoltarea de strategii de dezvoltarea a sistemelor de

transport urban în funcție de tipul de zonă urbană analizată.


Pag. 86


Tabel nr. 16 Clasificarea aglomerărilor urbane pe baza populației și a

configurației transportului public și a rețelei stradale

Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3

Populație >100.000 locuitori Populație 40.000 – 100.000

locuitori

Populație < 40.000 locuitori

Transport Public

Rețea complexă cu trasee care

se intersectează și mai multe

moduri de transport (tramvai,

autobuz, troleibuz, maxi‐taxi)

Transport Public

Rețea moderată de servicii de

transport public care pot

include mai multe moduri de

transport și unele oPOR

tunități de schimb

Transport Public

Foarte puține rute de

transport public sau absența

acestor servicii.

Trama stradală

Rețea densă de drumuri cu o

zonă urbană mare, numeroase

opțiuni de rutare pentru mai

multe călătorii, precum și

congestionarea traficului care

apare în perioadele tipice din

zi.

Trama stradală

Centru urban Compact

alimentat de un număr definit

de drumuri, și cu diferite

opțiuni de rutare pentru

traficul în / prin zona urbană.

Trama stradală

Rețeaua de drumuri simplă,

cuprinzând un număr mic de

drumuri principale care trec

prin zona, și cu posibilități

limitate de a alege căi

alternative

Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3

Screening, listarea scurtă și

evaluare preliminară

Screening și evaluare

preliminară

Screening și evaluare

preliminară

In mod curent se așteaptă 3

scenarii finale diferite agregate

pentru a fi evaluate în

momentul finalizării PMUD.

În mod curent se așteaptă un

singur scenariu agregat pentru

a fi evaluat în momentul

finalizării PMUD.

În mod curent se așteaptă un

singur scenariu agregat

pentru a fi evaluat în

momentul finalizării PMUD. Sursa: Pregătirea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă - Ghid orientativ pentru Autorităţile Contractante din România

Municipiul Moreni se încadrează în aglomerările urbane de Nivel 3 (Tabel nr.16),

conform tipului sistemului de transport urban, a configurației rețelei stradale, precum și

în funcție de populația totală.


Pag. 87


5. Direcţii de acţiune şi proiecte de dezvoltare a mobilităţii urbane

5.1. Direcţii de acţiune şi proiecte pentru infrastructura de transport

Diagnoza sistemului teritorial Moreni a condus la un scenariu pentru dezvoltarea

infrastructurii de transport bazat pe următoarele condiționalități:

1. Asigurarea integrării intervențiilor propuse. Realizarea unui sistem de

mobilitate urbană durabil presupune etapizarea și conectarea proiectelor, astfel

încât toate componentele să se constituie într-un ansamblu funcțional.

2. Încadrarea în perioada de implementare. Au fost stabilite trei perioade de

implementare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă: 2018-2020, 2021-2025,

2026-2030. Având în vedere incertitudinile financiare privind fondurile

structurale în perioada 2020-2030, recomandăm actualizări ale Planului de

Mobilitate Urbană Durabilă în funcție de dinamica structurală a bugetului.

3. Capacitatea financiară. În realizarea scenariului au fost luate în considerare

fondurile nerambursabile din exercițiile financiare până în anul 2030, venituri

proprii, credite angajate, fonduri atrase în parteneriat public-privat.

4. Încadrarea în contextul teritorial. Scenariu are în vedere conectarea orașului la

spațiul emergent, precum și adaptarea la contextual teritorial al orașului,

municipiul Moreni fiind într-o măsură importantă un spațiu de tranzit între

două sisteme urbane de mare complexitate: Ploiești și Târgoviște.

5. Implementarea unor proiecte indispensabile dezvoltării sustenabile.

Construirea scenariului presupune implementarea unor proiecte care se

constituie în masa critică pentru obținerea efectelor de multiplicare la nivelul

sistemului, în ansamblu.


Pag. 88


Tabel nr.17 Ierarhizarea proiectelor în Prioritatea 0

Cod Proiect

P0.1.1

P0.2.1.

P0.2.2.

P0.3.1.

P0.4.1.

P0.5.1.

P0.5.2.

P0.5.3.

P0.5.4.

P0.5.5.

Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi

adaptare la nevoile persoanelor cu mobilitate redusă:



Intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, Strada

Teiș, Strada Crângului, Strada Independenţei, Strada

Cricovului, Strada Ion Creangă, Strada Spitalului,

Strada Crinului, Strada Crizantemelor, Intrarea

Stadionului.

Amenajarea unei benzi cu staţionare pe perioadă scurtă

în faţa Colegiului Național „Ion Luca Caragiale”,

Moreni.

Amenajarea unei benzi cu staţionare pe perioadă scurtă

în faţa Liceului Tehnologic “Petrol” din Moreni.

Modernizarea intrării în Piaţa Agroalimentară, adaptată

pentru aprovizionarea pieţii şi accesului clienţilor.

Modernizarea parcării care deserveşte Piaţa




biciclete-20 de locuri, în zona pieţei agroalimentare.




biciclete-10 locuri, în zona colegiului național „Ion Luca

Caragiale”, Moreni.


biciclete-10 locuri, în faţa Liceului Tehnologic “Petrol”

din Moreni.




Pag. 89


P0.5.6.

P0.5.7.

P0.5.8.

P0.5.9.

P0.5.10.

P0.5.11.

P0.6.1.

P0.6.2.

P0.6.3.

P0.6.4.

P0.6.5.

P0.6.6.

P0.6.7.








biciclete-5 locuri, în faţa Judecătoriei Moreni.


biciclete-10 locuri, în faţa LIDL Moreni.


biciclete-10 locuri, la intrarea în Parcul Central.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător

în faţa pieţei agroalimentare, pe strada Căpitan Pantea,

pe ambele sensuri.


în zona Primărie, pe strada Garajului.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător,

în faţa Colegiului Național „Ion Luca Caragiale”,

Moreni, pe Garajului 1989.


în faţa Liceului Tehnologic “Petrol” din Moreni, pe

Garajului 1989.


în faţa Școlii Generale nr.1, Moreni, strada Flacăra.


în faţa Școlii generale cu clasele I-VIII nr.2, Moreni,

strada Sirius.


în faţa Școlii generale cu clasele I-VIII nr.3, Moreni,

strada Victoria.


Pag. 90


P0.6.8.

P0.6.9.

P0.6.10.

P0.6.11.

P0.6.12.

P0.6.13.

P0.6.14.

P0.6.15.

P0.6.16.

P0.6.17.

P0.6.18.

P0.6.19.


în faţa Școlii gimnaziale nr.4, Moreni, strada Petrolului.


în faţa judecătoriei Moreni, strada 22 Decembrie 1989.


în faţa LIDL Moreni, strada 22 Decembrie 1989.


în faţa Parcului Central.


în faţa Poliţiei municipale Moreni, strada 22 Decembrie

1989.


în faţa Agenţiei pentru Ocupare şi Formare Profesională,



în faţa companiei IMUT, Moreni, strada 22 Decembrie

1989.


în faţa gării CFR, strada Gării.


pe malul Cricovului Dulce, la intersecţia străzilor

Cricovului şi Alexandru Ioan Cuza.


pe strada Căpitan Pantea, între intersecţia cu bulevardul

Panduri şi intersecţia cu bulevardul Republicii.


între strada Teilor şi strada Alexandru Ioan Cuza (la

Monumentul Eroilor din primul razboi mondial).


pentru desfăşurarea activităţii de taxi: 5 locuri pe strada

Târgoviştei (zona Schela Mare); 10 locuri pe strada


Pag. 91


P0.6.20.

P0.6.21.

P0.7.1.

P0.8.1.

P0.10.1

Alexandru Ioan Cuza (zona Monument, strada Teilor); 5

locuri pe strada Aleea Prahova (în spatele Clubului

Flacăra); 10 locuri pe bulevardul Republicii (zona


piaţă, lângă gardul fostei fabrici de confecţii); 15 locuri

pe strada 22 Decembrie 1989 (zona fostei autogări).


în zona autogării, pe strada 22 Decembrie1989.

Amenajarea de stații pentru transportul public de

persone, în puncte cu acces optim: strada

Târgoviştei/strada Uzinei, strada Nicolae

Bălcescu/strada Târgoviştei, strada Anul 1907/strada

Alexandru Ioan Cuza, strada Alexandru Ioan

Cuza/strada Garajului, strada Mihai Viteazu/strada

Independenţei, strada Horia, Cloşca şi Crişan/strada

Eroilor, bulevardul Panduri/strada Victoriei, strada

Flacăra/strada Unirii, 22 Decembrie 1989 (în faţa

magazinului LIDL), 22 Decembrie 1989 (în faţa LIDL

Moreni), 22 Decembrie 1989 (în faţa Liceului Tehnologic

“Petrol”, Moreni), 22 Decembrie 1989/Teiş, 22

Decembrie 1989/Crângului, bulevardul Republicii (la

100 de m de sensul giratoriu).

Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru transport

alternativ pe traseul: strada Independenţei, strada

Flacăra, strada Alexandru Ioan Cuza, strada Căpitan

Pantea, bulevardul Petrolului, strada Mihai Eminescu,

bulevardul Republicii, intrare Parc Industrial, strada 22

Decembrie 1989.

Intervenţia la nivelul tuturor trecerilor de pietoni pentru

configurarea rampelor dintre trotuar și carosabil, pentru

pietonii cu mobilitate redusă.

Construirea de noi sensuri giratorii şi modernizarea

celor existente: strada Alexandru Ioan Cuza-strada

Flacăra, strada Republicii-strada Eroilor, strada

Republicii-strada 22 Decembrie 1989, strada Căpitan

Pantea-strada Alexandru Ioan Cuza, strada Ana

Ipătescu-strada Mihai Eminescu, strada Culturii-Ana

Ipătescu-strada Victoriei, strada Panduri-strada


Pag. 92


P0.11.1

P0.12.1

P0.12.2

P0.12.3

P0.12.4

P0.13.1

P0.14.1

Victoriei, strada Căpitan Pantea- strada Panduri, strada

Republicii-Intrare Parc Industrial,strada Petrolului-

strada Eminescu, strada Pompelor-strada Mihai Viteazu,

strada Teiş-intrare Parc Industrial, strada Crângului-

strada 22 Decembrie 1989, strada Teiş-strada 22

Decembrie 1989, strada Flacăra-Intrarea Salcâmi, strada

Industriilor-strada 22 Decembrie 1989, Centrură-strada

Republicii, strada Unirii-strada Industriilor.

Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: strada

Mihai Eminescu, strada Ana Ipătescu, strada

Democraţiei, strada Culturii, strada Căpitan Pantea,

intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, strada

Teiș, strada Crângului, strada Independenţei, strada

Cricovului, strada Ion Creangă, strada Spitalului, strada

Crinului, strada Crizantemelor, Intrarea Stadionului.

Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea



Independenţei, strada Flacăra, strada Alexandru Ioan

Cuza, strada Târgoviştei.


traficului dinspre şi spre nord spre Ploieşti: strada

Horia, Cloşca şi Crişan, strada Victoriei, strada Ana

Ipătescu, strada Mihai Eminescu, bulevardul Republicii



Decembrie 1989, strada Industriei, soseaua de centură.



Decembrie 1989, strada Industriei, bulevardul

Republicii.

Orientarea traficului de mărfuri pe şoseaua de centură

(variată 1, variant 2).

Reconstruirea punții pietonale peste Cricovul Dulce cu

o structură rigidă.


Pag. 93


Tabel nr.18 Proiectele din prioritatea 1

Cod Proiect

P1.1

P1.2.1.

P1.3.1

Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la

nevoile persoanelor cu mobilitate redusă: Strada Mihai Viteazu, Strada

Plaiului, Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri, Strada Panduri, Strada

Industriei, Strada Tudor Vladimirescu, Strada Erupţiei, Strada Nicolae

Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada Gării, Strada

Baroneşti, Strada Libertăţii, Strada Ion Negoescu, Strada Eroilor, Strada

Spireşti, Strada Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada Anul

1907, Strada Aurel Vlaicu, Strada Pietrişului, Strada Izlazului, Strada

Sondelor, Strada Pâscov, Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada

Sirius, Strada Uranus, Strada Trandafirilor, Strada Ștrandului, Intrarea

Tudor Vladimirescu, Strada Cimitirului, Strada Armoniei, Strada

Gheorghe Doja, Strada Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada Cricovul Dulce,

Strada Dorobanţilor, Strada Griviţei, Strada Bana, Strada Patriei, Strada

Pompieri, Strada Spinului, Strada Unirii, Strada Mioriţei, Strada


Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în faţa Școlii nr.

3, Moreni.

Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: Strada Mihai Viteazu,

Strada Plaiului, Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri, Strada Panduri,

Strada Industriei, Strada Tudor Vladimirescu, Strada Erupţiei, Strada

Nicolae Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada Gării, Strada












Pag. 94


Tabel nr.19 Proiectele din prioritatea 2

Cod Proiect

P2.1.1 Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi

adaptare la nevoile persoanelor cu mobilitate redusă: Strada

Uzinei, Strada Spitalului, Strada Aurel Vlaicu, Strada Ion

Creangă, Strada 1 Decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada

Patriei, Strada Păcurei, Strada Grădinilor, Strada Sângeriş,

Strada Nisipoasa, Strada Muzeului, Intrarea Salcâmilor,

Intrarea Fragilor, Intrarea Macului, Strada Bucegi, Strada

POR umbei, Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada Toamnei,

Strada Biruinţei, Strada Căprioarei, Strada Cerbului, Strada

Ion Luca Caragiale.

P2.2.1.

P2.2.2.

P2.2.3.

Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în

faţa Școlii nr.1, Moreni


faţa Școlii nr.2, Moreni.


faţa Școlii nr.4, Moreni.

P2.3.1.

Reabilitarea clădirii autogării şi a spaţiilor de parcare

specifice activităţii de transport persoane, cu minim patru

puncte de aşteptare, şi patru locuri de parcare pentru

mijloacele de transport.

P2.4.1.

Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru transport alternativ

pe traseul: Strada Erupţiei, Strada Industriilor.

P2.5.1 Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: Strada

Uzinei, Strada Spitalului, Strada Aurel Vlaicu, Strada Ion

Creangă, Strada 1 decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada

Patriei, Strada Păcurei, Strada Grădinilor, Strada Sângeriş,

Strada Nisipoasa, Strada Muzeului, Intrarea Salcâmilor,

Intrarea Fragilor, Intrarea Macului, Strada Bucegi, Strada

POR umbei, Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada Toamnei,

Strada Biruinţei, Strada Căprioarei, Strada Cerbului, Strada

Ion Luca Caragiale.


Pag. 95


5.2. Direcţii de acţiune şi proiecte operaţionale

Acțiunile privind proiectele operaționale au în vedere eficientizarea sistemului de

transport sub toate aspectele.

Transportul rutier: La nivel operațional este necesară o acțiune fermă în direcția

parcărilor neregulamentare, mai ales în zona centrală, unde frecvent se blocheză

circulația datorită blocării benzilor de circulație.

Monitorizarea traficului. Introducerea unui sistem de monitorizare a traficului

pentru descurajarea parcărilor neregulamentare.

Transportul public: Pentru optimizarea transportului local este nevoie de

reînființarea autogării și introducerea sistemului locale de transport cu rute care să

acopere întrega suprafață administrativă. Rutele urbane ar contribui la creșterea calității

vieții urbane prin creșterea accesibilității la serviciile urbane.

Transportul alternativ: Planul de Mobilitate urbană Moreni cuprinde direcții clare

de dezvoltare a transportului alternativ. La nivel operațional se va încuraja utilizarea

acestui tip de transport.

Moreni-Smart City. Creșterea funcționalității sistemului de transport, printr-o

mobilitate inteligentă, cuprinde următoarele elemente:

1. Transportul alternativ: contruirea a două sisteme Bike Sharing, în zona fostei

autogări și în zona Pieței Centrale

2. Monitorizarea traficului pe arterele principale. Prin acest sistem Poliția Locală

poate intervenii punctual în situația parcărilor neregulamentare. Va contribui la

creșterea încrederii și participării populației la o mobilitate urbană durabilă.

3. Parcări amenajate. Introducerea unui sistem de avertizare asupra locurilor de

parcate libere. De asemenea, se pot amenaja sisteme de încărcare a

autoturismelor electrice.


Pag. 96


5.3. Direcţii de acţiune şi proiecte organizaţionale

Optimizarea sistemului organizațional este o condiție esențială pentru

implementarea Planului de Mobilitate Urbană Moreni. La nivelul Primăriei Moreni se

propune înființarea Comisiei de Mobilitate Urbană care să aibă următoarele atribuții

cadru:

Monitorizarea respectării implementării Planului de Mobilitate Urbană

Durabilă Moreni;

Actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Moreni și adaptarea la

schimbările contextului financiar;

Asigurarea introducerii componentelor Smart City în dezvoltarea sistemului

de mobilitate urbană;

Managementul resurselor pentru implementarea etapelor Planului de

Mobilitate Urbană Durabilă Moreni

Un demers operațional important este realizarea unui studiu care să evalueze oPOR

tunitatea redeschiderii Gării Moreni și reabilitarea infrastructurii specifice.

5.4. Direcţii de acţiune şi proiecte partajate pe nivele teritoriale

Optimul funcțional al Planului de Mobilitate Urbană este dat de respectarea

principiului integralității teritoriale. Respectarea acestui principiu presupune încadrarea

funcțională a sistemului teritorial proiectat (cu referiri la cartiere și zone cu nivel ridicat

de complexitate) în suprasisteme teritoriale de tipul zonei periurbane (sau spațiu

emergent) și rețeaua de localități de referință.


Pag. 97


5.4.1. La scară periurbană/metropolitan

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Moreni are ca obiective:

Conectarea municipiului Moreni cu rețeaua de unități administrative din jur;

Optimizarea infrastructurii de transport care conectează localitățile din

sistemul teritorial emergent Moreni;

Optimizarea traficului de tranzit prin infrastructuri specifice.

5.4.2. La scara localităţilor de referinţă

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Moreni are ca obiectiv conectarea optima cu

rețeaua de localități la nivel regional și interregional. Conectivitatea adecvată va contribui

la creșterea accesibilității, a calității vieții și a reducerii poluării urbane.

Principiile ce vor ghida integralitatea la nivelul rețelei de așezări sunt:

Accesibilitate;

Sustenabilitate;

Siguranță.

Obiectivele strategice ale dezvoltării integrate a mobilității urbane sunt:

Promovarea transportului în comun;

Promovarea unor mijloace de transport alternativ;

Amenajarea spații de parcare marcate corespunzător;

Asigurarea unui management eficient al sistemului de transport;

Extinderea pistelor pentru biciclişti.

Intervențiile specifice pentru atingerea acestor obiective sunt:

Modernizarea stațiilor de așteptare pentru transportul public

Supravegherea video a traficului

Modernizarea infrastructurii rutiere și a circulației pietonale


Pag. 98


5.4.3. La nivelul cartierelor/zonelor cu nivel ridicat de complexitate

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Moreni are ca obiectiv:

asigurarea mobilității optime a populației;

creșterea gradului de accesibilitate spre serviciile urbane din centrul

orașului;

devierea traficului de mărfuri;

devierea traficului de tranzit;

creșterea calității vieții urbane;

îmbunătățirea imaginii urbane.

Tabel nr.20 Proiectele din Prioritatea 0 ce vizează mobilitatea urbană în zona centrală

Cod Proiect

P0.1.1

P0.3.1.

P0.4.1.

P0.5.1.

P0.5.2.

P0.5.11.





Intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989,

Intrarea Stadionului.

Modernizarea intrarii în Piaţa Agroalimentară, adaptată

pentru aprovizionare şi accesul clienţilor.

Modernizarea parcării care deserveşte Piaţa




biciclete-20 de locuri, în zona Pieţei Agroalimentare.




Pag. 99


P0.6.1.

P0.6.2.

P0.6.5.

P0.6.11.

P0.6.16.

P0.6.17.

P0.6.18.

P0.6.19.

P0.6.21.


biciclete-10 locuri, la intrarea în Parcul Central.


în faţa Pieţei Agroalimentare, pe strada Căpitan Pantea,

pe ambele sensuri.


în zona Primărie, pe strada Garajului.


în faţa Școlii Generale nr.1, Moreni, strada Flacăra.


în faţa Parcului Central.


pe malul Cricovului Dulce, la intersecţia străzilor

Cricovului şi Alexandru Ioan Cuza.


pe strada Căpitan Pantea, între intersecţia cu bulevardul

Panduri şi intersecţia cu bulevardul Republicii.


între strada Teilor şi strada Alexandru Ioan Cuza (la

Monumentul Eroilor din primul razboi mondial).


pentru desfăşurarea activităţii de taxi: 10 locuri pe strada

Alexandru Ioan Cuza (zona Monument, strada Teilor); 5

locuri pe strada Aleea Prahova (în spatele Clubului

Flacăra); 10 locuri pe bulevardul Republicii (zona


piaţă, lângă gardul fostei fabrici de confecţii); 15 locuri

pe strada 22 Decembrie 1989 (zona fostei autogări).

Amenajarea de stații pentru transportul public de

persone, în puncte cu acces optim: strada Alexandru

Ioan Cuza/strada Garajului, bulevardul Panduri/strada

Victoriei, 22 Decembrie 1989 (în faţa magazinului LIDL),

22 Decembrie 1989 (în faţa LIDL Moreni), bulevardul

Republicii (la 100 de m de sensul giratoriu).


Pag. 100


P0.7.1.

P0.8.1.

P0.10.1.

P0.11.1

P0.12.1

P0.12.2

P0.12.3

P0.12.4

Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru transport

alternativ pe traseul: strada Alexandru Ioan Cuza, strada

Căpitan Pantea, bulevardul Petrolului, strada Mihai

Eminescu, bulevardul Republicii, intrare Parc

Industrial, strada 22 Decembrie 1989.

Intervenţia la nivelul tuturor trecerilor de pietoni pentru

configurarea rampelor dintre trotuar și carosabil, pentru

pietonii cu mobilitate redusă.

Construirea de noi sensuri giratorii şi modernizarea

celor existente: strada Alexandru Ioan Cuza-strada

Flacăra, strada Republicii-strada Eroilor, strada

Republicii-strada 22 Decembrie 1989-strada Căpitan

Pantea-strada Alexandru Ioan Cuza, strada Ana

Ipătescu-strada Mihai Eminescu, strada Culturii-Ana

Ipătescu-strada Victoriei, strada Panduri-strada

Victoriei, strada Căpitan Pantea- strada Panduri, strada

Petrolului-strada Eminescu.

Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: strada

Mihai Eminescu, strada Ana Ipătescu, strada

Democraţiei, strada Culturii, strada Căpitan Pantea,

intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989,

Intrarea Stadionului.




Independenţei, strada Flacăra, strada Alexandru Ioan

Cuza, strada Târgoviştei.


traficului dinspre şi spre nord spre Ploieşti: strada

Horia, Cloşca şi Crişan, strada Victoriei, strada Ana

Ipătescu, strada Mihai Eminescu, bulevardul Republicii



Decembrie 1989, strada Industriei, șoseaua de centură.


Pag. 101


P0.13.1

P0.14.1



Decembrie 1989, strada Industriei, bulevardul

Republicii.

Orientarea traficului de mărfuri pe şoseaua de centură

(variată 1, variant 2).

Reconstruirea punții pietonale peste Cricovul Dulce cu

o structură rigidă.


Cod Proiect

P1.1

P1.3.1



Bulevardul Panduri, Strada Panduri, Strada Nicolae

Bălcescu, Strada Garajului, Strada Spireşti, Strada Sirius

Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană:

Bulevardul Panduri, Strada Panduri.


Cod Proiect

P2.2.1.


faţa Școlii nr.1, Moreni

6. Evaluarea impactului mobilităţii pentru cele 3 nivele teritoriale

6.1. Eficienţă economică

Implementarea Planului de Mobilitate Urbană în municipiul Moreni prezintă o serie

de specificități de ordin economic, astfel că abordarea eficienței economice este privită

din perspectiva actorilor economic ce contribuie la generarea de efecte de multiplicare în


Pag. 102


sistemul teritorial analizat. Starea foarte proastă a infrastructurii rutiere este principala

restrictivitate în dezvoltarea activităților economice din Parcul Industrial. Peste 89,5% din

oamenii de afaceri intervievați au declarat că dezvoltarea afacerii pe care o au este

condiționată de reabilitarea infrastructurii rutiere. De asemenea, lipsa unei șosele de

centură este o altă restrictivitate în dezvoltarea economică a municipiului Moreni. Se

adaugă lipsa spațiilor de parcare pentru autovehiculele de marfă, ceea ce face ca traficul

greu să întâmpine mai dificultăți.

Implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Moreni va conduce la o

creștere a cifrei de afaceri cu peste 38 %, datorită dezvoltării afacerilor existente și

dezvoltarea de noi proiecte de investiții.

6.2. Impactul asupra mediului

Cercetările de teren au identificat concetrări mari de praf, în lungul principalelor

artere rutiere ce concentrează traficul greu. Datele privind calitatea atmosferei în

municipiul Moreni sunt furnizate de sistemele de monitorizare a calitatii aerului, rețeaua

de supraveghere a calității aerului din județul Dâmbovița, gestionată de Agenția pentru

Protecția Mediului Dâmbovița, care asigură prin intermediul a 5 stații fixe (la nivelul

anului 2006) supravegherea nivelului de poluare cu pulberi în suspensie (pulberi totale

și respirabile-fractia PM 10), noxe (NO2, SO2, NH3, CH2O) și crom din pulberi (CrO3),

în localitățile Târgoviște, Moreni și Doicești. Monitorizarea concentrațiilor acestor

poluanți se realizează începând cu anul 1995, inițial cu un număr mai redus de stații.

Poluarea cu noxe este monitorizată prin trei stații fixe, amplasate câte una în municipii

(Târgoviște și Moreni) și una în Doicești. Nu s-au înregistrat, în timp, situații de depășire

a concentrațiilor maxime admise la poluanții gazoși precizați anterior, doar depășiri

sporadice ale pragurilor de alerta (care reprezintă, pentru sistemul de monitorizare

aplicat în prezent, 75% din valoarea concentrației limită, admise pentru sănătatea


Pag. 103


populației), la indicatorii de calitate aldehidă formică (zona Moreni). Pentru zonele

monitorizate este însă caracteristică poluarea cu pulberi în suspensie. Pulberile în

suspensie sunt principalii poluanți, pentru care depășirile CMA sunt semnificative,

pentru diferite intervale de mediere. În general, pulberile în suspensie au diametrul mai

mic de 20 μm, iar fracțiunea PM10 este reprezentată de pulberile în suspensie cu diametre

aerodinamice mai mici de 10 μm.

În municipiul Moreni, în stația de monitorizare (de trafic și industrială),

concentrațiile medii la pulberile totale în suspensie (TSP) pentru 24 ore au depășit

concentrația maximă admisă pentru sănătatea populației pe 24 ore (0,15 mg/mc), precum

și pe cea anuală (0,075 mg/mc), conform STAS 12574/87, prezența poluanților sub formă

de pulberi fiind semnificativă în zona de impact a platformei industriale a orașului (în

zona S-V).

În municipiul Moreni, sursele majore de poluare atmosferică cu pulberi sunt cele

amplasate în zona platformei industriale având, în principal, activități în domeniile

metalurgiei, confecțiilor metalice, transportului auto, producerii materialelor de

construcție (stații de betoane) și traficul rutier.

Pulberile respirabile – fracția PM10 sunt supravegheate prin intermediul stației

amplasate în zona de Sud-Vest a municipiului Moreni, în zona de impact a platformei

industriale, începând cu anul 2005.

Concentrațiile zilnice ale pulberilor respirabile– fracția PM10 au depășit valoarea

limită admisă (VL) pentru anul 2006, pe 24 ore (58,33 g/m3) conform Ordinului 592/2002,

(care transpune Directiva 96/62/CEE, privind evaluarea și managementul calității aerului

înconjurător).

Valorile maxime și minime ale concentrațiilor medii pe 24 ore și frecvențele

depășirii CMA pe 24 ore sunt urmatoarele:

Media anuală a concentrației /24 h: 75,5 g/mc

Maxima concentrației/24 h: 162,4 g/mc


Pag. 104


Minima concentrației /24 h: 15,7 g/mc

Frecventa de depășire VL/ 24 h: 69,11%.

Ca o prima concluzie, principalii factori de poluare atmosferică din municipiul

Moreni sunt:

Poluarea atmosferei generată de traficul rutier;

Poluarea atmosferei cu pulberi sedimentabile emise de sursele din industrie;

Poluarea atmosferei datorată emisiilor de compuși organici volatile -

depozitare și distribuție carburanți, utilizare solvenți;

Una dintre cele mai mari disfuncționalități este expunerea continuă la nivele ridicate

de zgomot de fond pe tot parcursul zilei. Sursele și activitățile generatoare de zgomot

reprezentative înregistrate sunt agenții economici situați pe platforma industială, traficul

rutier și alte surse urbane. Pe ansamblu, în totalitatea masurătorilor efectuate în zona

Moreni, frecvența depășirilor pentru perioada monitorizată, a fost de 70%. La nivelul

orașului Moreni nu sunt înregistrate date actualizate privind nivelul zgomotului, însă

cercetările de teren au identificat un disconfort generat de traficul rutier greu în lungul

arterelor de tranzit.

Implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Moreni va conduce la

reducerea semnificativă a poluării cu pulberi în suspensie prin devierea traficului de

tranzit și a traficului de mărfuri. De asemenea, asfaltarea drumurilor pietruite și betonate

(degradate în cea mai mare parte) va reduce semnificativ reducerea pulberilor în

suspensie.

6.3. Accesibilitate

Implementarea Planului de Mobilitate Urbană va conduce la o creștere a vitezei de

circulație, precum și la conectarea optima a cartierelor orașului. Una dintre cele mai mari


Pag. 105


disfuncționalități constatate în diagnoza mobilității urbane este accesibilitatea unor

cartiere către serviciile urbane concentrate în centrul orașului.

6.4. Siguranţă

Un principiu de bază în implementarea Planului de Mobilitate Urbană Moreni este

siguranța pietonilor, a conducătorilor auto și a persoanelor cu mobilitate redusă.

În prezent accidentele rutiere sunt generate de calitatea foarte proastă a drumurilor,

semnalizarea necorespunzătoare a trecerilor de pietoni, lipsa semnelor de circulație în

numeroase intersecții. Strategia propusă presupune delimitarea benzilor pentru

transportul alternativ, în așa fel încât folosirea lor să se facă în condiții de siguranță.

Prezenta strategie presupune introducerea de limitatoare de viteză pe străzile intens

circulate, unde în urma chestionarelor aplicate, am costatat că se depășește frecvent viteza

de siguranță.

In concluzie se apreciază că implementarea acestei strategii va conduce la o reducere

de 10% a accidentelor. Reducerea nu este foarte mare deoarece este “compensată” de

creșterea prognozată a numărului de autoturisme.

6.5. Calitatea vieţii.

Urmare a implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă este proiectată o

creștere semnificativă a calității vieții printr-o accesibilitate optima la serviciile urbane.

Direcțiile de dezvoltare propuse presupun o creștere sustenabilă a economiei locale și o

îmbunătățire a imaginii urbane.


Pag. 106


B. PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ

DURABILĂ-COMPONENTA DE NIVEL

OPERAŢIONAL


Pag. 107


7. Cadrul pentru prioritizarea proiectelor pe termen scurt, mediu şi lung

7.1. Cadrul de prioritizare

Selecția proiectelor din cadrul Planului de Mobilitate Urbană s-a realizat în mai

multe etape:

1. Definirea obiectivelor strategice: au fost stabilite pe baza principiilor stabilite de

Comisia Europeană, obiectivelor cadru stabilite de Ministerul Transporturilor și la nivel

local de Strategia de Dezvoltare Durabilă.

2. Diagnoza sistemului teritorial și identificarea rupturilor funcționale la nivelul

subsistemului transport: pe baza analizei sistemice s-a realizat un profil detaliat al relației

dintre subsistemul transporturi și celelalte componente ale sistemului teritorial.

3. Sistematizarea rupturilor funcționale și stabilirea obiectivelor specifice: obiectivele

specifice corespund fiecărei rupturi funcționale și sunt formulate astfel încât să elimine

disfuncționalitățile identificate.

4. Stabilirea managementului rupturilor funcționale prin proiecte: presupune stabilirea

impulsurilor decizionale pentru eliminarea disfuncționalităților.

5. Ierarhizarea proiectelor în funcție de nevoile sistemului teritorial: proiectele au fost

ierarhizate în funcție de imPOR tanța stabilită pe baza analizei sistemice a spațiului

urban, precum și a analizei efectelor de multiplicare asupra celorlalte componente ale

sistemului teritorial analizat.

6. Elaborarea scenariului de dezvoltare a mobilității urbane: scenariul cuprinde toate

proiectele amintite anterior și trebuie să surprindă modul în care au fost integrate aceste

proiecte într-o viziune integrată.


Pag. 108


7.2. Priorităţile stabilite

Diagnoza sistemului teritorial Moreni a condus la trei priorități în implementarea

Planului de Mobilitate Urbană, priorități identificate pe baza următoarelor principii:

Sustenabilitatea mobilității urbane-asigurarea unei mobilități urbane optime în

perspectiva anului 2030;

Reabilitarea infrastructurii rutiere-asigurarea unei mobilități optime la nivelul

infrastructurii rutiere, aflată astăzi într-un stadiu avansat de degradare;

Dezvoltarea transportului alternativ-proiectarea de trasee pentru biciclete, care

să conecteze principalele cartiere cu zona de servicii urbane

Siguranța mobilității urbane-asigurarea unei infrastructuri, care să permită

mobilitatea în condiții de siguranță.

În tabelul nr. 23 sunt prezentate proiectele din cadrul P0, grupate după ordinea în

cadrul priorității, încadrarea în obiectivul strategic și ordinea în cadrul obiectivului

strategic.

Prioritizarea proiectelor pe termen scurt (Prioritatea 0-P0)

Analiza multicriterială a proiectelor propuse pentru atingerea obiectivelor de

mobilitate urbană, precum și analiza structurală a sistemului teritorial Moreni, au

evidențiat nevoia unui ritm accelerat de implementare a Planului de Mobilitate Urbană,

pentru a crea un cadru propice pentru accesarea sumelor disponibile din orizontul de

finanțare 2014-2020.


Pag. 109


Tabel nr.23 Ierarhizarea proiectelor de mobilitate urbană din Prioritatea 0

Cod Proiect

P0.1.1

P0.2.1.

P0.2.2.

P0.3.1.

P0.4.1.

P0.5.1.

P0.5.2.

P0.5.3.

P0.5.4.

P0.5.5.

P0.5.6.

P0.5.7.

Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la nevoile

persoanelor cu mobilitate redusă: Strada Mihai Eminescu, Strada Ana

Ipătescu, Strada Democraţiei, Strada Culturii, Strada Căpitan Pantea, Intrare

Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, Strada Teiș, Strada Crângului,

Strada Independenţei, Strada Cricovului, Strada Ion Creangă, Strada

Spitalului, Strada Crinului, Strada Crizantemelor, Intrarea Stadionului.

Amenajarea unuei benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în faţa Colegiului

Național „Ion Luca Caragiale”, Moreni.

Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în faţa Liceului

Tehnologic “Petrol” din Moreni.

Modernizarea intrarii în Piaţa Agroalimentară, adaptată pentru

aprovizionare şi accesul clienţilor.

Modernizarea parcării care deserveşte Piaţa Agroalimentară cu amenajări

specifice pentru încărcare/desărcare de mărfuri.

Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-20 de locuri, în zona

pieţei agroalimentare.

Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-10 locuri, în zona

Primărie.

Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-10 locuri, în zona

colegiului național „Ion Luca Caragiale”, Moreni.

Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-10 locuri, în faţa

Liceului Tehnologic “Petrol” din Moreni.


Școlii nr.1, Moreni.






Pag. 110


P0.5.8.

P0.5.9.

P0.5.10.

P0.5.11.

P0.6.1.

P0.6.2.

P0.6.3.

P0.6.4.

P0.6.5.

P0.6.6.

P0.6.7.

P0.6.8.

P0.6.9.

P0.6.10.

P0.6.11.




Judecătoriei Moreni.


LIDL Moreni.

Amplasarea de mobilier urban tip rastel pentru biciclete-10 locuri, la intrarea

în Parcul Central.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător în faţa pieţei

agroalimentare, pe strada Căpitan Pantea, pe ambele sensuri.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător în zona Primărie, pe

strada Garajului.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa Colegiului

Național „Ion Luca Caragiale”, Moreni, pe Garajului 1989.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa Liceului

Tehnologic “Petrol” din Moreni, pe Garajului 1989.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa Școlii

Generale nr.1, Moreni, strada Flacăra.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa Școlii general

cu clasele I-VIII nr.2, Moreni, strada Sirius.


generală cu clasele I-VIII nr.3, Moreni, strada Victoria.


gimnaziale nr.4, Moreni, strada Petrolului.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa judecătoriei


Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa LIDL



Pag. 111


P0.6.12.

P0.6.13.

P0.6.14.

P0.6.15.

P0.6.16.

P0.6.17.

P0.6.18.

P0.6.19.

P0.6.20.

P0.6.21.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător în faţa Parcului

Central.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa Poliţiei

municipale Moreni, strada 22 Decembrie 1989.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa Agenţiei

pentru Ocupare şi Formare Profesională, Moreni, strada 22 Decembrie 1989.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa companiei

IMUT, Moreni, strada 22 Decembrie 1989.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în faţa gării CFR,

strada Gării.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, pe malul Cricovului

Dulce, la intersecţia străzilor Cricovului şi Alexandru Ioan Cuza.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, pe strada Căpitan

Pantea, între intersecţia cu bulevardul Panduri şi intersecţia cu bulevardul

Republicii.

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, între strada Teilor

şi strada Alexandru Ioan Cuza (la Monumentul Eroilor din primul război

mondial).

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, pentru desfăşurarea

activităţii de taxi: 5 locuri pe strada Târgoviştei (zona Schela Mare); 10 locuri

pe strada Alexandru Ioan Cuza (zona Monument, strada Teilor); 5 locuri pe

strada Aleea Prahova (în spatele Clubului Flacăra); 10 locuri pe bulevardul

Republicii (zona Mistrețul); 25 de locuri pe strada Căpitan Pantea (intrare

piaţă, lângă gardul fostei fabrici de confecţii); 15 locuri pe strada 22

Decembrie 1989 (zona fostei autogări).

Amenajarea de spaţii de parcare, marcate corespunzător, în zona autogării,

pe strada 22 Decembrie1989.

Amenajarea de stații pentru transportul public de persone, în puncte cu acces

optim: strada Târgoviştei/strada Uzinei, strada Nicolae Bălcescu/strada

Târgoviştei, strada Anul 1907/strada Alexandru Ioan Cuza, strada Alexandru

Ioan Cuza/strada Garajului, strada Mihai Viteazu/strada Independenţei,

strada Horia, Cloşca şi Crişan/strada Eroilor, bulevardul Panduri/strada

Victoriei, strada Flacăra/strada Unirii, 22 Decembrie 1989 (în faţa


Pag. 112


P0.7.1.

P0.8.1.

P0.10.1.

P0.11.1

P0.12.1

P0.12.2

P0.12.3

magazinului LIDL), 22 Decembrie 1989 (în faţa LIDL Moreni), 22 Decembrie

1989 (în faţa Liceului Tehnologic “Petrol”, Moreni), 22 Decembrie 1989/Teiş,

22 Decembrie 1989/Crângului, bulevardul Republicii (la 100 de m de sensul

giratoriu).

Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru transport alternativ pe traseul:

strada Independenţei, strada Flacăra, strada Alexandru Ioan Cuza, strada

Căpitan Pantea, bulevardul Petrolului, strada Mihai Eminescu, bulevardul

Republicii, intrare Parc Industrial, strada 22 Decembrie 1989.

Intervenţia la nivelul tuturor trecerilor de pietoni pentru configurarea

rampelor dintre trotuar și carosabil, pentru pietonii cu mobilitate redusă.

Construirea de noi sensuri giratorii şi modernizarea celor existente: strada

Alexandru Ioan Cuza-strada Flacăra, strada Republicii-strada Eroilor, strada

Republicii-strada 22 Decembrie 1989-strada Căpitan Pantea-strada

Alexandru Ioan Cuza, strada Ana Ipătescu-strada Mihai Eminescu, strada

Culturii-Ana Ipătescu-strada Victoriei, strada Panduri-strada Victoriei,

strada Căpitan Pantea- strada Panduri, strada Republicii-Intrare Parc

Industrial, strada Petrolului-strada Eminescu, strada Pompelor-strada Mihai

Viteazu, strada Teiş-intrare Parc Industrial, strada Crângului- strada 22

Decembrie 1989, strada Teiş-strada 22 Decembrie 1989, strada Flacăra-

Intrarea Salcâmi, strada Industriilor-strada 22 Decembrie 1989, Centură-

strada Republicii, strada Unirii-strada Industriilor.

Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: strada Mihai Eminescu,

strada Ana Ipătescu, strada Democraţiei, strada Culturii, strada Căpitan

Pantea, intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, strada Teiș, strada

Crângului, strada Independenţei, strada Cricovului, strada Ion Creangă,

strada Spitalului, strada Crinului, strada Crizantemelor, Intrarea

Stadionului.

Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea traficului dinspre şi spre

nord spre Târgovişte: strada Horia, Cloşca şi Crişan, strada Mihai Viteazu,

strada Independenţei, strada Flacăra, strada Alexandru Ioan Cuza, strada

Târgoviştei.


nord spre Ploieşti: strada Horia, Cloşca şi Crişan, strada Victoriei, strada Ana

Ipătescu, strada Mihai Eminescu, bulevardul Republicii.


Pag. 113


P0.12.4

P0.13.1

P0.14.1


sud spre Târgovişte: strada 22 Decembrie 1989, strada Industriei, soseaua de

centură.


sud spre Ploieşti: strada 22 Decembrie 1989, strada Industriei, bulevardul

Republicii.

Orientarea traficului de mărfuri pe şoseaua de centură (variată 1, variant 2).

Reconstruirea punții pietonale peste Cricovul Dulce cu o structură rigidă.

Prioritizarea proiectelor pe termen mediu (Prioritatea 1-P1)

Prioritatea 1 cuprinde proiectele propuse spre implementare în etapa a doua, 2020-

2025. În tabelul nr.24 sunt cuprinse proiectele din această etapă ierarhizate, cu proiecțiile

bugetare corespunzătoare și sursele de finanțare.


Cod Proiect

P1.1.1

Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la nevoile persoanelor cu

mobilitate redusă: Strada Mihai Viteazu, Strada Plaiului, Strada Libertăţii, Bulevardul

Panduri, Strada Panduri, Strada Industriei, Strada Tudor Vladimirescu, Strada Erupţiei,

Strada Nicolae Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada Gării, Strada

Baroneşti, Strada Libertăţii, Strada Ion Negoescu, Strada Eroilor, Strada Spireşti, Strada

Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada Anul 1907, Strada Aurel Vlaicu, Strada

Pietrişului, Strada Izlazului, Strada Sondelor, Strada Pâscov, Strada Codrului, Strada

Luceafărului, Strada Sirius, Strada Uranus, Strada Trandafirilor, Strada Ștrandului,

Intrarea Tudor Vladimirescu, Strada Cimitirului, Strada Armoniei, Strada Gheorghe Doja,

Strada Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada Cricovul Dulce, Strada Dorobanţilor, Strada

Griviţei, Strada Bana, Strada Patriei, Strada Pompieri, Strada Spinului, Strada Unirii,

Strada Mioriţei, Strada Primăverii, Strada Tineretului.


Pag. 114


P1.2.1.

Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în faţa Școlii nr. 3, Moreni.

Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: Strada Mihai Viteazu, Strada Plaiului,

Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri, Strada Panduri, Strada Industriei, Strada Tudor

Vladimirescu, Strada Erupţiei, Strada Nicolae Bălcescu, Strada Garajului, Strada

Pompelor, Strada Gării, Strada Baroneşti, Strada Libertăţii, Strada Ion Negoescu, Strada

Eroilor, Strada Spireşti, Strada Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada Anul

1907, Strada Aurel Vlaicu, Strada Pietrişului, Strada Izlazului, Strada Sondelor, Strada

Pâscov, Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada Sirius, Strada Uranus, Strada

Trandafirilor, Strada Ștrandului, Intrarea Tudor Vladimirescu, Strada Cimitirului,

Strada Armoniei, Strada Gheorghe Doja, Strada Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada

Cricovul Dulce, Strada Dorobanţilor, Strada Griviţei, Strada Bana, Strada Patriei,

Strada Pompieri, Strada Spinului, Strada Unirii, Strada Mioriţei, Strada Primăverii,

Strada Tineretului.

Prioritizarea proiectelor pe termen mediu (Prioritatea 2-P2)

Prioritatea 2 cuprinde proiectele propuse spre implementare în etapa a treia, 2025-

2030. În tabelul nr.25 sunt cuprinse proiectele din această etapă ierarhizate, cu proiecțiile

bugetare corespunzătoare și sursele de finanțare.


Cod Proiect

P2.1.1 Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la nevoile persoanelor cu

mobilitate redusă: Strada Uzinei, Strada Spitalului, Strada Aurel Vlaicu, Strada Ion

Creangă, Strada 1 Decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada Patriei, Strada Păcurei, Strada

Grădinilor, Strada Sângeriş, Strada Nisipoasa, Strada Muzeului, Intrarea Salcâmilor,

Intrarea Fragilor, Intrarea Macului, Strada Bucegi, Strada POR umbei, Strada Teilor,

Strada Zorilor, Strada Toamnei, Strada Biruinţei, Strada Căprioarei, Strada Cerbului,

Strada Ion Luca Caragiale.

P2.2.1.

P2.2.2.

P2.2.3.

Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în faţa Școlii nr.1, Moreni

Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în faţa Școlii nr.2, Moreni.

Amenajarea unui benzi cu staţionare pe perioadă scurtă în faţa Școlii nr.4, Moreni.


Pag. 115


P2.3.1.

Reabilitarea clădirii autogării şi a spaţiilor de parcare specifice activităţii de transport

persoane, cu minim patru puncte de aşteptare şi patru locuri de parcare pentru

mijloacele de transport.

P2.4.1.

Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru transport alternativ pe traseul: Strada Erupţiei,


P2.5.1 Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: Strada Uzinei, Strada Spitalului, Strada

Aurel Vlaicu, Strada Ion Creangă, Strada 1 decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada Patriei,

Strada Păcurei, Strada Grădinilor, Strada Sângeriş, Strada Nisipoasa, Strada Muzeului,

Intrarea Salcâmilor, Intrarea Fragilor, Intrarea Macului, Strada Bucegi, Strada POR

umbei, Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada Toamnei, Strada Biruinţei, Strada

Căprioarei, Strada Cerbului, Strada Ion Luca Caragiale.

8. Planul de acţiune

8.1. Intervenţii majore asupra reţelei stradale

Scopul proiectelor este extinderea zonei cu mobilitate optimă din municipiul

Moreni. În prezent infrastructura pietonală este degradată sau lipsește, iar adaptările

specifice pentru personele cu mobilitate redusă lipsesc. Se recomandă implementarea

acestor proiect în același timp cu proiectul de modernizare a infrastructurii rutiere.

Proiect Valoare lei

(făra TVA)

Surse de

finanțare

P0.1.1. Modernizarea infrastructurii pietonale prin lărgire şi adaptare la

nevoile persoanelor cu mobilitate redusă: Strada Mihai Eminescu, Strada

Ana Ipătescu, Strada Democraţiei, Strada Culturii, Strada Căpitan Pantea,

Intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, Strada Teiș, Strada

Crângului, Strada Independenţei, Strada Cricovului, Strada Ion Creangă,

Strada Spitalului, Strada Crinului, Strada Crizantemelor, Intrarea

Stadionului.

3.042.250 POR 3.2





Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada Gării, Strada Baroneşti,

6.584.500 POR 3.2


Pag. 116


Strada Libertăţii, Strada Ion Negoescu, Strada Eroilor, Strada Spireşti, Strada

Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada Anul 1907, Strada Aurel

Vlaicu, Strada Pietrişului, Strada Izlazului, Strada Sondelor, Strada Pâscov,

Strada Codrului, Strada Luceafărului, Strada Sirius, Strada Uranus, Strada

Trandafirilor, Strada Ștrandului, Intrarea Tudor Vladimirescu, Strada

Cimitirului, Strada Armoniei, Strada Gheorghe Doja, Strada Soarelui, Strada

Ciocârliei, Strada Cricovul Dulce, Strada Dorobanţilor, Strada Griviţei,

Strada Bana, Strada Patriei, Strada Pompieri, Strada Spinului, Strada Unirii,



nevoile persoanelor cu mobilitate redusă: Strada Uzinei, Strada Aurel Vlaicu,

Strada 1 Decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada Patriei, Strada Păcurei, Strada

Grădinilor, Strada Sângeriş, Strada Nisipoasa, Strada Muzeului, Intrarea

Salcâmilor, Intrarea Fragilor, Intrarea Macului, Strada Bucegi, Strada POR

umbei, Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada Toamnei, Strada Biruinţei,

Strada Căprioarei, Strada Cerbului, Strada Ion Luca Caragiale.

2.237.250 POR 3.2

Vezi Harta 14 – Modernizarea Infrastructurii pietonale și adaptarea la nevoile

persoanelor cu mobilitate redusă

Scopul acestor proiecte este evitarea blocajelor generate de opririle de scurtă durată

pentru aducerea elevilor la școală. Numărul mare de mașini care opresc în același timp

generează blocaje și disconfort important. Se recomandă implementarea proiectelor

P0.2.1 si P0.2.2. în același timp cu proiectul de modernizare a străzii 22 Decembrie 1989.

Proiect Valoare

estimată în

lei (făra

TVA)

Surse de finanțare

P0.2.1. Amenajarea unei benzi cu staţionare pe

perioadă scurtă în faţa Colegiului Național „Ion

Luca Caragiale”, Moreni.

51.434 Buget local


perioadă scurtă în faţa Liceului Tehnologic “Petrol”

din Moreni.

51.434 Buget local


Pag. 117


Proiect Valoare

estimată în

lei (făra

TVA)

Surse de finanțare

P0.3.1. Modernizarea intrării în Piaţa

Agroalimentară, adaptată pentru aprovizionare şi

accesul clienţilor.

102.869 Buget local

P0.4.1. Modernizarea parcării care deserveşte Piaţa



205.738 Buget local

Proiectele au ca scop îmbunătățirea accesibilității către spațiul de servicii din zona

Pieței Agroalimentare, unde trebuie amenajate zone de parcare pentru încărcarea și


Sprijinirea mobilității alternative se va realiza prin amplasarea de mobilier urban

tip rastel în punctele de interes urban mare.

Proiect Valoare estimată în lei (făra

TVA)

Surse de finanțare

P0.5.1. Amplasarea de mobilier

urban tip rastel pentru biciclete-

20 de locuri, în zona pieţei

agroalimentare.

2200 Buget local/Alte surse

Proiect Valoare

estimată în

lei (făra

TVA)

Surse de finanțare


perioadă scurtă în faţa Școlii nr. 3, Moreni.

51.434 Buget local



51.434 Buget local



51.434 Buget local



51.434 Buget local

Vezi Harta 16 – Amenajarea Benzilor cu staționare pe perioadă scurtă destinate

unităților de învățământ


Pag. 118




10 locuri, în zona Primărie.




10 locuri, în zona colegiului

național „Ion Luca Caragiale”,

Moreni.




10 locuri, în faţa Liceului

Tehnologic “Petrol” din

Moreni.




10 locuri, în faţa Școlii nr.1,

Moreni.





Moreni.





Moreni.





Moreni.




5 locuri, în faţa Judecătoriei

Moreni.


P0.5.10. Amplasarea de

mobilier urban tip rastel pentru

biciclete-10 locuri, în faţa LIDL

Moreni.


P0.5.11. Amplasarea de

mobilier urban tip rastel pentru

biciclete-10 locuri, la intrarea în

Parcul Central.


Vezi Hartă 18 – Amplasarea de mobilier urban tip rastel


Pag. 119


Proiect Valoare

estimată în

lei (făra

TVA)

Surse de finanțare

P0.6.1. Amenajarea de spaţii de

parcare, marcate

corespunzător în faţa pieţei

agroalimentare, pe strada

Căpitan Pantea, pe ambele

sensuri.

18330/loc

parcare

Buget local


parcare, marcate

corespunzător în zona

Primărie, pe strada Garajului.

18330/loc

parcare

Buget local


parcare, marcate

corespunzător, în faţa

Colegiului Național „Ion Luca

Caragiale”, Moreni, pe strada

22 Decembrie 1989.

18330/loc

parcare

Buget local


parcare, marcate

corespunzător, în faţa Liceului

Tehnologic “Petrol” din

Moreni, pe 22 Decembrie 1989.

18330/loc

parcare

Buget local


parcare, marcate

corespunzător, în faţa Școlii

generale nr.1, Moreni, strada

Flacăra.

18330/loc

parcare

Buget local


parcare, marcate


generale cu clasele I-VIII nr.2,

Moreni, strada Sirius.

18330/loc

parcare

Buget local


parcare, marcate


generale cu clasele I-VIII nr.3,

Moreni, strada Victoria.

18330/loc

parcare

Buget local


parcare, marcate


gimnaziale nr.4, Moreni, strada

Petrolului.

18330/loc

parcare

Buget local


parcare, marcate

18330/loc

parcare

Buget local


Pag. 120



judecătoriei Moreni, strada 22

Decembrie 1989.

P0.6.10. Amenajarea de spaţii

de parcare, marcate

corespunzător, în faţa LIDL

Moreni, strada 22 Decembrie

1989.

18330/loc

parcare

Buget local


de parcare, marcate

corespunzător în faţa Parcului

Central.

18330/loc

parcare

Buget local


de parcare, marcate

corespunzător, în faţa Poliţiei

municipale Moreni, strada 22

Decembrie 1989.

18330/loc

parcare

Buget local


de parcare, marcate

corespunzător, în faţa Agenţiei

pentru Ocupare şi Formare

Profesională, Moreni, strada 22

Decembrie 1989.

18330/loc

parcare

Buget local


de parcare, marcate


companiei IMUT, Moreni,

strada 22 Decembrie 1989.

18330/loc

parcare

Buget local


de parcare, marcate

corespunzător, în faţa gării

CFR, strada Gării.

18330/loc

parcare

Buget local


de parcare, marcate

corespunzător, pe malul

Cricovului Dulce, la intersecţia

străzilor Cricovului şi

Alexandru Ioan Cuza.

18330/loc

parcare

Buget local


de parcare, marcate

corespunzător, pe strada

Căpitan Pantea, între

intersecţia cu bulevardul

Panduri şi intersecţia cu

bulevardul Republicii.

18330/loc

parcare

Buget local


de parcare, marcate

18330/loc

parcare

Buget local


Pag. 121


corespunzător, între strada

Teilor şi strada Alexandru Ioan

Cuza (la Monumentul Eroilor

din primul razboi mondial).


de parcare, marcate

corespunzător, pentru

desfăşurarea activităţii de taxi:

5 locuri pe strada Târgoviştei

(zona Schela Mare); 10 locuri pe

strada Alexandru Ioan Cuza

(zona Monument, strada

Teilor); 5 locuri pe strada Aleea

Prahova (în spatele Clubului

Flacăra); 10 locuri pe

bulevardul Republicii (zona

Mistretul); 25 de locuri pe

strada Căpitan Pantea (intrare

piaţă, lângă gardul fostei

fabrici de confecţii); 15 locuri

pe strada 22 Decembrie 1989

(zona fostei autogări).

18330/loc

parcare

Buget local


de parcare, marcate

corespunzător, în zona

autogării, pe strada 22

Decembrie 1989.

18330/loc

parcare

Buget local

Vezi Harta 19 – Amplasarea spațiilor de parcare

Mobilitatea urbană în municipiul Moreni se confruntă cu nenumărate

disfuncționalități datorită lipsei spațiilor de parcare, marcate corespunzător. Planul de

Mobilitate Urbană Durabilă Moreni prevede regândirea modului în care sunt organizate

parcările, astfel încât mașinile parcate ilegal să nu mai blocheze traficul pe principalele

artere. Consultarea populației a evidențiat că lipsa locurilor de parcare amenajate este

una dintre cele mai mari probleme din municipiul Moreni.

Pentru personele cu mobilitate redusă propunem ca în fiecare amplasament să fie

un loc de parcare marcat corespunzător.


Pag. 122


Proiect Valoare

estimată în

lei (făra

TVA)

Surse de

finanțare

P0.10.1. Construirea de noi sensuri giratorii şi modernizarea celor

existente: strada Alexandru Ioan Cuza-strada Flacăra, strada

Republicii-strada Eroilor, strada Republicii-strada 22 Decembrie

1989-strada Căpitan Pantea-strada Alexandru Ioan Cuza, strada Ana

Ipătescu-strada Mihai Eminescu, strada Culturii-Ana Ipătescu-

strada Victoriei, strada Panduri-strada Victoriei, strada Căpitan

Pantea- strada Panduri, strada Republicii-Intrare Parc Industrial,

strada Petrolului-strada Eminescu, strada Pompelor-strada Mihai

Viteazu, strada Teiş-intrare Parc Industrial, strada Crângului- strada

22 Decembrie 1989, strada Teiş-strada 22 Decembrie 1989, strada

Flacăra-Intrarea Salcâmi, strada Industriilor-strada 22 Decembrie

1989, Centură-strada Republicii, strada Unirii-strada Industriilor.

450 000 POR

Vezi Harta 4 – Localizarea sensurilor giratorii propuse

Scopul acestor proiecte este asigurarea fluenței traficului în intersecțiile în care se

înregistrează frecvente blocaje.

Proiect Valoare

estimată în

lei (făra

TVA)

Surse de

finanțare

P0.11.1. Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: strada Mihai

Eminescu, strada Ana Ipătescu, strada Democraţiei, strada Culturii, strada

Căpitan Pantea, intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, strada

Teiș, strada Crângului, strada Independenţei, strada Cricovului, strada Ion

Creangă, strada Spitalului, strada Crinului, strada Crizantemelor, Intrarea

Stadionului.

8.669.104 POR 3.2

P1.3.1. Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: Strada Mihai

Viteazu, Strada Plaiului, Strada Libertăţii, Bulevardul Panduri, Strada

Panduri, Strada Industriei, Strada Tudor Vladimirescu, Strada Erupţiei,

Strada Nicolae Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada Gării,

Strada Baroneşti, Strada Libertăţii, Strada Ion Negoescu, Strada Eroilor,

Strada Spireşti, Strada Română, Strada Ghineşti, Intrarea Gloriei, Strada

Anul 1907, Strada Aurel Vlaicu, Strada Pietrişului, Strada Izlazului, Strada




Gheorghe Doja, Strada Soarelui, Strada Ciocârliei, Strada Dorobanţilor,

19 874 346 POR 3.2


Pag. 123


Strada Griviţei, Strada Bana, Strada Patriei, Strada Pompieri, Strada Unirii,


P2.5.1. Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană: Strada Uzinei,

Strada Aurel Vlaicu, Strada 1 decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada Patriei,

Strada Păcuri, Strada Grădinilor, Strada Sângeriş, Strada Nisipoasa, Strada

Muzeului, Intrarea Salcâmilor, Intrarea Fragilor, Intrarea Macului, Strada

Bucegi, Strada POR umbei, Strada Teilor, Strada Zorilor, Strada Toamnei,

Strada Biruinţei, Strada Căprioarei, Strada Cerbului, Strada Ion Luca

Caragiale.

5.958.704 POR 3.2

Vezi Harta 15 – Modernizarea culoarelor de mobilitate urbană

Implementarea acestui proiect poate contribui la extinderea zonei cu mobilitate

optima din centrul orașului. De asemenea, aceste infrastructuri pot contribui la preluarea

traficului de tranzit din și spre nord.

8.2.Transport public

Proiect Valoare

estimată în

lei (făra

TVA)

Surse de

finanțare

P0. 6.21. Amenajarea de stații pentru transportul public de persone, în

puncte cu acces optim: strada Târgoviştei/strada Uzinei, strada Nicolae

Bălcescu/strada Târgoviştei, strada Anul 1907/strada Alexandru Ioan Cuza,

strada Alexandru Ioan Cuza/strada Garajului, strada Mihai Viteazu/strada

Independenţei, strada Horia, Cloşca şi Crişan/strada Eroilor, bulevardul

Panduri/strada Victoriei, strada Flacăra/strada Unirii, 22 Decembrie 1989

(în faţa magazinului LIDL), 22 Decembrie 1989 (în faţa LIDL Moreni), 22

Decembrie 1989 (în faţa Liceului Tehnologic “Petrol”, Moreni), 22

Decembrie 1989/Teiş, 22 Decembrie 1989/Crângului, bulevardul Republicii

(la 100 de m de sensul giratoriu).

18.941/stație POR 3.2

P2.3.1. Reabilitarea clădirii autogării şi a spaţiilor de parcare specifice

activităţii de transport persoane, cu minim patru puncte de aşteptare, şi

patru locuri de parcare pentru mijloacele de transport.

POR 3.2

Vezi Harta 11 – Amplasarea stațiilor destinate transportului public


Pag. 124


8.3.Transport de marfă

Transportul de marfă se confruntă astăzi cu o serie de disfuncționalități legate de

lipsa unei alternative pentru traficul greu. În prezent traficul greu este concentrat în zona

central unde contribuie la degradarea șoselelor și la creșterea poluării. Proiectul propus

presupune devierea traficului greu de tranzit și cel generat de Parcul Industrial pe două

variante de drum ocolitor (Anexa).

Proiect Valoare estimată în lei (făra

TVA)

Surse de finanțare

P0.13.1. Orientarea traficului de

mărfuri pe şoseaua de centură

(variată 1).

48.074.040 lei POR 3.2

Vezi Harta 7 Traseul propus pentru soseaua de centură varianta 1 P0.13.1. Orientarea traficului de

mărfuri pe şoseaua de centură

(variantă 2).

42.732.480 lei POR 3.2

Vezi Harta 10 Traseul propus pentru soseaua de centură varianta 2

8.4.Mijloace alternative de mobilitate (deplasări cu bicicleta, mersul pe jos şi persoane

cu mobilitate redusă)

Amenajările specifice pentru transportul alternativ lipsesc sau sunt inutilizabile

datorită obstacolelor de pe benzi. Pentru dezvoltarea acestui tip de transport propunem

o serie de proiecte care au rolul de a conecta cartierele orașului la zona centrală, precum

și la Parcul Industrial.


Pag. 125


Proiect Valoare

estimată în

lei (făra

TVA)

Surse de

finanțare

P0.7.1. Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru transport alternativ pe

traseul: strada Independenţei, strada Flacăra, strada Alexandru Ioan Cuza,

strada Căpitan Pantea, bulevardul Petrolului, strada Mihai Eminescu,

bulevardul Republicii, intrare Parc Industrial, strada 22 Decembrie 1989.

POR 3.2

P0.8.1. Intervenţia la nivelul tuturor trecerilor de pietoni pentru

configurarea rampelor dintre trotuar și carosabil, pentru pietonii cu

mobilitate redusă.

POR 3.2

P2.4.1. Amenajarea de trasee, pe trotuar, pentru transport alternativ, pe

traseul: Strada Erupţiei, Strada Industriilor.

POR 3.2

Vezi Harta 13- propunere pentru delimitarea pistelor pentru biciclete


nevoile persoanelor cu mobilitate redusă: Strada Mihai Eminescu, Strada

Ana Ipătescu, Strada Democraţiei, Strada Culturii, Strada Căpitan Pantea,

Intrare Piaţă Agroalimentară, 22 Decembrie 1989, Strada Teiș, Strada

Crângului, Strada Independenţei, Strada Cricovului, Strada Ion Creangă,

Strada Spitalului, Strada Crinului, Strada Crizantemelor, Intrarea

Stadionului.

POR 3.2





Bălcescu, Strada Garajului, Strada Pompelor, Strada Gării, Strada











POR 3.2


nevoile persoanelor cu mobilitate redusă: Strada Uzinei, Strada Spitalului,

Strada Aurel Vlaicu, Strada Ion Creangă, Strada 1 Decembrie 1918, Strada

1 Mai, Strada Patriei, Strada Păcurei, Strada Grădinilor, Strada Sângeriş,

Strada Nisipoasa, Strada Muzeului, Intrarea Salcâmilor, Intrarea Fragilor,

Intrarea Macului, Strada Bucegi, Strada POR umbei, Strada Teilor, Strada

Zorilor, Strada Toamnei, Strada Biruinţei, Strada Căprioarei, Strada


POR 3.2


Pag. 126


8.5.Managementul traficului (staţionarea, siguranţa în trafic, sisteme inteligente de

transport, signalistică, protecţia împotriva zgomotului/sonoră)

Managementul eficient al traficului presupune următoarele măsuri:

-construirea unui sistem video de monitorizare a traficului și a parcării;

-semnalizarea specifică traficului de transit;

-construirea de limitatoare de viteză în zona rezidențială;

-amenajarea de spații de oparcare pentru persoanele cu mobilitate redusă;

8.6. Zonele cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate, zone logistice, poli

ocazionali de atracţie/generare de trafic, zone intermodale - gări, aerogări etc.)

În municipiul Moreni sunt două zone cu nivel ridicat de complexitate: Zona

Centrală și Zona Parcului Industrial.

1. Zona Centrală-concentrează astăzi valorile cele mai mari de trafic, starea proastă

a majorității arterelor rutiere face ca traficul să fie concentrat în centrul orașului

unde este nevoie de regândirea sensului giratoriu și interzicerea parcării pe

inelul exterior. Pentru optimizarea traficului în zona central propunem

reorganizarea traficului cu un sistem tip turborotondă (Figura 23)


Pag. 127


2. Zona Parcului Industrial-dezvoltarea Parcului Industrial este condiționată de

reabilitarea intregii infrastructuri, astăzi aflată într-o stare de degradare avansată. Pentru

asigurarea unei accesibilități optime au fost propuse mai multe proiecte: P0.1.1, P0.10.1,

PP0.11.1, P1.3.1, P2.5.1, P0.6.20, P2.3.1, P0.13.1, P0.7.1.

8.7.Structura intermodală şi operaţiuni urbanistice necesare

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Moreni cuprinde o serie de acțiuni ce vizeză

reducerea presiunii pe infrastructura din zona centrală. În acest sens s-au propus variante

pentru traficul de tranzit (Anexa).

P0.12.1. Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea traficului dinspre şi spre nord

spre Târgovişte: strada Horia, Cloşca şi Crişan, strada Mihai Viteazu, strada

Independenţei, strada Flacăra, strada Alexandru Ioan Cuza, strada Târgoviştei.

Fig. 23 Propunere de sens giratoriu în zona Centru


Pag. 128


P0.12.2. Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea traficului dinspre şi spre nord

spre Ploieşti: strada Horia, Cloşca şi Crişan, strada Victoriei, strada Ana Ipătescu, strada

Mihai Eminescu, bulevardul Republicii.

P0.12.3. Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea traficului dinspre şi spre sud

spre Târgovişte: strada 22 Decembrie 1989, strada Industriei, soseaua de centură.

P0.12.4. Orientarea traficului de tranzit: pentru preluarea traficului dinspre şi spre sud

spre Ploieşti: strada 22 Decembrie 1989, strada Industriei, bulevardul Republicii.

P0.14.1. Reconstruirea punții pietonale peste Cricovul Dulce cu o structură rigidă.

8.8.Aspecte instituţionale

La nivelul Primăriei propunem înființarea unei Comisii pentru monitorizarea

implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă. Comisia are rolul de a monitoriza

procesul de implementare și a stabilii eventuale actualizări, în funcție de modificările

contextului de finanțare.

Se recomandă ca Primăria municipiului Moreni să demareze studii privind oPOR

tunitatea redeschiderii liniei de cale ferată și a gării Moreni. De asemenea, trebuie

elaborate un studiu privind adaptarea infrastructurii feroviare la nevoile Parcului

Industrial, prin amenajări specifice de încărcare/descărcare.


Pag. 129


C. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII

PLANULUI DE MOBILITATE URBANĂ

DURABILĂ


Pag. 130


1. Stabilire proceduri de evaluare a implementării P.M.U.D

Evaluarea implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă presupune

următoarele etape:

-indetificarea compartimentelor implicate în implementarea Planului de Mobilitate

Urbană Durabilă;

-desemnarea persoanelor care să facă parte din comisia pentru monitorizarea

implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă;

-stabilirea calendarului de monitorizare implementării Planului de Mobilitate

Urbană Durabilă, cu întâlniri la cel mult șase luni.

2. Stabilirea de actori responsabili cu monitorizarea

Actorii implicați în monitorizarea implementării Planului de Mobilitate Urbană

Durabilă Moreni sunt:

Primăria Moreni-direcțiile de specialitate implicate;

Poliția Municipiului Moreni;

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice;

Organizații non-guvernamentale.

Comisia de Monitorizare a Planului de Mobilitate Urbană Moreni

Propunem înființarea Comisiei de Monitorizare a Planului de Mobilitate Urbană

Moreni. Constituirea acesteia trebuie să fie făcută printr-un act administrativ, prin votul

Consiliului Local, care să confere competențe legale şi să creeze condițiile unei asumări a

deciziilor luate.

Comisia de Monitorizare trebuie să cuprindă reprezentanți din conducerea

Primăriei (Primar/Manager), conducerea compartimentelor de specialitate (Arhitect Şef,

Directorii direcțiilor din Primărie, din care nu trebuie să lipsească Direcțiile Proiecte,

Investiții, Achiziții, Tehnic, Administrarea domeniului public, Juridic), câte un


Pag. 131


reprezentat al Poliției Locale și Poliției Rutiere, un reprezentant al fiecărui operator de

transport public, un reprezentant al Parcului Industrial și un reprezentant al mediului

academic specializat în managementul teritoriului.

Având în vedere dinamica contextului finanțării proiectelor, este nevoie ca

actualizarea PMUD să se facă ori de câte ori este nevoie, pentru a răspunde

condiționalităților într-o permanentă schimbare și greu de anticipat.

PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ MUNICIPIUL · i) Reduce poluarea aerului și poluarea...

Documents

Transcript of PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ MUNICIPIUL · i) Reduce poluarea aerului și poluarea...