Poluarea Apelor Cu Deter Gen Ti

8/7/2019 Poluarea Apelor Cu Deter Gen Ti

1/22

POLUAREA APELOR CU DETERGENTI

1


2/22

ARGUMENT

Numim planeta noastr PMNT, i tot aa numim i suprafeele de uscat, ca si cum predominante. n realitate pe Terra mrile i oceanele ocup 70,8% din suprafa: 3612002,adic de 36 de ori mai mult dect suprafaa Europei. "Uscatul" ns - continentele i insuleledeloc uscate. gheurile acoper 1.600.000 km2, lacurile circa 2.000.000 km2.... Iar suprafaa rurilor ninu o tim, pentru c e variabil. Mlatinile ocup i ele 2700000 km2. Mai mult, o parte din "uscatacoperit temporar cu zpad - n medie 61.000.000 km2 (75.000.000 n emisfera nordic, n timiernii boreale, i 18.000.000 n emisfera sudic, n timpul iernii australe). Aceasta nseamn"uscatul" planetei de fapt mai mult de jumtate e acoperit cu ap (n form solid sau lichaceea, planeta noastr e numit oarecum impropriu PMNT, fiind de fapt mai degrab o PA APELOR.

Cea mai mare parte din apa de pe Terra e ap de suprafa. Pe noi ca oameni ne interesales apa dulce, i n particular apa potabil. Totui aceasta se obine de cele mai multe ori din de suprafa. De aceea este regretabil tendina oamenilor de a acorda cea mai mare parte a aapei potabile cu neglijarea apelor de suprafa. ntre ele i cele subterane exist numeroase le

apa potabil se obine frecvent tot din apa de suprafa. n plus, o multitudine de alte utilizri colectivitile umane se bazeaz pe apele de suprafa, ceea ce impune s li se acorde imcuvenit.

2


3/22

CAPITOLUL I

GENERALITATI

Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Un sfert din populatia luacces la apa potabila de calitate.

Problema calitatii apelor nu trebuie sa fie considerata exclusiv o problema a mediului ci trebuie legata si de folosirea apelor. Exista ape care chiar in stare naturala, prezinta cara

calitative care le fac improprii folosiri. De asemenea, conditiile calitative impuse variazfolosinta la alta, iar limitele considerate admisibile variaza intr-o gama relativ larga de la o taAstfel notiunile de apa curata, sau proprie diferitelor folosinte, si de apa murdara au un caractElementele care trebuie supuse analizei sunt caracteristice calitative ale apei, prin indicatorii d

Calitatea apelor depinde de sursa, este influentata de poluare si determina folosinta ullor.

Poluarea apei reprezinta modificarea proprietatilor apei, ca urmare a activitatii umane.Poluarea afecteaza toate formele apei in natura. Exista cai de patrundere a unor s

poluante in apa atmosferica, apa scursa la suprafata solului, apa marilor si oceanelor si apa Calitatea apei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze, ca urmare a modificarilor de ochimic si bacteriologic.

Nivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni din care populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid fara luarea unor masuri pentrucalitatii apelor. Primejdia impurificarii apelor a devenit evidenta tocmai in aceste regiunidezvoltarea economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata. Se pune din ce

stringent problema indreptarii tuturor eforturilor spre eliminarea acestui flagel al civilizatie poluarea surselor de apa.

"Scuza" poluarii este expansiunea industriala si explozia demografica. In realitate poluconsecinta lipsei de prevedere, iar in alte cazuri, consecinta lipsei pregatirii ecologice sau a ig

Surse de poluare a apei

Sursele de poluare se pot imparti dupa mai multe criterii:3


4/22

Dupa actiunea lor in timp:- surse de poluare permanente;- surse de poluare nepermanente; surse de poluare accidentale.Dupa modul de generare a poluarii:- surse de poluare naturala;

- surse de poluare artificiale, din cauza activitatii omului formate din: ape uzate si deseDupa provenienta poluantilor:- surse de poluare organizate (ape uzate menajere, industriale, agrozootehnice);- surse de poluare neorganizate.Contaminarea apelor subterane provine din urmatoarele surse principale:- scurgerile accidentale de reziduuri de la diverse f'abrici, dar si deversari deliberate

poluanti;- scurgerile de la rezervoarele de depozitare si conductele de transport subterane, ma

produse petroliere;- pesticidele folosite in agricultural care migreaza prin sol, fiind transportate de apa d

sau apa de irigatii;- ingrasamintele chimice;- deseurile si reziduurile menajere;- sarea presarata iarna pe sosele;- depunerile de poluanti din atmosfera.

Surse de poluare permanente naturale

Sursele naturale de poluare a apelor sunt in cea mai mare parte a lor surse cu permanent. Ele provoaca adesea modificari importante ale caracteristicilor calitative ainfluentand negativ folosirea lor.

Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt:- trecerea apei prin zone cu roci solubile constituie principala cauza de patrundere a un

in cantitati mari in apele de suprafata;- trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca im

cu particule solide antrenate;- vegetatia acvatica conduce la fenomene de impurificare variabile in timp, in fu

perioadele de vegetatie;- vegetatia de pe maluri: prin caderea frunzelor, a plantelor intregi, putrezirea si descom

lor 4


5/22

CAPITOLUL II

2. Tipuri de poluare

2.1. Poluarea naturala a apelor dulci

Poluarea naturala a apelor dulci este de mica importanta, deoarece se produce rar srestranse. Astfel de poluare se produce in paduri, atunci cand in parauri mici sau lacuri si frunze in mare cantitate, ceea ce duce la declansarea fermentatei, prin care se consuma mari coxigen si, poate duce la o mortalitate insemnata a faunei, cel putin in situatii sezoniere.

2.2. Poluarea chimica a apelor dulci

5


6/22

Poluarea chimica este foarte diversa, specifica activitatilor industriale domestice,etc., din care vom prezenta poluarea cu detergenti:

2.2.1 Sapunuri si detergenti

Detergentii sunt substante care poseda proprietati de curatire. Desi difera mult unidin punct de vedere fizic si chimic, ei au caracterul comun de a scadea tensiunea supelichidelor in care sint dizolvati, motiv pentru care sint denumiti si agenti de suprafata (35)vechi detergenti utilizati au fost sapunurile, sarurile alcaline ale acizilor grasi superiori. Dinsaounurile prezinta neajunsul de a nu putea fi utilizate in medii acide sau in apele dureinsolubilitatii derivatilor lor alcalino-terosi, s-a simtit nevoia prepararii unor agenti de curatinu prezinte acest inconvenient. S-a ajuns astfel la prepararea de detergenti sintetici, mult masi economiei decit sapunurile, motiv pentru care, dupa cel de al doilea razboi mondial, acesteaau fost inlocuite intr-o mare masura prin detergenti sintetici. In ultimele doua decenii, detergentilor in gospodarie si industrie in industria textila indeosebi a atins un grad atiincit astazi nici industria si nici economia casnica nu se mai pot lipsi de ei.

Intr-adevar, noii detergenti sintetici prezinta remarcabile proprietati de spalare si marifata de sapun. Ei nu sint influentati de duritatea ori aciditatea apei, dau spuma abundenta si atit cu apa calda, cit si cu apa rece, iar prin dizolvarea in apa se comporta neutru, crutindu

fibra si culoarea tesaturii spalate. Lenjeria spalata cu detergent! sintetici nu pastreaza miros spsimplificarea procesului de spalare a dus mai usor la automatizarea acestuia.

Actiunea de spalare a detergentilor se explica prin orientarea particulara a catenei atode carbon in raport cu suprafata obiectului de spalat. Prin micsorarea tensiunii superficiamoleculele cle detergenti se acumuleaza cu suprafata de contact dintre solutia apoasa scufundat in solutie pentru a fi spalat, dispunindu-se astfel incit catena atomilor de carbon sespre suprafata obiectului de spalat gruparea lipofila in timp ce cealalta extremitate a la

afinitate pentru apa (-S03Na) gruparea hidrofila se indreapta spre apa. Moleculele decare acopera suprafata obiectului de curatat desfac particulele de murdarie (grasime si alte imcare se gasesc astfel inconjurate de moleculele de detergent, ale caror grupe hidrofile, afland periferie, impiedica particulele de impuritati sa se aseze din nou pe obiectul spalat.

6


7/22

7


8/22

Dupa natura gruparii polare hidrofile, se disting doua mari clase de detergenti : detergen(anionici si cationici) si detergenti neionici

2.2.2. Tipuri de detergenti

Formulele. tip ale acestor detergenti pot fi reprezentate dupa cum urmeaza :a)detergenti anionici, reprezentati indeosebi prin:

8


9/22

Functiunile S03 sau OS03 pot fi inlocuite prin functiile fosforice, tiosulfurice, sulfon b) detergentii cationici sunt reprezentati prin saruri de amoniu cuaternar, de tipul:

in care : R1R2R3 corespund unor catene liniare.R4 corespunde adesea unui lant aromaticX ,, unui halogen sau radical acid oarecarec) detergentii neionici rezulta din polimerizarea mai multor molecule de oxide de me

corpi prezentand un hidrogen mobil. De exemplu, un alcool va reactiona succesiv cu un nmolecule de oxid de etilena pentru a forma un nou alcool polioxietilen de tipul urmator :

Aceste lanturi polioxietilenice se pot fixa pe : acizii grasi, alcoolii grasi, alchilfenolamide grase etc. Utilizarea cea mai larga o au detergentii anionici, folositi intr-o proportie75/o> si sunt reprezentati, indeosebi, de alkil-benzen-sulfonati (ABS).

De aceea, problema poluarii surselor de apa cu detergenti se refera eel putinmomentul de fata la detergentii anionici, respectiv la alkil-benzen-sulfonati (40).

Majoritatea detergentilor sintetici existenti in comert au doi constituenti majori : detagentul tensioactiv, care in general este ABS, si o serie de substante adjuvante (un amestecsodice : fosfati, carbonati, sulfati, silicati, perborati etc.).

Prezentam alaturat, compozitia a trei varietati de detergenti din care rezulta ca acrfssodice sint prezente in toate trei formulele (31).

IABS. . . . . . . . . . . .2235%Silicat de sodiu . . . . . . . . . .5 9%

Polifosfati de sodiu . . . . . . . . 3748%Sulfat de sodiu . . . . . . . . 1219%Carhoximetilceluloza sodica . . . . . . . 0,5-%

IIDetergenti organici . . . . . . . . 1025%Polifosfati de sodiu . . . . . . . . 30-40%

9


10/22

Silicat de Na . . . . . . . . . 5-10%Sulfat de Na . . . . . . . . 10-20%Perborat de Na . . . . . . . . . 14-18%Carboximetilceluloza . . . . . . . . 0.5-1%Azurant optic . . . . . . . . . 0.1-0.2%

IIIDodecil benzen sulfonat . . . . . . . .10%Sulfonat de lauril . . . . . . . . .5%Polifosfat de Na . . . . . . . . .50%Metasiicat de Na . . . . . . . . .5%Perborat . . . . . . . . . .8%Clorura de Na . . . . . . . . . .1%Sulfat de Na . . . . . . . . . .19%EDTA, sare sodica . . . . . . . . .0.5%Carboximetilceluloza . . . . . . . . .0.5%Apa . . . . . . . . . . .1%

2.2.3 Surse de poluare

Substantele componente ale detergentilor care ajung in apele reziduale si cu ac

sursele de apa provin din:a)diversele intreprinderi industriale care folosesc detergentii sintetici (intreprinderi te

pielarie, apretare, vopsire etc.) sau care prepara detergenti ; b) folosirea menajera a detergentilor si utilizarea lor pentru curatirea strazilor ;c) terenurile agricole tratate cu insecticide ori fungicide care contin detergenti. concent

detergenti anionici, puse in evidenta in apele de baut, au ajuns pina la 2,6 mg/l la acele prov

10


11/22

sursele subterane, si 5 mg/1 la cele provenite din sursele de suprafata. In apele reziduale oconcentratia detergentilor ajunge pina la 10 mg/l pentru ca in apele reziduale rezultate din spajunga pina la 60100 mg/1

Agentii tensioactivi provoaca in ultimul timp impurificari sunt mai accentuate ale asuprafata si indeosebi ale acelora cu debit mic si care primesc cantitati mari de ape reziduale

detergenti. Concentratii de 1 mg/1 si chiar concentratii mai mici provoaca spumarea aconsiderat ca principala obiectie a poluarii apei cu detergenti. Conferirea unui gust si miros paapei a fost remarcat chiar la concentratii mici. Persoanele cu o acuitate gustativa deosebitagustul conferit de ABS apei la doze de 3 mg/1 si chiar la 1 mg/1. Oricum, la concentratiile dedetergent!, care sint admise in apa de baut, nu se poate sesiza un gust particular chiar de catrafinati testatori. Se pare insa ca gustul si mirosul nu ar fi datorate detergentului proprcelorlalte substante organice impurificatoare care insotesc detergentul. Intradevar, s-a con piagul pentru aparitia gustului si mirosului este de 16 mg/l detergent sau chiar mai mult, cocare nu se intilnesc de obicei in sursele de apa.

Totusi, se considera ca numai cantitati mari de detergenti anionici pot conferi apei udezagreabil. In ceea ce priveste gustul apei, acesta nu ar fi alterat decit la concernratii de pestABS.

Formarea spumei nu depinde insa numai de detergenti, ci si de prezenta sarurilor mincalciu si magneziu), a proteinelor si produsilor de degradare ale acestora, a particulelor sdivizate etc. Orice factor care provoaca scaderea tensiunii superficiale favorizeaza formare

Or, scaderea tensiunii superficiale, determinate de prezenta ABS, este mult accentuata in ionilor de calciu in solutie. Scaderea tensiunii superficiale este si mai intensa prin adau proteine. Detergentii se adsorb la suprafata unor substante aflate in efluentii reziduali ori raurde degradare organica, ioni de calciu etc.), ceea ce explicit formarea de spume abundente chiar in rauri unde detergentii se gasesc in cantitati mici (sub 1 mg/1). Astfel, intr-o apa distmg/1 ABS, spuma este putin abundenta si dispare rapid, in timp ce in apele de canal este sufmg/1 ABS pentru a produce spumare abundenta si stabila. Pragul de concentratie al ABS in a

si apa de baut. de lacare incepe sa se formeze spuma stabila este de 0.3-0.4mg/l.

11


12/22

2.2.4. Efectul utilizarii detergentilor in exces

Detergentii sintetici provoaca si unele dificultati in prelucrare apelor reziduale si a suprafata. Dupa unii autori, prezenta detergentilor in apa supusa decantarii, provoaca o sedceva mai redusa a substantelor in suspensie. Intr-o anumita concentratie, detergentii famentinerea in suspensie a substantelor fin divizate, crescand incarcatura in aceste subefluentului. Dupa alti autori, detergentii maresc viteza de decantare a particulelor mai mmicroni in timp ce sedimentarea particulelor sub 25 microni este incetinita.

Detergentii in concentratii de 45 ppm interfera cu procesele de coagulare a apeiformati in loc sa se depuna, plutesc la suprafata bazinului de decantare, impiedicind astfel sedsubstantelor in suspensie si ca atare clarificarea apei. In unele situatii, floculii nu se mai sediiar spuma formata in bazinul de decantare ajunge pina la 1,20 m grosime.

Tratamentul biologic al apelor reziduale, si indeosebi acela cu namol activat, pare ainfluentat de prezenta detergentilor. Agentii tensioactivi reduc gradul de oxigenare al acantitatea de oxigen solubil reprezinta un factor esential in eficacitatea tratarii apelor rezidnamol activat. O marire a debitului de aer este necesara pentru a compensa reducerea coeficioxigenare. Cind reducerea coeficientului de absorbtie a oxigenului este de 65%, nu se poateepurare normala decit triplind debitul de aer.

Detergentii sintetici nu influenteaza defavorabil flora microbiana proteolitica aeroba. S

aceasta flora are rolul de a degrada substantele organice in procesul de epuratie. Or, pina la d 2 gr/1 de alkilsulfonat nu s-a constatat nici o influenta toxica asupra florei proteolitice. Iflora nitrifianta este net inhibata la concentratii de detergenti anionici de tipul alkilsulalkilarilsulfonatilor in doze de 612 mg/1, pentru ca la doze de 5060 mg/1 aceasta flora sinhibata Incepind din anul 1954, s-a semnalat spumarea apei intr-o serie de puturi, poluarii cu detergenti a straturilor subterane de apa. In apa fantanilor situate la periferia unor pus in evidenta prezenta detergentilor in cantitati variind intre 0,1 si 10 mg/l.

12


13/22

Poluarea apelor subterane s-a facut in urma deversarilor in straturile superficial al(puturi absorbante) a apelor reziduale rezultate din spalatorii publice, gospodarii etc. Cum d pot persista nedescompusi in sol timp de 13 ani, ei pot fi antrenati in pinzele subterane de atimp mai mult sau mai putin indelungat in raport cu natura straturilor de sol. Poluarea apelorcu ABS constituie o problema mult mai serioasa decit poluarea apelor de suprafata, deoar

ramine insidioasa, neobservata multa vreme, pina cind pinza subterana de apa este interesata intindere. In astfel de imprejurari, masurile de remediere necesita ani de zile pentru a da satisfacatoare si pentru a se produce autopurificarea apei

Detergentii ar putea mari per-meabilitatea solurilor si favoriza patrunderea altor s poluante, ca substante gudronoase cancerigene, germeni si virusuri etc. Aceste substante, canormal ar fi retinute in sol, ar putea traversa straturile de sol in prezenta detergentilor, ajungin pinzele subterane de apa.

Prin apa de baut poluata cu detergenti, prin fructe, legume si alte produse alimentare saceeasi apa, ca si prin vesela etc., se ingereaza zilnic mici cantitati de detergenti, care nu aefecte nocive asupra sanatatii omului si animalului). Gradul de toxicitate al acestor detergentia fi destul de redus. Chiar la copiii care au ingerat accidental cantitati enorme de solutie de menajeri si la care s-au produs intoxicatii acute, acestea nu au dat loc la accidente mortale. D pentru un adult de 65 kg ar fi de 80 g detergent. Dar, absorbtia de doze mici si repetate de det putea avea influenta nociva asupra organismuiul? Numeroase experiente efectuate pe om animale de laborator au aratat ca, chiar dupa administrarea timp indelungat de cantitati

detergent, nu s-a observat nici o modificare patologica care sa fie pusa. pe seama efectuludetergentului.

Unele substante care se gasesc in apa, ca funingine, reziduuri de cauciuc, si de gudrominerale si produsi de combustie, substante recunoscute ca avind proprietati cancerigeintensifica aceasta actiune in prezenta detergentilor.

Aparitia carcinoamelor gastrice la soarece in urma ingestiei de hidrocarburi pocancerigene este mai frecventa si mai rapida in cazul administrarii lor concomitent cu s

tensioactiva(Acest autor dovedeste experimental ca 3,4-benzpirenul administrat animalelor i25 gamma/zi timp de 400 de zile nu determina formarea carcinoamelor decit daca este adm prezenta agentilor de suprafata dizolvati in apa de baut. Alti cercetatori insa arata, ca adminisloturi de soricei 3,4-benzpiren si detergenti in apa si alimente, nu constata diferente intre acesloturile martor, la care nu se asocia detergentul cu benzpiren.)

Absorbtia substantelor toxice aflate intr-un curs de apa este influentata de cantitatea dsolvit din apa. Cind concentratia oxigenului solvit este redusa, efectul substantelor toxice s

13


14/22

proportional cu scaderea acestei concentratii. Aceasta explica de ce intr-un rau poluat, cu coscazute de oxigen, concentratii mici de substance nocive pot avea un efect toxic.

Subliniem faptul ca prezenta spumelor in cantitati importante si stabile la suprafata arau impiedica reoxigenarea apei, actionand ca un strat izolator fata de aer, ceea ce duce laconcentratiei de oxigen solvit din apa.

2.2.5 Modalitati de neutralizare a detergentilor din ape

Tinand seama de faptul ca detergentii se gasesc astazi pretutindeni in sursele de apa, ince ajung pina la 100 mg/1 in apele reziduale rezultate de la spalatorii, 10 mg/1 in apele rorasenesti, 5 mg/1 in apele de suprafata si 2,5 mg/1 in unele surse subterane de apa, se pune modalitatilor de indepartare a lor prin procesele de epurare a apelor reziduale si de tratare asuprafata. Exista multiple posibilitati a caror eficienta este insa uneori destul de redusa, mocare foarte putine dintre ele au intrat in practica curenta ; printre acestea mentionam :

a) oxidarea detergentilor absorbiti la suprafata in strat molecular, cu ajutorul catalizatoapei oxigenate. In acest fel se oxideaza rapid laurilsulfatii. ABS este insa foarte greu de atacat

b) precipitarea cu ajutorul unui agent cationic. Adaugarea unui detergent cationic la o detergent anionic duce la formarea unui precipitat si deci la posibilitatea indepartarii lui.

c) elimiriarea prin coagulanti. Dat fiind faptul ca detergentii sint adsorbiti la s particulelor solide aflate in suspensie, s-a propus folosirea de coagulanti pentru eliminarea detdin ape. Sulfatul de aluminiu, sulfatul feric, bentonita asociata cu sulfatul de aluminiu sau a

urma asociat cu silicatul de sodiu activat sa dau rezultate mediocre ;d) adsorbtia detergentilor cu diverse substante adsorbante carbune activ, aluminiu

pamant de diatomee, nisip a dat, de asemenea, rezultate mediocre. Carbunele activat si activat impreuna cu sulfatul de aluminiu au dat cele mai bune rezultate, dupa Sigward si Wesl

e) schimbatorii de ioni pot elimina pina la 99% din detergenti;f) spumarea provocate prin aerare poate elimina pana la 8590/o din detergenti, d

concentrarea puternica a detergentilor in spuma14


15/22

Procedeul cel mai eficient de indepartare a detergentilor din apele reziduale ramine biodegradarii lor sub influenta florei microbiene si a enzimelor acesteia. Atata timp cat a losapunul ca agent de spalare, biodegradabilitatea lui usoara, intr-un timp scurt, nu ridica pentru instalatiile de epurare si pentru protectia sanitara a cursurilor de apa. Odata cu udetergentilor sintetici anionici de tip ABS pe scara tot mai larga, descompunerea lor pe cale

foarte anevoioasa si partiala, a ridicat probleme dificile privind indepartarea lor in statiile de e protectia sanitara a cursurilor de apa.

Rata de degradare a acestor detergenti, detergenti duri", este foarte lenta. Ei nu se dein statiile de epuratie decat intr-o proportie de 2030%, iar ajunsi in cursurile de apa, persismari distante de locul de deversare. Detergentii sintetizati in ultima vreme, detergentii caracterizeaza prin aceea ca sunt usor degradabili pana la o proportie de peste 90% in sepuratie si cursurile de apa.

Detergentii moi isi datoresc biodegradabilitatea lor usoara faptului ca in molecula continute catene liniare si nu ramificate, asa cum contin detergentii duri. Felul si amramificarilor in structura hidrocarburilor alifatice utilizate la fabricarea detergentilor de tip Afoarte mare importanta asupra comportarii lor biologice in apele reziduale si apele de suprafaamplasarea ramificatiilor in constitute unui ARS creste, cu atit creste si rezistenta lui la de biologica. Degradarea biologica intampina dificultati, mai ales cand sint prezenti izomeri catomi de carbon cuaternari la locul de legatura dintre inelul benzenic si catena hidrocarbuhidrocarburile alifatice folosite la fabricarea detorgentilor vor fi mai puternic ramificate, c

vor obtine detergenti mai greu degradabili. Factorii de care depinde viteza de degradare bdetergentilor sint :1. Lungimea lantului hidrocarburii : cu cat create lungimea lantului alkilic, cu atit viteza de a detergentului este mai crescuta. Viteza de degradare creste la C6 pina la C12, cand se atingmare viteza de degradare.

Peste C12, viteza de degradare scade din nou pina la C14 C15, pentru ca de la C1viteza sa creasca iar, dar fara a atinge viteza de degradare a C12.

Detergentii care se vor fabrica in viitor vor trebui, de aceea, sa aiba o catena alkilica fomedie din 12 atomi de carbon.2. Pozitia radicalului fenil : cu cat radicalul fenil se gaseste mai spre centrul lantului alkilidegradarea este mai dificila3. Pozitia sulfonatului : pozitia para a sulfonatului face ca ABS sa fie mult mai repede decit pozitia orto.4. Ramificarea catenei :

15


16/22

a) prezenta unei grupari metilice fie la extremitatea lantului, fie langa fenil intirzie putin degr b) gruparea cuaternara puternic ramificata la un capat al lantului, langa fenil, are un efect slvitezei de degradare a compusuluic) atuncicand gruparea fenil-sulfonat este la un capat, iar celalalt capat este blocat de o structura cu

degradarea este mult mai dificila, mai lenta si dupa o perioada de inductie mai lunga ; in sunt detergenti. cunoscuti ca greu degradabili

Apecierea biodegrabilitatii detergentilor, adica a vitezei de descompunere si eliminartimp, se poate efectua limitand cele doua procedee curete de epurare a apei: filtrarea biolonamol activat. In prezenta unui mediu de cultura bogat in substante nutritive, in care s-a introdetergent acela a carui biodegradare vrem sa o testam microorganismele se dezvolta izile foarte mult. Ele consuma intai substantele nutritive cu care erau obisnuite (hidrocarb proteinele mediului), ajungand la o dezvoltare maxima. Dupa ce stratul nutritiv obisnuconsumat, se constata o oprire in crestere a germenilor, de o durata mai lunga sau mai scurttimp germenii sint obligati sa se adapteze la noul substrat nutritiv, detergentul. Adaptarea germacest nou substrat. respectiv aparitia de enzime capabile de a-1 ataca, si inceperea consumarieste marcata printr-o reluare a dezvoltarii germenilor si printr-o scadere a cantitatii de dAdaptarea si apoi dezvoltarea florei microbiene variaza ca timp, dupa cum detergentul estegreu biodegradabil.

Trebuie sa mentionam ca nu toti germenii sint capabili de a se adapta la noul substr

metaboliza. In cazul unei actiuni bacteriostatice ori bactericide a detergentului, se constata odezvoltarea florei microbiene si o disparitie progresiva a acesteia in timp, cantitatea de draminand constanta. Prin urmare, testul de biodegradabilitate va trebui interpretat tinand seareducerea detergentului, cat si de variatia cantitativa si calitativa a florei microbiene. In condiamplasarea si viteza modificarilor se poate urmari prin masurarea oxigenului utilizat, in car pot folosi doua metode importante : determinarea CBO5 si a respiratiei celulare la aparatul Wcazul oxidarii complete a detergentilor, cu eliberarea grupului sulfonat sub forma de ion sulf

si determinarea acestuia din urma

16


17/22

CAPITOLUL III

CONTROLUL POLUARILOR SURSELOR DE APA

Controlul poluarii surselor de apa cu detergenti si masurile de combatere a acestei polconstituie o preocupare in intreaga lume, ar putea fi rezumate in linii mari, astfel :a) determinarea cu regularitate a cantitatilor de detergenti in efluentul statiilor de epu

apele de suprafata si subterane si in retelele de distribute ; b) imbunatatirea metodelor de determinare a cantitatilor mici de detergenti sintetici an

apele reziduale brute, din efluentul statiilor de epuratie si din sursele de apa ;c) efectuarea de cercetari, in vederea introduceri de noi metode de tratare a apelor rezi

de ameliorare a actualelor metode, pentru a realiza o descompunere mai rapida si mai codetergentilor ;

d) cercetarea posibilitatilor de fabricare a unor detergenti pe baza de substante usor oxactualele statii de epuratie a apeior reziduale. Inlocuirea alkilsulfonatilor ramnificati, greu de prin altii liniari usor degradabili, reprezinta o tendinta generala, iar intr-o serie de tari chiar leg

In Anglia, Comitetul tehnic care se ocupa de problema detergentilor sintetici nu recomcu toata fermitatea fabricarea de detergenti moi, deoarece, pe linga cheituielile mari implicdetergenti moi nu sunt in intregime degradati in cursul epurarii apelor reziduale, efluentul s

epuratie continand inca o oarecare contitate de produsi tensioactivi. De aceea, in Anglia problema fabricarii unor detergenti care sa aiba avantaje superioare chiar alkilsulfonatilor lisa indeplineasca urmatoarele doua conditii :

a) sa fie complet degradabili, intr-un timp mult mai rapid decit ABS linear. In acest sco benzenic trebuie sa lipseasca din structura detergentului, deoarece prezenta lui inhiba prdegradare a moleculei de detergent ;

17


18/22

b) sa nu ridice probleme tehnologice complicate, care sa fie dezavantajoase fabricandetergenti, iar produsul finit sa aiba aceeasi eficienta de curatire ca si actualii produsi. Ssulfatii alcoolilor grasi ar indeplini aceste conditii; experimental in testele lor de biodegradolandezii au reusit sa-i indeparteze complet. In Italia, s-a preparat un detergent complet biod prin expunerea unor hidrocarburi la raze gamma. In tara noastra, problema detergentilor s

acuitate crescanda, datorita faptului ca, in urma cresterii consumului din ultimii ani, prezentasemnalata in apa multor rauri.

Astfel, in unele ape puternic impurificate, ca spre exemplu pariul Dimbu, s-au gasit 7-detergenti anionici iar in altele care primesc deversari industriale importante ca Prahova, Cibin, s-au gasit concentratii ce depasesc 3 mg/1. In celelalte rauri, concentratiile consdepasesc pe cele permise.

In apa de baut, prezenta detergentilor, peste cantitatile admise, poate duce la formarea si gust particular desi in aceste cantitati nu prezinta pericol de toxicitate. Totodata, concentratide detergenti in sursele de apa de suprafata indica nivele crescute de poluare cu ape reziduale

Din cele prezentate, rezulta ca in tara noastra, ca si in majoritatea tarilor din iume, pimpurificarii apelor cu detergenti se pune cu seriozitate, dat fiind pe de o parte consumucrescut de detergenti sintetici, iar pe de alta parte, decelarea in cantitati destul de importante in parte din raurile noastre a prezentei detergentilor. De aceea, masurile de protectie sanitara a sapa impotriva poluarii cu detergenti trebuie sa constituie o preocupare sustinuta a tuturor orsarcina carora cad aceste atributii. Profilarea industriei detergentilor pe fabricarea de pro

degradabili biologic in statiile de epurare si cursurile de apa, epurarea riguroasa a tuturor aindustriali si menajeri ce contin detergenti si elaborarea unor masuri legislative in acest scoconstitui un stavilar pus din vreme, impotriva cresterii poluarii surselor de apa cu detergenconsecintelor lor sanitare, tehnico-economice.

18


19/22

CAPITOLUL IV

POLUAREA MARILOR CU DETERGENTI

Folosirea detergentilor pentru emulsionarea petrolului din mareele negre avut adesea enocive decat petrolul. Astfel, detergentii sunt foarte toxici pentru moluste, crustacei, alge mar

Ei actioneaza asupra fitoplanctonului, prin cresterea permeabilitatii membrane lor celuce permite trecerea usoara a substanfelor dizolvate si duce, in final la moartea celulelor.

S-a constat ca algele care traiesc in mediu salmastru, unde variatia salinitatii este imsunt mai rezistente la actiunea detergentilor si sunt mai bine adaptati la reglarea osmotica adatorita eurihalinitafii.

De asemenea, detergentii par a fi responsabili de disparitia unor fanerog de pe litoralMediterane.

Cercetarile au demonstrat ca o concentrate de 100 ppm de detergenfi in ape.de mare impiediclarvele tinere de viermi anelizi din genulSabellaria sa construiasca tuburi proiectoare. Molustcrustaceele si pestii litorali, dispar in totalitate,din zonele neritice care sunt poluate cu deterge

19


20/22

CAPITOLUL V

EFECTELE ECOLOGICE ALE DETERGENTILOR

Principalul inconvenient produs de utilizarea detergentilor este ca, chiar in concentratiinumai 1 mg/1 apa, detergenti produc spumarea apei, spuma care iti atinge uneori si 1 m groaceasta are ca efect perturbarea schimburilor oxigen cu atmosfera, ceea ce duce la rfotosintezei fitoplanctonului si la asfixierea zooplanaonului si chiar a pestilor. Incepand din

s-a constatat transformarea apei si in puturi, aceasta ca urmare a poluarii apelor subterane cu veniti din apele reziduale deversate pe sol.

- Prin apa de baut sau prin fructele si legumele spalate cu apa care contine detergeingereaza zilnic anumite cantitati de detergenti, dar care par a avea efecte importantorganismului.

- Detergenti au totusi o toxicitate proprie, iar cand concentrafia lor apa depaseste 1 provoaca accidente grave la pesti, salmonidele fiind cele mai sensibile, ele nesuportand mai mg la litru de apa.

- Unele plante acvatice, cum sunt specii ale genului Potamogeton paorta o concentramg/1, apoi Ranunculus acvatilis suporta o concentratie de 1mg/l iar bacteriile sunt mai rezisuportand concentratii de 60 mg/1.

- Sub influenta detergentilor dispar aproape in totalitate molustele,crustaceele libsedentare (crabi, creveti) sau pestii litorali. Fauna bentonica libera, de asemenea, din cauza pdetergenti, producand mortalitatea la crustacee, lamelibranhiate, echinoderme.

20


21/22

Prezenta detergentilor in apele uzate provoaca mari dificultati in procesul de epurare aChiar in cantitati foarte scazute, de numai 0,05 mg detergent/1 de apa; randamentul statiilor deste redus cu cca 20%.

21


22/22

Bibliografie

1. Stoica Godeanu -Tehnologii ecologice si ingineria mediuiui , Editura Bucura Mond, Bucure

1998.

2. Victor Tufescu, Mircea Tufescu - Ecologia si activitatea umana , Editura Albatros, Bucures1981.

3. Rodica Ciarnau, Maria Bud - Ecologie si protectia mediului , Editura EconomicPreuniversitaria, 2004.

4. Ion Pisota, Iuliu Buta - Hidrologie , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

5. Niculina Ghenescu, Gheorghe Dragusoiu - Ecologie , Editura LVS Crepuscul, Ploiesti, 2004.

Poluarea Apelor Cu Deter Gen Ti

Documents

Transcript of Poluarea Apelor Cu Deter Gen Ti