Politici Sociale Proiect

7/22/2019 Politici Sociale Proiect

1/7

1.Natura problemei, 2.Cauzele problemei,3.Politici si programe operationale,4.Scopuri,obiective si tipuri de

interventii,5.Concordanta dintre valorile personale si tipurile de interventie.

O problema social grava o constituie consumul de droguri,care este foarteraspandit si care a impanzit toata lumea.Drogurile constituie o problemaingrozitoare a carei seriozitate devine cu fiecare zi mai vizibila. Problemeleproduse de abuzul de droguri si de traficul ilegal sunt printre cele mai graveprobleme cu care se confrunta lume de astazi,amenintand generatiileviitoare.

Definitia fizica: Drogul este o substanta - solida, lichida sau gazoasa- care, introdusa in organism, modifica imaginea asupra propriei persoane

si asupra realitatii nconjuratoare.

Drogurile au fost create de oamenii de stiinta pentru anumite situatiilimita,una dintre acestea fiind razboaiele. Efectele drogurilorerau "benefice"pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa rezistein regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nasteresubstantele excitante - droguri in forma primara. Tot razboaiele au dus ladezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, unmedicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizatca morfina administrata in mod repetat duce foarte repede la dependenta

fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial se credea ca nu da dependenta asa demare ca morfina. In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori maimare decat cea de morfina. Dupa primul razboi mondial, aceste substanteau inceput sa fie consumate in toata lumea. Pana la sfarsitul anilor '30, eleerau legale. Comercializarea lor, in timp, a dus la profituri enorme scoasein afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru 353h77dpiata neagra. Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America deSud si Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta.

Dependenta de heroina a fost cunoscuta in SUA inainte de cel de-al doilea razboi mondial, dar a fost afectata doar o mica minoritate deoamenii.

In anii 1980 in SUA , iar mai tarziu in Eurpa de Vest, a aparut undrog


2/7

si mai ucigator: crack, un nou derivat al cocainei. Cocaina, fabricata dinfrunzele plantei de coca, era cunoscuta de la sfarsitul secolului al XIX-leasi, la fel ca heroina, nu a fost imediat recunoscuta ca provocanddependenta (era chiar unul dintre ingredientii originali ai bauturii Coca-Cola). Prin anii 1960 era consumat doar de cateva persoane bogate sielegante, dar in clipa in care drogul a inceput sa fie fabricat si sub formamai ieftina de tigara crack, a fost recunoscut ca o problema majora.

In 1986 in SUA se vorbea deja despre o epidemie de crack sidrogul devenise cunoscut si in Europa. Guvernele au inceput sa aloce maimulte resurse in lupta impotriva drogurilor, dar procesele erau lentedeoarece problema era atat de complexa. De exemplu, prin arestareatuturor consumatorilor de droguri nu se obtinea mare lucru (in afarasuprasolicitarii politiei si a sistemului de penitenciare) daca acestia nu

puteau fi constransi sa renunte la acest obicei. Campaniile de consiliere side prevenire au avut un oarecare impact in a convinge oamenii sa evitesau sa renunte la consumul de droguri,dar, cu toate acestea, numarulconsumatorilor a continuat sa creasca. Impactul a fost foarte mare in randultinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate fata de anturaj, auinceput sa consume.

Situatia interna. Legata de problema drogurilor= Societatearomaneasca a fost luata prin surprindere de acest flagel al drogurilor,ivindu-se astfel probleme foarte grave atat in justitie, cat si in lumea

medicala. Reactiile stangace si intarziate ale autoritatilor au favorizatfenomenul toxicomaniei care a ajuns sa fie devastator.

Consumul de droguri este o activitate de mare risc. Unele droguri pundirect sanatatea in pericol, atunci cand sunt consumate in cantitati mari siuna dintre caracteristicile dependentei este cererea unei cantitati cat maimari pentru a atinge starea de bine. Optimismul artificial si iluzia mentineriiautocontrolului sunt si ele periculoase din cauza ca afecteazarationamentul.

In practica cel mai mare pericol este acela ca utilizatorul nu va avea baniipentru a-si plati viciul si a avea un mod de viata normal si astfel se va dabatut, intrand intr-o lume dominata de droguri , unde crima si prostitutiasunt singurele modalitati de continuare a vietii. Apoi consumatorul dedroguri devine nu numai o persoana nefericita, ci si o problema sociala.

Unele droguri au fost acceptate de mult timp de catre societate.Alcoolul, nicotina din tutun si cofeina din cafea si ceai sunt droguri care pot


3/7

provoca un anumit grad de dependenta celor care le consuma. Campaniileimpotriva fumatului au devenit tot mai vehemente dupa ce s-a constientizatriscul asupra sanatatii, iar sofatul dupa consumul de alcool a fost interzisdin cauza ca a dus la producerea unor accidente rutiere serioase. Darfumatul si consumul bauturilor alcoolice au fost lasate la latitudinea fiecaruiindivid.

Se spune ca abuzul de droguri este o crima,fara victime,deoarece iiafecteaza doar pe cei care consuma. Comertul cu droguri este un mijlocprin care cei saraci pot castiga bani,dar realitatea este ca cei mai multidintre acesti traficanti devin ei insisi victime ale drogului,si in acest cazbanii pe care ii castiga nu ii pot ajuta nici pe ei,nici familiile lor. Schimbarileproduse de traficanti sunt evidente in faradelegile de tot felul ale strazii :furturi, incendieri, asasinate.

Cu totii suntem afectati ntr-un fel sau altul de traficul de droguri.Amploarea problemei actuale a narcoticelor depaseste preocuparile fortelorde ordine si ale lumii medicale, constituind o amenintare pentru ordineaeconomica si sociala a lumii. Un lucru alarmant este vrsta din ce n ce maifrageda a tinerilor care ncep sa consume droguri.

Plecnd de la nivel social vom observa ca problema drogurilor nuse localizeaza cu preponderenta n cadrul unei anumite categorii sociale,deci, nu putem numi drogul ca fiind un virus, cauzat de anumiti factoribiologici dezvoltati datorita saraciei. n cadrul societatii noastreproblematica drogurilor ocupa o din ce n ce mai mare amploare, iar ceimai afectati fiind tinerii si familiile acestora.

Adolescenta este varsta la care aparea nevoia de identificare, dea se gasi si intelege pe sine si pe cei din jur. Este varsta experientelorpersonale, varsta cautarii coordonatelor proprii sufletului si corpului, varstadescoperirii dimensiunilor realitatii.Drogul are de multe ori forma unei astfelde experiente, care reuneste: curiozitatea, dorinta de a incerca ceva nou,de a experimenta totul, dorinta de a-si ridica performantele intelectuale sichiar dorinta de a fi modern pur si simplu. Autori americani care au studiat

fenomenul, au demonstrat ca exista o adevarata "foame" de a descoperi sicunoaste realitatea inconjuratoare in toate ipostazele incitante si sensurileei profunde.

Un alt aspect deosebit este ca drogul incepe sa fie din ce in ce maiprezent in principalele grupuri in care se poate afla adolescentul la aceastavarsta: anturajul si scoala. Este ceea ce determina formarea unui modelbiopsihosocial, care este dezvoltat de interactiunea dintre factorii


4/7

psihologici, de mediu si cei fiziologici.Adesea, atat in mediul scolar si universitar, cat si in anturajele

obisnuite, are loc un fenomen de imitatie in grup, in care adolescentii,copiindu-si "eroul", recurg la drog, si in care factorul psihologic estedeterminant. Orice consumator dovedeste, de asemenea, o dorintapatologica de a-si face adepti, personalitatea lui fiind neinteleasa de ceicare nu au venit in contact cu drogul. Este cert insa ca, sub efectuldrogului, adolescentii par a depasi dificultatile si incertitudinile si

isi gasesc o iluzorie siguranta si identitate.Astfel, cei care cerceteaza acest fenomen spun ca

halucinogenele le permit consumatorilor "sa pluteasca"; este un voiaj care iiface sa iasa din dificultatile si contradictiile cotidiene si sa se simta stapanipe situatie. Adolescenta este si varsta tensiunilor emotionale si angoaselor,

aparent de neinteles pentru cei din jur. De multe ori, pentru adolescentiibulversati de propriile intrebari, de barierele si agresiunile, mai mult saumai putin reale, din exterior, drogul pare singura si cea mai buna solutie.

In profilul psihologic al tanarului consumator domina trasaturilenevrotice, dependenta afectiva, intoleranta la frustrare, angoasele deseparatie, izolarea si dependenta afectiva, iritabilitatea, timiditatea sihipersensibilitatea. Are loc o opozitie a eului impotriva lumii, pe care oconsidera un element agresiv, nedrept si opresiv. Solutia pe careadolescentul in cauza o gaseste pentru a rezolva aceste conflicte esteretragerea intr-o lume construita, determinata si intretinuta de drog.

Aceasta lume il face fericit, ii satisface instinctele primare, ii estompeazapentru un timp conflictualitatea.

In urma unor studii s-a constatat de altfel, la consumatorii dedroguri, prezenta unei stari emotionale necontrolate si demonstrative, insensul alienarii fata de cei din jur si al unui slab control al impulsivitatii.

Autocunoasterea si autodefinirea, rezolvarea propriilor probleme estelimitata, pe langa acestea, si de imaturitatea cognitiva a adolescentului.

Astfel, principalii factori de risc ce pot determina consumul dedroguri ar putea fi: toate tulburarile emotionale, anxietatile, depresiile,

insingurarile, frustrarile si conflictele interpersonale. Faptul ca unii tineriadolescenti consuma droguri arata in continuare ca exista baraje denetrecut intre oameni si generatii.

Consecintele consumului de droguri in Romania sunt dezastruoase,cum arfi:


5/7

Micsorarea potentialului productiv al tarii

Micsorarea potentialului de aparare al tarii

Scaderea populatiei (prin mortalitatea juvenila si prin scadereanatalitatii)

Cresterea infractionalitatii si a criminalitatii

Ponderea detinutilor tineri va fi mai mare decat a celor in varsta

In acest caz ,interventia Statului se impune ca necesitate prin unelemasuri,cum ar fi: Combaterea patrunderii in tara a drogurilor :

-Tirurile si orice fel de mijloace de transport care tranziteaza teritoriulRomaniei sa fie urmarite si supravegheate de lucratorii Ministerului deInterne (S.R.I),prin personalul abilitat,pe etape de drum,pana la iesirea dintara.

-lucratorii de la Vama sa controleze mai constiincios vehiculele care au cadestinatie diverse firme din tara. Depistarea traficantilor de droguri:

-Organele de Politie sa depisteze centrele zonale de distribuire,pentru ca egreu de crezut ca parintii si cei 55 de mii de toxicomanii stiu de unde sa-siprocure zilnic drogurile de la cei cateva mii de distribuitori,politistii nu stiu. Lupta impotriva coruptiei:

-sa se combata mai vehement coruptia unor functionari publici,incepandcavamesii si terminand cu celalalte persoane implicate in procesul desupraveghere a vamilor. Masuri terapeutice::

Concomitent cu combaterea traficului de droguri se impune sa se ia masuriradicale de vindecare a toxicomanilor,cum ar fi :

-infiitarea de centre de tratament gratuit


6/7

-asistenta bolnavilor pana la vindecarea lor deplina,cu alte tratamente decatcele medicamentoase si produse sintetice,care vindeca fizic pebolnav,temporar,i nu psihic.

-implicarea Bisericii se impune ca necesitate

-toxicomanii sa nu mai fie tratati ca niste delicventi,ci ca niste bolnavi tot atatde grav ca si bolile epidemiologice. Combaterea traficului de droguri si tratarea toxicomanilor sa constituie o

politica de Stat dusa de Parlament si Guvern,pentru ca altfel vom asista laun dezastru demografic national.

In vederea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, ca etapapregatitoare, este si armonizarea legislatiei privind combaterea traficului si

consumului de droguri .Pana in prezent, la noi sunt in vigoare urmatoarele legi :. Legea 73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante. Instructiunile nr. 103/ 1970 pentru executarea prevederilor Legii nr.73/1969 privind regimul produselor si al substantelor stupefiante. Legea 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri. Ordin nr. 4425/ 2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit dedroguri. Programul de sanatate 2.15 (2002) al Ministerului Sanatatii si Familiei-Terapia dependentei de droguri

. Programul de sanatate 1.5 (2002) al Ministerului Sanatatii si Familiei-Promovarea sanatatii si educatiei pentru sanatate.

Legea 73/1969 si instructiunile nr 103/1970 se adreseaza maimultor segmente care intervin in circuitul substantelor cu regim stupefiant.Astfel Legea se refera la urmatoarele aspecte :o Fabricarea si conditionarea produselor si substantelor stupefiante ;o Depozitarea, manipularea, ambalarea si transportul produselor sisubstantelor stupefiante ;

o Activitatea cu produse si substante stupefiante in unitatile sanitare ;o Activitatea cu produse si substante stupefiante in laboratoare ;o Dotarea cu produse si substante de prim ajutor de pe vapoare si avioane ;o Dezintoxicarea toxicomanilor ;o Date referitoare la circulatia produselor si substantelor stupefiante.

Legea 143/2000 Privind combaterea traficului si consumului dedroguri ilicite in sectiunea dispozitii generale face distinctia intre drogurile


7/7

de mare risc ,termen ce se gaseste in legislatia europeana ca si droguri tarisi droguri de risc sau droguri usoare din legislatia europeana.

Cultivarea, producerea, fabricarea experimentarea, prepararea,transformarea,vanzarea drogurilor de risc se pedepseste cu inchisoarea dela 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Daca aceleasi activitati se referainsa la droguri de mare risc, pedeapasa este de la 10 la 20 de ani.Introducerea sau scoaterea din tara precum si importul si exportul dedroguri de risc se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani iar dacasunt implicate droguri de mare risc inchisoarea este de la 15 la 25 de ani.

Cultivarea, producerea, fabricarea, cumpararea sau detinerea pentruconsum propriu se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 5 ani.In lege este subliniat ca indemnul la consumul ilicit de droguri sepedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Toxicomanii care se prezinta de bunavoie la o unitate medicala

specializata pentru a beneficia de tratament , pot beneficia deconfidentialitate.

In data de 17/18 iunie 2004 Consiliul European a invitat Consiliul saconsimta la o Noua Strategie Europeana pe Droguri pentru perioada 2005-2012 pana in decembrie 2004.Aceasta noua Strategie pe Droguri estebazata in primul rand pe principiile fundamentale ale Uniunii Europene ,sustinand cu prioritate valorile esentiale le Uniunii : demnitatea umana,libertate, democratie,egalitate, solidaritate, statul de drept si respectareadrepturilor omului.Strategia urmareste sa protejeze si sa imbunatateascastarea de bine a societatii si a individului, sa promoveze sanatatea publica ,sa ofere un nivel ridicat de securitate pentru cetateti si sa adopte o politicaechilibrata in abordarea problemei drogurilor.

Strategia europeana pe Droguri 2005-2012 va urmari rezultateleurmatoare concrete : '' Reducerea masurabila a consumului de droguri,adependentei si a riscurilor medicale si sociale prin dezvoltarea siimbunatatirea unui sistem de reducere a cererii care sa fie efectiv si integrat,bazat pe rezultate stiintifice care sa includa prevenirea, interventia rapida,tratamentul, prevenirea riscurilor si reintegrarea sociala in statele membreUE. Masurile de reducere a cererii trebuie sa ia in considerare toate

problemele sociale si medicale produse de consumul si abuzul de droguriprecum si de policonsum, impreuna cu substante psihoactive legale cumsunt alcoolul si tutunul ''.

Politici Sociale Proiect

Documents

Transcript of Politici Sociale Proiect