Politici si Tratamente Contabile privind Evaluarea Initiala si Ulterioara a Imobilizarilor Corporale

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE

PROIECT DE DIPLOMPOLITICI I TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND EVALUAREA INIIAL I ULTERIOAR A IMOBILIZRILOR CORPORALECOORDONATOR: Prof. Univ. Dr. Niulescu Ileana STUDENT:

BUCURETI2007CUPRINS:

CAPITOLUL I STADIUL CUNOATERII IN DOMENIU

1.1. Definiia i obiectivele imobilizrilor corporale...

1.1.1. Clasificarea imobilizrilor corporale

1.2. Recunoaterea imobilizrilor corporale.

1.2.1. Evaluare la data intrrii in patrimoniu (intrare)

1.2.2. Evaluarea ulterioar..1.3. Reevaluarea imobilizrilor corporale.1.4. Amortizarea1.4.1. Elementele i durata de amortizare a imobilizrilor corporale.1.4.2. Valoarea amortizabil i valoarea rezidual.1.4.3. Metode de amortizare1.4.4. Revizuirea metodei de amortizare1.5. Deprecierea activelor imobilizate..1.5.1. Criterii de recunoatere a deprecierii activelor.1.5.2. Valoarea recuperabil i pierderea de valoare a unui activ...1.5.2.1. Preul net de vanzare sau Valoarea just minus costurile de vanzare1.5.2.2. Valoarea de utilizare.. 1.5.3. Contabilizarea pierderii de valoare... 1.5.4. Reluarea pierderilor din depreciere...1.6. Ieirea din patrimoniuCAPITOLUL II STUDIU DE CAZ

1. Caracteristicile firmei S.C. GRAUL S.A 2. Tratamentul contabil al imobilizrilor corporale 2.1.Evaluarea la intrare 2.2. Amortizarea imobilizrilor corporale...2.3.Evaluarea initial a imobilizrilor corporale...2.4. Reevaluarea imobilizrilor corporale.CONCLUZII I PROPUNERI..

BIBLIOGRAFIE.

ANEXE.3

5

6

7

9

11

14

16

17

19

21

21

22

23

24

25

26

27

28

30

31

31

34

35

41

44

47

48

Politici i tratamente contabile privind evaluarea iniial i ulterioar a imobilizrilor corporaleCAPITOLUL I STADIUL CUNOATERII IN DOMENIU Reuita unei intreprinderi in realizarea beneficiilor economice viitoare depind de deciziile de investire luate in prezent. Din punct de vedere contabil o investiie const in achiziia i / sau producia unei imobilizri corporale; imobilizri necorporale sau imobilizri financiare.

Din punct de vedere practic a ponderii activelor imobilizate in structura activului bilanier, cea mai mare, a intreprinderilor care produc i presteaz servicii, o deine imobilizrile corporale. Activele imobilizate sunt definite in IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare ca toate acele active care nu sunt clasificate in categoria activelor curente.

Reglementrile contabile din Romania definesc activele imobilizate ca acele active ale unei intreprinderi destinate utilizrii pe o perioada indelungat in activitatea acesteia. Astfel active imobilizate reprezint bunurile i valorile destinate s serveasc o perioad indelungat in activitatea entitaii economice i care nu se consum sau se inlocuiesc dupa prima lor utilizare i, ca atare, nu sunt destinate comercializarii.

1.6. Definiia i obiectivele imobilizrilor corporale

Imobilizrile corporale sunt definte de Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS) prin IAS 16 imobilizri corporale ca fiind: elemente tangibile care:(a) sunt detinute pentru a fi utilizate in producia de bunuri sau prestri de servicii, pentru a fi inchiriate terilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative;

(b) este preconizat a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade;

IAS 16 Imobilizri corporaleare ca obiectiv descrierea tratamentului contabil pentru imobilizrile corporale iar, in cadrul acestuia, identificarea momentului de recunoatere a acestor active, a valorii lor contabile si a amortizrii aferenteStandardul prevede recunoaterea unei imobilizri corporale ca activ, in primul rand, atunci cand satisface definiia i criteriile de recunoatere pentru un activ, in general, aa cum sunt ele definite in Cadrul general de intocmire i prezentare a siuatiilor financiare.

Nu este interzis in Romania aplicarea strict a IAS 16 Imobilizri corporale dar este restricionat numai din punct de vedere fiscal. Astfel, fiscal sunt recunoscute numai reglementrile romaneti.

Romania aplic reglementrile contabile armonizate cu Directiva a-IV-a a Comunitailor Economice Europene aprobate prin ordinul Ministerului Finanelor Publice nr. 1752/2005.

Potrivit O.M.F.P. nr. 1752/2005 imobilizrile corporale sunt definite ca fiind active care sunt utilizate pe parcursul unei perioade indelungate, mai mari de un an , i sunt deinute de intreprindere pentru a fi utiliate in producia de bunuri i servicii, pentru a fi inchiriate teilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative. Reglementrile contabile romaneti tind s se alinieze cu Standardele Internaionale de Contabilitate. Pe larg alinierea la reglemetarile internaionale s-a efectuat in decursul timpului prin unele acte legislative cum ar fi in cazul imobilizrilor corporale:

-- Lege pentru amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale (legea nr.15/1994) precum i norme metodologice privind aplicarea legii, privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale i necorporale

--Catalog privind clasificarea si duratele normale de funcionare a mijloacelor fixe (HG Nr.2139/2004).

--Hotarari de Guvern privind reevaluarea imobilizrilor corporale si stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe ( HG nr.403/2000, HG nr.1553/2004, HG nr.983/1998, HG nr.500/1994 HG.nr.26/1992 ). Cu excepia HG.403/2000 si HG nr.1553/2004 care au avut ca baza reevaluarea imobilizrilor in funcie de valoarea just celelalte hotarari au avut ca baz actualizarea imobilizrilor cu indicii de inflaie. Aceast metoda s-a luat in calcul avand in vedere ca pana in anul 2000 Romania a avut o economie hiperinflaionist.

Imobilizrile corporale mai sunt cunoscute i sub denumirea de active corporale, active tangibile sau imobilizri fizice, terminologii care tind a fi inlocuite cu denumirea propie standardelor internaionale, aceea de imobilizri corporale.

1.6.1. Clasificarea imobilizrilor corporale

Activele corporale, comform reglementrilor din Romania, au urmatoarea structur:

terenuri si constructii;

instalatii tehnice si masini;

alte instalatii, utilaje si mobilier ;

avansuri si imobilizari corporale in curs.Comform reglementrilor din Romania, imobilizrile corporale reprezint obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si ndeplinesc cumulativ urmtoarele conditii: are o valoare mai mare decat limita stabilit prin lege ;

are o durata normal de utilizare mai mare de un an.

Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi care formeaz un singur corp, la incadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intregului corp, lot, si set.

Un loc aparte in clasificarea imobilizrilor corporale il au terenurile, care se disting de celelalte elemente datorit caracteristicilor diferite ale acestora. Contabilitatea terenurilor se face pe doua categorii: terenuri propriu-zise i amenajrile de terenuri.

Terenurile propriu-zise pot fi evideniate pe urmatoarele grupe: terenurile agricole i silvice, terenuri fr construcii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu construcii i altele. Amenajrile de terenuri cuprind: racordarea terenurilor la sistemele de alimentare cu ap i energie; imprejmuirile; lucrrile de acces; lucrrile de irirgaii, desecri, indiguiri. Terenurile nu se amortizeaz deoarece durata lor de viaa este considerat nedeterminat datorit proprietailor de a se regenera.Nu pot fi considerate imobilizri corporale: motoarele, aparatele i subansamblele imobilizrilor corporale, care inlocuiesc componente uzate; acestea sunt inregistrate ca stocuri; sculele, dispozitivele folosite la fabricarea produselor in serie sau utilizate in executarea comenzii; construciile i instalaiile provizorii; pdurile; prototipurile care servesc ca model la executarea produciei de serie; echipamentele de lucru si protecie; animalele care nu au indeplinit condiiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de ingraat, psrile i coloniile de albine; cheltuielile privind reparaiile de orice fel, care se fac la mijloacele fixe, i au ca scop restabilirea strii tehnice iniiale prin inlocuirea componentelor uzate.

1.7. Recunoaterea imobilizrilor corporalea) Primul criteriu de recunoatere se consider c este indeplinit dac intreprinderea stabilete cu suficient certitudine c va fi beneficiara unor beneficii economice viitoare prin folosirea bunului respectiv, ceea ce presupune c ea va primi atat avantajele aferente activului respectiv cat i riscurile aferente acestuia. Beneficiile economice viitoare se pot exprima prin cele mai diferite forme de avantaje viitoare, cum ar fi obinerea de venituri, reduceri de cheltuieli, avantaje economice, sociale sau de alt natur.

b) Al doilea criteriu de recunoatere este mai uor de verificat in cazul achiziiilor de imobilizri corporale. Intrucat tranzaciile prin care are loc intrarea in posesia bunului identific i costul acestuia.

c) Indeplinirea primei condiii pentru ca un activ s fie recunoscut ca o imobilizare corporal presupune ca: activul s fie detinut de intreprindere; activul s aib una din urmatoarele destinaii: producia de bunuri; prestarea de servicii; inchirierea la teri; folosirea in scopuri administrative.

d) Cea de a doua condiie pentru ca un activ s fie recunoscut ca o imobilizare corporal este ca activul respectiv s poat fi folosit pentru o durata mai mare decat o perioada. In legislatia national aceast condiie este exprimat prin bunuri cu o durat mai mare de un an.In cazul in care elementele unei imobilizri corporale au durate de via diferite sau aduc beneficii entitaii intr-un mod diferit, utilizand metode de amortizare diferite, standardele recomand recunoaterea lor separat.

Exemplu: O societate care deine o fabrica de ingheat achiziioneaz o linie tehnologic care conine i formele in care se toarn ingheata. Dac forma are o durat de utilizare mai mic decat utilajul i, totodata, se poate uza moral din cauza cerinelor pieei, aceasta se contabilizeaz ca activ separat.

1.2.1. Evaluare la data intrrii in patrimoniu (intrare) Evaluarea este procesul prin care se determin valorile la care elementele din situaiile financiare sunt recunoscute in bilan i in contul de profit i pierdere la data raportrii. Metoda contabilitii folosete pentru exprimarea bneasc a tuturor existenelor i modificrilor elementelor patrimoniului, procedeul de evaluare. Pentru evaluarea activelor in situaiile financiare sunt utilizate diverse baze de evaluare in combinaii variate, asa cum sunt prezentate in Cadrul general de intocmire i prezentare a situiilor financiare i preluate prin reglementrile din Romania. Ele includ urmtoarele:

Conform principiului recunoaterii, societile evalueaz toate costurile imobilizrilor sale corporale atunci cand apar. Aceste costuri includ costurile iniiale pentru achiziionarea sau construcia unor elemente de imobilizri corporale, precum i costurile care apar ulterior pentru inlocuirea sau intreinerea acestora.A) Costuri iniialeEvaluarea la intrare este utilizat la inregistrarea curent a operatiilor economice care genereaz micri de natura intrrilor. La data intrrii in unitate, bunurile se evaluaeaz i se inregistreaz in contabilitate la valoarea de intrare, denumit valoare contabil, care se stabilete conform O.M.F.P. nr. 1752/2005 la:

a) la cost de achiziie pentru activele achiziionate de la teri.

Costul de achiziie reprezint preul de cumprare, taxe de import i alte taxe ( cu excepia acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritaile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli de achiziie a bunurilor. Reducerile comericiale nu fac parte din costul de achiziie. Acolo unde este cazul, costul iniial include si costurile estimate pentru demontarea i mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfaritul duratei de viat util a acestuia.

b) la cost de producie pentru bunurile produse in entitate.

Costul de producie cuprinde costul de achiziie al materiilor prime i materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de producie, precum i cota cheltuielilor indirecte de producie ataate proporional cu gradul de folosire a activitaii bunului produs in intreprindere.

Pierderile de materiale, manopera, cheltuielile de depozitare, regiile (cheltuielile) generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor in forma i locul final, precum i costurile de desfacere reprezint exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci trebuie recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit.

c) la valoarea just suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bun voie intre doua pri aflate in cunotin de cauz, in cadrul unei tranzacii, cu preul determinat obiectiv. In acest caz valoarea just se substituie costului de aciziie.

d) la valoarea de aport pentru activele imobilizate intrate in societate cu ocazia asocierii, fuziunii, se stabilete in funcie de preul pieei, utilitatea, starea i amplasarea acestor active.

B) Costuri ulterioare Principiul standardului IAS 16 este acela c cheltuielile ulterioare aferente trebuie adugate la valoarea contabil a activului, numai atunci cand se estimeaz c intreprinderea va obine beneficii economice viitoare suplimentare fa de performanele estimate iniial ca fiind corespunzatoare. Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie recunoscute drept cheltuieli in perioada in care au fost suportate.

Cheltuielile privind intreinerea i repararea imobilizrilor corporale nu se adaug la valoarea iniial intrucat acestea au ca scop pstrarea nivelului beneficiilor iniiale i sunt inregistrate pe costurile perioadei reflectandu-se in contul de profit i pierdere.

Cheltuielile privind inlocuirea imobilizrilor - pot fi intalnite doua situaii: inlocuirea total (scoaterea din folosin a activului vechi i achiziionarea i punerea in funciune a activului nou, cheltuielile fiind capitalizate.) i inlocuirea parial (dac inlocuirea prelungete durata de via util a activului, cheltuielile respective vor fi capitalizate).

Cheltuielile care conduc la ameliorarea modului de exploatare a unei imobilizri au ca efect fie creterea valorii sau duratei de via util, fie permit o diminuare a cheltuielilor de utilizare sau o cretere a profiturilor viitoare. Ameliorrile pot proveni fie din inlocuirea unui element uzat cu unul nou sau renovat, fie din transformarea i perfecionarea unui element existent. Astfel de cheltuieli trebuie capitalizate.1.2.2. Evaluarea ulterioar Contabilitatea trebuie s ofere o imagine fidel asupra ntregii activiti a ntreprinderii, informaiile oferite de oricare entitate trebuie s fie credibile, s descrie in mod corect tranzaciile. De aceea, cel mai important principiu contabil este acela al imaginii fidele.1.2.2.1. Evaluarea la ieire este utilizat la inregistrarea curent a operaiilor economice care genereaz micri de natura ieirilor. De regul, activele imobilizate sunt evaluate la ieire la valoarea lor de intrare.1.2.2.2. Evaluarea cu ocazia inventarierii se efectuez la incheierea exerciiului financiar cand, comform legii, are loc procesul de inventariere general. Evaluarea activelor imobilizate se efectuez la valoarea actual a fiecarui element, denumit valoare de inventar. Valoarea de inventar este stabilit in funcie de utilitatea bunului, de starea acestuia i de preul pieei.

Comform standardelor internaionale, activele nu ar trebui inregistrate la o valoare mai mare decat valoarea lor recuperabil. Valoarea recuperabil a unui activ este valoarea cea mai mare dintre preul sau net de vanzare si valoarea de utilizare.

Valoarea de utilizare este valoarea prezent a fluxurilor viitoare de numerar estimate, ce se asteapt s fie generate din utilizarea continu a unui activ i din vanzarea lui la sfaritul perioadei sale de via util. Ori de cate ori valoarea contabil depte valoarea recuperabil, adica valoarea care ar trebui recuperat prin folosirea sau vanzarea activului, trebuie recunoscut o pierdere din depreciere. In acest caz, valoarea contabil a activului este redus la valoarea recuperabil.

1.2.2.3. Evaluarea la inchiderea exerciiului (la bilan) se realizeaz in scopul intocmirii situaiilor financiare anuale. Imobilizrile se evaluaz i se reflect in situaiile finanaciare anuale la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabil, pus de acord cu rezultatele inventarierii. Valoarea contabil la data bilanului se determin pe baza regurilor de evaluare ulterioar recunoaterii iniiale. IAS 16 Imobilizri corporale stabilete tratamentele ce pot fi adoptate pentru evaluarea ulterioar a imobilizrilor. Sunt prevazute dou tratamente:

a. tratamentul contabil de baz care prevede c: ulterior recunoaterii ca activ, o imobilizare trebuie inregistrat la cost, mai puin orice amortizare cumulat aferent i orice pierderi din depreciere cumulate;

Vc = C A - P

b. tratamentul contabil alternativ permis, care prevede c: ulterior recunoaterii iniiale ca activ, o imobilizare corporal, respectiv un activ necorporal, trebuie inregistrat la valoarea reevaluat care reprezint valoarea just la momentul reevalurii, mai puin orice amortizare ulterioar cumulat aferent i pierderile ulterioare cumulate din depreciere. Reevalurile trebuie efectuate cu suficient regularitate in aa fel incat valoarea conmtabil s nu difere in mod semnificativ de valoarea care poate fi determinat pe baza valorii juste la data bilanului.

Vc = C A - P

Exemplu: O main a fost achiziionat la data de 20 decembrie 1995 i a fost recunoscut pentru un cost de 22.000 lei, determindu-i-se o valoare amortizabil de 20.000 lei i o durata de viaa util de 10 ani. In luna decembrie 2000, intreprinderea a procedat la o reevaluare a imobilizrilor corporale, maina fiind reevaluat la 16.000 lei. In luna iunie 2001, ca urmare a unui accident, maina a suferit o pierdere din depreciere estimat la 3.000 lei, In decembrie 2002, maina a fost reevaluat la 8.000 lei. Intreprinderea practic sistemul de amortizare liniar iar, cu ocazia reevaluarilor, experii nu au modificat durata de via util a mainii.

La 31 dec. 1999 se determin valoarea contabil:

Vc = C A P = 22.000 8.000 0 = 14.000 lei

La 31 dec. 2000 activul se masoar prin valoarea reevaluat:

Vr = Vj A P = 16.000 lei

La 31 dec. 2001 activul se masoar prin valoarea contabil:

Vc = Vr = Vj - A P = 16.000 3.200 3.000 = 9.800 lei

La 31 dec. 2002 activul se masoar prin valoarea reevaluat:

Vr = Vj A P = 8.000 lei

1.8. Reevaluarea imobilizrilor corporale

Potrivit Standardului, imobilizrile corporale reevaluate la valoarea just a acestora la data reevaluarii, iar valoarea just ca de obicei valoarea lor de piat; valoarea just este determinat pe baza unor evaluri efectuate, de regul, de profesionitii cu calificare in domeniul evalurilor. In practic, in ar noastr valoarea de pia a unui activ este determinat de experi autorizai de ANEVAR, fiind utilizate in principal trei metode de evaluare: metoda comparaiilor de pia; metoda de randament; metoda costurilor.

Atunci camd nu exist nici o posibilitate de a identifica o valoare de pia pentru un activ, activul respectiv se evalueaz la costul de inlocuire, mai puin amortizarea corespunzatoare.

Pentru evaluarea unor active la valoarea just, IASB definete acest concept ca fiind suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie intre dou pari aflate in cunotin de cauz, in cadrul unei tranzaii cu preul determinat obiectiv. Noiunea de valoare just este un obiectiv de evaluare a activelor, un atribut al valorii, care trimite la noiunea de pia.

Frecvena reevalurilor depinde de evoluia valorii juste a imobilizrilor corporale; o reevaluare se impune atunci cand valoarea just a imobilizrilor difer semnificativ de valoarea contabil a acestora. Unele imobilizri corporale pot fi reevaluate anual, cci sufer o diferen semnificativ intre valoarea just i cea contabil; pentru alte imobilizri corporale, reevalurile pot fi facute la 3 5 ani.

Standardul impune ins principiul conform cruia, in cazul in care un element al imobilizrilor corporale este reevaluat, atunci intreaga clas din care face parte acel element trebuie reevaluat.

In tara noastra reevaluarea imobilizrilor corporale a fost regementat inca din anul 1990 prin Hotararea de Guvern 945. Prin aceast hotarare s-a dat posibilitatea societailor s-i inregistreze mijloacele fixe la valoare ramas actualizat Aceast valoare ramas actualizat trebuia s in cont de valoarea de inventar inregistrat in contabilitate, valoarea de inlocuire i gradul de uzur la data reevalurii. Cu aceast ocazie s-au precizat i cateva metode de stabilire a valorii juste (metoda identificrii, metoda asimilrii, metoda corelrii). In Romania urmatoarele reevaluri s-au efectuat in baza unor indici medii de actalizare stabilii in funcie de mai mute criterii (HG 26/1992 , HG 500/1994si GH 983/1998)

HG nr.403/2000 privind reevaluarea imobilizrilor corporale a stabilit ca metod de reevaluare actualizarea cu indicii de inflaie .Valoarea reevaluat astfel stabilit se coreleaz cu utilitatea i cu valoarea de pia a bunurilor respective.

Pentru prima dat legislaia romaneasc s-a aliniat standardelor internaionale de contabilitate cand d posibilitatea entitilor s inregistreze in activul bilanier imobilizrile corporale la valoarea just.

HG.nr.1553/2004 precizeaz c reevaluarea imobilizrilor corporale se efectueaz in vederea determinarii valorii juste a acestora, inandu-se seama de inflaie, utilitatea bunului, starea acestuia i de preul pieei, atunci cand valoarea contabil difer semnificativ de valoarea just. n principiu, atunci cand ne referim la reevaluarea activelor fixe se folosesc in principal dou noiuni: valoarea de inregistrare in contabilitate i valoarea de pia, iar diferena dintre acestea este cunoscut sub denumirea de diferene din reevaluare.

Standardul Internaional de Contabilitate nr. 16, in paragraful 33, trateaz aspecte legate de amortizarea cumulat la data reevaluarii astfel, prevede ca evaluarea imobilizrilor corporale se poate face pornind de la valoarea brut sau valoarea ramas a acestora.

in cazul in care in reevaluare se pornete de la valoarea brut, se recalculeaz proporional i amortizarea acumulat pan la data reevalurii, astfel incat valoarea contabil a activului (valoarea ramas) s fie egal cu valoarea reevaluat;

in cel de al doilea caz, mai intai se elimin amortizarea cumulat pan la data reevaluarii i se supune reevalurii valoarea ramas, astfel incat, dup reevaluare, valoarea contabil va fi egal cu valoarea reevaluat a activului respectiv.

In exemplul prezentat anterior, maina a fost reevaluat in decembrie 2000, cand se prezenta in contabilitatea intreprinderii astfel:

Cost 22.000 lei

Amortizare cumulat 10.000 lei

Val. Contabil 12.000 lei

In cazul reevalurii, avand ca baz de pornire valoarea brut a activului (costul), se va determina o valoare reevaluat de 29.400 lei; se recalculeaz proporional si amortizarea cumulat care, reevaluat, va fi de 13.400 lei, valoarea contabil (net) fiind de 16.000 lei. Inregistrriile care ar trebui facute sunt:

Imobilizri corporale = Rezerve din reevaluare 7.400 lei

Rezerve din reevaluare = Amortizare cumulat 3.400 lei

In cazul reevaluarii, pornind de la valoarea contabil (net) a mainii (12.000 lei), se obine o valoare net sau noul cost al mainii, dupa reevaluare, inregistrarile fiind:

Imobilizri corporale = Rezerve din reevaluare 4.000 lei

Amortizarea cumulat = Imobilizari corporale 10.000 lei

In ambele cazuri, valoarea contabil (net) este de 16.000 lei, iar soldul contului de rezerve din reevaluare acelai, 4.000 lei

Diferenele din reevaluarea imobilizrilor corporale pot fi inregistrate in costurile de capitaluri proprii sau pot fi recunoscute ca venituri sau cheltuieli. Diferenele favorabile

Potrivit Standardului, in cazul in care valoarea contabil a unui activ este majorat ca urmare a unei reevaluari, aceast majorare trebuie:

inregistrat direct in creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de diferene de reevaluare sau recunoscut ca venit, in masura in care aceast majorare compenseaz o diferen nefavorabil din reevaluarea aceluiai activ, recunoscut anterior ca o cheltuial.Diferenele nefavorabileConform Srandardului, in cazul in care valoarea contabil a unui activ este diminuat ca rezultat al unei reevaluri, aceast diminuare trebuie:

recunoscut ca o cheltuial, sau scazut direct din surplusul din reevaluare corespunzator aceluiai activ, in masura in care compenseaz o diferen favorabil inregistrat anterior ca surplus din reevaluare.Reluand exemplul de mai sus, rezult urmatoarele: din reevalurile efectuate in anii 2000 si 2002 au rezultat diferene favorabile de 4.000 lei i respectiv 1.400 lei.

In decembrie 2000:

Vr Vc = 16.000 (22.000 10.000) = 4.000In decembrie 2002:

Vr Vc = 8.000 (16.000 6.400 3.000) = 1.400 diferenele favorabile s-au inregistrat in conturile de capitaluri proprii sub titlul diferene din reevaluare

Daca diferena din reevaluare in anul 2000 ar fi fost nefavorabil, se inregistra direct pe cheltuieli (4.000 lei), iar diferena din anul 2002 s-ar fi inregistrat integral pe venituri.

Daca diferena din reevaluare ar fi fost nefavorabil in anul 2000 (4.000 lei) i favorabil in 2002 (5.000 lei), diferena din anul 2000 trebuia inregistrat pe cheltuieli, iar cea din anul 2002 pe venituri (4.000 lei) i in conturile de capitaluri proprii (1.000 lei).

1.4. Amortizarea

IAS 16 Imobilizri corporale definete amortizarea ca fiind alocarea sistematic a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga sa durat de via util.

Amortizarea poate fi privit din mai multe puncte de vedere: contabil, economic si financiar. Din punct de vedere contabil, amortizarea reprezint micorarea valorii unui element de activ ca urmare a deprecierii prin folosirea lui de catre intreprindere intr-un anumit interval de timp, invechirii, concurenei, uzurii morale, etc. Aceast micorare trebuie s aib un caracter ireversibil, ceea ce permite delimitarea ei de noiunea de provizion. Din punct de vedere economic, diminuarea valorii unui element de activ, rezultand din depreciere, solicit pregtirea i inlocuirea acestuia cu altul nou.Ca urmare, achiziia i utilizarea imobilizrilor reprezint o cheltuial i un element al costului suportat de intreprindere, de aici, necesitatea constituirii fondurilor necesare reinnoirii imobilizrilor amortizabile, la sfaritul vieii acestora prin veniturile viitoare fr a recurge la contractarea de datorii sau la capitaluri proprii.

Din punct de vedere financiar, amortizarea este o surs de autofinanare a capitalului imobilizat care se constituie, chiar i in cazul in care intreprinderea nu realizeaz profit. Amortizarea este astfel o component de baz a capacitii de autofinanare (CAF).

Comform IAS 16 Imobilizri corporale, valoarea amortizabil a unui element de imobilizri corporale trebuie alocat in mod sistematic pe parcursul duratei de via util a activului. Metoda de amortizare folosit trebuie s reflecte modul in care beneficiile economice aduse de aceste active sunt consumate de catre intreprindere. Amortizarea contabil este determinat in urma estimrilor i calculelor rezultate din deciziile entitaii. Ea afecteaz elementele de imobilizri ale activului bilanier, in timp ce cheltuiala corespondent afecteaz contul de profit i pierdere. In schimb, amortizarea fiscal se determin in urma aplicrii reglemetrilor fiscale in vigoare. Amortizarea fiscal nu afecteaz performana intreprinderii, ci doar masa impozabil, implicit calculul impozitului pe profit. Diferenele care vor aparea intre rezultatul contabil i rezultatul fiscal vor genera, impozite amanate.

1.4.1. Elementele i durata de amortizare a imobilizrilor corporale Regulamentul de aplicare a Legii contabilittii nr. 82/1991 i Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale , reconsiderat prin Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, precizeaz c amortizarea se stabilete prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorilor de intrare a imobilizrilor corporale.

Durata amortizrii unei imobilizri corespunde, in principiu, duratei sale de utilizare exprimat in ani. Aceasta se stabilete in funcie de condiiile concrete in care ii desfaoara activitatea fiecare intreprindere i de regimul de lucru, pe categorii de bunuri.

Duratele normale de funcionare, precum i clasificarea imobilizrilor corporale din Romania, se stabilesc prin hotarare ale Guvernului, pe baza consultarii reprezentanilor asociailor patronali constituii la nivel national, conform legii.

Prin hotararea nr.2139/2004 Guvernul Romaniei a aprobat Catalogul privind clasificarea i duratele normale de funcionare a mijloacelor fixe. Catalogul cuprinde clasificarea mijloacelor fixe utilizate in economie i duratele normale de funcionare ale acestora, care corespund cu duratele de amortizare in ani, aferente regimului de amortizare liniar. In acest catalog pentru fiecare mijloc fix nou achiziionat se utilizeaza sistemul unor plaje de ani cuprinse intre o valoare minima i una maxima, existand astfel posibilitatea alegerii duratei normale de funcionare cuprins intre aceste limite. Astfel stabilit, durata normal de funcionare a mijlocului fizic ramane neschimbat pan la recuperarea integral a valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din funciune.

Investiiile efectuate la mijloace fixe sub forma cheltuielilor ulterioare au ca efect imbunatairea parametrilor tehnici iniiali, i duc la obinerea de beneficii economice viitoare. Amortizarea acestor investiii se face fie pe durata normal de utilizare ramas, fie prin majorarea duratei normale de utilizare cu pana la 10%, sau in cazul instituiilor publice pana la 20%. In cazul mijloacelor fixe achiziionate cu durata normala de funcionare neconsumat, pentru care se cunosc datele de identificare (data punerii in funciune, durata normal de utilizare ramas), recuperarea valorii de intrare se face pe durata normal de funcionare ramas. Pentru perioada in care mijloacele fixe nu sunt utilizate , recuperarea amortizrii acesteia se va face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normal de utilizare ramas, incepand cu luna urmatoare repunerii in funciune a acestora sau se micoreaz capitalurile proprii la data scoaterii din funciune.

Terenurile au in mod normal o durat de via nelimitat, i nu sunt supuse amortizrii. O cretere a valorii unui teren pe care este situat o cldire nu afecteaz durata de via util a cladirii, deoarece amandou sunt active individuale i sunt tratate individual din punct de vedere contabil.

Durata de via este: (a) perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate; sau (b) numarul de unitai de producie similare preconizate sa se obin din activ de catre o entiate.Durata de via uitil a unui activ poate fi mai scurt decat via sa economic. Estimarea duratei de utilitate a unei imobilizri corporale sau necorporale este o problem de judecat profesional, bazat pe experiena intreprinderii.

La determinarea duratei de via util trebuie luai in considerare o serie de factori, cum ar fi: uzura fizic estimat, producia fizic estimat, uzura moral aparut ca urmare a schimburilor sau imbunatairilor aduse procesului de produciei, limitele juridice.

Ca urmare, durata de viaa util a unui activ supus amortizrii poate fi mai mic decat durata sa fizic de viat.

1.4.2. Valoarea amortizabil i valoarea rezidual IAS 16 Imobilizri corporale precizeaz c valoarea amortizabil este costul activului sau o alt valoare substituit in situaiile financiare, din care s-a scazut valoarea rezidual.

Valoarea amortizabil reprezint costul activului dac intreprinderea are intenia s utilizeze bunul respectiv pan la sfaritul duratei sale economice de via. Dac intreprinderea hotarte s inlocuiasc bunul respectiv mai devreme de terminarea duratei economice de via, atunci valoarea amortizabil se determina prin deducerea valorii reziduale din costul de intrare al acesteia.

Costul activului reprezint suma platit in numerar sau echivalente de numerar, ori valoarea just a altor contraprestatii efectuate pentru intrarea unui activ, la data achiziiei sau a construiei acesteia.

Exemplu:

O intreprindere achiziioneaz un utilaj la cost de 80.000. Durata ecoomic de via a utilajului este de 4 ani, dar intreprinderea prevede vanzarea lui dupa 2 ani de utilizare.

Daca nu se deduce valoarea rezidual din costul utilajului, amortizarea liniar anual va fi de: 80.000/4 = 20.000 lei si o valoare net contabil de 80.000-(20.000 x2) = 40.000 lei.

Ins dac se ine cont de valoarea rezidual, care este spre exemplu de 30.000, atunci cheltuielile anuale cu amortizrile ar fi: (80.000-30.000)/2=25.000 lei.

Valoarea rezidual reprezint valoarea net pe care o intreprindere estimeaz ca o va obine pentru un activ la sfaritul duratei de via util a acestuia, dupa deducerea prealabil a costurilor de cesiune previzionate.

Pentru estimarea valorii reziduale, intreprinderea va folosii toate informaiile de care dispune, referitoare la active similare cu cele nou-achiziionate, active care au funcionat in condiii asemanatoare i care actualmente se gasesc la sfaritul duratei de via util, i pentru care exist o valoare rezidual estimat.

Exemplu :

Intreprinderea A a achiziionat o aparatur de lucru la inceputul exerciiului N destinat obinerii produsului B. La data achiziiei se impune masurarea valorii reziduale a activului. Masurarea valorii reziduale este data pornind de la informaiile de care dispune intreprinderea, stiind ca instalaia achiziionat inlocuiete una identic aflat la sfaritul duratei de via util i care a funcionat in condiii similare de exploatare pe duarata de 10 ani. Valoarea rezidual a vechii instalaii se ridic la 24 400 u.m. Pornind de la aceasta sum i luand in calcul eventulele modificri care pot aparea pe pia pe parcursul duratei de utilizare de 5 ani, se estimeaza pentru instalatie valoarea reziduala de 32000umDac nu se cunosc informaii suficiente la activele similare deinute sau nu se dein astfel de active, estimarea valorii reziduale se face culegand informaii cu privire la activele similare de pe piata; se ine cont de modificrile viitoare ce pot aparea pe pia. Determinarea valorii reziduale se face iniial, la achiziia activului, sau ulterior estimrii iniiale.

Valoarea rezidual a unui activ este deseori nesemnificativ i poate fi ignorat in calculul valorii amortizabile.Dac se apreciaz a fi semnificativ - se refer la acele active prevazute a fi utilizate de intreprindere pe o durat mai mic decat duarata lor de via economic.Exemplu: politica intreprinderii de a-i reinnoi parcul de maini la fiecare trei ani

Legislaia fiscal nu recunoate conceptul de valoare rezidual, valoarea amortizabil a unui activ imobilizat fiind data de titlul Impozitul pe profit ale art .24 Amortizarea fiscal din Codul fiscal.

Contabilitatea romaneasc nu se poate alinia prevederilor internaionale, profesionitii contabili considerand ca deducerea valorii reziduale din costul activelor i majorarea rezultatului nu se poate aplica, ca i in arile anglo-saxone ( in Romania, in practic, valoarea rezidual in calculul valorii amotizabile nu este luat in considerare.

1.4.3. Metode de amortizareMetoda de amortizare aleas trebuie aplicat in mod consecvent de la o perioad la alta, in afar de cazul in care apare o situaie special care necesit schimbarea metodei. In perioada in care se schimb metoda, efectul trebuie prezentat i cuantificat, iar motivul schimbrii trebuie menionat.Exist o serie de metode de amortizare ce pot fi utilizate pentru a aloca in mod sistematic valoarea amortizabil a unui activ de-a lungul duratei sale de via util.

IAS 16 nu impune anumite metode de amortizare, ci recomand s se in cont de:

metoda de amortizare folosit trebuie s reflecte modul in care beneficiile economice aduse de aceste active sunt consumate de intreprindere;

valoarea amortizrii corespunzatoare fiecarei perioade trebuie recunoscut ca o cheltuial, cu excepia cazului cand ea este inclus in valoarea contabil a unui alt activ.Amortizarea aferent unei perioade este in mod normal recunoscut drept cheltuial. Atunci ins cand beneficiile economice aduse de un activ sunt consumate de intreprindere in procesul de obinere a altor active, cheltuiala cu amortizarea este inclus in valoarea contabil a acelui activ.

In teoria si practica contabil se intalnesc mai multe metode de calcul a amortizarii: a) Metoda liniar sau metoda cotelor constante de amortizare se realizeaz prin includerea uniform in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, proporional cu numarul de ani ai duratei normale de utilizare a imobilizrilor corporale.Plecand de la duratele de via utile a activelor amortizabile i valoarea de intrare, se stabilete amortizarea anual. Aceasta se calculeaz fie raportand valoarea amortizabil a activului la durata sa de utilizare, exprimat in ani, fie prin ponderarea valorii amortizabile cu o rata de amortizare.

Exemplu:

O main a fost cumparat i pus in funciune la 01.01.2001, costul fiind de 110.000 lei; valoarea rezidual este estimat la 10.000 lei. Durata de via util este de 5 ani.Amortismentul linear

Data Amortizarea anual Amortizarea cumulat Valoarea contabil

110.000 (inclusiv valoarea rezidual) 01.01.2004 31.12.2001 20.000 20.000 90.000 31.12.2002 20.000 40.000 70.000

31.12.2003 20.000 60.000 50.000 31.12.2004 20.000 80.000 30.000 31.12.2005 20.000 100.000 10.000. - valoare rezidualCheltuieli de exploatare privind = Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de

amortizarea imobilizarilor transport, animalelor si plantatiilor

b) Metoda amortizrii degresive const in practicarea unor amortizri mai mari in primii ani de amortizare a bunului, asigurand astfel intreprinderii un avantaj fiscal prin amanarea de la plata impozitului pe profit. Anuitaile scad pe masura trecerii timpului.Rata constant de aplicat pentru calculul amortizrii degresive, se determin prin multiplicarea ratei aplicat in sistemul liniar al amortizrii cu un coeficient fiscal. Coeficienii fiscali prevazui in legea amortizrii sunt:

1,5 pentru o durat normal de utilizare intre 2 5, inclusiv 5 ani;

2,0 pentru o durat de utilizare intre 5-10 ani, inclusiv 10 ani;

2,5 pentru o durat de utilizare mai mare de 10 ani;

Amortizarea degresiv poate fi aplicat fie far a lua in calcul influenta uzurii morale (AD1), fie cu luarea in calcul a acesteia (AD2).

Exemplu: Rata liniar 20%

Coeficient degresiv 2 (de regul, coeficientul degresiv ia valori intre 1,5 si 2,5);

Rata degresiv 40%

Data Val de amortiz Amortizarea anual Amortizarea cumulat Valoarea

la incep ex contabil

1.01.2001 - - - 110.00031.12.2001 110.000 44.000 44.000 66.00031.12.2002 66.000 26.400 70.400 39.60031.12.2003 39.600 15.840 86.240 23.76031.12.2004 23.760 9.504 95.744 14.25631.12.2005 14.256 4.256 100.000 10.000 Val. rezidual

c) metoda amortizrii accelerate aplicat numai in Romania,const in inregistrarea unor amortizri de pan la 50% din valoarea de intrare in primul an de funcionare, dup care se trece la sistemul liniar.

1.4.4. Revizuirea metodei de amortizarePotrivit Standardului, metoda de amortizare aplicat activelor trebuie revizuit periodic si dac se constat o modificare semnificativ in modelul estimat al beneficiilor economice aduse de acele active, atunci metoda trebuie schimbat pentru a reflecta aceast modificare. Cand se schimb metoda de amortizare, este necesar i modificarea estimrilor contabile i, deci, cheltuiala cu amortizarea corespunzatoare perioadei curente i perioadelor viitoare trebuie ajustat.1.5. Deprecierea activelor imobilizateStandardul IAS/IFRS 36 Deprecierea activelor se aplic, in principal, imobilizrilor corporale, precum i imobilizrilor necorporale, inclusiv fondului comercial. Standardul explic modul in care o intreprindere revizuiete valoarea contabil a activelor sale, cum determin valoarea recuperabil a unui activ i cand recunoate sau reia o pierdere din depreciere.

O pierdere din depreciere a unui activ (P) se determina ca diferen intre valoarea contabil (mai mare) si valoarea recuperabil (mai mica) ale acestuia.

P = Vc - Vrec

Valoarea recuperabil (Vrec) a unui activ este suma cea mai mare dintre preul de vanzare al unui activ (Pn) i valoarea lui de utilizare (Vu).

Valoarea de utilizare (Vu) este valoarea prezent a fluxurilor viitoare de numerar estimate, ce se ateapt sa fie generate din utilizarea continu a unui activ i din vanzarea lui la sfaritul perioadei sale de via util.

Preul net de vanzare (Pn) este suma ce se poate obine din vanzarea unui activ, de bun voie, intre pari aflate in cunotiin de cauz, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat de obiectiv. La fiecare dat a bilanului, o entitate trebuie s evalueze dac exist vreun indiciu c deprecierea a avut loc. Acolo unde exist un indiciu c deprecierea a avut loc, entitatea trebuie s estimeze valoarea recuperabil a activului. IAS 36 Deprecierea activelor ofer principiile pe care entitatea trebuie s le ia in considerare cand stabilete dac a avut loc sau nu o depreciere:

Surse externe de informaii: o scdere semnificativ a valorii de pia a activului; schimbri nefavorabile in mediul tehnologic, economic, juridic sau de piat al activelor; evoluia ratelor dobanzilor pe piaa de capital care afecteaz semnificativ valoarea de utilizare i implicit valoarea recupereabil; valoarea contabil a activelor nete ale intreprinderii este mai mare decat cea capitalizat pe pia.Surse interne de informaii: performana economic a unui activ mai puin bun decat cea estimat; modificri in maniera de utilizare a activului (intrerupere sau vanzarea anticipat); uzura moral si degradarea fizic a activului.

Pierderea din depreciere trebuie recunoscut imediat ca si cheltuial in contul de profit i pierdere, in afar de cazul in care imobilizarea corporal este inregistrat la valoarea reevaluat iar, cu ocazia reevaluarii, o diferen favorabil s-a inregistrat in capitalurile proprii pan la nivelul diferenei anterioare din reevaluare, iar diferena este recunoscut ca i cheltuial.

1.5.1. Criterii de recunoatere a deprecierii activelorComform IFRS desprindem trei criterii de recunoatere a depreceierii activelor si anume:a) Criteriul permanenei: Recunoaterea unei pierderi din depreciere are loc dac se consider ca aceasta este permanent. Este greu de stabilit in practic dac o pierdere din depreciere este permanent sau nu. Riscurile care apar prin aplicarea acestui criteriu, sunt legate de apariia unor intarzieri in recunoaterea unei deprecieri, i de piederea din vedere a calitaii activului de resurs generatoare de beneficii economice viitoare.

b)Criteriul probabilitaii: acest criteriu presupune ca deprecierea activului este foarte probabil. Acest criteriu se refera la:

-utilizarea unui declanator al recunoasterii bazat pe valoarea neactualizat a fluxurilor de trezorerie i far alocarea costului cu dobanzile;

-recunoaterea ca evenimente intampltore care apar ulterior datei bilanului, respectiv ca datorie i cheltuial dac este probabil ca evenimentele viitoare s confirme c, dei s-a inut cont de toate recuperarile conexe, un activ a fost depreciat sau o datorie a survenit la data bilanului; iar valoarea pierderii poate fi estimat in mod rezonabil.

O asemenea variant a fost respins de IASC deoarece factorii de probabilitate sunt deja incorporai in estimarile valorii de utilizare i in cerinta ca valoarea recuperabil s fie cea mai mare valoare dintre preul net de vanzare i valoarea de utilizare.

c)Criteriul economic: recunoaterea contabil se face de fiecare dat cand valoarea recuperabil este sub valoarea contabil.

La estimarea valorii timp a banilor i a riscurilor specifice unui activ, atunci cand trebuie stabilit dac un activ este depreciat, sunt luai in considerare i factorii probabilitaii sau permanenei pierderii din depreciere.

1.5.2. Valoarea recuperabil i pierderea de valoare a unui activO depreciere are loc atunci cand valoarea net contabil a unui activ depaete valoarea lui recuperabil. Valoarea recuperabil este definit ca fiind cea mai mare valoare dintre valoarea just a unui activ sau a unei unitai generatoare de numerar minus costurile de vanzare i valoarea sa de utilitate.

Nu va fi intotdeauna necesar s se calculeze ambele valori. Atunci cand una dintre ele pare a fi mai mare decat valoarea contabil, atunci activul nu este depreciat i, prin urmare, nu e nevoie s se calculeze valoarea recuperabil.

Exemplu:

O societate are un autoturism. Valoarea contabil net este de 162.000. Valoarea just minus costurile de vanzare estimat este de 178.000. In aceast situatie, intreprinderea nu mai trebuie sa estimeze valoarea de utilizare, deoarece preul net de vanzare, depind valoarea contabil net, arat c activul nu este depreciat.

1.5.2.1. Preul net de vanzare sau Valoarea just minus costurile de vanzare Preul net de vanzare reprezint valoarea primit din vanzarea unui activ intr-o tranzacie cu pre determinat obiectiv, dupa deducerea oricaror costuri suplimentare directe aferente cedarii. Cel mai bun exemplu pentru preul de vanzare al unui activ este preul dintr-un angajament ferm de vanzare din cadrul unei tranzacii desfaurate in condiii obiective, ajustat in funcie de costurile marginale aferente cedarii activului respectiv. In situaia in care acest pre nu este disponibil, atunci trebuie folosit preul curent folosit prin licitaie. Valoarea just minus costurile de vanzare se determin pe baza celor mai bune informaii disponibile pentru a reflecta suma (diminuat cu marimea costurilor de cesiune) pe care o intreprindere ar putea s o obtin, la data inchiderii exerciiului, prin vanzarea activului, intr-o tranzacie, in condiii de concuren normal. Costurile aferente ieirii includ taxele legale i costurile de transport.Acestea trebuie deduse din preul net de vanzare.Exemplu:

O societate achiziioneaz o main in valoare de 10.000 lei.Dup 4 ani societatea este obligat s fac imbunatiri depozitului unde sunt amplasate mainile, costurile fiind de 2.000 lei. La sfaritul primului an de utilizare valoarea net contabil a mainii este de 6.000 lei. Maina ar putea fi vandut pe pia la preul de 8.500 lei.Preul net de vanzare reprezint preul de vanzare 8.500 lei, care nu ia in considerare costurile ulterioare pe care intreprinderea le va efectua dupa 4 ani, in suma de 2.000 lei. Valoarea recuperabil de 8.000 lei este mai mare decat valoarea net contabil de

6.000 lei, rezult c activul nu este depreciat.

1.5.2.2. Valoarea de utilizare reprezint valoarea actualizat a fluxurilor viitoare de numerar estimate, ce se asteapt sa fie generate din utilizarea continu a unui activ i din cedarea lui la sfaritul perioadei sale de via util, intr-o tranzacie in care preul este determinat in mod obiectiv,dupa deducerea costurilor de cedare estimate.Fluxurile de numerar reprezint intrrile i ieirile de numerar generate de utilizarea unui activ. Ele nu trebuie confundate cu profitul contabil.

Fluxurile viitoare de numerar trebuie sa includ: 1. intrrile viitoare de numerar rezultate din utilizarea continu a activului

Exemplu: sumele incasate din vanzarea produselor obinute prin utilizarea activului

2. ieirile viitoare de numerar generate de pregtirea activului

Exemplu: cheltuielile cu reparaiile efectuate pentru meninerea activului la acelai potenial tehnologic

3. fluxurile nete de numerar rezultate din vanzarea activului la sfatitul duratei utile de via

Exemplu : suma pe care o intreprindere se asteapt s o obin din vanzarea activului de bun voie, la sfaritul duratei utile de via, intre pari aflate in cunotin de cauz, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv, dupa deducerea costurilor estimate ale vanzarii

Exemplu :

Intreprinderea estimeaz c exist doua scenarii pentru fluxul de trezorerie viitor: o prim posibilitate vizeaz fluxuri viitoare de 100.000 lei cu o posiblitate de realizare de 20%, i a doua vizeaz fluxuri de 200.000 lei cu probabilitate de 80%.

Cel mai probabil flux de trezorerie viitor va fi de 200.000 lei, iar fluxul de trezorerie viitor este estimat la 100.000 x 20%+200.000 x 80% = 180.000 lei.

Rata de actualizare trebuie s fie rata inainte de impozitare ce reflect evaluarile pieei curente ale valorii-timp a banilor i riscurile specifice activului. Rata de actualizare nu trebuie s reflecte riscurile pentru care estimrile viitorului flux de numerar au fost ajustate.

Din punct de vedere al intreprinderii pot fi avute in vedere urmatoarele rate de actualizare: a) media ponderat a capitalului; b) rata de imprumut suplimentar a intreprinderii; c) alte rate de imprumut. Nivelul ratei de actualizare depinde de factori precum: nivelul ratei fara risc, de marimea riscului prin riscul economic i cel financiar, i de rata anual a inflaiei.

1.5.3. Contabilizarea pierderii de valoare O pierdere din depreciere se produce atunci cand valoarea recuperabil a unui activ este mai mic decat valoarea sa contabil, valoarea contabil a activului va fi redus pentru a fi egal cu valoarea recuperabil. Aceasta trebuie recunoscut imediat ca i cheltuial in contul de profit si pierdere.

Exemplu:

O intreprindere deine un utilaj cu valoarea contabil de intrare de 50.000 lei, i cu durata util de via de 10 ani, achiziionat in anul N-3. Pentru aceast utilaj s-a estimat c valoarea de utilizare in perioada N-N+4 este de 5.000 lei. La sfaritul anului N+5, preul net de vanzare este de 15.000 lei.

Valoarea contabil= 50.000 (50.000/10 ani) x 8 ani = 10.000 lei;

Pre net de vanzare = 15.000.lei; Valoare utilitate = 5.000 lei.

Valoarea recuperabil = max(pre net vanzare, valoare utilizare) = 15.000 lei

Valoare recuperabil < Valoarea contabil ( 5.000