Politica hitlerista

25
2 INTRODUCERE Războiul mondial din anii 1914 – 1918 a produs în Europa și în alte continente profunde mutații de ordin politic, economic, social, instituțional, teritorial și cultural. Forețele democratice doreau realizarea unei democrații consolidate. Elementele reacționare, conservatoare, monarhice, imperialiste din unele țări dezvoltate caută însă, prin mijloace teroriste sau politice, să oprească mersul societății spre progres politic. Cel mai tipic caz este oferit de evoluția istoriei Germaniei unde a fost instaurat nazismul. Printre numeroși oameni, instaurarea nazismului în Germania a constituit, și mai constituie, poate, și azi un mister. Întrebarea care a stăruit și mai stăruie încă este Cum a fost posibil ca într-o țară civilizată ca Germania, cu o pleiadă de oameni de știință cunoscuți în lumea întreagă, deținători ai premiului Nobel, cu scriitori, poeți, filosofi, pictori remarcabili, cu muzicieni de mare sensibilitate artistică să se instituie cel mai sângeros regim politic cunoscut în istorie până atunci ? 1 Lucrarea de față se intitulează „ Politica Hitleristă – Antisemitismul ” și este structurată sub forma următoarei ipoteze : Adolf Hitler preluând puterea în Germania și instaurând regimul național socialist prin propaganda nazistă, care a reușit să inoculeze minții oamenilor autoritatea unor „ zei ” falși, acest 1 Emilian Bold, Ioan Ciupercă, Ascensiunea nazismului ( 1919-1936 ) : Cum a fost posibil , Editura Junimea, Iași, 1995, p.7.

description

Politica hitlerista si antisemitismul

Transcript of Politica hitlerista

INTRODUCERE

Rzboiul mondial din anii 1914 1918 a produs n Europa i n alte continente profunde mutaii de ordin politic, economic, social, instituional, teritorial i cultural. Foreele democratice doreau realizarea unei democraii consolidate. Elementele reacionare, conservatoare, monarhice, imperialiste din unele ri dezvoltate caut ns, prin mijloace teroriste sau politice, s opreasc mersul societii spre progres politic. Cel mai tipic caz este oferit de evoluia istoriei Germaniei unde a fost instaurat nazismul. Printre numeroi oameni, instaurarea nazismului n Germania a constituit, i mai constituie, poate, i azi un mister. ntrebarea care a struit i mai struie nc este Cum a fost posibil ca ntr-o ar civilizat ca Germania, cu o pleiad de oameni de tiin cunoscui n lumea ntreag, deintori ai premiului Nobel, cu scriitori, poei, filosofi, pictori remarcabili, cu muzicieni de mare sensibilitate artistic s se instituie cel mai sngeros regim politic cunoscut n istorie pn atunci ?

Lucrarea de fa se intituleaz Politica Hitlerist Antisemitismul i este structurat sub forma urmtoarei ipoteze : Adolf Hitler prelund puterea n Germania i instaurnd regimul naional socialist prin propaganda nazist, care a reuit s inoculeze minii oamenilor autoritatea unor zei fali, acest lucru ducnd la exterminarea evreilor n mas, i anume la genocidul evreiesc.

Ipoteza de mai sus este prezentat prin trei capitole avnd obiectivul de a prezenta istoria regimului naional socialist.

n cadrul primului capitol, Ascensiunea nazismului sunt prezentate aspecte legate de cucerirea puterii de ctre Adolf Hitler i nclinaiile sale spre un regim autoritar.

Cel de-al doilea capitol, Hitlerismul la putere abordeaz principalele aspecte referitoare la evoluia regimului nazist i organizarea sa. Prin urmare am fcut referire la urmtoarea structur a statului htlerist :

Partidul unic

Organele siguranei statului i ale terorii

Lagrele de concentrare

Ultimul capitol, intitulat Persecuii prezint aplicarea politicii antisemite i exterminarea n mas a evreilor. Acestea au avut loc n mai multe etape pe care le-am explicat n lucrarea de fa.

Una din trsturile secolului XX este nu numai c istoria a fost oribil n ce privete masacrarea oamenilor de ctre ali oameni, ci i c, de fapt, contiinei istorice i-a venit extraordinar de greu s se orienteze corect. Acest lucru semnaleaz pericolul falsificrilor istorice fiind pcat s lsm motenire urmtorului secol o istorie falsificat.

CAPITOLUL I : ASCENSIUNEA NAZISMULUI

n 1878, extrema dreapt a Austriei a cptat un lider cruia, cu mai bine de o jumtate de secol mai trziu, Hitler avea s-i aduc omagiile sale n faimoasa Mein Kampf : Georg von Schunerer.Graie imenselor resurse de care dispunea i a sitemului electoral cenzitar, care restrngea la minimum numrul alegtorilor, tnrul Schnerer a devenit deputat n Parlament ( Reichsrat ) n nainte de a mplini vrsta de treizeci de ani.

n Reichsrat, el a aderat la " clubul pangerman ", care se pronuna mpotriva dualismului cu Ungaria, pentru alipirea cu Germania i pentru germanizarea rapid a Boemiei i Moraviei. Trei ani mai trziu, el a emis o proclamaie ctre " camarzii si de ras "( Stammesgenossen ), termen ce avea s fie preluat ca atare de ctre naziti.n deceniu 1880 1890, antisemitismul a devenit parte integrant din programul gruprii politice conduse de Schnerer, care declara n 1887 : " Antisemitismul nostru nu se ndreapt mpotriva religiei iudaice ci mpotriva trsturilor rasiale ale evreilor. Trecerea de la vechiul antisemitism, generat de anumite prejudeci religioase sau de considerente pur economice i sociale, la un antisemitism ntemeiat pe discriminri " rasiale " a fost dublat simultan de o exaltare a pretinselor " caliti superioare ale neamului nordic german. Schnerer i-a recrutat adepii din rndurile micilor productori i comerciani ameninai n existena lor economic de vechile privilegii ale feudalilor i de noua tehnologie a monopolurilor pe cale de nchegare. Nu este deloc o simpl coinciden faptul c acest precursor al nazismului i-a gsit exact aceeai clientel politic pe care avea s o foloseasc Hitler, peste aproape jumtate de veac, pentru a acapara puterea n Germania. Similitudini se ntlnesc la tot pasul.nfocat propovduitor al Anschluss-ului, Schnerer a fost cel care a inventat, n 1884, numele de Ostmark pentru o Austrie anexat la imperiul german, nume pe care avea s-l utilizeze i Hitler n 1938.

Principalul cal de btaie rmnea, ns, ceea ce el nsui numea "brutalul punct de vedere rasial". Propaganda sa elucubrant coninea atacuri virulente mpotriva " latinilor n plin descompunere moral i fizic ", " slavilor nscui i fcui s fie sclavi de cea mai joas spe ", a " ungurilor diminuai prin ereditate i anihilai prin alcoolism " i, bineneles, a " everilor, cmtari prin destin i spoliatori prin vocaie, avnd drept unic ideal n via subjugarea i umilirea arienilor ".

n anii imediat postbelici, nimeni n-ar fi crezut c insignifiantul partid, nfiinat de Anton Drexler, n care a intrat i Adolf Hitler, va ajunge vreodat la putere. Aceast formaie politic, mpreun cu altele, avnd la baz o ideologie naionalist-ovin, tendine totalitare i revanarde vor deine un loc specific n peisajul social-politic al Republicii de la Weimar.Confruntrile ideologice au fost uneori deosebit de ascuite i s-au adncit o dat cu izbucnirea crizei economice din anii 1929-1933. Criza s-a manifestat cu mult mai puternic n Germania dect n alte state. Multe ntreprinderi i-au nchis porile, consemnndu-se, cum s-a mai menionat, circa 6 milioane de omeri. ncercrile se stabilizare a situaiei interne i de realizare a unui echilibru politic n-au reuit. Germania aluneca vertiginos spre instaurarea dictaturii.Guvernele care au deinut puterea n anii 1928-1933 s-au dovedit incapabile s ndrepte situaia.

Mai mult, voit sau nevoit, ele au netezit calea instaurrii dictaturii naziste.

Astfel la 30 ianuarie 1933, Hitler i von Papen, prezentndu-se la preedinia Republicii, l anunar pe Hindenburg c se realizase " concentrarea naional ", deci se putea ncedina conducerea guvernului lui Hitler. Hindenburg accept. Concentrarea naional era doar o iluzie a btrnului mareal, ceea ce tiau i Hitler i von Papen. De altfel, la momentul oportun, fiecare partener al " concentrrii naionale " va ncerca s-l elimine pe cellalt, ceea ce mai trziu s-a i ntamplat. Hitler i partidul su avea n vedere realizarea unei noi ordini, care s poat impune naiunii ntregi dominaia absolut cu sprijinul unui aparat de putere cruia nimeni s nu-i poat rezista. ncepnd cu 30 ianuarie 1933, istoria Germaniei cunoate un nou curs spre dictatura celor mai reacionare fore politice. Era, cum afirma cineva " un strigt ieit dintr-o lume zoologic, o renviere a practicilor celor mai abjecte i mai crude ale evului mediu. Umanitatea avea s constate pe viu c fascismul, n general, i nazismul, n special, vor afecta pacea lumii i vor amenina integritatea teritorial, suveranitatea i independena statelor. ncepea o tragedie nu numai pentru Germania, ci pentru lumea ntreag.Armata particular a lui Hitler - S.A. i S.S. tolerat de regimul de la Weimar a constituit un alt sprijin oferit nazismului pentru luarea puterii . Batalioanele de asfalt foloseau teroarea, diversiunea, asasinatul, antajul, minciuna, promisiunile de tot felul acelora care se artau hotri sau asupra acelora care, din motive lesne de neles, se mpotriveau fascismului. Cnd i armata a acceptat ideile i propunerile megalomanice, imperialiste ale lui Hitler, regimul nazist n-a mai avut piedici n calea sa.

CAPITOLUL AL II-LEA : HITLERISMUL LA PUTERE

La 30 ianuarie 1933, Hitler, care nu era membru al Reichstagului, a fost numit cancelar al Reichului n calitatea sa de conductor al micrii naional-socialiste. Din acest moment , n ciuda jurmntului su pe Constituie, nu era numai un factor de decizie printre mai muli factori, ci avea o superioritate decisiv, prin aceea c se afla n mod necontestat n fruntea micrii populare naional-socialiste, conducnd astfel revoluia mascat public, neleas n primul rnd drept contrarevoluie. Cel mai trziu din august 1934, voina Fhrerului constituia lege suprem, iar decizia privind rzboiul i pacea, pentru care Constituia Republicii de la Weimar fcea necesar o lege special, a czut numai n competena lui Adolf Hitler.II.1 STRUCTURA STATULUI HITLERIST :II.1.1 PARTIDUL UNICCentralizarea Germaniei a devenit i mai accentuat datorit structurii Partidului Naional-Socialist. Funcionarii partidului nu erau repartizai dup provincii, ci dup o nou mprire teritorial, n treizeci i dou de Gaue. Un Gau, condus de un Gauleiter, se subdivide n " cercuri ", iar n interiorul cercurilor, fiecare localitate alctuiete un " grup " de partid, mprit n " celule " i n " blocuri ".

Partidul propriu-zis a format mereu o minoritate. Nu era necesar s faci parte din partid pentru a ocupa o funcie, chiar important.( Von Eltz nu a fost niciodat membru de partid ). Membrii de partid ( P.G.) erau indivizii cei mai convini i cei mai fanatici. ns datorit mulimii comisiilor centrale, organizarea partidului devne un ansamblu foarte greoi, pe care l conduce adjunctul Fhrerului, Rudolf Hess, iar apoi Martin Bormann.

II.1.2 ORGANELE SIGURANEI STATULUI I ALE TERORII

Poliia Germaniei naional-socialiste se afla ntr-o relaie deosebit de apropiat cu partidul, mai exact cu una dintre structurile acestuia, SS, iar n 1939 era tot un aparat uria. Serviciul central pentru sigurana Reichului nfiinat n septembrie 1939, n care, sub conducerea lui Reinhard Heydrich, erau unificate, n primul rnd Sigurana ( adic Gestapo, poliia secret din timpul celui de-al Treilea Reich i poliia judiciar ) i Serviciul de siguran (Serviciu de informaii) nu constituia cea mai important parte a Ministerului de Interne, cci acesta i-a pstrat independena i formal avea chiar mputernicirea de a-i da dispoziii " efului poliiei germane ", Heinrich Himmler.Heinrich Himmler prelund conducerea n calitate de Reichsfhrer SS a dat repede organizaiei o fa proprie. elul era furirea unei comuniti de neamuri germanice sntoase, pentru care baza urma s fie aa-numitul ordin de cstorie : nu economia era baza, ci reproducerea trebuia s se elibereze din bunul plac subiectiv i s devin obiectul planificrii superioare, ntruct n alt mod nu pot fi nlturate prejudicierea i pervertirea civilizaiei. De altfel, n calitatea de cancelar al Reichului, Hitler i-a creat din nou un serviciu de protecie exclusiv personal, care a devenit Leibstandarte Adolf Hitler .Pe de o parte tendina de centralizare remarcat nc din timpul Republicii de la Weimar ajunsese la un punct culminant logic, dei nc de neimaginat pe atunci, iar pe de alt parte, prin denumirea serviciului, se crease deja o fuziune ntre stat i partid. Probabilitatea c SS va cpta un caracter de partid a demonstrat-o lagrele de concentrare, ncepnd cu anul 1933. Theodor Eicke, comandantul lagrului Dachau, nominal sub administraie de stat, se simea n primul rnd comandant SS, iar cnd ncerca s le inoculeze oamenilor si o ur de nestins mpotriva deinuilor, ca dumani ai statului , acetia erau pentru el, n primul rnd, dumani ai partidului. .

Poliie i uniti de lupt, fr scrupule i fr mil, SS au pierdut, cu timpul, puin din caracterul lor primitiv. n special n timpul rzboiului, nregimentrile se fceau de obicei cu fora. Totui Himmler a cultivat o mistic SS i a persistat n intenia de a da organizaiei sale caracteristicile unei ligi secrete, cu ceremonii de iniiere ( Fahnenjunker-Weihen ) n catedrala Quedlinburg. Trei institute superioare ( la Sonthofen, n Bavaria, la Vogelsang, aproape de Rin i la Krssinsee, n Pomerania ) aveau menirea de a forma elita conductoare a viitoarei Germanii.II.1.3 LAGRELE DE CONCENTRARE

Aceast instituie, care rmne n istorie ca mrturie a caracterului abject al nazismului, a aprut din primele zile ale regimului. Au fost create circa cincizeci, sub autoritatea S.A. Gring, care era ngrijorat de puterea unitilor paramilitare a cmailor brune , le-a nchis, cu excepia a dou sau trei. Dar, n special dup 1936, SS reinstaleaz lagrele. Cele mai importante, pn n 1939, au fost trei : Dachau, n apropiere de Mnchen, Buchenwald, lng Weimar i Sachsenhausen, n suburbia Berlinului. Dup declararea rzboiului, numrul lagrelor de concentrare a crescut foarte repede : n 1939 existau circa 100. Auschwitz, Belzec, Chelmno, Majdanek, Sobibor, Treblinka sunt cele ase centre de exterminare pe scar industrial a evreilor.

Cei care erau internai n aceste lagre erau : deportaii politic, evrei, homosexuali, condamnai de drept comun, elemente asociale i chiar inofensivi membrii ai sectei Bibelforscher ( cercettorii Bibliei ). Lagrele erau totodat folosite ca surs de mn de lucru ieftin. Cu excepia lagrelor numite de exterminare, regimul alimentar era n aa fel calculat nct s le permit deinuilor s supravieuiasc, n medie, timp de nou luni. Cele mai cunoscute instrumente oribile specifice lagrelor naziste sunt : tatuare, camerele de gazare, cuptoarele crematorii, groapa comun imediat pentru femei, copii, indivizii inapi de munc. Secretul era atunci att de bine pstrat, n jurul acestor crime, nct masa poporului german, chiar dac avea informaii despre existena lagrelor, nici mcar nu bnuia aciunile oribile i numrul victimelor.

Cu toate c statisticile nu pot fi n acest domeniu dect foarte aproximative, s-a calculat c numrul de victime a fost ntre 7 i 9 milioane de oameni.

CAPITOLUL AL III- LEA : PERSECUII

III.1 POLITICA ANTISEMIT

Antisemitismul a fost o caracteristic permanent a dictaturii hitleriste. ns persecuiile mpotriva evreilor au avut loc n valuri succesive. Primul val de persecuie s-a petrecut n aprilie 1933. Hitleritii s-au prefcut c i consider pe primii evrei emigrai vinovai de rezervele manifestate n strintate fa de noua Germanie. Pentru a opri ceea ce ei numeau poveti cu tlhari , Streicher a organizat, din ordinul lui Hitler, o zi de boicot pe 1 aprilie. n consecin magazinele evreieti au fost invadate de S.A. , iar evreii au fost lovii si jefuii. Aciunea urma s se reia trei zile mai trziu, dar indignarea a fost att de mare n strintate, nct nazitii, nc grijulii fa de opinia internaional, s-au limitat, deocamdat, la aceast unic manifestare. Treptat, treptat, nearienii sunt eliminai din comer din banci, din domeniul educaiei, etc. La scurt timp, s-a considerat nearian oricine avea chiar numai unul din cei patru bunici evreu. Al doilea val de persecuie s-a produs n 1935 prin legile numite de la Nrenberg . Nu erau recunoscui ceteni germani dect cei ce aveau snge arian. Evreii i-au pierdut, deci, toate drepturile civile ; erau considerai doar strini tolerai pe pmntul german. n plus, le era interzis accesul n locurile publice ( grdini, teatre, piscine, etc. ). Orice relaie sexual ntre evrei i arieni forma obiectul gravei infraciuni de profanare rasial , pedepsit cu munc silnic.

Era tolerat si chiar ncurajat expatrierea evreilor : ei erau obligai numai s abandoneze o mare parte din avere, cnd prseau Germania.

Cel de-al treilea val de persecuii a avut ca pretext asasinarea consilerului ambasadei germane von Rath, la Paris, n noiembrie 1938, de ctre tnrul evreu Grnspan. n timpul a ceea ce s-a numit saptmna de cristal : au fost incendiate casele evreilor i sinagogile, li s-a impus evreilor o amend de un miliard de mrci, li s-a impus evreilor s poarte steaua galben etc. n 1939, n preajma izbucnirii rzboiului, evreilor li s-a interzis s prseasc Germania. Atunci a nceput exterminarea sistematic, iar din 1941 ea a fost extins i la evreii din arile ocupate. Evreii au fost deportai n mas n lagrele de concentrare, supui unui regim mai drastic i mai crud dect cel al altor deinui. La Varovia, dupa ce mai mult de cinci sute de mii de evrei fuseser deportai, ultimii supravieuitori ai ghetoului au nceput n aprilie 1943 o lupt fr speran mpotriva membrilor SS, care va rmne unul dintre cele mai mari acte de eroism din istorie.

Distrugerea evreilor din Europa, potrivit lui Hilberg, a avut loc n cinci etape :

Exproprierea;

Concentrarea;

" Operaiunile mobile de ucidere ";

Deportarea;

Centrele de exterminare;

Exproprierea

Exproprierea este prima msur a puterii naional-socialismului i bolevismului. nsi definiia bolevismului presupune c rul social i are rdcinile n proprietatea privat. Dar, cum e necesar s i se smulg poporului ideea de proprietate, determinndu-l s se supun complet noii puteri, urmeaz logic exproprierea locuinelor, a conturilor din banc, a pmntului, vitelor. Oamenii nu i-au putut pstra dect hainele de pe ei i ceva mobile.

Fiind legat de proprietate, dreptul dispare dintr-o singur lovitur : nu mai exist dect transpuneri " juridice " ale deciziilor partidului. n Germania nazist, exproprierea i scoaterea n afara legii nu i-au vizat la nceput dect pe evrei. Dreptul i proprietatea continuau s existe pentru " arieni ", dar comprimate, reziduale i menite s dispar n logica sistemului.

Concentrarea

Nazismul i socotea pe evrei, din punct de vedere fizic, ca pe un soi de focare individuale de infecie. Trebuia deci cutai, ca ntr-o operaie de deratizare sau de dezinsecie, pn n cele mai secrete unghere unde s-ar fi putut ascunde, i regimul a consacrat acestui scop bani, personal i meticulozitate. Organele de poliie i de represiune din regimul nazist trebuia doar s-i reperze pe evrei i s-i aduc n locurile de concentrare. Astfel Gestapoului i ajungeau cteva mii de poliiti, n vreme ce KGB- ul avea nevoie de aproape cinci sute de mii. Dac ne gndim numai la Republica Democrat German, Stasi folosea mai mult lume dect Gestapoul n ntreaga Germanie.Conform lui Raul Hilberg, au fost suficieni doi ani ( 1941 i 1942 ) ca " soluia final " s fie dus la ndeplinire pentru aproximativ trei cincimi din totalul evreilor.

" Operaiunile mobile de ucidere "

n opinia lui Raul Hilberg, aproximativ un sfert dintre evreii asasinai, poate i mai mult, au fost ucii de uniti speciale : Eisatzgruppen i Kommandos care avansau special n spatele trupelor regulate i treceau la execuii pe loc, cel mai adesea prin mitraliere. Aceste " operaiuni mobile de ucidere " au fost practicate din plin de ctre regimurile totalitare.

ns, n Cambodgia ele au fost cele mai masive. n absena unui echipament modern, asasinatele erau nfptuite cu cuitul, ciocanul, maceta, ciomagul.

Deportarea

Deportarea sovietic a fost un fenomen mai amplu i mai complex dect deportarea nazist. n Germania, existau diferene informale ntre lagrele cu moralitate relativ sczut (Dachau) i lagrele cu moralitate att de ridicat ( Dora ), nct se apropie de exterminare. Putem distinge trei asemenea categorii.Prima este deportarea unor popoare ntregi. Acestui tip de deportare i se atribuie n general o rat a mortalitii de 50%. Au existat cazuri n care murea toat lumea deinuii, paznicii i cinii.

A doua categorie : deportarea n lagrele de munc. Literatura, ofer o descriere asemntoare gulagului cu celei a lagrului de munc nazist. Deteptarea, apelul, comandoul de munc, "norma" i raia alimentar proporional cu "norma", foamea, btile, torturile, execuiile. Detaliile concrete sunt aceleai : furtul generalizat, fiecare pentru sine, epuizarea fizic, degradarea moral lent sau rapid, acelai sistem de barci, aceeai extenuare, acelai somn, aceleai vise. Deinutul aflat la captul puterilor, care nu mai e n stare s se apere i va muri, e numit n lagrul nazist musulman, iar n lagrul sovietic, dokhodiaga.

A treia categorie : n jurul lagrelor se ntinde o zon de munc forat i de domiciliu supravegheat. Mna de lucru e folosit pe marile antiere, la construcia barajelor, canalelor, arsenalelor militare secrete.III. 2 GENOCIDUL I "SOLUIA FINAL A PROBLEMEI EVREIETI"

Termenul de "genocid" nu exista nainte de 1944. Acesta este un termen foarte specific, referindu-se la crimele violente comise mpotriva grupurilor cu intenia de a distruge existena grupului.

n 1944, un avocat polonez-evreu pe nume Raphael Lemkin (1900-1959) a ncercat s descrie politica nazist de crime sistematice, inclusiv de distrugere a evreilor europeni. El a format cuvntul "genocid", prin combinarea geno-, de la cuvntul grecesc pentru ras sau trib, cu -cidul, de la cuvntul latin pentru ucidere. Cuvntul "genocid" a fost inclus n actul de acuzare, n procesul de la Nrenberg, ca unul descriptiv, nu legal, pe termen lung.

Genocidul sau exterminarea unei populaii se afl n strns legtur cu rzboiul, ns cele dou noiuni nu se suprapun. Genocidele comise de Hitler aparin unei anumite categorii. Diferena nu const c ar fi provocat un numr mult mai mare de victime. ns Hitler a fcut din exterminare un principiu i nc de la nceput a cerut ca " toi evreii s fie omori ". Raportul dintre scop i mijloc era inversat, n timpul rzboiului cu Polonia. n timp ce atacurile aeriene i deportrile reprezentau un mijloc dictat de circumstane pentru ncheierea victorioas a rzboiului, de data aceasta scopul nu mai era victoria n rzboiul de aprare, ci creare de spaiu liber, iar rzboiul devenea un simplu mijloc. Prin urmare, genocidul nu ar fi ncetat odat cu ncheierea rzboiului, ci. Tocmai prin victorie, trebuia s devin posibil ntr-o proporie i mai mare. Nici mcar capitularea nu ajuta popoarele afectate, iar disponibilitatea lor de a se situa de partea german era considerat deja un pericol.

Aa numita " soluie final a problemei evreieti " pare s fi fost o aciune condiionat cu totul i cu totul ideologic, deoarece Hitler i Goebbels au declarat, n mod repetat i cu toat convigerea subiectiv, c nlturarea " pericolului evreiesc " sau " spargerea abcesului evreiesc" este un " serviciu adus omenirii ". De fapt, legtura cu antibolevismul este mult mai uor de recunoscut dect n cazul politicii spaiului vital; pe de alt parte ns, nu se poate contesta c antisemitismul naional-socialist a reprezentat o extraordinar ngustare i ascuire a antibolevismului, iar prin aceasta a antimarxismului, ntruct avea cu mult mai mult caracter de interpretare dect experien. De aceea, soluia final aparine categoriei anti bolevismului numai ca o spe deosebit i nici mcar toi naionali-socialiti nu i-au nsuit-o cu aceeai hotrre. Cu toate acestea, ea avea o chemare supranaional, iar din acest punct de vedere poate fi considerat ideologie.Nu se poate contesta ns c aceast distrugere transcedental a avut loc n cel mai mare secret. Cine, precum Hilberg, ncearc s sugereze c toi membrii serviciului economic i administrativ al SS sau toi angajaii cilor ferate care pregteau trenurile pentru destinaia Auschwitz trebuie s fi avut cunotin despre camerele de gazare, acela ar trebui s nege, n consecin, c prin " Ordinul nr. 1 " nimeni nu avea voie s cunoasc mai mult dect era strict necesar pentru ndeplinirea sarcinilor nemijlocite, separnd i mai mult oamenii unii de ceilali, ceea ce oricum realiza diviziunea municii n societatea modern.Soluia final este, fr ndoial, extrem i cea mai caracteristic dintre toate faptele naional-socialismului, iar secretizarea ei face parte esenial din acest context. Ca distrugere teoretic total a unui popor mondial, aceasta se deosebete fundamental de toate genocidele i este contraimaginea exact a distrugerii teoretic a unei clase mondiale.

La data de 9 decembrie 1948, n umbra Holocaustului i ntr-o mic parte a eforturilor neobosite ale lui Lemkin nsui, Organizaia Naiunilor Unite a aprobat Convenia pentru prevenirea i reprimarea crimei de genocid. Aceast convenie stabilete "genocidul", ca o crim internaional, n care naiunile semnatare "se angajeaz s-l previn i s-l pedepseasc." Se definete ca genocid: Orice din urmtoarele acte, comise cu intenia de a distruge, n totalitate sau n parte, un etnic, grup naional, rasial sau religioas. Prevenirea genocidului, una din obligaiile majore ale conveniei, rmne o provocare cu care naiunile i indivizii se confrunt n continuare.

CONCLUZII

n concluzie se poate constata c instaurarea regimului naional socialist n Germania a fcut posibil asistarea la cea mai crud i extrem crim : distrugerea complet a evreilor din Europa. oah , termenul ebraic pentru catastrof, preferat de evrei celui de holocaust ( care nseamn jertfire ) , nu e lipsit de legtur cu acest trratament diferit.

Dictatura hitlerist care a durat doisprezece ani a dus la prbuirea Germaniei. Necesitatea istoriei poate s explice de ce s-a instalat o dictatur n Germania. ns, ea nu ne ajut s nelegem i forma pe care a mbrcat-o aceast dictatur. Pentru a nelege politica hitlerist trebuie s facem loc hazardului. Hazardul a fost, n acest caz, persoana lui Adolf Hitler. ntr-adevr, realismul nu este suficient pentru a justifica politica lui Hitler : n ea a existat ntotdeauna o dezlnuire de fanatism i de cruzime. Chiar problema evreiasc, putea s o rezolve prin emigrare concertat; dar Hitler a dorit distrugerea complet a evreilor din lume. Necesitile economice nu pot explica centrele de exterminare germane; pentru Hitler ele erau ntreprinderi de exterminare. Cruzimea gratuit i inspir toate deciziile, iar la sfrit, exagernd pn la absurd, el vrea s tearg de pe faa pmntului ceea ce jurase s salveze.

Spiritul acestui singur om a marcat profund ntreaga naiune. El nu avea n jurul lui dect tehnicieni lipsii de gndire politic, de felul lui Speer, executani fr contiin, ca Himmler, sau neghiobi fascinai de putere, ca Gring. Numai Hitler decidea.

Or, Hitler nu cuta numai un avantaj pentru el i nici mcar gloria, el urmrea, la nesfrit, o obsesie nesbuit aceea de a cura lumea de infecia evreiasc .

Constatarea faptelor lui Hitler se apropie mult de explicaia c numai un om nebun ar fi putut ntreprinde pn n final aceste aciuni absurde. Din pcate acesta, cum am mai menionat, a rezistat la putere doisprezece ani prin urmare dac la victimele rzboiului se adaug cei mori n lagrele de concentrare germane, se poate spune c peste douazeci de milioane de oameni au pierit din voina unuia singur.

Concluzionnd a fost nevoie de ani n ir pentru ca omenirea s devin pe deplin contient de nazism, fiindc depea limitele posibilului i fiindc imaginaia uman nu era capabil s l cuprind. Secretele din lagrele de concentrare ( Auschwitz, Belzec, Chelmno, Majdanek, Sibibor, Treblinka, Dachau, Dora, etc. ) au fost pstrate i protejate pn n 1945, de neplauzibil, incredibil, inimaginabil.

BIBLIOGRAFIE

Literatura de specialitate:1. BESANON Alain, Nenorocirea secolului : Despre comunism, nazism i unicitatea oah-ului, Bucureti, Editura Humanitas, 2007.

2. BOLD Emilian, CIUPERC Ioan, Ascensiunea nazismului ( 1919-1936) : Cum a fost posibil, Iai, Editura Junimea, 1995.

3. DAVID Claude, Hitler i nazismul, Bucureti, Editura Corint, 2004.

4. NOLTE Ernst, Rzboiul civil european : 1917-1945 : Naional-socialism i bolevism, Bucureti, Editura Runa, 2005.

5. POPESCU-PUURI Ion, Regimuri fasciste i totalitare din Europa, Bucureti, Editura Militar, 1980.Site-uri Internet: http://www.ushmm.org/ Emilian Bold, Ioan Ciuperc, Ascensiunea nazismului ( 1919-1936 ) : Cum a fost posibil, Editura Junimea, Iai, 1995, p.7.

Popescu-Puuri Ion, Regimurile fasciste i totalitare din Europa , Editura Militar, Bucureti, 1980, pp. 129-130.

Anton Ciller, Vorlufer des NazionalSozialismus, Ed. A IV-a, Sttutgart, 1977, pp. 81-99.

Emilian Bold, Ioan Ciuperc, Ascensiunea nazismului (1919-1936) : Cum a fost posibil, Editura Junimea, Iai, 1995, pp.59-60.

Ibidem, p.99.

Claude David, Hitler i nazismul, Editura Corint, Bucureti, 2004, p. 81.

Ernst Nolte, Rzboiul civil european : 1917-1945 : Naional-socialism i boevism, Editura Runa, Bucureti, 2005, pp.286-287.

Claude David, op .cit., p.84.

Claude David, op. cit., pp.103-105.

Alain Besanon, Nenorocirea secolului : Despre comunism, nazism i unicitatea " oah"-ului, Editura Humanitas, Bucureti, 2007, pp.22-24.

Ibidem, pp. 26-28.

http://www.ushmm.org/confront-genocide/defining-genocide

Ernst Nolte, op. cit., p. 388.

Ernst Nolte, op. cit., pp.400-401.

http://www.ushmm.org/confront-genocide/defining-genocide

Claude David, Hitler i nazismul, Editura Corint, Bucureti, 2004, pp. 134-136.