8/6/2019 Pol Sonora

1/5

Poluarea sonora

Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste prin vibratiilemecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv.

Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat.Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de masura

relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitatea

de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002dine/cm si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de catre om.

Tinind ceama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db

reprezinta depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii.

Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu ointensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim.) Zgomotul

produs de o convorbire se situiaza intre limitele de 30 si 60 db.

Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul

sonic normal.Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere,

iar de 150 decibeli este insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de moarte subclopot)

In natura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurta

durata.

Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete precum murmurulapei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna placute omului, ele linistesc, scot

stresul. Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul provocat de

industrie si transport.Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote. Poluarea

sonora poate fi generata de surse naturale si surse artificiale. Sursele naturale sunteruptiile vilcanice, cutremurele, alunecari de teren, vuietul unei cascade,etc

Sursele artificle de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in mediul ambient:

sunetul sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian.(Traficul aerian in special cel supersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii

puternice. Unele motoare aviatice se aud de la 30 km.)

Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul zgomotului in orele de virf

depaseste cu mult standartele si normele sanitare.Surse generatoare de zgomot in spatiul de lucru.

In cabina unor camioane de mare putere s-au masurat uneori zgomote cu intensitati

intre 90 si 110 dB. Zgomotele din intreprinderi influenteaza nefavorabil rezultateleeconomice si efcienta producerii. Se apreciaza ca doar in SUA circa 170 000 persoane cu

virsta intre 50 si 59 ani au capacitate de auz diminuata datorita activitatii in medii cu cote

inalte ale zgomotului.Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele intreprinderi el este la nivelul

de 90-100 decibeli, dar si acasa nu este mai liniste.

In prezent se studieaza actiunea zgomotului asupra organismului uman, cercetarile au

arata ca nivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si linistea apsatoare produce reactii

8/6/2019 Pol Sonora

2/5

patiologice. Sunete de o anumita intesitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor

calcule.

Fiecare individ interpreteaza zgomotul in mod diferit. Foarte mult depinde de virsta,temperament, starea de sanatate, factori externi.

Sunetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele nervoase, pot

produce reactii dureroase si chiar socul.Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte

incepind cu usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale

organului auditiv.Sunetele cu o fecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele cu o frecventa

joasa.

Durata zgomotului

Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ doar 2 minute.

Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se

poate produce la intensitati de circa 60 db.Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea functiilor

circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, nevroze stomacale,insomnii. Zgomotul poate genera stari de teama si incomoditate, diminueaza atentia si

siguranta. Traumatismele provocate de zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea

organului Corti, etcExperientele efectua de catre cercetatori pe maimute au aratat ca zgomotele excesive

produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele echivalente cu cele suprtate de oameni in

activitatea lor cotidiana au produs la maimute o crestere cu peste 30% a tensiunii

arteriale, o crestere a nivelului glucozei in singe.Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos central, diferite

categorii de zgomot pot afecta orice tesut al organismului, orice celula sau formatiune

intracelulara si pot provoca diferite forme de imbolnaviri.Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra urechii,

dar are si urmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseala. Muzica purenica poate crea

stari de depresie.Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimtite. Tot mai

frecvent in lumea medicala se vorbeste despre maladia zgomotului, cu afectarea

sistemului nervos si auditiv.

Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate

functiile sale.El ne ofera momente de distractie cand a ascultam o simfonie sau cantecul

pasarilor;ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostrii prin intermediulvorbirii.Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrge atentia atunci

cand suna telefonul sau bate cineva la usa sau cand suna sirena unui vapor.

I.Sunetele.

Din mediul ambiant omul vede doar 7 culori dar spectrul luminii este mult mai

complex.Urechea umana percepe sunetele cu frecventa situata intre 16-20000 vibratii/s

8/6/2019 Pol Sonora

3/5

sau hertzi,in timp ce gama acoperita de un pian de la tonul cel mai grav pana la tonul cel

mai ridicat este de la 27,5Hz-4186Hz.Sunetul se propaga sub forma de unde elastice

numai in substante(gaze lichide si solide) dar nu se propaga in vid.El se propaga cu331m/s in aer.Caracteristicile lui sunt:

-a)inaltimea(exprimata in frecventa vibratiei);-b)intensitatea(exprimata in energia vibratiei); 54942jet15vhx4c

II.Infrasunetele.

Infrasunetele sunt oscilatii sonore de frecvente foarte joase,situate sub 16Hz,deci urechea

umana nu le aude.Fiintele marine,cum ar fi pestii,meduzele aud infrasunetele si simt

aparitia furtunilor si uraganelor care coboara si sub frecventa de 16Hz.Oamenii nusesizeaza in mod direct prezenta infrasunetelor dar unele modificari ale starilor fizico-

pshice confirma ca si organismele umane sunt totusi influentate.O recenta ipoteza lansata

de savanti incearca sa dea o explicatie absolut stiintifica unor "misterioase" accidente si

catastrofe.De-a lungul timpului au fost gasite pe diferite mari nave abandonate sau avandla bordul lor cadavre ale caror fete purtau expresia durerii si a groazei.Conform ipotezei

amintite in timpul furtunilor sunt emise infrasunete care se propaga cu vitezasunetului,ajungand la mari departari cu mult inaintea furtunii propriu-zise,astfel incat in

ciuda vremii bune se pot resimtii efectele lor.Masuratorile efectuate arata ca infrasunetele

provocate de furtuni pe mari si oceane au o frecventa medie de 6Hz.S-a constatat ca

infrasunetele de intensitati mari,la frecventa de 7Hz pot traumatiza grav sistemulnervos,sistemul circulator,provocand chiar moartea.Astfel s-ar putea gasi o explicatie

pentru catastrofele misterioase care au avut loc pe diferite mari si oceane.

Tot pe seama actiunii infrasunetelor cercetatorii explica si senzationala distrugere a uneipaduri siberiene in 1908,prin explozia in atmosfera a unui meteorit.Astazi infrasunetele

pot fi produse de unele tipuri de turbine,avioane turboreactoare cum ar fi avionul

Concorde.Asa cum nu pecepe vibratiile de frecvente foarte joase(infrasunetele),urechea umana nu

le percepe nici pe cele de frecvente foarte inalte(ultrasunetele). eh942j4515vhhx

III.Ultrasunetele.

Ultrasunetele sunt vibratii sonore situate intre 20000-1000000Hz.Unele fiinte cum ar fi

liliacul percepe si ultrasunetele.Ele se propaga ca si sunetele sub forma de undeelastice,mai greu prin aer decat prin lichide sau solide,avand o lungime de unda mai mica

decat sunetele.

Ultrasunetele pot fi produse prin mijloace mecanice(generatorul Hartman),mijloaceelectromagnetice,sau mijloace termice.Efectele ultrasunetele diferitelor stari de agregare

a materiei si asupra organismelor vii sunt variate:unele fiind utile altele fiind

daunatoare.Dintre aplicatiile utile face parte sondajul submarin pe baza de ultrasuneteutilizat pentru a stabili adancimea apei sau pentru detectarea unor vase esuate in adancul

marilor.O alta aplicatie o constituie defectoscopia cu ultrasunete,care permite punerea in

evidenta a unor defecte in elementele de beton armat sau in organele de masini,fara a

produce nici cele mai mici deteriorari suplimentare ale acestor piese.

8/6/2019 Pol Sonora

4/5

Ultrasunetele sunt utilizate la distrugerea unor bacterii sau virusuri ale unor boli

contagioase cum sunt bacilul tuberculozei,virusul gripei,insa ultrasunetele au si multeefecte nocive asupra omului atunci cand acesta se afla in imediata apropiere a

sursei.Dr.Williams,cercetator la Departamentul de Biofizica al Universitatii

Manchester(M.B.)facand experiente pe animale apoi pe oameni,considera ca terapia cuultrasunete poate dezintegra globulele rosii din sange si afecteaza chiar globulele albe.In

cazul folosirii ultrasunetelor pentru stabilirea unui diagnostic intensitatea lor este mult

mai redusa dar totusi reclama prudenta.O alta aplicatie utila este si realizarea unui bisturiu cu ultrasunete.Societatea olandeza

A.H.S. a fabricat un bisturiu cu ultrasunete numit D.X.-101 utilizabil cu bune rezultate in

neurochirurgie.

Zgomotul si efectele sale nocive

In conditiile civilizatiei contemporane,omul traieste intr-o continua ambianta

sonora.Pretutindeni el este insotit neincetat de un cortegiu de sunete si zgomote de celemai diferite intensitati avand efecte mai mult sau mai putin agresive asupra confortului si

chiar asupra sanatatii sale.Zgomotul poate fi definit ca vibratii sonore fara caracter periodic care se propaga prin

diverse medii(aer,apa,etc.) si care impresioneaza negativ urechea omeneasca.

Dupa -Larousse - zgomotul constitue un asmblu de sunete fara armonie.Fizicienii

definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonata cu frecvente si intensitati diferite, iarfiziologii considera zgomotul ,orice sunet suparator care produce o senzatie dezagreabila.

Caracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului privesc taria sau intensitatea,durata si

frecventa.Intensitatea este caracterul cel mai important care depinde de trasaturile sursei,de distanta

si posibilitatile de transmitere sau multiplicare.Ea se masoara in decibeli sau

foni.Decibelul(d.B.)este o marime fizica si reprezinta unitatea logaritmica calculatapornind de la pragul absolut de audibilitate 0 d.B. pentru un sunet de 1000Hz.Fonul este

unitatea de masura fiziologica de perceptie de catre urechea umana a celei mai slabe

excitatii sonore.S-a admis ca cifra 80 pe scara de decibeli sau pe scara de foni reprezintapragul la care intensitatea sunetului devine nociva.

Durata reprezinta timpul cat excitantul sonor(zgomotul)actioneaza asupra analizatorului

auditiv.Efectul nociv al zgomotului este direct proportional cu durata acestuia iar peste

anumite limite de suportabilitate se ajunge la o pshihoza periculoasa.S-a observat ca dacazgomotul intens actioneaza un anumit timp asupra urechii drepte iar apoi asupra celei

stangi,persoana respectiva are senzatia ca zgomotul este mult mai intens decat cel pe care

il auzea anterior cu urechea dreapta.In acest caz se poate spune ca urechea dreapta s-aadaptat la zgomot.

Frecventa reprezinta numarul de vibratii acustice intr-o secunda si se masoara in numar

de perioade pe secunde sau Hz.In banda de frecvente 1000-5000Hz in care urechea aresensibilitatea cea mai ridicata,inaltimea este direct proportionala cu frecventa.Sunetele

joase cuprind gama de frecvente cuprinse intre 30-400Hz;cele mijlocii 400-1000Hz iar

cele inalte peste 100Hz.

8/6/2019 Pol Sonora

5/5

Nivelul zgomotului se masoara tinandu-se seama atat de intensitatea,cat si de frecventa

sunetelor care-l compun.Aceste insusiri confera zgomotului potente nocive,indiferent de

preferinte si de starea psihica a individului.Zgomotul poate prosuce la nivelul organului auditiv fenomenul de oboseala

auditiva,traumatism sonor si surditate profesionala.

1)Oboseala auditiva este caracterizata printr-o scadere temporara a pragului perceptieiauditive;ea se accentueaza in cazul maririi intensitatiim,frecventei si timpului de

expunere a zgomot.Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92d.B. si cu ofrecventa

cuprinsa intre 500-800Hz produce dupa 60 de minute de expunere o scadere temporara aauditiei.

2)Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte

scurt poate cauza ruptura timpanului.Astfel de situatii se intampla in cazul unor

explozii,impuscaturi,eruptii intense de gaze din recimpiente sub presiune.Dupavindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 9000Hz.

3)Surditatea profesionala se datoreaza efectuarii anumitor activitati expuse in mod

deosebit la zgomot.Surditatea datorata zgomotelor se caracterizeaza printr-o pierdere

definitiva si ireversibila a auditiei.

Surse de poluare sonora

Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite.Acestea sunt:

a)circulatia sau transporturile

b)industriac)constructiile si montajele

d)comertul

e)copiii in terenurile de joaca(tipetele lor inregistrand 70-80d.B.f)terenurile sportive si stadioanele(zgomotele provenite din acestea fiind de peste 100d.B.

g)animalele(cainii,pisicile,pasarile)pot tulbura linistea mai ales noaptea.

Latratul unui caine inregistreaza intensitati sonore de 70-80d.B.Masurile de combatere a zgomotului se impun ca o necesitate de prim ordin si ele sunt

foarte numeroase.Astfel pentru diminuarea zgomotului produs de traficul rutier,perdelele

forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa10d.B.

Bibliografie

1)Carsium,M.A.;Postelnicu M.-Indreptar de cultura generala,ed.Porto-Franco,1993.

2)Dorobont,A.;Costin,A. -Poluarea sonora si civilizatia

contemporana,ed.Tehnica,Bucuresti,1982.3)Ursoniu,C;Dumitrescu C.-Poluarea sonora si consecintele ei,ed.Faclia,1976.