Pneumonii

33
Diagnosticul imagistic al pneumoniilor Burdujan Olga Universitatea de Stat de Medicină şi Framacie «Nicolae Testemiţanu» Conducător: I. Cepoida, asistent universitar

description

studenti

Transcript of Pneumonii

Diagnosticul imagistic al pneumoniilor

Burdujan Olga

Universitatea de Stat de Medicină şi Framacie«Nicolae Testemiţanu»

Conducător: I. Cepoida, asistent universitar

Actualitatea temei• Pneumonia este una din cele mai răspîndite

boli,atît la copil,cît și la adult,fiind o sursă majoră de mortalitate și costuri.

• Anual,pneumonia afectează circa 450 milioane de persoane, 7 % din populația totală a lumii și provoacă 4 milioane de decese.

• În Republica Moldova ultimii 10 ani incidența pneumoniilor variază,cu o tendință de majorare,de la 4 pînă la 6,6 la 1000 populație.

• Pneumonia apare ca o complicație terminală în afecțiunile oncologice și cardiovasculare,în bolile infecțioase și chirurgicale grave .

Scopul lucrăriiDe a analiza incidența pneumoniilor într-o

anumită perioadă de timp și de a stabili cu

certitudine un diagnostic de pneumonie cu ajutorul

examenului imagistic.

Obiectivele 1. A diagnostica la examenul radiologic afectarea infecțios-inflamatorie a parenchimului pulmonar.2. A cerceta frecvența pneumoniilor într-o anumită perioadă de timp în funcție de vîrstă,sex,stabilirea raportului bărbați-femei.3. A face diferența între o pneumonie primară și secundară, în baza principiului patogenetic de apariție a bolii,în baza particularităților radiologice de diagnostic a pneumoniilor primare de cele secundare.

DefiniţiaPneumonii: grup de afecţiuni inflamatorii

acute ale parenchimului pulmonar de origine

infecţioasă variată (de obicei, bacteriană),

caracterizate prin alveolită exsudativă şi/sau

infiltrat inflamator interstiţial, care realizează

condensare pulmonară (exprimată clinic şi

radiologic) şi manifestări de impregnare

infecţioasă.

Protocolul Clinic Naţional “Pneumonia

comunitară la adult”, Chişinău, 2008

Metodele de investigaţii

De bază: examenul

radiologic al cutiei

toracice (în 2 sau 3

incidenţe)

Suplimentare:

probele

funcţionale,

incidenţe

speciale

Diagnosticul

diferenţial:

tomografia

computerizată,

scintigrafia

pulmonară ş.a.

Notă! cu scop ilustrativ au fost utilizate şi alte cazuri din arhiva Dnei

I. Cepoida

Aportul imagisticii în diagnosticarea pneumoniei

Afectarea ţesutului pulmonar

Caracterul procesului patologic

Extinderea pneumoniei

Localizarea focarului pneumonic

Afectarea structurilor adiacente

Prezenţa complicaţiilor

Afectarea ţesutului pulmonarUmbră radiologică (reducerea

transparenţei pulmonare)

Intensitatea de obicei este subcostală

şi se schimbă în funcţie de grosimea

ţesutului pulmonar afectat

Majorarea în volum al ţesutului afectat

(DD cu atelectaziile)

Omogenitatea focarului pneumonic

(evoluţie necomplicată)

Caracterul procesului patologic

Localizat

Difuz

Focar unic

Câteva focare

Afectare

multifocală

Pneumonie francă lobară - S3, lobul mediu şi inferior

plămânului drept cu pleurezie închistată satelită

(în sensul scizurii interlobare oblice drepte).

Localizarea focarului pneumonic

L. sup. dr

L. sup. dr

L. med. dr L. inf. dr

L. inf. drL. med. dr

1,2,3

4,5 6,7,8,9,10

Localizarea focarului pneumonic

A. Proiecţie A-P, lobul superior stâng (LSS) cu lingula

B. Proiecţie laterală, LSSC. Proiecţie A-P, lobul inferior stâng

(LIS)D. Proiecţie laterală, LIS

A B C

D

1,2,3,4,5

6,8,9,10

Afectarea structurilor anatomice adiacente

Cordul: supraîncărcare a

compartimentelor drepte ale

cordului

Hilii pulmonari: elementele sunt

omogenizate, mai evident

ipsilateral cu patologie

pulmonară

Adenopatia hilară:

pneumoniile atipice

Accentuarea desenului

pulmonar: pneumoniile atipice

Complicaţiile

Pleurezia

Supuraţiile pulmonare

Distrucţiile pulmonare

SDRA

(sindromul de ditresă respiratorie a

adultului)

Sepsis şi complicaţiile septice la distanţă

(ex. abces cerebral)

Pneumonia franc-lobară

Pneumonie francă lobară - S3, lobul mediu şi inferior plămânului drept cu pleurezie închistată satelită (în

sensul scizurii interlobară oblică dreaptă).

Pneumonia

virală

Diagnosticul diferenţial

Afectare difuză

Infiltraţie peribronşică şi

perihilară (interstiţială)

Emfizematizarea regiunilor

neafectate

Atelectaziile lobulare

Pneumonie de stază

Diagnosticul

diferenţial

Localizare în ariile

pulmonare bazale

Afectare multifocală şi

multisegmentară

Intensitate mai mică

Semnele insuficienţei

cardiace

(cardiomegalia,

hipertensiunea

pulmonară,

edemul interstiţial)

Infarct-pneumonie

este un infiltrat care

corespunde ariei de

embolizare

Intensitate mai

mare a umbrei

în comparaţie cu

pneumoniile

comunitare

Frecvent o

pleurezie satelită

Evoluţie trenantă

Pneumonie în zona atelectatică

Diagnosticul diferenţial

Micşorare în volum al

segmentului/ lobului

afectat

Modificările poziţiei

mediastinului

(deplasare spre aria

pulmonară afectată)

Evoluţie imagistică

lentă, frecvent – spre

carnificare

Pneumonie prin aspiraţie

Diagnosticul diferenţial

Pneumonie prin aspiraţie

LSD şi LMD cauzată

de hernie hiatală fixată

prin rostogolire

(paraesofa -giană),

subtotală cu dezaxarea stomacului în plan frontal şi

reflux-esofagită în traumatism toracic suportat.

Endocardita infecţioasă

complicată cu pneumonie septică

după tratamentiniţial

Tuberculoza

pulmonară

Diagnosticul diferenţial

Intensitatea mai mare ale

infiltraţiei pulmonare

Tendinţa spre heteroge-

nitate a infiltratului

Localizare în segmentele superioare

Apariţie în dinamică a focarelor

Semnele infecţiei TBC anterior suportate

(elementele complexului Gon)

Limfangita hilară

Evoluţie imagistică mai lentă

Vasculitele de sistem

Diagnosticul

diferenţial

Afectare bilaterală difuză,

preponderent interstiţială

Tendinţă spre modificări

emfizematoase în ariile

superioare şi infiltraţie/ mai

târziu – fibroza în segmentele

pulmonare bazale

Semnele hipertensiunii

pulmonare

Evoluţie lentă a modificărilor

patologice Vasculita Wegener

Pleurezie

Diagnosticul

diferenţial

Corespunde sinusurilor pleurale

şi scizurilor interlobare

Dacă nu este închistată, atunci

forma umbrei se modifică în

probele funcţionale şi schimbarea

poziţiei

Intensitatea sporită în comparaţie

cu infiltrat pneumonic

În caz de revârsat important

deplasează mediastinul în partea

opusă Revârat pleural închistat

Materiale și metode Actualul studiu a fost realizat în baza analizelor datelor din fișele de observație a 50 pacienți din secțiile Alergologie,Chirurgia toracică și Chirurgia cardiacă maturi tratați în IMSP Spitalul Clinic Republican din orașul Chișinău,în perioada anilor 2013-2014.

Toţi pacienţi au fost supuşi examenului radiologic

convenţional, la necesitate au fost implementate şi alte metode

imagistice.

Materiale și metode

Lotul evaluat a inclus 32 (64%) de bărbați și 18 (36%) femei. Intervalul de vîrstă a fost cuprins între 20 și 80 ani,media fiind 50 ani. Dintre pacienți: cu PN primară (19 pacienți) și cu PN secundară (31 pacienți), pentru pacienții cu PN primară vîrsta cuprinsă între 23 și 62 ani (vîrsta medie 42 ani) ,și PN secundară de la 20 ani la 69 ani(vîrsta medie 40ani).

Rezultatele investigaţiilor proprii

Repartizarea pacienților după sex Bărbați - 32 (64 %) Femei - 18 (36 %)

Astfel, reiese că în PN, predomină sexul masculin (64 %) față de cel

feminin (36%).

bărbați64%

femei36%

Dintre aceștia, cu PN primară au fost diagnosticați

19 pacienți (8 femei și 11 bărbați)

femei42%

bărbați58%

PN primară

cu PN secundară 31 bolnavi (10 femei si 21 bărbați)

De aici, reiese că atît în afectarea pneumonică primară , cît și

secundară, predomină genul masculin. Raportul bărbați/femei

este 1,3/1 și respectiv 2/1 pentru PN primară și secundară.

bărbați68%

femei32%

PN secundară

20-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani 60-69 ani peste 70 ani

femei I 4 1 1 0 2 0

bărbați I 1 1 5 4 0 0

virsta 0 0 0 0 0 0

femei II 2 0 0 3 4 1

bărbați II 2 2 2 6 4 5

0.5

1.5

2.5

3.5

4.5

5.5

Repartizarea după grupele de vîrstă

Predomină evident numărul persoanelor afectate de PN secundară,mai ales in decada a doua a vieții.Nu s-au înregistrat cazuri de PN secundare printre femeile cu vîrsta cuprinsă între 30-49 ani.

Repartizarea geografică

• Pentru PN primare: Urban - 11 pacienți (58%) Rural – 8 pacienți (42%)

• Pentru PN secundare : Urban - 18 pacienți (58%) Rural - 13 pacienți (42%)

raport egal între pacienții cu PN primară și secundară, 58% urban la 42% rural.

58%

42%urban

rural

58%

42% urban

rural

Rezultatul investigaţiilor imagistice

Radiografia cutiei toracice a fost efectuată la toți cei 50 pacienți din lotul de studiu.Din aceștia, la examenul imagistic s-au evidențiat :

PN necompli-

cată

PN primară

complica-tă

PN secundară

18pleurezie

10

Atelectazie lobulară

2

De stază

8

Din zona atelectatică

3Septică

5

Prin aspirație

5

TBC 3

ConcluziiExamenul imagistic convenţional (radiologic) este

suficient pentru diagnosticul pozitiv al pneumoniei la

majoritatea pacienţilor evaluaţi

Metodele imagistice mai sofisticate, inclusiv tomografia

computerizată, scintigrafia pulmonară, ecocardiografie

sunt recomandate pentru depistare a eventualelor

complicaţii, precum şi în cadrul diagnosticului diferenţial

Examenul radiologic este util în determinarea prezenţei şi

caracterului afectării parenchimului pulmonar, localizarea

şi extinderea focarului (focarelor) pneumonic(e), leziunile

structurilor adiacente şi dezvoltarea complicaţiilor

pneumoniei

Mulțumesc pentru atenție!!!

Vă mulţumim pentru atenţie!!!