Plasamente de Capital

Plasamente de Capital

1. Ce sunt actiunile?

Actiunile se prezinta sub forma de valori mobiliare emise de catre societati comerciale care reprezinta o cota parte din capitalul social si incorporeaza drepturi patrimoniale si sociale.2. Clasificarea actiunilorClasificarea actiunilor se realizeaza dupa mai multe criterii astfel:

1) Dupa drepturile pe care le genereaza:

- actiuni ordinare

- actiuni preferentiale:

actiuni preferentiale cumulative

actiuni preferentiale necumulative

actiuni preferentiale participative

2) Dupa forma de prezentare:

- actiuni nominale

- actiuni la purtator

3) Dupa rolul atins in stadiul de autofinantare:

- actiuni autorizate

- actiuni neemise

- actiuni emise

- actiuni puse in vanzare

- actiuni aflate pe piata

- actiuni de trezorerie

4) Dupa forma de materializare:

- actiuni materializate

- actiuni dematerializate3. Principalele deosebiri intre actiunile ordinare si actiunile preferentiale ca obiect al plasamentelor de capitalACTIUNI ORDINAREACTIUNI PREFERENTIALE

- valoarea dividendelor variaza in functie de profitului obtinut anterior- detinatorul are drept de vot in Adunarea Generala a Actionarilor- detinatorul poate primi dividend - in cazul lichidarii societatii - numai dupa despagubirea actionarilor detinatori de actiuni preferentiale- valoarea dividendelor este fixa indiferent de nivelul profitului anterior sau daca societatea a inregistrat pierdere- detinatorul nu are drept de vot in Adunarea Generala a Actionarilor- detinatorul are prioritate - in cazul lichidarii societatii - in fata actionarilor detinatori de actiuni ordinare

4. Indicatorii de evaluare a actiunilor ca obiect al plasamentelor de capitalUn investitor in actiuni pe piata de capital trebuie sa realizeze o evaluare a acestor titluri inainte de a lua decizia de plasament.Evaluarea se bazeaza pe o serie de indicatori, dintre care cei mai importanti sunt urmatorii:

1) Valoarea nominala a actiunii - sintetizeaza corelatia dintre capitalul social si numarul de actiuni emise.Relatia de calcul: QNA = Ks/N

QNA - volumul nominal al actiuniiKs - capitalul socialN - numarul de actiuni

2) Valoarea contabila - sintetizeaza corelatia dintre activul net si numarul de actiuni emise.

Relatia de calcul:

QCA = An/N

An = AT - DT

QCA - valoarea contabila a actiunii

An - activul net

N - numarul de actiuni

AT - activul total

DT - datoriile totale

3) Valoarea de rentabilitate - se bazeaza pe urmatorii 2 indicatori:

- Valoarea financiara - sintetizeaza corelatia dintre dividend si rata medie a dobanzii existenta pe piata.

Relatia de calcul:

QFA = D/Rd

QFA - valoarea financiara a actiunii

D - dividendul

Rd - rata medie a dobanzii pe piata

- Valoarea de randament - sintetizeaza corelatia dintre profitul net pe actiune si rata medie a dobanzii pe piata.

Relatia de calcul:

QRA = Pnet/A/Rd

QRA - valoarea de randament a actiunii

Pnet/A - profitul net pe actiune

Rd - rata medie a dobanzii pe piata

4) Valoarea de emisiune - reprezinta insumarea valorii nominale a actiunii cu prima de emisiune.

Relatia de calcul:

QEA = QNA + Pe

QEA - valoarea de emisiune a actiunii

QNA - valoarea nominala a actiunii

Pe - prima de emisiune

5) Valoarea de piata - pretul la care se efectueaza schimbul de actiuni.

6) Profitul pe actiune - sintetizeaza corelatia dintre profitul net si numarul de actiuni emise.

Relatia de calcul:

PR/A = PRN/N

PR/A - profitul pe actiune

PRN - profitul net


7) Rata de distributie a dividendului - sintetizeaza corelatia dintre dividendul net si profitul net.

Relatia de calcul:

d=Dn/ PRN 100

d - rata de distributie a dividendului

Dn - dividendul net

PRN - profitul net

8) Dividendul pe actiune - sintetizeaza corelatia dintre profitul net repartizat si numarul de actiuni emise.

Relatia de calcul:

D/A = PRNR/N 100

D/A - dividendul pe actiune

PRNR - profitul net repartizat


9) Randamentul actiunii - se exprima prin doua cai: prin dividendele produse de actiune si prin diferenta de curs favorabila intre momentul vanzarii actiunii si momentul achizitionarii actiunii.

Relatia de calcul:

RA = (D + Cv - Cc)/Cc 100

RA - randamentul actiunii

D - dividendul

Cv - cursul actiunilor la vanzare

Cc - cursul actiunilor la cumparare

10) Price earning ratio (P.E.R.)

Relatia de calcul:

PER = C(mediu)/Pnet/A

PER - price earning ratio

C(mediu) - cursul mediu bancar

Pnet/A - profitul net pe actiune

11) Volumul dividendelor actualizate - arata efectul produs de actiunea achizitionata la momentul prezent.

Relatia de calcul:

D=E(suma de la h=1 la n din) Dh/(1+a)h

D - volumul dividendelor actualizate

Dh - dividendul din anul h

h = 1, 2, , n

a rentabilitatea solicitata 5. Consecintele emisiunii de actiuni pentru vechii actionari cu ocazia majorarii capitalului social al emitentului (dilutia de capital, dilutia profitului, dilutia dreptului de vot)Cu ocazia emisiunii de noi actiuni (ca parte a procesului de majorare a capitalului social al emitentului), apare ca si consecinta negativa -pentru vechii actionari - fenomenul de dilutie.Fenomenul de dilutie se manifesta pe 3 planuri astfel:

1) dilutia capitalului - scaderea valorii actiunii si a intregului portofoliu de actiuni detinut de vechii actionari.

2) dilutia profitului - scaderea profitului pe actiune si a profitului aferent intregului portofoliu de actiuni detinut de vechii actionari.

3) dilutia dreptului de vot - scaderea ponderii actiunilor detinute de vechii actionari in numarul total de actiuni emise de companie.6. Ce este dreptul de subscriere?

Dreptul de subscriere este un drept patrimonial de care se bucura vechii actionari si care poate contracara fenomenul de dilutie. Acest drept confera actionarului posibilitatea de a cumpara actiuni ordinare dintr-o emisiune noua, proportional cu numarul de actiuni pe care le detine, la pretul de subscriere, inainte de oferta publica.7. Mecanismul de contracarare a efectului de dilutie prin intermediul dreptului de subscriere

Dreptul de subscriere este un drept patrimonial de care se bucura vechii actionari si care poate contracara fenomenul de dilutie. Acest drept confera actionarului posibilitatea de a cumpara actiuni ordinare dintr-o emisiune noua, proportional cu numarul de actiuni pe care le detine, la pretul de subscriere, inainte de oferta publica.

La baza calculului dreptului de subscriere sta raportul de subscriptie. Raportul de subscriptie se bazeaza pe 2 elemente: numarul de actiuni emise la infiintare si numarul de actiuni emise la majorare.

Relatia de calcul:

RS= N0/ N1

RS raportul de subscriptie

N0 - numarul de actiuni emise initial

N1 - numarul de actiuni emise la majorare

Rezultatul acestui raport indica numarul minim de actiuni pe care trebuie sa le detina un actionar vechi pentru a putea cumpara o actiune noua.

Dreptul de subscriere - din punct de vedere valoric - reprezinta diferenta de valoare dintre cursul bursier al actiunilor in ziua anterioara majorarii si cursul bursier teoretic al actiunilor.

Relatia de calcul:

Ds= QBA - QBT

QBA - cursul bursier al actiunilor in ziua anterioara majorarii

QBT - cursul bursier teoretic al actiunilor

QBT=(N0QBA+N1QEA)/(N0+N1)




QEA - valoarea de emisiune a actiunilor emise la majorare

Prin prelucrare relatia de mai sus se transforma in relatia urmatoare:Ds=N1(QBA QEA)/(N0+N1)

Ds - valoarea dreptului de subscriere




QEA - valoarea de emisiune a actiunilor emise la majorare

N0+N1 - numarul total de actiuni emiseUn actionar vechi poate alege sa se foloseasca de drepturile de subscriere, in acest caz el alegand sa cumpere un numar de actiuni noi - proportional cu numarul sau initial de actiuni - la cursul bursier teoretic pentru aceste actiuni.

Actionarii vechi care nu doresc sa sa se foloseasca de drepturile de subscriere vor putea sa le vanda ulterior pe piata. Valoarea de vanzare pentru drepturile de subscriere va fi valoarea de piata a acestora, care poate fi mai mare sau mai mica decat valoarea nominala a lor.8. Valorizarea actiunilor prin politica de dividendeFiecare actionar - in calitate de proprietar al societatii - are dreptul de a primi dividend.

Detinatorii de actiuni preferentiale primesc dividend fix si este platit inaintea dividendului aferent actiunilor ordinare. Detinatorii de actiuni ordinare primesc dividend variabil.

In contextul platii de dividende apare o contradictie intre interesele societatii - care doreste o parte cat mai mare din profit pentru autofinantare - si actionari - care doresc dividende cat mai mari pentru a-si valorifica mai bine capitalul plasat in actiunile la societatea respectiva.

Marimea dividendului aferent actiunilor ordinare depinde de mai multi factori, dintre care urmatorii 2 sunt cei mai importanti:

1) marimea profitului anual realizat

2) politica de repartizare a dividenduluiFiecare societate hotaraste anual - in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor - modul de distributie a profitului. Hotararea depinde de urmatoarele 2 elemente:

1) marimea profitului anual realizat

2) rata de crestere a dividendelor

Relatia de calcul:

rdd=D/ PRN

rdd - rata de distributie a dividendului

D - dividendul

PRN - profitul net Sunt cunoscute mai multe politici de dividend astfel:1) Politica reziduala - emitentul trateaza dividendul ca pe o parte rezultanta ceea ce inseamna ca atunci cand profitul annual este mare, resursele de trezorerie vor fi mari, iar dividendele acordate vor fi si ele mai mari.

2) Politica ratelor - dividendele se dimensioneaza anual in functie de cel putin 2 factori printre care: profitul realizat in anul respectiv si politica de dividend promovata de societate.

3) Politica stabilizata - prin care se urmareste ca variatiile profitului (in special cele negative) sa fie ajustate astfel incat acestea sa nu se rasfranga asupra volumului dividendelor acordat.9. Ce este dividendul?Dividendul apare ca un rezultat al investitiei realizate printr-un anumit plasament de capital. Acesta ia forma unei distribuiri in bani sau natura, efectuata de societate participantului la capitalul acesteia, ca si consecinta a detinerii de titluri de participare la aceasta.10. Principalele forme de distribuire a dividendului

Principalele forme sub care se pot distribui dividendele sunt urmatoarele:

1) Dividend anual - distribuit actionarilor detinatori de actiuni ordinare. Dividendul se dimensioneaza pe baza profitului anual realizat si a politicii de repartitie a profitului.

2) Dividend fix - se acorda actionarilor detinatori de actiuni preferentiale.

3) Dividend provizoriu - se distribuie in timpul anului, urmand ca acesta sa fie reglat la incheierea exercitiului financiar curent.

4) Dividend sub forma de actiuni se distribuie in urma unei hotarari a emitentului de a distribui dividendul sub forma de noi actiuni.11. Ce sunt obligatiunile?Obligatiunile sunt titluri reprezentative ale unei creante a detinatorului lor asupra emitentului acestora (care poate fi statul, un organism public sau o societate comerciala). Ele dau detinatorului dreptul la incasarea unei dobanzi si vor fi rascumparate la scadenta de catre emitent, investitorul recuperandu-si astfel capitalul avansat in schimbul obligatiunilor.13. Principalele deosebiri intre actiuni si obligatiuni ca obiect al plasamentelor de capital

ACTIUNE(ordinara)OBLIGATIUNE

DefinitieParte din capitalul social al emitentului.Fractiune dintr-un imprumut realizat de catre emitent

Rol in gestiunea emitentuluiDrept de vot in Adunarea Generala a Actionarilor.Fara rol in gestiunea emitentului.

Veniturile titularului titluluiDividende (in functie de nivelul profitului si politica de distributie a dividendelor).Dobanzi a caror suma este obligatoriu varsata de catre emitent detinatorului titlului.

Riscurile asumate de proprietarul titluluiRiscuri mai mari:- in cazul unui nivel redus al profitului titularul primeste dividende diminuate sau deloc

- in cazul lichidarii societatii titularul risca sa piarda fondurile investiteRiscuri mai mici:- risc de nerambursare (nu si in cazul garantiilor de stat)

- la lichidare detinatorii de titluri de obligatiuni au prioritate fata de cei ce detin titluri de actiuni

Durata de viataNelimitataLimitata, la scadenta

14. Randamentul obligatiunilor

Investitorii in obligatiuni sunt interesati de randamentul pe care il obtin prin achizitionarea acestora. In acest sens, putem vorbi de: randament nominal, randament curent, randament la maturitate al obligaiunilor i randament realizat.

1) Randamentul nominal (rata cuponului) - reprezinta castigul procentual pe care il obine investitorul prin cumpararea unei obligatiuni tinnd seama de cuponul de dobnda i valoarea nominala.

Relatie de calcul:

c= C/VN x 100

2) Randamentul curent - reprezinta venitul adus de obligatiuni ca procent fata de pretul acestora fara a lua in considerare veniturile viitoare sau pierderile viitoare de capital. Randamentul curent arata la un moment dat care este castigul investitorului in raport cu valoarea pe piata a obligatiunii.

Relatia de calcul:

Nc=C/P x 100

3) Randamentul la maturitate - ia in considerare atat venitul curent (cuponul) cat si cresterile si scaderile de pret ale obligatiunilor pe toata durata de viata a acestora, de aceea este cea mai utilizata forma a randamentului. Randamentul la maturitate este rata de actualizare care egaleaza valoarea prezenta a tuturor cash flow-urilor cu precul curent de piat al obligatiunii. In plus, randamentul la maturitate reprezinta o masura a rentabilitatii medii ce va fi castigata de un investitor dintr-o obligatiune pe care o detine pana la scadena.

4) Randamentul realizat - presupune analiza rentabilitatii obligatiunilor daca se reinvesteste cuponul cu o anumit rata. In aceast analiza randamentul la maturitate si rata de reinvestire a cuponului sunt previzionate pe un anumit orizont de timp.

Randamentul realizat al obligatiunii se determina luand in considerare pretul din prezent (P) al obligatiunii si suma pe care o detine investitorul la scadent, adic valoarea cupoanelor reinvestite la care se adauga ultimul cash-flow generat de obligatiune (VF).

16. Ce sunt optiunile?

Optiunile sunt contracte intre un vanzator si un cumparator, care dau acestuia din urma dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde sau a cumpara un anumit activ (marfa, titlu financiar sau instrument monetar) pana/la o anumita data viitoare, drept obtinut in schimbul platii catre vanzator a unei prime.

17. Clasificarea optiunilor

Dupa natura dreptului pe care il confera, optiunile pot fi:

- optiuni de cumparare - CALL - (cumparatorul dobandeste dreptul de a vinde activul):

cumparare de CALL

vanzare de CALL

- optiuni de vanzare - PUT - (cumparatorul dobandeste dreptul de a cumpara activul):

cumparare de PUT

vanzare de PUT

21. Eficienta comparata a unor plasamente de capital direct in actiuni

Situatia se prezinta astfel:

Un investitor achizitioneaza la un moment dat un numar de actiuni de pe piata de capital la pretul de achizitie din momentul respectiv.Urmarind evolutia cursului actiunilor mentionate, la un moment dat acesta va atinge un nivel superior celul la care au fost cumparate, moment in care investitorul va lua decizia sa le revanda.Pentru a calcula eficienta in vanzarii actiunilor, investitorul va folosi indicatorul rata castigului.

Relatia de calcul:

Rc=PRP/KIP 100

PRP=(Pv-PC) NA

KIP= PC NA

Rc - rata castigului

PRP - profitul/portofoliu obtinut din diferenta de curs

KIP - capitalul imobilizat/portofoliu

PV - pretul de vanzare

PC - pretul de cumparare

NA - numarul de actiuni detinute 22. Eficienta comparata a unor plasamente de capital indirect in contracte de actiuniSituatia se prezinta astfel:

Un investitor pe piata de capital va incheia un contract de optiuni pentru un anumit numar de actiuni, in conditiile unui pret si a unei prime stabilite anterior.

Astfel investitorul cumpara o optiune de cumparare (CALL). Pentru a iesi in castig, cursul actiunilor achizitionate prin contract trebuie sa creasca, moment in care investitorul executa contractul de optiuni, pretul de cumparare fiind cel stabilit.Ulterior investitorul va dori sa revanda actiunile la noul curs aflat la un nivel mai ridicat.

Pentru a calcula eficienta in vanzarii actiunilor, investitorul va folosi indicatorul rata castigului.

Relatia de calcul:

Rc=PRP/KIP 100

PRP=(Pv-Pex) NA

KIP=NA PRO




Pv - pretul de vanzare

Pex - pretul de executie

NA - numarul de actiuni detinute

PRO - prima de optiune23. Eficienta comparata a unor plasamente de capital indirect prin contracte de optiuni cu castiguri rezultate din diferenta de prima

Perceptia investitorilor pe piata de capital este diferita, motiv pentru care in legatura cu actiunile se orienteaza spre castiguri din revanzarea contractelor de optiuni in conditii de prime de optiune mai mari si nu din achizitia si revanzarea actiunilor.Situatia se prezinta astfel:

Un investitor pe piata de capital achizitioneaza un anumit numar de actiuni prin intermediul unui contract de optiuni, la un pret de achizitie si o prima de optiune stabilite.

Ulterior investitorul va revinde contractul de optiune, dar cu o prima de optiune mai mare.

Pentru a calcula eficienta in vanzarii actiunilor, investitorul va folosi indicatorul rata castigului.Relatia de calcul:

Rc=PRP/KIP 100

PRP=(PROVz-PROC) NA

KIP= PROC NA




PROVz - valoarea primei de optiune la vanzare

PROC - valoarea primei de optiune la cumparare

NA - numarul de actiuni detinute

30. Ce sunt tranzactiile in marja?

Tranzactiile in marja definesc un ansamblu de operatiuni pe piata bursiera care fac posibila cumpararea si vanzarea de titluri financiare apeland la imprumuturi. Rolul tranzaciilor in marja este de a crea o capacitate financiara suplimentara clientului. In functie de nivelul marjei acesta poate, cu o anumita suma avansata in operatiune, sa castige ori sa piarda mai mult dect intr-o tranzactie cash. In acelasi timp, ca la orice credit, clientul trebuie sa ofere o garantie, iar aceasta este reprezentata de titlurile care fac obiectul contractului si care ramn la broker. Dac investitorul doreste sa intre in posesia titlurilor, el trebuie sa restituie creditul (inclusiv dobnda), adica sa anuleze debitul sau la broker.31. Ce este marja?

Marja - depozit constituit de client in numerar sau din titluri blocate la dispozitia brokerului si reprezinta conditia obtnerii creditului in cadrul unei tranzactii in marja.

33. Ce este apelul in marja?

Apelul in marja reprezinta o solicitare pentru client din partea brokerului pentru completarea marjei atunci cand marja permanenta se reduce sub limita initiala.38. Clasificarea ordinelor de bursa

Din punctul de vedere al pretului/cursului pentru produsul bursier, ordinele de bursa pot fi:

1) Ordin la tinta - este un ordin de vanzare/cumparare la cel mai bun pret oferit de piata. Acest tip de ordin impune obtinerea celui mai scazut pret existent pe bursa la momentul primirii instructiunii de executare a ordinului.

2) Ordin limita - este ordinul in care clientul precizeaza pretul maxim pe care intelege sa il plateasca in calitate de cumparator, respectiv pretul minim pe care il accepta in calitate de vanzator. Unui astfel de ordin i se asociaza clauza pretului cel mai bun. Astfel titlurile pot fi cumparate/vandute la un pret mai mic/mare, atunci brokerul este obiligat sa realizeze acest lucru.

3) Ordin de stop (limitare a pierderii) este un ordin care actioneaza oarecum in sens contrar ordinului cu limita de pret. Acesta devine ordin de vanzare la piata atunci cand pretul titlului evolueaza contrar asteptarii clientului (creste/scade la nivelul specificat).

39) Contract de stelaj

Stelajele se prezinta sub forma unor tranzactii, care au la baza doua conditii: caracterul ferm si cel conditionat. Contractul de stelaj este caracterizat prin aceste doua elemente ce il insotesc si se regasesc in el. Caracterul ferm al contractelor de stelaj se refera la faptul ca la scadenta lui, acesta trebuie executat. Caracterul conditionat deriva din faptul ca titularul contractului, incestitorul devenit cumparator de contract, poate sa-si stabileasca pozitia fata de activul suport al contractului, pozitie care se refera la cea de cumparator sau vanzator. Calitatea de vanzator/cumparator pe care o va adopta cumparatorul contractului de stelaj este conditionata nemijlocit de cursul titlurilor suport.

Mecanismul de functionare a contractelor de stelajLa scadenta contractului, investitorul devenit cumparator de stelaj isi va anunta pozitia de vanzator sau cumparator fata de titlurile mentionate in contract si fata de cursul mentionat de acesta. Contractul de stelaj se incheie de obicei pe o perioada de circa 6 luni, dar el poate fi executat uneori cand necesitatile cer acest lucru si inainte de scadenta, dar nu mai devreme de o luna de zile de la semnarea lui. Cei doi partener ai contractului de stelaj au viziuni cu totul diferite asupra cursurile tirlurilor de contract(actiuni, obligatiuni etc). Vanzatorul contractului in general anticipeaza ca in perioada urmatoare titlurile suport vor stagna dpdv al pretului sau in cel mai rau caz vor oscila nesemnificativ. Cumparatorul stelajului are cu totul alta perceptie asupra evolutiei pretului titlurilor respective in timp.

Asadar, stelajul se prezinta sub forma unei tranzactii cu doua caractere de baza: caracterul ferm si cel conditional. Cumparatorul, care este de fapt actorul principal in derularea unui asemenea contract, poate sa adopte doua pozitii:

Cumparator de titluri la pretul cel mai mic

Vanzator de titluri la pretul cel mai mare

In aceste contitii, in cadrul contractului de stelaj ne vom intalni cu doua cursuri despartite printr-un ecart

Plasamente de Capital

Documents

Transcript of Plasamente de Capital