Proiect Plasamente de Capital - Fondurile de Pensii

Universitatea Babeș-BolyaiFacultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor

PROIECT PLASAMENTE DE CAPITAL

Profesor îndrumător: Student:

Conf. univ. dr. Horia Tulai Maria Ursuleanu Anamaria

Bănci și piețe de capital

1

1. Sistemul de pensii din România

Ținând cont de situația economică fragilă precum și a pieței muncii dezechilibrate în

România tendințele de îmbătrânire sunt foarte accentuate iar aceasta devine o problema

importantă pentru creșterea economică și pentru bunăstarea următoarelor generații. Așadar

conform statisticilor structura demografică a României în următorii 50 de ani se va schimba

radical, de la 15% copii, 70% populație activă și 15% vârstnici la 11% copii, 54% populație

activă și 35% vârstnici.1

copii populație activă vârstnici0

10

20

30

40

50

60

70

Evoluția structurii demografice a României

Anul 2012Anul 2060

(Sursa: prelucrare personală după date furnizate de Cartea Albă a pensiilor)

Chiar dacă în prezent România se numără printre țările europene cu o populație relativ

tânără având vârsta medie sub majoritatea statelor europene, în viitorul apropiat se va lovi de

o tendință de îmbătrânire foarte accentuată. Conform unor statistici ale Comisiei Europene

raportul tinerilor între 0-14 ani va scădea în perioada 2010-2060 cu aproximativ 38%, iar

proporția persoanelor active 15-64 ani scade cu 38% în aceeași perioadă analizată. Însă

problema apare în cazul populației vârstnice, reprezentate de persoane peste 65 de ani care va

avea o pondere din ce in ce mai mare, ajungând la 35% în anul 2060.2

România încearcă să diminueze riscurile asociate sistemelor de pensii de tip PAYG

(pay as you go), astfel că o parte din contribuțiile obligatorii sunt distribuite unor conturi

1” Cartea Albă a pensiilor” – Suzana dobre, Sorin Ioniță, Daniela Marinache, Expert Forum, București2 Comisia Europeană – Raport privind îmbătrânirea 2012

2

individuale administrate privat (pilonul II) și reglementează zona de pensii facultative (pilonul

III). În proiectul meu voi analiza un fond de pensii administrat privat, iar pentru asta voi

analiza pilonul II. Acesta prevede alocarea unei părți a contribuțiilor la sistemul public de

pensii către conturile individuale administrate privat, acest procent a debutat cu 2% (din cele

31,5%) la lansarea pilonului crescând cu 0,5% în fiecare an până la 6%. Însă datorită crizei

majorarea de 0,5% a fost suspendată temporar3.

Prin urmare, sistemul de pensii românesc dominat de pilonul I, care prin structura sa

este puternic dependent de echilibrul dintre contribuabili și pensionari, este foarte expus

riscului datorat atat tendințelor demografice cât și pieței muncii. Rata de dependență a

sistemului public de pensii calculată ca raport între numărul de pensionari și numărul total de

contribuabili la sistem ”pleacă în anul 2010 de la un nivel de 0,85 la 1,5

pensionari/contribuabili în anul 2060”4.Conform recomandărilor Băncii Mondiale sistemul de

pensii al României este gândit ca fiind un sistem multi-pilon și este organizat conform

următoarei figuri:

2. Fondurile de pensii private obligatorii din România

3 Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private www.csspp.ro 4 ”Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemuui de pensii” - Șeitan Arteni, Nedu, Comisia Națională de Prognoză, 2012

3

Sistemul de pensii

Bugetul public de pensii Fonduri pensii obligatorii Fonduri pensii facultative

PILON I PILON II PILON III

Legea nr.263 din 2010

Contribuția Angajatului în 2013 este de 10,5% din venitul salarial brut; Contribuția angajatorului în 2013 este de 20,8% raportat la salariul brut al angajatului.


Participare: obligatorie pentru angajații sub 35 de ani, opțională pentru cei între 35 și 45 de ani;

Contribuția în anul 2013 4% din venitul salarial brut al angajatului.


Participare: facultativă

Contribuția: max. 15% raportat la venitul brut; contribuția suportată solidar de abgajat și angajator este încurajată prin deductibilitate fiscală.

http://www.csspp.ro/

La data de 30 septembrie 2013 pensiile private au înregistrat un nivel al activelor

totale aflate în administrarea întregului sistem, în valoare de 13,52 miliarde lei. Comparativ cu

aceeași perioada a anului 2012 acestea au crescut cu 45%, iar față de luna august 2013 s-a

înregistrat o majorare de 3,32%.

Principalii indicatori ai fondurilor de pensii administrate privat, mai exact Pilonul II

sunt: valoarea activului net, respectiv numărul de participanți. În continuare voi prezenta

evoluția acestor doi indicatori începând cu anul 2008 până în prezent.

2008 2009 2010 2011 2012 2013

0.832.38

4.33

6.42

9.64

11.96

Valoare Activ Net (miliarde lei)Valoare Activ Net (miliarde lei)

(Sursa: prelucrare personală după date furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară5)

Așa cum putem observa în graficul de mai sus, valoarea activului net este într-o

continuă creștere, ajungând de la 0,83 miliarde lei la 11,96 miliarde lei, având o ascensiune

bruscă. În ceea ce privește numărul de participanți a crescut în perioada analizată, însă nu în

aceeași măsură ca si primul indicator. Deasemenea, creșterea a fost de la 4,53 milioane

persoane în 2008, când a avut loc debutul acestui pilon la 5,93 milioane participanți în anul

2013.

5 Autoritatea de Supraveghere Financiară - Sectorul Sistemului de Pensii Private, Raport trimestrial, București, 2013

4

2008 2009 2010 2011 2012 20130

1

2

3

4

5

6

7

Participanti (mil.pers.)

Participanti (mil.pers.)


În prezent există 8 fonduri administrate privat și anume: EUREKO, BCR, AZT

VIITORUL TĂU, ING, ARIPI, VITAL, BRD, ALICO. Astfel că, în tabelul de mai jos voi

prezenta indicatorii detaliați anterior în cazul celor opt fonduri de pensii private. Aceste

informații sunt valabile la data de 31 iulie 2013.

Nrt.crt Fond Valoare

Activ Total

Valoare Activ

Net

Valoare Unitară

Activ Net

Număr de

participanți

1 EUREKO 679.249.240,76 678.891.229,22 16,848760 458.321

2 BCR 672.064.681,50 671.712.771,58 17,171508 462.813

3 AZI VIITORUL TĂU 2.775.706.273,38 2.774.298.491,76 17,457007 1.385.460

4 ING 4.497.146.348,63 4.494.900.355,88 17,944648 1.752.819

5 ARIPI 991.339.030,75 990.816.371,15 17,738364 555.971

6 VITAL 351.135.297,95 350.941.808,25 16,206293 251.914

7 BRD 328.720.363,73 328.545.553,40 15,445517 222.039

8 ALICO 1.672.488.556,56 1.671.658.842,59 17,661838 835.927

6 Autoritatea de Supraveghere Financiară - Sectorul Sistemului de Pensii Private, Raport trimestrial, București, 2013

5

TOTAL 11.967.849.793 11.961.765.424 5.925.264


Din tabelul de mai sus putem observa faptul că de fapt cel mai important indicator este

VUAN (Valoarea unitară a Activului Net sau Valoarea unității de fond), care se calculează ca

raport dintre Valoarea Activului Net și Numărul total de unități ale fondului. Pe primul loc se

află fondul de pensii ING, urmat îndeaproape de ALICO și AZT Viitorul Tău.

Un alt aspect important pe care îl voi dezbate în acest proiect este legat de structura

portofoliilor de investiții privind fondurilor de pensii administrate privat. Alocarea resurselor

financiare se face pe diferite clase de active, astfel că cele mai importante sunt: depozite

bancare, titluri de stat, obligațiuni și acțiuni. În cele ce urmeză voi detalia această structură a

investițiilor pentru toate cele opt fonduri de pensii.

Titluri de stat73,56%Depozite bancare

7,79%

Instrumente acoperire risc

0,06%

Fonduri de marfuri si metale pretioase

0,05%

Actiuni12,43%

Obligatiuni straine negu-vernamentale

0,62%Obligatiuni corporative

4,71%

Obigatiuni municipale0,29%

Structură investiții


Din graficul de mai sus putem observa cu ușurință faptul că majoritatea investițiilor

sunt în titlurile de stat, astfel că gradul de risc al portofoliilor este unul mediu. Alte

instrumente precum acțiunile sau obligațiunile cu un grad de risc mult mai ridicat nu sunt

preferatele fondurilor de pensii administrate privat.

7 Idem 68 Autoritatea de Supraveghere Financiară - Sectorul Sistemului de Pensii Private, Raport trimestrial, București, 2013

6

Autoritatea de Supraveghere Financiară calculează rate de rentabilitate în cazul

Pilonului II, pentru fiecare fond de investiții în particular, precum și o medie a acestora. Astfel

că, în luna noiembrie 2013 situația se prezintă astfel:

Grad de

risc

Fondul de

pensii

Rata de

rentabilitate

anualizată

Rata de rentabilitate

minimă a fondurilor

Rata medie ponderată de

rentabilitate a tuturor

fondurilor

Mediu Vital 10,2724% 5,3552% 10,5204%

Mediu Alico 11,324% 5,3552% 10,5204%

Mediu Azt viitorul tău 10,041% 5,3552% 10,5204%

Mediu Ing 10,229% 5,3552% 10,5204%

Mediu Bcr 11,0619% 5,3552% 10,5204%

Mediu Eureko 9,6238% 5,3552% 10,5204%

Mediu Brd 9,4567% 5,3552% 10,5204%

Ridicat Aripi 11,6706% 4,2841% 10,5204%


În ceea ce privesc ratele de rentabilitate ale fondurilor de pensii administrate privat

putem spune că dintre cele cu un grad de risc mediu se află pe primul loc Alico, urmat de Bcr

cu peste 11%, iar pe ultimul loc se află Brd cu un procent de 9,4567%. Deasemena fondurile

care se află peste media de 10,5204% sunt: Alico, Bcr și Aripi, cel din urmă având un grad de

risc ridicat.

3. Fondul de pensii VITAL – administrat de AEGON

Aegon Pensii Private face parte din grupul internațional Aegon, acesta fiind unul dintre cei

mai importanți furnizori de servicii financiare privind asigurările de viață, planurile de pensii,

precum și soluții investiționale. În România și-a început activitatea în anul 2007. Pensia

9 Comisia de supraveghere a Sistemului de Pensii Private - www.csspp.ro

7


privată VITAL este un fond de pensii administrat privat de către Aegon Pensii – Societate de

Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA. Gradul de risc al acestui fond este unul

mediu, care oferă o balansare între randament și siguranță și deasemenea investițiile sunt atât

pe teritoriul României cât și în străinătate. Administrarea în condiții de siguranță a fondului

Vital se realizează în parteneriat cu BRD – Groupe Societe Generale care este depozitarul

fondului, și cu KPMG AUDIT SRL care reprezintă auditorul financiar al acestui fond.

Avantajele fondului administrat de către Aegon sunt10:

nu presupune nici un cost suplimentar și nu afectează venitul lunar;

contribuabilii sunt proprietarii sumelor acumulate de către fond;

banii se moștenesc, în caz de deces înainte de pensionare;

conform legislației, fondul nu poate da faliment;

contribuțiile nete încasate în conturile individuale sunt garantate;

sumele acumulate în contul individual pot fi accesate de deținătorul lor la vârsta

pensionării sau în caz de invaliditate, sub formă de pensie;

tranzacțiile din contul individual sunt total transparente, se pot avea online în mod

securizat.

În continuare voi reda structura portofoliului de investiții al fondului Vital, la finalul anului

2012.

74%

6%

7%

1% 7%

1%4%

Structura portofoliului de investiții al fondului VITAL

Titluri de stat Depozite bancareActiuni Obligatiuni neguvernamentaleObligatiuni corporative Obligatiuni municipaleTitluri Participare OPCVM

10 www.aegon.ro

8

http://www.aegon.ro/

(Sursa: prelucrare personală după date furnizate în Raportul Anual al companiei Aegon11)

Pentru a asigura un nivel adecvat de lichiditate se urmărește existența unui echilibru între

obligațiile de plată pe termen scurt și lichiditățile disponibile ale fondului bazându-se pe

previziunile privind ratele dobânzilor de pe piață, precum și a fluxurilor previzionate de intrări

și ieșiri de capital de fond. Depozitele bancare, precum și titlurile de stat care au scadența sub

un an reprezintă 9,31% din totalul activelor, ca și valoare fiind de peste 25 milioane lei. În

ceea ce privesc valoarea acțiunilor din portofoliu aceasta este de aproximativ 20 milioane lei.

Acțiunile din portofoliu au ca și emitenți majoritatea cei tranzacționați la Bursa de Valori

București. Pentru a putea avea o imagine completă asupra investițiilor trebuie să ținem cont și

de valoarea titlurilor de participare OPCVM care reprezintă peste 4%, undeva la 11 milioane

lei. Aceste titluri sunt reprezentate de plasamente în fondurile administrate de BT Asset

Management precum și Raiffeisen Asset Management.

Veniturile din dobânzile depozitelor bancare constituite la trei bănci de pe teritoriul României,

și anume: Banca Transilvania, BRD-GSG și Banca Comercială Română, pentru anul 2012 s-

au ridicat la 820.000 lei. Deasemenea veniturile aferente titlurilor de stat au fost de peste 11

milioane lei.

În ceea ce privesc obilgațiunile neguvernamentale, coorporatiste și municipale acestea au o

pondere de peste 9% din activele fondului, reprezentând peste 25 milioane lei, acestea

aflându-se pe un trend descendent deoarece în anul 2011 au avut ponderea de 13,3%.

Instrumentele emise de administrațiile publice locale din România sunt cele ale

municipalităților Iași, Bacău și Timișoara. Obligațiunile coorporatiste sunt reprezentate de

instituții bancare din Uniunea Europeană și România: Erste Group Bank, BCR, Lloyds TSB

BANK, Royal Bank of Scotland, Unicredit International Bank etc. Iar dacă ne referim la

obligațiunile emise de organismele străine neguvernamentale acestea sunt reflectate prin

titlurile de credit în lei emise de Banca Europeană de Investiții din Luxemburg.

Așa cum am putut observa și în tabelul de mai sus, având o proporție majoritară în portofoliu,

titlurile de stat sunt cele mai căutate active, în principal deoarece au un grad de risc foarte

scăzut. Procesul de alocare a titlurilor de stat se realizează în următoarele etape:

1. Calendarul Licitațiilor, mai exact anunțul oficial al licitațiilor oferit de BNR

11 Raport anual 2012 – www.aegon.ro

9


Mai jos am prezentat un exemplu de prospect de emisiune a titlurilor de stat lansate în luna

iunie 2013. În vederea deficitului bugetului de stat și refinanțării datoriei publice, Ministerul

Finanțelor Publice anunță lansarea unei noi emisiuni de obligațiuni de stat cu scadența la 3

ani, redeschiderea emisiunilor de titluri de stat cu scadența la 5,7 și 10 ani12.

2. Oferta depusă de Aegon în numele fondului de pensii VITAL

În cadrul licitației se poate merge cu două tipuri de oferte, și anume oferta competitivă

(concurențială) și oferta necompetitivă (neconcurențială). În cazul primei variante, investitorul

indică valoarea pe care o dorește să o adjudece și prețul maxim pe care este dispus să-l

plătească. Dacă vorbim despre oferta necompetitivă, investitorul indică numai valoarea pe

care o dorește să o adjudece, iar emitentul stabilește prin prospectul de emisiune limita

maximă privind ponderea ofertelor necompetitive în valoarea totală a emisiunii. Adjudecarea

ofertelor se realizeză la prețul mediu ponderat al ofertele competitive acceptate în licitație.13

Mai jos am surprins o ofertă competitivă de cumpărare la licitație. Astfel că Aegon a mers la

licitație cu următoarea ofertă:

100 de titluri la prețul de 106,5890%



Deobicei Aegon merge la licitații, atât cu o ofertă competitivă cât și cu una necompetitivă. În

cazul în care nu câștigă nimic din oferta competitivă să poată achiziționa titluri prin oferta

necompetitivă la prețul mediu ponderat al ofertelor competitive.

12 Calendar licitații – OMFP 470 din 30/05/201313 www.mfinante.ro

10

http://www.mfinante.ro/

3. Rezultatele licitației

În această etapă Ministerul de Finanțe anunță rezultatele licitației, astfel că se stabilește

numărul de titluri de stat achiziționate pentru fiecare participant în parte.

4. Alocarea tilurilor de stat din licitație pentru fondul VITAL

Ultima etapă este cea formală în care fiecare participant ”primește” titlurile de stat alocate, în

cazul nostru este vorba despre titlurile de stat alocate fondului VITAL; astfel că portofoliul

fondului de investiții administrat de Aegon, își modifică structura incuzând și titlurile proapăt

achiziționate.

11

4. Principii de selecție a instrumentelor financiare în structura fondului de pensii administrate privat VITAL

În luarea deciziilor de selectare a instrumentelor financiare se ține cont de o analiză care se bazează pe o combinație pe patru factori cantitativi și calitativi: macro, evaluare, sentiment și tehnic; pe termen scurt și lung, care devin operaționali prin cuantificarea influenței lor sub forma unui scor numeric în intervalul [-2;2]. Ponderea fiecărui factor este de 25%.

Dacă ne referim la factorii MACRO, trebuie identificate fazele în care se află economia din punct de vedere al evoluției inflației și a creșterii economice și astfel ne putem forma opinii referitoare la performanța relativă a diferitelor clase de active, precum și o anticipare a reacțiilor probabile a băncii centrale referitoare la modificările îm politica monetară. Astfel că trebuie să ținem seama de:

poziția economiei în ciclul economic, persepctive inflaționiste;

așteptări privind dobânda de politică monetară;

direcții probabile și calitatea politici fiscale;

surse de vulnerabilitate: balanța de plăți, nivelul datoriei publice, sistemul bancar.

Cel de-al doilea factor este cel privind EVALUAREA și se realizează cu ajutorul unor analize

comparative istorice. Aici se analizează spread-urile istorice între obligațiunile pe termen

scurt și lung, gradul de risc, precum și evaluarea instrumentelor cu maturitate similară din

economii vecine

În continuarea vom vorbi despre cel de-al treilea factor și anume SENTIMENTUL. Acest

sentiment fac referire la succesul licitațiilor de pe piața primară, indicatori ai sentimentului

economic în industrie, comerț, servicii, evoluția ratei de schimb. Acesta din urmă reprezintă

un catalist al sentimentului pe termen scurt privind percepția investitoruilor față de activele

românești.

Ultimul factor, cel TEHNIC se bazează pe dinamica factorilor care determină cererea sau

oferta instrumentelor financiare. În cazul ofertei avem: modificări ale țintelor de deficit

bugetar, cu impact asupra ofertei de titluri de stat, precum și serviciul datoriei pe termen

mediu și lung.

Aceste analize se realizează cu ajutorul graficelor, având și o interpretare a acestora, și în cele

din urmă încercarea de a previziona miscările de preț pe termen scurt și mediu.

Dacă ne referim la cerere, modificările legislative pot afecta apetitul cumpărătorilor.

12

5. Concluzii

Sistemul de pensii din România este gândit ca fiind un sistem multi-pilon și este organizat

astfel: Pilon I Bugetul public de pensii, Pilonul II Fondurile de pensii obligatorii, respectiv

pilonul III Fondurile de pensii facultative.

Cei mai importanți indicatori privind fondurile de pensii administrate privat sunt: valoarea

activului net și numărul de participanți și așa cum am observat din graficele de mai sus,

ambele înregistrează un trend ascendent.

Un alt subiect esențial în cadrul acestui proiect a fost cel referitor la structura investițiilor unui

portofoliu de active al unui fond de pensii administrat privat. Iar pe primul loc în această

structură se regăsesc titluri de stat, urmate de acțiuni și diverse tipuri de obligațiuni:

neguvernamentale, coorporatiste și municipale. Deoarece într-o proporție ridicată se află

titlurile de stat în capitolul 3 am prezentat etapele alocării acestor instrumente financiare în

portofoliul fondului VITAL, având ca administrator compania AEGON Pensii private.

În final am surprins principalele principii de selecție a activelor ce se regăsesc în structura

investițiilor fondului de pensii Vital, și mai cu seamă aici am surprins cei patru mari factori de

cre se ține cont în luarea deciziilor. Aceștia sunt atât de natură cantitativă, cât și calitativă și în

acest caz am surprins patru factori: Macro, Evaluare, Sentiment și Tehnic. Trebuie să se țină

seama de toți cei patru factori în aceiași măsură astfel că proporția lor în luarea decizilor

privind alocarea instrumentelor în structura fondului de pensii este de 25%.

În viitorul apropiat, deoarece numărul pensionarilor va fi în creștere iar cel al populației active

în scădere, se va pune foarte mult accentul pe fondurile de pensii admnistrate privat, atât cele

obligatorii cât și cele facultative.

13

Referințe bibliografice

Autoritatea de Supraaveghere Financiară – Sectorul Sistemului de Pensii Private ”Raport trimestrial”, București 2013

Calendar licitații – OMFP 470 din 30/05/2013 www.mfinante.ro

Comisia Europenă ”Raport privind îmbătrânirea”, 2012

Comisia de supraveghere a Sistemului de Pensii Private www.csspp.ro

Raport anual Aegon Fond de pensii www.aegon.ro

Suzana Dobre, Sorin Ioniță, Daniela Marinache ”Cartea Albă a Pensiilor” Expert Forum, București

Șeitan Arteni, Nedu ”Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemulu de pensii”, Comisia Națională de Prognoză, 2012

14



http://www.mfinante.ro/

Proiect Plasamente de Capital - Fondurile de Pensii

Documents

Transcript of Proiect Plasamente de Capital - Fondurile de Pensii