Lecţia a VI-aLecţia a VI-a

Comportamentul prosocialComportamentul prosocial

Planul lecţieiPlanul lecţiei

■ ■ Introducere: bunul samaritean de lângă noiIntroducere: bunul samaritean de lângă noi

■ ■ Ce este comportamentul prosocial?Ce este comportamentul prosocial?

■■ Teorii explicative aleTeorii explicative ale comportementului comportementului prosocialprosocial

◘ ◘ Teorii sociologiceTeorii sociologice ◘ ◘ Teorii psihosociologiceTeorii psihosociologice ◘ ◘ Teorii biologiceTeorii biologice

■■ Emergenţa comportementului prosocial Emergenţa comportementului prosocial

BibliografieBibliografie

Chelcea, Septimiu. (2008). Comportamentul prosocial. În S. Chelcea, Septimiu. (2008). Comportamentul prosocial. În S. Chelcea (coord.). Chelcea (coord.). Psihosociologie. Teorii, cercetări, Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţiiaplicaţii (pp. 225-243). Iaşi: Editura Polirom. (pp. 225-243). Iaşi: Editura Polirom.

Eysenck, Hans şi Eysenck, Michael. [1981](1998). Răul Eysenck, Hans şi Eysenck, Michael. [1981](1998). Răul samaritean. În H. Eysenck şi M. Eysenck. samaritean. În H. Eysenck şi M. Eysenck. Descifrarea Descifrarea comportamentului umancomportamentului uman (pp. 12-19). Bucureşti: Editura (pp. 12-19). Bucureşti: Editura Teora.Teora.

Moscovici, Serge. [1994](1998). Formele elementare ale Moscovici, Serge. [1994](1998). Formele elementare ale altruismului. În S. Moscovici (ed.). altruismului. În S. Moscovici (ed.). Psihologia socială a Psihologia socială a relaţiilor cu celălaltrelaţiilor cu celălalt (pp. 61-73). Iaşi: Editura Polirom. (pp. 61-73). Iaşi: Editura Polirom.

Seneca, Lucius Annaeus Seneca, Lucius Annaeus [[f.a.f.a.]]. (2005). . (2005). Despre binefaceriDespre binefaceri. Iaşi: . Iaşi: Editura Polirom.Editura Polirom.

Wilson, Edward O. Wilson, Edward O. [[19751975]](2003). Sociobiologia. Bucureşti: (2003). Sociobiologia. Bucureşti: Editura Trei. Editura Trei.

■ ■ Introducere: bunul samaritean de lângă noiIntroducere: bunul samaritean de lângă noi

PARABOLA BUNULUI SAMARITEANPARABOLA BUNULUI SAMARITEAN Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, şi a căzut între Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, şi a căzut între

tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au rănit, au tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au rănit, au plecat, lăsându-l aproape mort. Din întâmplare, un preot plecat, lăsându-l aproape mort. Din întâmplare, un preot cobora pe calea aceea şi, văzându-l, a trecut pe alături. cobora pe calea aceea şi, văzându-l, a trecut pe alături. De asemenea, şi un levit, ajungând în acel loc şi De asemenea, şi un levit, ajungând în acel loc şi văzându-l, a trecut pe alături. Iar un samaritean, văzându-l, a trecut pe alături. Iar un samaritean, mergând pe cale, a venit la el şi, văzându-l, i s-a făcut mergând pe cale, a venit la el şi, văzându-l, i s-a făcut milă şi, apropiindu-se, i-a legat rănile, turnând pe ele milă şi, apropiindu-se, i-a legat rănile, turnând pe ele untdelemn şi vin, şi, punându-l pe dobitocul său, l-a dus untdelemn şi vin, şi, punându-l pe dobitocul său, l-a dus la o casă de oaspeţi şi a purtat grijă de el. Iar a doua zi, la o casă de oaspeţi şi a purtat grijă de el. Iar a doua zi, scoţînd doi dinari, i-a dat gazdei şi i-a zis: „Ai grijă de scoţînd doi dinari, i-a dat gazdei şi i-a zis: „Ai grijă de el şi, ce vei mai cheltui, eu, când mă voi întoarce, îţi voi el şi, ce vei mai cheltui, eu, când mă voi întoarce, îţi voi da”.da”.

Luca, 10, 30-35Luca, 10, 30-35

Lucius Annaeus Lucius Annaeus Seneca (Seneca (4 î.e.n.- 65 e.n.)4 î.e.n.- 65 e.n.)

Ce este atunci Ce este atunci binefacerea? Este un act binefacerea? Este un act de bunăvoinţă, care oferă de bunăvoinţă, care oferă bucurie şi care, tocmai bucurie şi care, tocmai oferind, o şi primeşte, oferind, o şi primeşte, căci făptuieşte după căci făptuieşte după propria sa înclinaţie şi propria sa înclinaţie şi dispoziţie firească.dispoziţie firească.

●● Întâi de toate, să dăruim ceea ce este necesar, apoi ce este de folos, Întâi de toate, să dăruim ceea ce este necesar, apoi ce este de folos, apoi ce este plăcut – întotdeauna lucruri care durează.apoi ce este plăcut – întotdeauna lucruri care durează.

●● Cel care, atunci când dăruieşte ceva, se gândeşte la răsplată, merită să Cel care, atunci când dăruieşte ceva, se gândeşte la răsplată, merită să fie înşelat.fie înşelat.

●● Este cu mult mai bine să punem vorbe bune lângă fapte bune şi, cu Este cu mult mai bine să punem vorbe bune lângă fapte bune şi, cu câteva cuvinte plăcute, binevoitoare, să dăm valoare darului făcut.câteva cuvinte plăcute, binevoitoare, să dăm valoare darului făcut.

●● Darul poate fi acelaşi, dar contează cum anume este dat. Darul poate fi acelaşi, dar contează cum anume este dat. ●● Legea binefacerii: unul trebuie să uite pe dată ce a dăruit, celălalt – să Legea binefacerii: unul trebuie să uite pe dată ce a dăruit, celălalt – să

nu uite niciodată ce a primit.nu uite niciodată ce a primit.●● Binefacerea nu trebuie priBinefacerea nu trebuie primmită cu moliciune, nici slugarnic, nici cu ită cu moliciune, nici slugarnic, nici cu

umilinţă.umilinţă.●● Cel care primeşte o binefacere din toată inima a şi răsplătit-o.Cel care primeşte o binefacere din toată inima a şi răsplătit-o.●● Cel dintâi folos al unei binefaceri este sentimentCel dintâi folos al unei binefaceri este sentimentuul împlinirii ei.l împlinirii ei.●● Dacă transformăm binefacerea într-o marfă, piere tot meritul unui gest Dacă transformăm binefacerea într-o marfă, piere tot meritul unui gest

atât de măreţ.atât de măreţ.●● Pe omul recunPe omul recunooscător îl încântă întotdeauna o binefacere, pe cel scător îl încântă întotdeauna o binefacere, pe cel

nerecunoscător – o singură dată.nerecunoscător – o singură dată.Lucius Annaeus Seneca, Lucius Annaeus Seneca, Despre binefaceriDespre binefaceri, Iaşi, Editura Polirom, 2005, , Iaşi, Editura Polirom, 2005, passim.passim.

■ ■ Ce este comportamentul prosocial?Ce este comportamentul prosocial?TERMENI INTERŞANJABILI: comportament prosocial, altruism, TERMENI INTERŞANJABILI: comportament prosocial, altruism,

comportament de ajutorare, acţiune socială pozitivă, comportament comportament de ajutorare, acţiune socială pozitivă, comportament caritabil, voluntariat.caritabil, voluntariat.

ALTRUISMULALTRUISMULpresupune sacrificiu de sine şi întrucât orice sacrificiu trebuie, într-o presupune sacrificiu de sine şi întrucât orice sacrificiu trebuie, într-o

oarecare măsură, să rănească oarecare măsură, să rănească egoego-ul pentru a fi sacrificiu de sine, -ul pentru a fi sacrificiu de sine, ecuaţia psihologică „altruism egal sociabilitate” rezultă direct din ecuaţia psihologică „altruism egal sociabilitate” rezultă direct din definiţia altruismului pe care am ales-o, fie ea ştiinţifică sau morală. definiţia altruismului pe care am ales-o, fie ea ştiinţifică sau morală.

În acest fel, aspectul altruismului pur care loveşte În acest fel, aspectul altruismului pur care loveşte egoego-ul nu face obiectul -ul nu face obiectul unei probleme puse în termeni psihologici: „adevăraţii altruişti” unei probleme puse în termeni psihologici: „adevăraţii altruişti” acţionează, după definiţia lui Macauly şi Berkowitz („comportamentul acţionează, după definiţia lui Macauly şi Berkowitz („comportamentul care se realizează în beneficiul celuilalt, fără a se aştepta recompensa care se realizează în beneficiul celuilalt, fără a se aştepta recompensa unei surse externe”, 1970, 3), împotriva interesului propriu.unei surse externe”, 1970, 3), împotriva interesului propriu.

Serge Moscovici, Serge Moscovici, Formele elementare ale altruismuluiFormele elementare ale altruismului, , Iaşi, Editura Polirom, 1998, 64.Iaşi, Editura Polirom, 1998, 64.

COMPORTAMENTUL PROSOCIALCOMPORTAMENTUL PROSOCIAL

““Acţiunea care nu aduce beneficii decât celui ce Acţiunea care nu aduce beneficii decât celui ce primeşte ajutor” primeşte ajutor” (R.A. Baron şi D. Byrne, 1974/1981, (R.A. Baron şi D. Byrne, 1974/1981, 262).262).

D. Bar-Tal (1976): intenţionalitate, absenţa obligaţiilor D. Bar-Tal (1976): intenţionalitate, absenţa obligaţiilor de serviciu, fără aşteptarea recompenselor externede serviciu, fără aşteptarea recompenselor externe ..

““Acte intenţionate care ar putea avea consecinţe Acte intenţionate care ar putea avea consecinţe pozitive pentru alţii, fără a se anticipa vreo răsplată”pozitive pentru alţii, fără a se anticipa vreo răsplată” (A. Baum, J.D. Fisher şi J.E. Singer, 1985, 200).(A. Baum, J.D. Fisher şi J.E. Singer, 1985, 200).

Hans W. Bierhoff (1987, 113): intenţia de a ajuta alte Hans W. Bierhoff (1987, 113): intenţia de a ajuta alte persoane, libertatea alegerii, acordarea ajutorului în persoane, libertatea alegerii, acordarea ajutorului în afara obligaţiilor profesionale. afara obligaţiilor profesionale.

CP CP = comportament intenţionat, realizat în afara = comportament intenţionat, realizat în afara obligaţiilor de serviciu, orientat spre susţinerea, obligaţiilor de serviciu, orientat spre susţinerea, conservarea şi promovarea valorilor sociale, fără conservarea şi promovarea valorilor sociale, fără anticiparea vreunei recompense externe (morale sau anticiparea vreunei recompense externe (morale sau materiale)materiale). .

Sfera Sfera CPCP: ajutorarea semenilor, apărarea proprietăţii, : ajutorarea semenilor, apărarea proprietăţii, jertfa de sine pentru dreptate, pentru integritatea şi jertfa de sine pentru dreptate, pentru integritatea şi independenţa patriei. independenţa patriei.

Altruismul şi comportamentul de ajutorare (Altruismul şi comportamentul de ajutorare (helping helping behaviorbehavior) sunt subspecii ale ) sunt subspecii ale CPCP..

Este rândul dvs.Este rândul dvs.

Donarea de sânge este Donarea de sânge este un comportament un comportament prosocial?prosocial?

Mohandas Karamchand GandhiMohandas Karamchand Gandhi ((1869 – 1948)1869 – 1948)

Maica TeresaMaica Teresa (1910 – 1997)(1910 – 1997)(născută(născută Agnes Gonxha Bojaxhiu, Agnes Gonxha Bojaxhiu, în Alania)în Alania)

Avram IancuAvram Iancu (1824 – 1972) (1824 – 1972)

La CâmpeniLa Câmpeni

■■ Teorii explicative ale CPTeorii explicative ale CP

◘ ◘ Teorii sociologiceTeorii sociologice

● ● Norma responsabilităţiiNorma responsabilităţii socialesocialeNe subordonăm ei nu pentru a fi recompensaţi, ci pentru că ne Ne subordonăm ei nu pentru a fi recompensaţi, ci pentru că ne

simţim satisfăcuţi când atingem standardele morale interne simţim satisfăcuţi când atingem standardele morale interne (Leonard Berkowitz, 1973). (Leonard Berkowitz, 1973).

Înclinăm să ajutăm în mod deosebit persoanele Înclinăm să ajutăm în mod deosebit persoanele dependente de noi despre care avem o părere bună dependente de noi despre care avem o părere bună (Leonard Berkowitz, 1979).(Leonard Berkowitz, 1979).

„„Dacă ar exista numai norma reciprocităţii, Dacă ar exista numai norma reciprocităţii, samariteanul nu ar fi bunul samaritean” samariteanul nu ar fi bunul samaritean” (David G. (David G. Mayers, 1983/1987, 450). Mayers, 1983/1987, 450).

● ● Norma reciprocităţiiNorma reciprocităţii

Când cineva te ajută, trebuie să răspunzi în acelaşi fel.Când cineva te ajută, trebuie să răspunzi în acelaşi fel.

Să-l ajuţi pe cel care te-a ajutat cândva: aceasta este Să-l ajuţi pe cel care te-a ajutat cândva: aceasta este regula de aur în orice relaţie interpersonală şi se regula de aur în orice relaţie interpersonală şi se regăseşte, ca şi tabuul incestului, în toate societăţile regăseşte, ca şi tabuul incestului, în toate societăţile (A. Gouldner, 1960).(A. Gouldner, 1960).

Funcţionează cu precădere în grupurile mici, în Funcţionează cu precădere în grupurile mici, în colectivităţile izolate, în micile orăşele. colectivităţile izolate, în micile orăşele.

Este intim legată deEste intim legată de principiul echităţii: în relaţiile principiul echităţii: în relaţiile interpersonale, fiecare aşteaptă să primească interpersonale, fiecare aşteaptă să primească beneficii proporţional cu ceea ce a învestitbeneficii proporţional cu ceea ce a învestit . .

Norma reciprocităţii se aplică:Norma reciprocităţii se aplică:1) dacă cel ce primeşte ajutorul percepe 1) dacă cel ce primeşte ajutorul percepe

intenţionalitatea actului;intenţionalitatea actului;2) dacă acesta evaluează corect proporţionalitatea 2) dacă acesta evaluează corect proporţionalitatea

dintre costul ajutorului şi resursele persoanei ce îl dintre costul ajutorului şi resursele persoanei ce îl oferă oferă (M.J. Saks şi E. Krupat, 1988, 350).(M.J. Saks şi E. Krupat, 1988, 350).

Norma reciprocitătii se aplică mai frecvent între Norma reciprocitătii se aplică mai frecvent între persoane care au acelaşi status socio-economic; persoane care au acelaşi status socio-economic; persoanele cu stimă de sine mai redusă nu urmăresc persoanele cu stimă de sine mai redusă nu urmăresc reciprocitatea reciprocitatea (J.D. Fischer, 1983; A. Nadler, 1985).(J.D. Fischer, 1983; A. Nadler, 1985).

Este rândul dvs.Este rândul dvs.Cunoaşteţi proverbe româneşti care îndeamnă la reciprocitate? Cunoaşteţi proverbe româneşti care îndeamnă la reciprocitate?

● ● Teoria “Învăţarea socială”Teoria “Învăţarea socială”

Învăţăm comportamentul prosocial prin:Învăţăm comportamentul prosocial prin:

1) 1) Comunicare persuasivăComunicare persuasivă

- moderaţia în solicitarea ajutorului este mai eficientă - moderaţia în solicitarea ajutorului este mai eficientă decât insistenţa decât insistenţa (Irwin A. Horowitz, 1968).(Irwin A. Horowitz, 1968).

- când ajutorul se solicită prea insistent, intervine - când ajutorul se solicită prea insistent, intervine „reactanţă psihică” „reactanţă psihică” (Jack W. Brehm, 1966).(Jack W. Brehm, 1966).

Irwin A. HorowitzIrwin A. HorowitzProfesor Profesor eemeritmerit, , Oregon State UniversityOregon State University

Horowitz, I. A.Horowitz, I. A. şi şi Bordens, K. Bordens, K. S. (2008). S. (2008). Social PsychologySocial Psychology ((ediţia a III-aediţia a III-a). New York: ). New York: McGraw-Hill. McGraw-Hill.

Horowitz, I.A., Willging, T.E.Horowitz, I.A., Willging, T.E. şişi Bordens, K.S. (1998). Bordens, K.S. (1998). Psychology of Law: Psychology of Law: Integrations and Integrations and ApplicationsApplications. New York: . New York: Allyn & Bacon.Allyn & Bacon.

Jack W. BrehmJack W. Brehm

Profesor emeritProfesor emerit, University of Minnesota, University of Minnesota

Explorations in Explorations in Cognitive Cognitive DissonanceDissonance, 1962 , 1962 (în colab. cu Arthur (în colab. cu Arthur R. Coehen)R. Coehen)

A Theory of A Theory of Psychological Psychological ReactanceReactance (1966)(1966)

2) 2) Învăţare observaţionalăÎnvăţare observaţionalăUnor copii de 6-9 ani li s-au proiectat filme cu scene Unor copii de 6-9 ani li s-au proiectat filme cu scene

în care protagoniştii acordau ajutor altora şi filme în în care protagoniştii acordau ajutor altora şi filme în care astfel de scene lipseau. S-au măsurat apoi care astfel de scene lipseau. S-au măsurat apoi atitudinile prosociale ale copiilor din gupul atitudinile prosociale ale copiilor din gupul experimental şi din grupul de control. S-a constatat experimental şi din grupul de control. S-a constatat că intensitatea atitudinilor prosociale era mai mare că intensitatea atitudinilor prosociale era mai mare la copiii care vizionaseră filmul cu scene de la copiii care vizionaseră filmul cu scene de comportament prosocial comportament prosocial (J.H. Bryan şi N.H. Waleck, (J.H. Bryan şi N.H. Waleck, 1970). 1970).

Într-un alt experiment s-a evidenţiat că frecvenţa Într-un alt experiment s-a evidenţiat că frecvenţa comportamentelor prosociale sporeşte după comportamentelor prosociale sporeşte după vizionarea filmelor cu mesaj altruist vizionarea filmelor cu mesaj altruist (B. Underwood, (B. Underwood, 1977).1977).

◘ ◘ Teorii psihosociologiceTeorii psihosociologice● ● Teoria “Cost-beneficiu”Teoria “Cost-beneficiu”

Teza: oamenii tind să menţină echitatea în relaţiile Teza: oamenii tind să menţină echitatea în relaţiile interpersonale; relaţiile inechitabile produc interpersonale; relaţiile inechitabile produc disconfort psihic.disconfort psihic.

Analiza cost-beneficiuAnaliza cost-beneficiu se concentrează pe cea de-a se concentrează pe cea de-a doua teză a teoriei echităţii, pe raportul dintre ceea doua teză a teoriei echităţii, pe raportul dintre ceea ce dă (costul acţiunii) şi ceea ce primeşte (beneficiu) ce dă (costul acţiunii) şi ceea ce primeşte (beneficiu) o anumită persoană.o anumită persoană.

Cost: factori de natură materială, financiară, dar şi ideală, psihică: Cost: factori de natură materială, financiară, dar şi ideală, psihică: consumarea unor bunuri materiale, cheltuirea unor sume de bani, consumarea unor bunuri materiale, cheltuirea unor sume de bani, ocuparea timpului, efortul fizic, oboseala psihică, depresia, durerea, ocuparea timpului, efortul fizic, oboseala psihică, depresia, durerea, tristeţea, pierderea stării de sănătate, primejduirea vieţii. tristeţea, pierderea stării de sănătate, primejduirea vieţii.

Beneficiul include atât recompensele externe (bani, stima celorlalţi, Beneficiul include atât recompensele externe (bani, stima celorlalţi, ajutorul reciproc etc.), cât şi recompensele interne (sporirea stimei de ajutorul reciproc etc.), cât şi recompensele interne (sporirea stimei de sine, satisfacţie, dobândirea sentimentului competenţei ş.a.m.d.). sine, satisfacţie, dobândirea sentimentului competenţei ş.a.m.d.).

● ● Teoria “Schimbul social”Teoria “Schimbul social”A fost iniţiată deA fost iniţiată de George Caspar HomansGeorge Caspar Homans, , Social Behavior as ExchangeSocial Behavior as Exchange.. American Journal of American Journal of

SociologySociology, 1958, 1958,, 63, 597-606 63, 597-606..John W. Thibaut John W. Thibaut şişi Harold H. Kelley Harold H. Kelley (1959): (1959):

comportamentele umane se bazează pe analiza comportamentele umane se bazează pe analiza cost/beneficiu (cost/beneficiu (costs and rewardscosts and rewards), oamenii fiind ), oamenii fiind motivaţi să maximizeze beneficiile şi să minimizeze motivaţi să maximizeze beneficiile şi să minimizeze costurile.costurile.

Peter MPeter M.. Blau Blau, , Exchange and Power in Social LifeExchange and Power in Social Life (1964)(1964)

George C. HomansGeorge C. Homans (1910(1910 – – 1989)1989)

Introduction to Pareto: His SociologyIntroduction to Pareto: His Sociology (în (în colab. cucolab. cu C. P. Curtis (1934) C. P. Curtis (1934)English Villagers of the Thirteenth CenturyEnglish Villagers of the Thirteenth Century (1941)(1941)The Human GroupThe Human Group (1950) (1950)Marriage, Authority and Final CausesMarriage, Authority and Final Causes (în (în colab. cu colab. cu D. M. Schneider (1955)D. M. Schneider (1955)Social Behavior: Its Elementary FormsSocial Behavior: Its Elementary Forms (1961, 1974)(1961, 1974)Sentiments and ActivitiesSentiments and Activities (1962); (1962);The Nature of Social ScienceThe Nature of Social Science (1967); (1967); Coming to My Senses: the Autobiography Coming to My Senses: the Autobiography of a Sociologistof a Sociologist (1984). (1984).

Peter MPeter M.. Blau Blau ((1918 – 2002)1918 – 2002) Preşedinte ASA, 1974Preşedinte ASA, 1974

Exchange and Power in Social Exchange and Power in Social LifeLife (1964) (1964)

A Formal Theory of A Formal Theory of Differentiation in Differentiation in OrganizationsOrganizations (1970) (1970)

Inequality and Heterogeneity : Inequality and Heterogeneity : a primitive theory of social a primitive theory of social structurestructure (1977) (1977)

John S. AdamsJohn S. Adams ( (Inquiry in Social ExchangeInquiry in Social Exchange, 1965): , 1965): gradul de inechitate este cu atât mai mare cu cât este gradul de inechitate este cu atât mai mare cu cât este mai favorabil raportul primei persoane faţă de mai favorabil raportul primei persoane faţă de raportul celei de-a doua. raportul celei de-a doua.

Modul în care oamenii răspund unui anumit nivel de Modul în care oamenii răspund unui anumit nivel de inechitate depinde de modul lor de comparare şi de inechitate depinde de modul lor de comparare şi de obişnuinţa lor: dacă au fost deprinşi cu interacţiuni obişnuinţa lor: dacă au fost deprinşi cu interacţiuni corecte, vor reacţiona mai puternic decât dacă s-au corecte, vor reacţiona mai puternic decât dacă s-au obişnuit cu inechitatea. obişnuit cu inechitatea.

Oamenii încearcă să elimine distresul (stresul negativ), Oamenii încearcă să elimine distresul (stresul negativ), provocat de relaţiile interpersonale inechitabile, provocat de relaţiile interpersonale inechitabile, restabilind echitatea. Cu cât se resimte mai puternic restabilind echitatea. Cu cât se resimte mai puternic inechitatea, cu atât tendinţa de reinstaurare a inechitatea, cu atât tendinţa de reinstaurare a echităţii va fi mai accentuată. echităţii va fi mai accentuată.

Restabilirea echităţii pe cale:Restabilirea echităţii pe cale:

● ● CognitivăCognitivă

Este urmată de cei avantajaţi, care prin distorsiune Este urmată de cei avantajaţi, care prin distorsiune cognitivă reduc valoarea contribuţiei celorlalţi sau cognitivă reduc valoarea contribuţiei celorlalţi sau sporesc valoarea beneficiilor primite de aceştia.sporesc valoarea beneficiilor primite de aceştia.

● ● AcţionalăAcţională

Este urmată de cei dezavantajaţi, care cer compensaţii. Este urmată de cei dezavantajaţi, care cer compensaţii.

Analiza cost-beneficiu în realizarea Analiza cost-beneficiu în realizarea comportamentului prosocialcomportamentului prosocial

Analiza cost-beneficiu stipulează că îi vom ajuta pe Analiza cost-beneficiu stipulează că îi vom ajuta pe alţii dacă apreciem că beneficiul va depăşi costul alţii dacă apreciem că beneficiul va depăşi costul implicat de ajutorul dat.implicat de ajutorul dat.

● ● Teoria “Credinţa într-o lume dreaptă”Teoria “Credinţa într-o lume dreaptă” Melvin J. LernerMelvin J. Lerner (1966): oamenii au tendinţa de a accepta (1966): oamenii au tendinţa de a accepta

vicisitudinile, convinşi fiind că fiecare primeşte ceea ce vicisitudinile, convinşi fiind că fiecare primeşte ceea ce merită şi merită ceea ce primeşte. merită şi merită ceea ce primeşte.

Această credinţă funcţionează şi ca un mecanism de apărare a Această credinţă funcţionează şi ca un mecanism de apărare a sinelui: refuzând recunoaşterea rolului hazardului în sinelui: refuzând recunoaşterea rolului hazardului în producerea evenimentelor nefericite, oamenii acceptă că îşi producerea evenimentelor nefericite, oamenii acceptă că îşi merită pedeapsa. merită pedeapsa.

Credinţa într-o lume dreaptă poate să ne facă insensibili faţă Credinţa într-o lume dreaptă poate să ne facă insensibili faţă de suferinţa semenilor, gândit că ei primesc ceea ce merită. de suferinţa semenilor, gândit că ei primesc ceea ce merită. Teoria lumii drepte a fost aplicată în explicarea atitudinii Teoria lumii drepte a fost aplicată în explicarea atitudinii faţă de săraci, în studiul justiţiei sociale şi al faţă de săraci, în studiul justiţiei sociale şi al comportamentului prosocial. comportamentului prosocial.

În 1980, M.J. Lerner a prezentat forma finală a teoriei sale.În 1980, M.J. Lerner a prezentat forma finală a teoriei sale.

Melvin J. Lerner Melvin J. Lerner (n. (n. 19291929)) The Belief in a Just World: A The Belief in a Just World: A

Fundamental DelusionFundamental Delusion, New York: , New York: Plenum Press, 1980. Plenum Press, 1980.

The Justice Motive in Social Behavior: The Justice Motive in Social Behavior: Adapting to Times of Scarcity and Adapting to Times of Scarcity and Change,Change, New York: Plenum Press, New York: Plenum Press, 1981. [1981. [ed. îed. în n colab. cu colab. cu Sally C. Sally C. Lerner]Lerner]

New Directions in the Study of New Directions in the Study of JJustice, ustice, Law and Social ControlLaw and Social Control, New York: , New York: Plenum, 1990.Plenum, 1990.

Current Societal Concerns about Justice Current Societal Concerns about Justice (Critical Issues in Social Justice)(Critical Issues in Social Justice), , 19961996.. [ [ed. în colab. cu Leo Montanaed. în colab. cu Leo Montana]]

◘ ◘ Teorii biologiceTeorii biologice

●● Sociobiologia: Sociobiologia: studiul sistematic al bazelor biologice studiul sistematic al bazelor biologice ale tuturor comportamentelor sociale.ale tuturor comportamentelor sociale.

Edward O. Wilson.Edward O. Wilson. (1975). (1975). Sociobiology. The New Synthesis. Sociobiology. The New Synthesis. O formă O formă

prescurtată (507 pag.) a acestei lucrări a fost tradusă în limba română prescurtată (507 pag.) a acestei lucrări a fost tradusă în limba română în 2003 (Bucureşti: Editura Trei). în 2003 (Bucureşti: Editura Trei).

E.O. Wilson a aplicat principiul selecţiei naturale expus de Charles E.O. Wilson a aplicat principiul selecţiei naturale expus de Charles Darwin în Darwin în Originea speciilor prin selecţie naturalăOriginea speciilor prin selecţie naturală sau păstrarea sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existenţăraselor favorizate în lupta pentru existenţă (1859, trad. rom. 1957) în (1859, trad. rom. 1957) în explicarea comportamentelor sociale ale oamenilor şi animalelor.explicarea comportamentelor sociale ale oamenilor şi animalelor.

Ideea de bază: organizarea vieţii şi comportamentelor sociale au drept Ideea de bază: organizarea vieţii şi comportamentelor sociale au drept cauză tendinţa de reproducere eficientă a genelor. cauză tendinţa de reproducere eficientă a genelor.

Iniţial, E.O. Wilson a susţinut că altruismul şi comportamentul prosocial Iniţial, E.O. Wilson a susţinut că altruismul şi comportamentul prosocial se datorează existenţei unei gene a altruismului. Ulterior, în urma se datorează existenţei unei gene a altruismului. Ulterior, în urma criticilor filozofilor, sociologilor, psihologilor şi geneticienilor, criticilor filozofilor, sociologilor, psihologilor şi geneticienilor, determinismul biologic a fost nuanţat, recunoscându-se de către determinismul biologic a fost nuanţat, recunoscându-se de către sociobiologi rolul culturii în emergenţa comportamentelor umane.sociobiologi rolul culturii în emergenţa comportamentelor umane.

Edward OEdward O. . Wilson Wilson ((n. 1929)n. 1929)

Sociobiology. The New Sociobiology. The New Synthesis Synthesis (1975) (1975)

On Human NatureOn Human Nature (1979)(1979)Genes, Mind and Culture: Genes, Mind and Culture:

The The CCoevolutionary oevolutionary PProcessrocess (1981 (1981))

Promethean Promethean FFire: ire: RReflections on the eflections on the OOrigin rigin of of MMindind (1983)(1983)

The Future of LifeThe Future of Life (2002)(2002)

““Sociobiologia este definită ca studiul sistematic al Sociobiologia este definită ca studiul sistematic al bazei biologice a întregului comportament social. bazei biologice a întregului comportament social. Pentru moment, ea se concentrează asupra Pentru moment, ea se concentrează asupra societăţilor animale, asupra structurii populaţiilor societăţilor animale, asupra structurii populaţiilor animale, a castelor şi asupra mijloacelor de animale, a castelor şi asupra mijloacelor de comunicare în aceste societăţi, ca şi asupra comunicare în aceste societăţi, ca şi asupra proceselor fiziologice ce stau la baza adaptărilor proceselor fiziologice ce stau la baza adaptărilor sociale. Dar disciplina se ocupă şi de sociale. Dar disciplina se ocupă şi de comportamentul social al omului primitiv, şi de comportamentul social al omului primitiv, şi de trăsăturile adaptative ale organizării în societăţile trăsăturile adaptative ale organizării în societăţile umane contemporane primitive”.umane contemporane primitive”.

Edward O. Wilson, Edward O. Wilson, SociobiologiaSociobiologia, Bucureşti, , Bucureşti, Editura Trei, 1975/2003, 26.Editura Trei, 1975/2003, 26.

■■ Emergenţa comportementului prosocial Emergenţa comportementului prosocial

John F. DovidioJohn F. Dovidio (1996, 290): cercetarea (1996, 290): cercetarea CPCP a parcurs a parcurs mai multe stadii:mai multe stadii:

Până la mijlocul anilor 1960: centrarea pe norme Până la mijlocul anilor 1960: centrarea pe norme (responsabilitate; reciprocitate).(responsabilitate; reciprocitate).

Ultimii ani ai deceniului 1960 – 1970: interesul pentru Ultimii ani ai deceniului 1960 – 1970: interesul pentru studiul “difuziunii responsabilităţii” şi al cauzelor studiul “difuziunii responsabilităţii” şi al cauzelor care măresc/reduc probabilitatea intervenţiei pentru care măresc/reduc probabilitatea intervenţiei pentru ajutorarea victimelor.ajutorarea victimelor.

Din 1980: răspuns la întrebările Din 1980: răspuns la întrebările “când”“când” şi şi “de ce”“de ce” oamenii acordă ajutor celorlalţi.oamenii acordă ajutor celorlalţi.

John F. Dovidio John F. Dovidio Profesor la University of ConnecticutProfesor la University of Connecticut

Dovidio, J.F., Piliavin, J.A., Schroeder, D.A. şi Penner, L.A. (2006). The social psychology of prosocial behavior. Mahwah, NJ: Erlbaum.

John F. Dovidio , Jane Allyn Piliavin, David A. Schroeder şi Louis A. John F. Dovidio , Jane Allyn Piliavin, David A. Schroeder şi Louis A. Penner, Penner, The Social Psychology of Prosocial Behavior The Social Psychology of Prosocial Behavior (2006).(2006).

Preface Preface 1) An Introduction to Prosocial Behavior (32)1) An Introduction to Prosocial Behavior (32)2) The Origins of Prosocial Behavior: Are People Selfish or Selfless by 2) The Origins of Prosocial Behavior: Are People Selfish or Selfless by

Nature? (32)Nature? (32)3) The Context: When Will People Help? (41)3) The Context: When Will People Help? (41)4) Why Do People Help? (38)4) Why Do People Help? (38)5) Planned and Long-Term Helping (36)5) Planned and Long-Term Helping (36)6) The Development of Prosocial Behavior (43)6) The Development of Prosocial Behavior (43)7) Being the Helper and Being Helped: Causes and Consequences (45)7) Being the Helper and Being Helped: Causes and Consequences (45)8) Prosocial Behavior in Collectives: Cooperation Within and Between 8) Prosocial Behavior in Collectives: Cooperation Within and Between

Groups (40)Groups (40)9) Prosocial Behavior: The Past, Present, and Future (41)9) Prosocial Behavior: The Past, Present, and Future (41)References (42)References (42)Author Index; Subject IndexAuthor Index; Subject Index

◘ ◘ Când acordăm ajutor celorlaţi?Când acordăm ajutor celorlaţi?

● ● Când suntem bucuroşiCând suntem bucuroşi..ExperimentExperiment((AAlice lice M. IsenM. Isen şi şi IIrwinrwin P. P. LevinLevin, ,

Effect of feeling good on helping: cookies and kindness.Effect of feeling good on helping: cookies and kindness. PersPers.. Soc Soc.. Psychol Psychol. 1972. 1972,, 21 21,, 3 3, , 384384-38-3888))

Comportamentele de ajutorare ale celor care au declarat că au Comportamentele de ajutorare ale celor care au declarat că au găsit moneda şi ale celor care au declarat că nu au găsit-ogăsit moneda şi ale celor care au declarat că nu au găsit-o..

CondiţiaCondiţia Au acordat ajutorAu acordat ajutor Nu au acordat ajutorNu au acordat ajutorAu găsit monedaAu găsit moneda 14 14 22Nu au găsit moneda Nu au găsit moneda 1 1 24 24

● ● Când costul ajutorului este micCând costul ajutorului este mic..ExperimentExperiment((Bibb LatanéBibb Latané şi şi John M. DarleyJohn M. Darley, , The Unresponsive Bystander: Why The Unresponsive Bystander: Why

Doesn't He Help?Doesn't He Help? 1970, 10) 1970, 10)

„„Vă rog să mă scuzaţi, puteţi...Vă rog să mă scuzaţi, puteţi...să-mi spuneţi cât este ceasul?” (să-mi spuneţi cât este ceasul?” (9292) ) 85%85%să-mi spuneţi cum să ajung în Times Square?” (să-mi spuneţi cum să ajung în Times Square?” (9090) ) 84%84%să-mi schimbaţi 25 de cenţi?” (să-mi schimbaţi 25 de cenţi?” (9090) ) 73%73%să-mi spuneţi cum vă cheamă?” (să-mi spuneţi cum vă cheamă?” (277277) ) 39%39%să-mi daţi 10 cenţi?” (să-mi daţi 10 cenţi?” (284284) ) 34%34%

▲ ▲ Distincţie între „costul real” şi „costul antecalculat” Distincţie între „costul real” şi „costul antecalculat” (perceput) al ajutorului. (perceput) al ajutorului.

Bibb Latané Bibb Latané (n. (n. 1937)1937) John M. DarleyJohn M. Darley (n. 1938)(n. 1938)

The Unresponsive Bystander: The Unresponsive Bystander: Why Doesn't He HelpWhy Doesn't He Help (1970)(1970) [ [ îîn colab. cu n colab. cu J. DarleyJ. Darley]]The effects of group size on The effects of group size on helping behavior helping behavior ((19811981) ) [ [ îîn n colab.]colab.] Robinson, P.H.Robinson, P.H. şi şi Darley, J.M. (1995). Darley, J.M. (1995). Justice, Justice,

liability, and blame: Community views and the liability, and blame: Community views and the criminal lawcriminal law. Boulder, CO: Westview Press. Boulder, CO: Westview PressDarley, J.M.Darley, J.M. şi şi Cooper, J. (Cooper, J. (eeds.). (1998). ds.). (1998). Attribution and social interaction: The legacy Attribution and social interaction: The legacy of Edward E. Jonesof Edward E. Jones. Washington, DC: . Washington, DC: American Psychological Association.American Psychological Association.Darley, J.M., Messick, D.M. Darley, J.M., Messick, D.M. şişi Tyler, T.R. Tyler, T.R. ((eeds.). (2001). ds.). (2001). Social influences on ethical Social influences on ethical behavior in organizationsbehavior in organizations. Mahwah, NJ: . Mahwah, NJ: Erlbaum. Erlbaum.

●● Când cei care ne cer ajutorul sunt Când cei care ne cer ajutorul sunt asemănători nouă în ceea ce priveşte rasa, asemănători nouă în ceea ce priveşte rasa, vârsta, apartenenţa la gen, statusul social etc.vârsta, apartenenţa la gen, statusul social etc.

..

Este rândul dvs.Este rândul dvs.De ce credeţi că în acest caz a apărut un De ce credeţi că în acest caz a apărut un comportament prosocial?comportament prosocial?

◘ ◘ De ce acordăm/nu acordăm ajutor celorlalţi?De ce acordăm/nu acordăm ajutor celorlalţi?

● ● Modelul cognitiv “Modelul cognitiv “LatanéLatané- Darley”- Darley” (1970)(1970)

Înainte de a se decide, persoana trebuie să:Înainte de a se decide, persoana trebuie să:

1) ia act că ceva este rău;1) ia act că ceva este rău;

2) să definească situaţia ca fiind periculoasă;2) să definească situaţia ca fiind periculoasă;

3) să decidă dacă are o responsabilitate personală;3) să decidă dacă are o responsabilitate personală;

4) să decidă ce fel de ajutor va acorda;4) să decidă ce fel de ajutor va acorda;

5) să materializeze decizia luată.5) să materializeze decizia luată.

▲ ▲ Dacă oricare dintre cele cinci etape este blocată, Dacă oricare dintre cele cinci etape este blocată, victima nu mai primeşte nici un ajutor.victima nu mai primeşte nici un ajutor.

● ● Dispersarea responsabilităţiiDispersarea responsabilităţii

La 13 martie 1964, o tânără, Kitty Genovese, a fost La 13 martie 1964, o tânără, Kitty Genovese, a fost omorâtă în stradăomorâtă în stradă (Queens, N (Queens, NY) sub privirile unui Y) sub privirile unui număr de 38 de persoane. Asasinul, Winston număr de 38 de persoane. Asasinul, Winston Moseley, a maltratat-o mai întâi îndelung. Moseley, a maltratat-o mai întâi îndelung.

Nimeni nu a intervenit, nu a dat telefon la poliţie, deşi Nimeni nu a intervenit, nu a dat telefon la poliţie, deşi priveau scena din apartamente, de la fereastră.priveau scena din apartamente, de la fereastră.

““Paradoxul lui Orlson”Paradoxul lui Orlson”: Lasă-l mai bine pe celălalt : Lasă-l mai bine pe celălalt să intervinăsă intervină! !

Catherine Susan Genovese Catherine Susan Genovese ((1935 – 1964)1935 – 1964)

[Kitty Genovese][Kitty Genovese]

A.M. Rosenthal (1964). A.M. Rosenthal (1964). Thirty-Thirty-Eight Witnesses: The Kitty Eight Witnesses: The Kitty Genovese CaseGenovese Case. University . University of California Pressof California Press..

J.M. DarleyJ.M. Darley şi şi B. Latané (1968). B. Latané (1968). Bystander intervention in Bystander intervention in emergencies: Diffusion of emergencies: Diffusion of responsibility. responsibility. Journal of Journal of Personality and Social Personality and Social PsychologyPsychology, , 88, 377-383, 377-383. .

Locaţia în care a fost atacată Locaţia în care a fost atacată Kitty GenoveseKitty Genovese (Queens, N(Queens, NY) Y)

““Cum, cu atâţia martori la crimă, nimeni să nu sară în Cum, cu atâţia martori la crimă, nimeni să nu sară în ajutorul fetei? Darley şi Latané au susţinut că, ajutorul fetei? Darley şi Latané au susţinut că, paradoxal, o victimă poate avea mai mult ”noroc” paradoxal, o victimă poate avea mai mult ”noroc” dacă agresiunea are loc în prezenţa unui singur dacă agresiunea are loc în prezenţa unui singur martor decât în prezenţa mai multora. Într-o atare martor decât în prezenţa mai multora. Într-o atare situaţie, responsabilitatea ajutorării ei cade, întreagă, situaţie, responsabilitatea ajutorării ei cade, întreagă, numai asupra unei singure persoane, nedivizându-numai asupra unei singure persoane, nedivizându-se. Cu alte cuvinte, când la un delict sau la un se. Cu alte cuvinte, când la un delict sau la un accident asistă un public numeros, răspunderea unei accident asistă un public numeros, răspunderea unei intervenţii este dispersată. Fiecărui individ îi revine intervenţii este dispersată. Fiecărui individ îi revine o anumită doză de vinovăţie, nici unul nemaiavând a o anumită doză de vinovăţie, nici unul nemaiavând a suporta întreaga ei greutate”. suporta întreaga ei greutate”.

Hans J. Eysenck şi Michael Eysenck, Hans J. Eysenck şi Michael Eysenck, Descifrarea comportamentului Descifrarea comportamentului uman, uman, Bucureşti, Editura Teora, 1981/1998, 64.Bucureşti, Editura Teora, 1981/1998, 64.

▲ ▲ Efectul de spectator (Efectul de spectator (bystander effectbystander effect))

Modelele acordării ajutoruluiModelele acordării ajutorului

Philip BrikmanPhilip Brikman (1982) distinge patru modele ale ajutorării: (1982) distinge patru modele ale ajutorării: 1) 1) Modelul moralModelul moral (în cazul responsabilităţii ridicate atât în (în cazul responsabilităţii ridicate atât în

ceea ce priveşte situaţia, cât şi găsirea soluţiei);ceea ce priveşte situaţia, cât şi găsirea soluţiei);2) 2) Modelul iluministModelul iluminist (cel ce se află într-o situaţie critică are (cel ce se află într-o situaţie critică are

responsabilitate ridicată pentru situaţia în care a ajuns, responsabilitate ridicată pentru situaţia în care a ajuns, dar nu are nici o responsabilitate sau are o dar nu are nici o responsabilitate sau are o responsabilitate scăzută în imaginarea soluţiei pentru responsabilitate scăzută în imaginarea soluţiei pentru ieşirea din criză); ieşirea din criză);

3) 3) Modelul compensatorModelul compensator (responsabilitate scăzută pentru (responsabilitate scăzută pentru poziţia critică în care te găseşti, dar înaltă poziţia critică în care te găseşti, dar înaltă responsabilitate pentru soluţionarea problemei); responsabilitate pentru soluţionarea problemei);

4) 4) Modelul medicalModelul medical (individul are responsabilitate scăzută (individul are responsabilitate scăzută nu numai în legătură cu situaţia problematică, ci şi în nu numai în legătură cu situaţia problematică, ci şi în legătură cu depăşirea ei.legătură cu depăşirea ei.

◘ ◘ De ce îi ajutăm pe alDe ce îi ajutăm pe alţii?ţii?

John F. DovidioJohn F. Dovidio (1995, 292): pot fi luate în (1995, 292): pot fi luate în considerare trei tipuri de mecanisme:considerare trei tipuri de mecanisme:

1) învăţarea (întărirea 1) învăţarea (întărirea CP CP în trecut);în trecut);

2) afectele (empatia);2) afectele (empatia);

C. Daniel BatsonC. Daniel Batson: ipoteza empatie – altruism : ipoteza empatie – altruism (Is (Is empathic emotion a source of altruistic empathic emotion a source of altruistic motivation? motivation? Journal of Personality and Social Journal of Personality and Social PsychologyPsychology, 1981, 1981,, 40, 290-302 40, 290-302).).

3) standardele sociale şi personale (norma 3) standardele sociale şi personale (norma responsabilităţii şi norma reciprocităţii).responsabilităţii şi norma reciprocităţii).

C. Daniel Batson C. Daniel Batson ((n.n. 1943) 1943) These things called empathy: eight These things called empathy: eight

related but distinct phenomena. related but distinct phenomena. ÎÎn n J. Decety J. Decety şişi W. Ickes ( W. Ickes (eeds.), ds.), The The Social Neuroscience of EmpathySocial Neuroscience of Empathy (pp. 3-15). Cambridge: MIT (pp. 3-15). Cambridge: MIT PPress ress (2009)(2009)..

From Jerusalem to Jericho: A study From Jerusalem to Jericho: A study of situational and dispositional of situational and dispositional variables in helping behaviour. variables in helping behaviour. Journal of Personality and Social Journal of Personality and Social PsychologyPsychology, 1973, 1973,, 27, 100-108 27, 100-108 [[îînn colab. cu colab. cu J. Darley]. J. Darley].

Religion as prosocial: Agent or Religion as prosocial: Agent or double agent? double agent? Journal for the Journal for the Scientific Study of ReligionScientific Study of Religion,, 1976 1976,, 15, 29-45. 15, 29-45.

Facerea de bine...Facerea de bine...