Subiectul lecţiei: “Mecanisme simple”
23
Subiectul Subiectul lecţiei: lecţiei: “Mecanisme “Mecanisme simple” simple” Clasa a Clasa a VII VII -a “B” -a “B”
description
Subiectul lecţiei: “Mecanisme simple”. Clasa a VII -a “B”. De-a lungul timpului, oamenii au inventat maşini care să le uşureze munca. Aceste maşini au în alcătuirea lor mecanisme simple. Pîrghie. PÂRGHIA. - PowerPoint PPT Presentation
Transcript of Subiectul lecţiei: “Mecanisme simple”
Subiectul lecţiei: Subiectul lecţiei: “Mecanisme “Mecanisme
simple”simple”
Clasa a Clasa a VIIVII-a “B”-a “B”
De-a lungul De-a lungul timpului, oamenii timpului, oamenii
au inventat au inventat maşini care să le maşini care să le uşureze munca. uşureze munca. Aceste maşini au Aceste maşini au în alcătuirea lor în alcătuirea lor
mecanisme mecanisme simple.simple.
PîrghiePîrghie
PÂRGHIA
Def. O pârghie este o bară rigidă ce se poate roti în jurul unui punct fix, numit punct de sprijin.
Asupra unei pârghii acţionează două forţe: - forţa activă (pune în mişcare pârghia); - forţa rezistentă (forţa care trebuie în-
vinsă).
Exemple: o roabă, o rangă, etc. Pentru orice pârghie distanţa de la punctul de
sprijin la direcţia uneia din forţe reprezintă braţul forţei respective (b).
Raportul forţelor este egal cu raportul invers al braţelor, dacă pârghia este în echilibru. F bR
R bF
TIPURI DE PÂRGHII
PÂRGHIA DE TIP I
La pârghia de tip I punctul de sprijin se află între punctele de aplicaţie ale forţelor.
Exemple de pârghii tip I: foarfece, rangă.
Figura pârghiei de tip I
O R F
PÂRGHIA DE TIP II
La pârghia de tip II punctul de sprijin se află la un capăt, iar la celălalt capăt se află punctul de aplicaţie al forţei active.
Exemple de pârghii de tip II: roaba, etc.
Figura pârghiei de tip II
O F R
PÂRGHIA DE TIP III
La pârghia de tip III punctul de sprijin se află la un capăt, iar la celălalt capăt se află punctul de aplicaţie al forţei rezistente.
Exemple de pârghii de tip III: peseta, etc.
Figura pârghiei de tip III
F O R
ScripeteScripete
SCRIPETELE
Def. Un scripete este alcătuit dintr-o roată cu şanţ pe muchie care se poate roti în jurul unui ax central. De axul roţii este fixată o furcă, prevăzută cu un cârlig de prindere. Prin şanţul scripetelui este trecut un fir (cablu) inextensibil.
În timpul utilizării, scripetele poate fi fix sau mobil.
SCRIPETELE FIX Def. Un scripete fix este folosit pentru a
schimba, convenabil, direcţia şi sensul de acţiune al forţei active.
La echilibru, modulul forţei active este egal cu modulul forţei rezistente:
F=R
SCRIPETELE MOBIL Def. La un scripete mobil, în echilibru, forţa
activă are valoarea de două ori mai mică decât a forţei rezistente.
F R 2
F
O A R Observaţie: Condiţia de echilibru de rotaţie
pentru un scripete mobil poate fi exprimată astfel: Momentul forţei active (faţă de punctul O în jurul căruia se roteşte scripetele) este egal cu
momentul forţei rezistente. MF = MR
MF = F x OA MR = R x OB. Dar OB = OA/2; rezultă F =
R/2.
Plan înclinatPlan înclinat
PLANUL ÎNCLINAT Def. Un plan înclinat este un plan care
formează un unghi ascuţit cu planul orizontal. Un plan înclinat se reprezintă cu ajutorul unui
triunghi dreptunghic. Elementele unui plan înclinat sunt: - lungimea planului înclinat; - înălţimea planului înclinat; - unghiul planului înclinat.
Figura unui plan înclinat
l N F h
G
Forţa F necesară urcării uniforme, fără frecare, a unui corp, cu valoarea greutăţii G, pe un plan înclinat de înălţime h şi lungime l are valoare :
F G x h l
Forţa necesară urcării uniforme, fără frecare, a unui corp pe planul înclinat se poate determina şi în alt mod.
F G h l ; rezultă F G X h l
Elev:Voicu Aurel cls. a VII- a B
