PLANUL DE MANAGEMENT AL

FLUVIULUI DUNĂREA, DELTEI DUNĂRII,

SPAȚIULUI HIDROGRAFIC DOBROGEA ȘI

APELOR COSTIERE

BROȘURĂ PENTRU PUBLIC

2009 - 2015

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL

Administraţia Bazinală de Apă ,,Dobrogea Litoral’’

http://www.waterct.ro

Administrația Bazinală de Apă

Dobrogea Litoral elaborează

Planul de Management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, Spatiului Hidrografic

Dobrogea si Apelor Costiere şi contribuie la elaborarea Planului de Management

Naţional şi al Districtului Hidrografic al fluviului Dunărea.

DIRECTIVA CADRU APĂ

Directiva Parlamentului şi Consiliului European

2000/60/EC privind stabilirea unui cadru de politică

comunitară în domeniul apei

Problemele din ce în ce mai stringente asupra ecosistemelor

acvatice europene au făcut ca Uniunea Europeană să susţină

protecţia apelor ca fiind o prioritate majoră, elaborând în acest

sens, după 5 ani de dezbateri, aceasta Directivă care stabileşte

pentru prima dată un cadru pentru protecția tutror apelor de

suprafață interioare, a apelor tranzitorii, a apelor costiere și

subterane.

Scopul general al Directivei Cadru Apă este atingerea în

anul 2015 a unei „stări bune” a tuturor corpurilor de apă

din Europa, ceea ce implică asigurarea unor condiţii de

viaţă similare din punct de vedere al mediului acvatic

pentru toţi cetăţenii Europei.

Directiva Cadru Apă a fost transpusă în legislația din

România prin Legea Apelor 107/1996 modificată și

completată prin Legea 310/2004, Legea 112/2006 și OUG

3/2010.

Implementarea Directivei Cadru Apă va contribui la o

dezvoltare durabilă socio-economică prin asigurarea

necesarului de apă pentru folosințe, atât din punct de vedere

calitativ cât și cantitativ.

PLANUL DE MANAGEMENT AL FLUVIULUI

DUNĂREA, DELTEI DUNĂRII, SPAȚIULUI

HIDROGRAFIC DOBROGEA ȘI APELOR COSTIERE

Reprezintă principalul instrument de implementare al Directivei

Cadru Apă, prezintă aspecte legate de managementul calităţii

apelor, pe baza cunoaşterii stării corpurilor de apă, stabileşte

obiectivele ţintă pe o perioadă de 6 ani (2009-2015) şi propune

măsuri pentru atingerea “stării bune” a apelor în vederea utilizării

durabile a acestora. România elaborează Planuri de Management la nivel de sub-bazin

hidrografic (11 Planuri de Management), la nivel național (Planul

National de Management – Sinteza Planurilor de Management la

nivel de bazine/spații hidrografice), contribuție la elaborarea

Planului de Management al Districtului Internațional al Dunării,

contribuție la elaborarea Planului de Management al Sub-bazinului

Internațional al Tisei. Bazinele/Spațiilehidrografice Spațiul hidrografic

pentru care se realizează Dobrogea, Delta

Planurile de Management Dunarii, Apele Costiere

la nivel național

Planul de Management al Fluviului Dunărea, Deltei Dunării,

Spațiului Hidrografic Dobrogea și Apelor Costiere cuprinde

prezentarea generală și caracteristicile corpurilor de apă de

suprafață pentru fiecare din sub-bazinele analizate. Pentru Dunăre

în cadrul Planurilor de Management aferente Direcțiilor de Apă

riverane Dunării (Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița,

Prut, Dobrogea - Litoral) sunt prezentate capitolele privind

caracterizarea corpurilor de apă subterană, identificarea presiunilor

semnificative, identificarea și cartarea zonelor protejate și aspecte

privind analiza economică.

La nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spațiului Hidrografic

Dobrogea și Apelor Costiere există următoarele categorii de ape: râuri

(naturale, puternic modificate și artificiale) – 1858,41 km, din care

râuri permanente – 1790,41 km, (cca. 87,5% din totalul cursurilor de

apă), râuri nepermanente – 68 km, (cca. 12,5 % din totalul cursurilor

de apă); lacuri naturale – 81 cu suprafață mai mare de 0,5 km2, dintre

care 77,78 % în Delta Dunării; acumulari – 6 cu suprafața mai mare de

0,5 km2; ape tranzitorii - 781,37 km

2 (128 km ape tranzitorii marine);

ape costiere - 571,8 km2 (116 km).

In conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC,

prin „corp de apa de suprafață” se înțelege un element discret și

semnificativ al apelor de suprafață ca: râu, lac, canal, sector de râu,

sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere.

Corpul de apă este unitatea care se utilizează pentru stabilirea,

raportarea și verificarea modului de atingere al obiectivelor țintă ale

Directivei Cadru a Apei, astfel că delimitarea corecta a acestor corpuri

de apă este deosebit de importantă.

La nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spațiului Hidrografic

Dobrogea și Apelor Costiere, s-au identificat un număr total de 122

corpuri de apă de suprafață și 10 corpuri de apă subterană.

Situația privind clasificarea celor 122 de corpuri de apă: 99 corpuri de

apă naturale (20 din categoria râuri, 75 din categoria lacuri naturale, 2

din categoria apelor costiere și 2 din categoria apelor tranzitorii), 18

corpuri de apă puternic modificate (3 din categoria râuri, 6 din

categoria lacuri de acumulare, 7 din categoria lacuri naturale și 2 din

categoria apelor costiere), 5 corpuri de apă artificiale.

Din punct de vedere al corpurilor de apă subterană, la nivel

de spatiu hidrografic sunt 10 de corpuri de apă subterană,

din care 2 corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere cu

Bulgaria.

CORPURI DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ

23 corpuri de apă - râuri

82 corpuri de apă - lacuri naturale

6 corpuri de apă - lacuri de acumulare

122 corpuri de apă 5 corpuri de apă artificiale

2 corpuri de apă tranzitorii

4 corpuri de apă costiere

122 corpuri de apă

CORPURI DE APĂ SUBTERANĂ

Presiune (poluator)

Stare

Impact (efect)

Risc

Programe Masuri

Obiectiv de Mediucl. II calitate

Buna

PROBLEME IMPORTANTE

ÎN MANAGEMENTUL APELOR

Se aplică principul CAUZĂ EFECT

CAUZE:

Aglomerările umane/localităţile: 91 aglomerări urbane

>2000 l.e. la sfârșitul anului 2009

- gradul de racordare la canalizare este de 68.72%

- gradul de racordare la stații de epurare este de 61,82 %

- protejarea necorespunzătoare a solurilor atunci când se

utilizează nămolurile de la stațiile de epurare.

Industria 32 - unităţi care nu dispun de instalaţii şi

tehnologii conforme cu reglementările europene în ceea

ce priveşte prevenirea şi controlul poluării resurselor de

apă.

Agricultura 5 - unităţi agricole ce nu sunt conforme

cerinţelor europene în ceea ce priveşte existenţa unei

tehnologii prietenoase cu mediul precum si aplicarea

codului bunelor practici agricole.

Construcţiile şi lucrările hidrotehnice

Alte activităţi antropice precum: piscicultura/acvacultura;

extragerea balastului și nisipului din lunca râurilor;

exploatările forestiere.

EFECTE: - Poluarea cu substanțe organice: exces de

substanțe organice din cauza apelor uzate neepurate, care

afectează viața acvatică și starea apelor;

- Poluarea cu nutrienți: se datorează apelor uzate neepurate

corespunzator, practicilor agricole neadaptate noilor cerințe,

industriei și transportului, toate acestea ducand la fenomene de

eutrofizare a apelor;

- Poluarea cu substanțe prioritare/prioritare periculoase:

datorată micropoluanților organici, metalelor grele, produselor

petroliere, pesticidelor, practicilor agricole neadaptate, industriei

miniere, poluării accidentale, putând să creeze probleme chiar la

concentrații mici;

- Alterări hidromorfologice: schimbări ale cursurilor naturale

ale râurilor, deconectarea zonelor umede, schimbarea regimului

hidrologic al râului, deteriorarea biodiversităţii acvatice, toate

acestea provocând un serios impact asupra mediului acvatic;

- Apele subterane: fiind o sursă importantă de apă potabilă

necesită o protecție specială împotriva poluării și deteriorării.

SITUAŢIA ACTUALĂ

A CORPURILOR DE APĂ

CARACTERIZAREA STĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ

Starea chimică este reprezentată de nivelul concentraţiilor de

poluanţi ce trebuie să fie conform cu standardele de calitate pentru

mediu, pentru a se asigura protecţia sănătăţii umane şi a mediului.

Se defineşte ca stare chimică bună sau altă stare decât bună.

Starea ecologică reprezintă structura și funcționarea ecosistemelor

acvatice evidențiate prin elementele de calitate biologice,

elemente hidromorfologice și fizico-chimice generale, cu un

sistem de clasificare în 5 clase, respectiv : foarte bună, bună,

moderată, slabă si proastă.

Corpuri de apă

naturale (99)

Evaluarea stării ecologice și chimice efectuată

pentru cele 20 râuri

Evaluarea stării ecologice și

chimice a celor 75 Lacuri

Evaluarea stării ecologice și

chimice a celor 4 corpuri de apă

tranzitorii și costiere

50%

25%

25%

stare moderata stare slaba stare proasta

Evaluarea potențialului ecologic și a stării

chimice efectuată pentru cele 3 râuri Evaluarea potențialului ecologic și a stării

chimice a celor 6 Lacuri de acumulare

Corpuri de apă puternic

modificate (18) si artificiale (5)

La nivelul Spațiului Hidrografic Dobrogea și

Deltei Dunării au fost identificate un număr de

7 lacuri, declarate, datorită alterărilor

hidromorfologice, corpuri de apă puternic

modificate. Toate cele 7 corpuri au fost

evaluate la potential ecologic moderat. În urma

evaluării stării chimice, un singur corp a fost

evaluat la stare chimică bună și 6 corpuri la

altă stare decât cea bună.

Pentru corpurile de apă artificiale s-a constatat

că toate cele 5 corpuri de apă ating potențialul

ecologic moderat, iar la evaluarea stării

chimice, toate cele 5 corpuri de apă artificiale

nu ating starea chimică bună.

Nici unul din cele 2 corpuri de ape costiere nu

ating obiectivele de mediu: 1 atinge potentialul

ecologic moderat si celalalt potentialul

ecologic prost, iar ambele sunt in alta stare

decat buna din punct de vedere al starii

chimice.

La nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării și

Spațiului Hidrografic Dobrogea, în cazul

lacurilor de acumulare, în urma evaluării

potențialului ecologic, toate cele 6 corpuri de

apă sunt evaluate la potențial ecologic moderat,

iar din punct de vedere al stării chimice, din

totalul de 6 corpuri de apă puternic modificate -

lacuri de acumulare, 4 corpuri de apă ating

starea chimică bună și 2 corpuri altă stare decât

cea bună.

În cazul râurilor, în urma evaluării

potențialului ecologic s-a constatat că dintr-un

număr de 3 corpuri de apă puternic

modificate, aferente Fluviului Dunărea și

Deltei Dunării ( PF2-Chiciu, Chiciu-Isaccea și

Isaccea-Sulina), niciun corp nu atinge

potențialul ecologic maxim și bun, toate cele

3 corpuri de apă ating un potențial ecologic

moderat. La nivelul Fluviului Dunărea și

Deltei Dunării din totalul de 3 corpuri de apă

puternic modificate-râuri, niciun corp de apă

nu atinge starea chimică bună.

CARACTERIZAREA STĂRII APELOR SUBTERANE

ZONE PROTEJATE

Identificarea şi delimitarea corpurilor de apă subterană s-a

făcut pe baza următoarelor criterii: geologic, hidrodinamic,

starea corpului de apă

- starea cantitativă,

- starea calitativă (chimică).

Delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut numai pentru

zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă

pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari

de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiţii locale

de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în

corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru a Apei

2000/60 /EC.

În Spațiul Hidrografic Dobrogea există 1 corp de apă din

totalul de 10 (10 %) care riscă să nu atingă starea bună din

punct de vedere calitativ și niciun corp de apă subterană nu a

fost identificat ca fiind la risc cantitativ.

Pentru captările de apă destinate potabilizării, la nivelul

Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spațiului Hidrografic

Dobrogea și Apelor Costiere au fost identificate zone de

protecţie a corpurilor de apă utilizate pentru captarea apei

potabile destinate consumului uman, care furnizează în

medie cel putin 10 m3/zi sau deservesc cel putin 50 de

persoane. În funcţie de gradul diferit de risc faţă de factorii

de poluare, pentru fiecare captare se instituie în teren

zonele de protecţie sanitară care pot fi cu regim sever sau

de restricţie, precum şi perimetrele de protecţie

hidrogeologică.

La nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spațiului

Hidrografic Dobrogea și Apelor Costiere au fost

identificate:

14 captări din surse de suprafaţă – din care 2 au zonă

de protecţie.

159 captări din surse subterane – din care 155 au zonă

de protecţie.

La nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spațiului

Hidrografic Dobrogea și Apelor Costiere s-au delimitat 8 zone

pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de

vedere economic, un număr de 44 zone pentru protecția

habitatelor și speciilor și 4 zone vulnerabile la nitrați.

Zone pentru îmbăiere: 15 zone de îmbăiere cu 35 de sectoare

localizate în apele costiere ale Mării Negre.

Pentru fiecare din aceste 5 categorii de zone protejate au fost

elaborate şi aprobate norme tehnice necesare pentru îndeplinirea

obiectivelor de mediu, cu exceptia zonelor destinate pentru

protecția habitatelor şi speciilor unde menținerea sau

îmbunătățirea stării apei este un factor important pentru care

există legislația specifică în domeniul ariilor naturale protejate.

OBIECTIVE DE MEDIU ce trebuiesc atinse până în

anul 2015

și EXCEPȚII de la OBIECTIVELE DE MEDIU

- “starea bună” pentru corpuri de apă naturale;

- „potențial ecologic bun” pentru corpuri de apă puternic

modificate și artificiale;

- „starea cantitativă și chimică bună” pentru corpurile de

apă subterane;

- „nedeteriorarea stării” corpurilor de apă;

- atingerea obiectivelor pentru zonele protejate.

Pentru corpurile de apă unde atingerea obiectivelor de mediu nu

este posibilă până în anul 2015 din cauza fezabilității tehnice,

costurilor disproporționate sau condițiilor naturale, se cer

excepții (derogări) de la atingerea obiectivelor de mediu, bine

justificate și argumentate.

Urmare a evaluărilor făcute, dintr-un număr total de 122 corpuri

de apă de suprafață, un corp de apă atinge obiectivele de mediu

în anul 2015, pentru 121 corpuri de apă aplicându-se excepții de

la obiectivele de mediu.

În cazul corpurilor de apă subterană, pentru 1 corp de apă se solicita

excepția de la atingerea obiectivelor de mediu conform Art. 4.4 al

Directivei Cadru a Apei, cu prelungirea termenului de atingere a

acestora cu două cicluri de planificare (2027).

Din analiza efectuată au rezultat următoarele:

- predomină excepții de tipul 4.4. (prelungirea termenelor) care

sunt aplicate pentru 117 corpuri de apă ce nu ating obiectivele

de mediu datorită faptului că implementarea măsurilor de bază

și a măsurilor suplimentare, nu se realizează până la 22

decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271), atingerea

obiectivelor de mediu urmând a se realiza dupa anul 2015; - excepții de tipul 4.5. (obiective de mediu mai puțin severe) se

aplică unui număr de 4 corpuri de apă. Dintre excepțiile de tipul 4.4 aplicate corpurilor de apă, 117 corpuri

de apă nu ating obiectivele de mediu în anul 2015 datorită

fezabilității tehnice, niciunul din corpuri neatingând obiectivele de

mediu în 2015 datorită condițiilor naturale sau costurilor

disproporționate. Dintre excepțiile de tipul 4.5. aplicate corpurilor

de apă, 4 corpuri de apă nu ating obiectivele de mediu în 2015 datorită

nefezabilității tehnice, niciunul neatingând obiectivele de mediu în

2015 datorită costurilor disproporționate.

La nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunarii, Spațiului Hidrografic

Dobrogea și Apelor Costiere, numărul corpurilor de apă pentru care se

aplică excepții va scădea în urmatoarele cicluri de planificare, de la

121 corpuri de apă cu excepții în 2015, la 21 corpuri de apă în cadrul

celui de al 2-lea ciclu de planificare și la 4 corpuri de apă în cadrul

celui de al 3-lea ciclu de planificare, aplicarea excepțiilor urmând a fi

adaptată de fiecare dată.

Pentru atingerea obiectivelor de mediu până în anul 2015,

Planul de Management prevede implementarea

„Programelor de măsuri” ce devin operaționale până în 22

decembrie 2012.

Programele de măsuri includ măsuri de bază, care prevăd

implementarea cerințelor europene în domeniul apelor, iar

acolo unde măsurile de bază nu sunt suficiente, se aplică

măsuri suplimentare pentru atingerea stării/potențialului

ecologic bun și a stării chimice bune.

Masuri

suplimentare

Masuri

de

baza

StareaStarea Buna a Buna a ApelorApelor

Costurile de investiții pentru aplicarea măsurilor de bază și

suplimentare estimate la nivelul Spațiului hidrografic

Dobrogea, se ridică la cca. 1117,442 miliarde Euro, din care

aproximativ 72,49 % sunt costuri pentru realizarea măsurilor

de bază.

În elaborarea acestui Plan de Management o importanță

deosebită a fost acordată – Informării, consultării și

participării publicului. Fiecare etapă a elaborării acestui

Plan de Management s-a finalizat prin dezbateri publice și

întâlniri cu principalii factori interesați. Au fost realizate

pliante, broșuri, chestionare pentru a veni în sprijinul

factorilor interesați, astfel încât opiniile și propunerile din

partea acestora, în vederea îmbunătățirii Planului de

Management să fie făcute în cunoștință de cauză.

Pe website-ul Administrației Bazinale de Apă ,,Dobrogea

Litoral’’ și al Administratiei Nationale „Apele Române’’ au

fost publicate toate documentele specifice, inclusiv Planurile

de Management Bazinale și Planul Național de Management

– Sinteza celor 11 Planuri de Management Bazinale. În luna

noiembrie a anului 2009, toate cele 11 Planuri de

Management Bazinale au fost avizate în cadrul sedințelor

Comitetelor de Bazin.

PARTICIPAREA PUBLICULUI