Program Bazinal Gospodarirea Apelor
Transcript of Program Bazinal Gospodarirea Apelor
S.G.A.
HARGHITA
S.G.A.
COVASNA S.G.A. BRASOV
S.G.A.SI
BIU
S.G.A. VALCEA
S.G.A. OLT
A.B.A. OLT S.G.A.
HARGHITA
S.G.A.
COVASNA S.G.A. BRASOV
S.G.A.SI
BIU
S.G.A. VALCEA
S.G.A. OLT
22 acumulari, din care :
•7 acumulari permanente : Mesteacanul, Frumoasa din judeţul
Harghita,Moacșa Pădureni din județul Covasna, Săcele, Dopca,
Hamaradea din județul Brașov şi Gura Râului din județul Sibiu;
•15 acumulari nepermanente :Șuta din judetul Harghita, V. Cetății din
judetul Braşov, Benești, Retiş din judeţul Sibiu , Pausa din judetul
Valcea, Săltanesti, Brebeni, Caracal, Diosti, Aleşteu, Grozăvesti,
Drăghiceni , Redea , Redișoara, Vlădila din județul Olt.
•1366.29 Km indiguiri;
•1324.06 Km regularizari;
•250.08 Km apărări de mal cu consolidări;
•14 prize si noduri hidro., însumând un debit instalat de 210.18 mc/s,
•11 staţii de pompare;
•15 canale si aducţiuni însumând 101 km.
INFRASTRUCTURA DE GOSPODARIRE
A APELOR DIN ADMINISTRARE
SERVICIUL
EXPLOATARE _U.C.C.
B.H.ARGES
B.H.VEDEA
B.H.MURES
B.H.JIU
B.H.IALOMITA
B.H.SIRET
B.H.OLT
Serviciul Exploatare_U.C.C. şi siguranţa
lucrărilor monitorizează la nivel bazinal
exploatarea în condiţii de siguranţă a
infrastructurii de gospodărire a apelor din
administrarea A.B.A. Olt.
B.h.Olt are o suprafaţă de 24050 Kmp şi o
lungime a retelei hidrografice de 9872 km,
din care r.Olt este de 615 km, fiind al patrulea
ca mărime după Siret, Prut şi Mureş.
Cuprinde valoarea tuturor cheltuielilor ce se efectueaza pentru asigurarea exploatării la parametrii proiectaţi
a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare, precum şi întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport şi terasiere.
Anual prin programul de gospodărire a apelor se intervine cu lucrări de întreţinere la construcţiile hidrotehnice din
administrare şi cu lucrări de reparaţii curente mai ales la lucrările ce apără obiective sociale şi aşezări omeneşti. Lucrarile
cuprinse in planul tehnic pentru anul 2013 au fost stabilite pe baza constatarilor consemnate de personalul de exploatare si
a celor efectuate in teren cu ocazia controalelor periodice, asupra starii tehnice a constructiilor de g.a., realizate de
sisteme si serviciul Exploatare din cadrul A.B.A. Olt. Pentru anul 2013 volumul total al cheltuielilor de gospodărire a apelor
a fost planificat în valoare de 49249.59 mii lei, din care pentru planul tehnic 17977.05 mii lei, respectiv 36.5% din totalul
cheltuielilor, repartizate astfel :
PROGRAMUL DE GOSPODARIRE
A APELOR
Cod Activitatea Plan (mii lei)
2013
1. Exploatare, întreţinere, reparaţii
curente, I.C.A.D., Total, din care :
17977.05
1.1+2.1 Exploatare 10840.15
1.2+2.2 Întreţinere 2961.00
1.3+2.3 Reparaţii curente 2290.00
2.4 ICAD 1885.90
Cod Activitatea Plan (mii lei)
2013
Cap.II Volumul cheltuielilor de
g.a. TOTAL
49249.59
a. Materiale 1675.00
b. Manopera 39098.00
c. Energia electrica 2524.19
d. Combustibil 1732.25
e. Altele 4168.54
II.3 Masuri pt. expl. in
siguranta
51.61
PRINCIPALELE CANTITATILE FIZICE
PLANIFICATE PENTRU ANUL 2013
Volume de lucrari U.M. Plan
2013
Terasamente mii mc 446.47
Piatra mc 4304.40
Beton mc 822.76
Lucrari de protectie si finisaje mp 20444.30
Cosiri ha 598.30
Regularizari si reprofilari albii km 58.30
URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCȚIILOR ȘI SIGURANȚA
LUCRĂRILOR HIDROTEHNICE
• asigură exploatarea în condiţii de siguranţă a lucrărilor hidrotehnice din administrare;
• coordonează activitatea de U.C.C. la nivelul A.B.A, prin întocmirea şi verificarea programelor anuale pe fiecare sistem şi obiectiv;
• verifică starea tehnică a barajelor din administrare;
• participă la şedinţele Comisiei Teritoriale Vest Muntenia de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi iazuri de categoria C, D, pentru zona Jiu -Olt – Argeş – Vedea;
• întocmeşte studiile anuale de U.C.C. pentru barajele Gura Râului, Frumoasa, Dopca.
ACUMULAREA BALAN JUDETUL HARGHITA
Acumularea BĂLAN, amplasată pe râul Olt la 3 km am. de
oraşul Bălan şi 40 km de mun. Mc.Ciuc, asigură alimentarea
cu apă potabilă a oraşului Bălan, necesarul de apă industrială
pentru C.N.C.A.F. MINVEST Deva - Filiala Bălan şi atenuarea
undelor de viitură (o tranşă nepermanentă de 283000 m3 –
atenuarea în lama deversantă). Debitul livrat de acumulare
este cuprins între 120 – 300 l/s. Acumularea controlează un
bazin de recepţie de 65 kmp, iar lungimea râului Olt de la izvor
până în amplasamentul barajului este de 8 Km.
Barajul MESTEACANU este un baraj din anrocamente cu corpul construit
din piatră de carieră nesortată cu greutatea de 10-200 Kg/buc. Inaltimea max.
a barajului este de 18,8 m iar lungimea la coronament este de 92 m.
LUCRARILE COMPONENTE ALE AMENAJARII
•Barajul de greutate din piatră nesortată cu
mască amonte din beton armat
•Deversor - liber situat central, peste corpul
barajului (deschidere 25 m)
•Disipator – în continuarea deversorului
•Priza de apă şi golirea de fund
• Casa vanelor
Sectiune transv.
prin corp baraj
Vedere in plan baraj.
Clasa II importanţă – STAS 4273-83
Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021
ACUMULAREA FRUMOASA – JUDETUL HARGHITA
LUCRARILE COMPONENTE ALE AMENAJARII
•barajul de retenţie;
•evacuatorii : deversor tip palnie si galerie de
evac. tip clopot;
•turnul de priză şi manevră;
•aducţiunea.
Barajul se află amplasat pe pr. Frumoasa, afluent de stânga al r. Olt, la 1 km
av. de confl. cu pr. Solonca şi la 2,5 km am. de comuna Frumoasa. Acumularea
controlează un bazin de recepţie de 45,5 kmp din supraf. totală de 60 kmp.
Barajul este de tip neomogen, având prismele laterale din balast şi nucleu
central de argilă, iar taluzul amonte este protejat cu anrocamente.
Accesul la acumulare se face prin DN 12A Mc.Ciuc – Comăneşti.
Scopul princ. al amenajării îl constituie alim. cu apă potabilă a mun. Mc. Ciuc
cu un debit de 200 l/s. Atenuarea viiturilor se realiz. în lama deversantă,
reducand cu 20% debitul de prob. 5% şi cu 10% debitul de prob. 0,1 %.
Inaltimea max. a barajului este de 38 m iar lung.la coronament este de 506 m.
Clasa II importanţă – STAS 4273-83
Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021
Sectiune transversala
prin corp baraj
Turnul de priza si manevra
ACUMULAREA SACELE – JUDETUL BRASOV Clasa I importanţă – STAS 4273-83
Categoria de importanţă “Exceptionala”- NTLH021
Acumularea SĂCELE este amplasată pe râul Târlung, la cca. 3 km amonte
de municipiul Săcele şi la cca. 12 km de municipiul Braşov şi are ca
principală folosinţă alimentarea cu apă 2,05 mc/s. Ea este realizată de un
baraj din umpluturi de pământ cu nucleu din argilă. Acumularea control.
un bazin de recepţie de 166 kmp din supraf. totală de 485 kmp.
Inaltimea max. a barajului este de 50 m iar lung.la coron. este de 766 m.
Turnul de priza si manevra
Bazinul disipator
al golirii de fund
Descarcatorul de ape mari
ACUMULAREA DOPCA – JUDETUL BRASOV
Clasa III importanţă – STAS 4273-83
Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021
Amplasamentul barajului Dopca se află pe pr.Valea
Mare, afl. de stânga al r.Olt, la 1.5 km am. de loc.Dopca,
sat în comp. com. Hoghiz, judeţul Braşov.
Accesul se face prin drumul DN 13 Braşov – Sighişoara.
Acumularea controlează un bazin de recepţie de 29,7
kmp şi asigură alimentarea cu apă potabilă a zonei
Rupea – Homorod cu un debit de 80 l/s.
Barajul Dopca este un baraj din umpluturi, executat din
materiale locale extrase din cuveta lacului, cu mască
din beton armat, având înǎlţimea maximǎ de 18,0 m şi
lungimea la coronament de 175,0 m.
Descarcatorul de ape mari
Profil longitudinal prin
golirea de fund
Clasa I importanţă – STAS 4273-83
Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021
ACUMULAREA GURA RAULUI – JUDETUL SIBIU
Barajul este situat pe r.Cibin la 2 km am. de com. Gura Râului. Realizarea acumulării s-a făcut
prin constr. unui baraj frontal cu contraforţi ciupercă. Barajul are o inaltime max. de 73,5 m, o
lung. la coron. de 328 m şi include 22 de ploturi cu gros. de 15 m. Contrafortul de tip ciupercă,
cu grosime variabilă a fost proiectat după principiul distribuirii optime a volumului de beton.
Acumularea are ca folosinţă princ. alim. cu apă a mun. Sibiu cu un debit de apă 1,44 mc/s şi
ca folosinţă sec. prod. de energie el. prin centrala realiz. la baza barajului ( Pi = 3,7 MW).
EXPLOATARE LUCRARI
HIDROTEHNICE DIN ADMINISTRARE Exploatarea eficientă şi în condiţii de siguranţă a lucrărilor
hidrotehnice (pe obiective şi bazin hidrografic), se realizează pe baza regulamentelor de exploatare care stabilesc din punct de vedere tehnic reguli specifice de exploatare pentru :
• condiţii normale - caz în care exploatarea se realizează prin programe de exploatare lunare ale lacurilor de acumulare (cu rol de alimentare cu apă).
• condiţii de ape mici - concretizează regulile de exploatare coroborate cu Planurile de restricţii şi folosirea apei în perioade deficitare.
REGIMURI DE FUNCŢIONARE ŞI REGULI DE EXPLOATARE
PENTRU ACUMULARILE ALTOR DETINATORI
Decizia privind regimul de funcţionare se stabileşte funcţie de mărimea debitelor
afluente pe râu în secţiunea barajului, temperatura mediului ambiant, starea fizică a
apei, starea tehnică a construcţiilor (praguri critice la AMC) şi instalaţiilor care
asigură siguranţa exploatării acumulării (organe de evacuare a apei, alimentarea cu
energie electrică a echipamentului hidromecanic, hidroagregate).
Cascada de lacuri de pe r.Olt funcţ. în regim "la vârf", uzinându-se volumele
cuprinse între NNR şi NMinEnerg., fără a se afecta alimentările cu apă care au
niveluri minime de exploatare sub cele energetice.
Principalele piese tehnice utilizate, din cadrul regulamentelor pe obiectiv ale
acumulărilor, pentru stabilirea şi aplicarea deciziei de exploatare, sunt :
•Curba capacităţii lacului de acumulare;
•Curbe de exploatare ale turbinelor (debit turbina funcţie de nivel în lac);
•Cheia limnimetrică aval;
•Curbele capacităţii de evacuare ale clapetelor;
•Cheile evacuarilor barajului la diferite manevre (ordinea de efectuare a manevrelor,
gradul de deschidere a stavilelor).
SCHEMA DE STABILIRE A DECIZIEI DE EXPLOATARE
AMENAJAREA
HIDROENERGETICĂ A
R.OLT
Amenajarea complexa a r.Olt a început în anul 1969,
prin construirea primei centrale hidroenergetice
Rm.Vâlcea. Potențialul hidroenergetic al b.h. Olt este
evaluat de ISPH la 1867 MW, cu o producție de energie
de 4442 GWh/an, reprezentând 17% din potențialul
râurilor interne.