PLANUL DE MANAGEMENT

AL ARIEI NATURALE DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ

BALTA SUHAIA

SUHAIA

- Octombrie 2008 -

2

1. PLAN GENERAL DE MANAGEMENT AL ARIEI 1.1. SCOP – rezultatul potenţial al indeplinirii misiunii, ceea ce intenţionăm să existe la capătul drumului / motive speciale pentru care aria a fost înfiinţat. 1.2. OBIECTIVE GENERALE – paşi pentru atingerea scopului: specifice, măsurabile,

realizabile, realiste, încadrate în timp. 1.3. MANDATE SPECIALE – anumite prevederi în legislaţie cu referire clară la arie. 1.4. INDICAŢII DE MANAGEMENT/CONDIŢII DORITE – oferă fundaţia pentru toate

deciziile ulterioare din ARIE. 1.5. IMPORTANŢĂ/SEMNIFICAŢIE – resursele sau valorile distinctive în context

naţional. 1.6. EVALUAREA TEMELOR DE MANAGEMENT - sunt fundamentate pe întinse

analize ale valorilor primare ale resurselor, impacte de mediu, şi costuri potenţiale (tipuri şi nivele de management funcţie de zona ariei).

1.7. INDICAŢII DE MANAGEMENT/ACTIVITĂŢI ADECVATE – prezintă un cadru general de activităţi, arată cum trebuie atinse condiţiile în mare.

1.1. SCOP Scopul principal este de conservare, menţinere şi readucere într-o stare de

conservare favorabilă a speciilor de păsări şi habitate specifice, aria de protecţie specială avifaunistică find desemnată pentru protecţia speciilor sălbatice protejate prin lege.

1.2. OBIECTIVE GENERALE OBIECTIVE PRINCIPALE

1. Conservarea terenurilor, a speciilor şi varietăţii genetice. 2. Susţinerea serviciilor de mediu/eliminarea activitaţilor ostile. 3. Turism şi recreere.

OBIECTIVE SECUNDARE 1. Cercetare ştiinţifică. 2. Protecţia zonelor sălbatice. 3. Protecţia specificului natural/particularităţi culturale. 4. Educaţie şi instruire.

OBIECTIV POTENŢIAL 1. Folosirea durabilã a resurselor ecosistemelor.

1.3. MANDATE SPECIALE Infiintare si functionare

Infiintare: H.G.R. nr. 2.151/2004 Functionare:

o Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, o Ordonanţa de urgenţă nr. 195 din 22 decembrie 2005, modificată, privind protecţia mediului, o Legea 407/2006 a vînătorii şi protecţiei fondului cinegetic, modificată, o Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, o Legea nr. 107 / 1996 – legea Apelor – publicata in Monitorul Oficial nr. 244 din 8 octombrie 1996, modificată şi completată, o Hotarârea Guvernului nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de ariei naturala protejata pentru noi zone,

3

o Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, o Conventia de custodie nr. 3 din 31 iunie 2006 încheiata între Agentia pentru Protectia Mediului Teleorman şi Primăria Comunei Suhaia. o HG nr.1115/10.10.2002 privind accesul liber la informatia de mediu - publicat in Monitorul Oficial nr. 781/28.10.2002, o Ordinul MAPM nr.1182/18.12.2002 pentru aprobarea metodologiei de gestionare si furnizare a informatiei privind mediul detinuta de autoritatile publice pentru protectia mediului - publicat in Monitorul Oficial nr. 331/15.05.2003, o Hotarârea Guvernului Nr.1176/2005 privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale "Apele Române", o Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national- Sectiunea a III_a, modificată.

1.4. INDICAŢII DE MANAGEMENT / CONDIŢII DORITE o Scurta descriere a propunerii de plan de management

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Balta Suhaia, denumită în continuare APSA - BS, a fost declarată zonă de protecţie specială avifaunistică de către Consiliul Local al Comunei Suhaia, prin H.C.L. nr. 10/2002, iar ulterior, prin H.G.R. nr. 2151/2005, este instituit regimul de arie naturala de interes national.

APSA – BS are o suprafaţă de 1.455 ha. In conformitate cu principiile moderne ale conservarii naturii, planul de management

trebuie sa integreze interesele de conservare a biodiversitatii cu cele de dezvoltare socio-economica ale comunitatilor locale din raza de actiune a ariei naturale, tinand cont totodata de trasaturile traditionale, culturale si spirituale ale zonei. In consecinta, elaborarea finala a planului de management s-a desfasurat in cadrul unui proces larg consultativ, prin implicarea activa a tuturor factorilor interesati.

Trebuie luat in calcul si impactul activitatilor umane asupra ariei naturale, impactul negativ pe care un turism inadecvat il poate avea asupra biodiversitatii, dar si benefiicle pe care turismul organizat le poate aduce comunitatilor locale. In aceasta directie, existenta unei strategii referitoare la turism, permite obtinerea avantajelor pe care aceasta activitate le poate genera, simultan cu protejarea si conservarea atributelor specifice zonei.

o Scopul si categoria de arie protejata Conform prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate naturale, APSA

– BS face parte din categoria „Arii de protectie speciala avifaunistica” având scopul de a conserva, de a mentine si, acolo unde este cazul, de a readuce intr-o stare de conservare favorabila habitatele specifice, desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice, mai ales a celor mentionate in anexele nr. 3 si 4.

Managementul ariilor de protectie specială avifaunistică necesita planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate in alte planuri de management si masuri legale, administrative sau contractuale in scopul evitarii deteriorarii habitatelor naturale si a habitatelor speciilor, precum si a perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Ariile speciale de protectie sunt desemnate de stat in conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea pasarilor salbatice si vor face parte din reteaua europeana NATURA 2000 dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana.

Managementul ariei naturale urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovand pastrarea folosintei traditionale a apelor din jur, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale.

De asemenea, se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se incurajeaza

4

activitatile stiintifice si traditionale. o Bazele legale

Elaborarea si aprobarea Planului de management s-a facut in baza OUG nr. 57/2007. o Identificarea zonelor de management si a celorlalte limite

Desi aria naturală Balta Suhaia este delimitata, este util sa privim peste aceste limite si sa avem in vedere ca pentru un bun management trebuiesc identificate zonele care:

o Sunt eficace pentru conservarea speciilor cheie, a comunitatilor si proceselor ecologice; o Permit durabilitatea proiectului; o Formeaza o arie protejate administrabila; o Sunt acceptate de cati mai multi factori interesati.

Aria nu trebuie privita ca o insula izolata si de aceea, trebuie privit dincolo de limita ei administrativa.

o Procesul de elaborare a planului de management Elaborarea planului de management

Elaborarea planului de management adaptat situatiei locale reprezinta una dintre activitatile de importanta majora si o conditie esentiala pentru dezvoltarea unui sistem adecvat de gospodarire a rezervatiei. Planul de management a fost elaborat de catre Custodele Ariei Naturale Balta Suhaia, impreuna cu factorii interesati atat la nivel local cat si regional.

Pentru a se asigura o larga participare, au fost desfăşurate o serie de activitati: o Informarea publicului, prin intermediul mass-media, asupra demararii

procesului de elaborare a planului; o Invitarea grupurilor de interese si implicarea acestora in procesul de elaborare

a planului in toate fazele, prin ateliere si sesiuni de lucru; o Asigurarea cadrului adecvat pentru exprimarea opiniilor si sugestiilor tuturor

participantilor in cadrul grupurilor de lucru; o Difuzarea spre consultare, catre toti cei interesati, a rezultatelor obtinute de

catre grupul de lucru pentru elaborarea planului. Lista institutiilor si a persoanelor implicate in elaborarea planului de management este

prezentata in Anexa nr. 3. Aprobare si revizuire

Planul de management se avizeaza de catre Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate si se aproba prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul autoritatilor publice centrale interesate.

Revizuirea planului de management se face la 5 ani de la data intrarii in vigoare. Proceduri de modificare a planului

Atat cadrul intern cat si cel extern in care Administratia Ariei Naturale Balta Suhaia isi va desfasura activitatea sunt intr-o permanenta schimbare, pe termen lung sau scurt. Fenomene naturale imprevizibile, desfasurate pe o suprafata mai mare sau mai restransa pot produce schimbari care impun reconsiderarea masurilor de conservare a biodiversitatii. Prezenta si activitatea omului pot accentua si accelera schimbarile.

De asemenea, noi orientari in ceea ce priveste problematica in domeniu, atat la nivel politic cat si tehnico-stiintific pot induce schimbari in modul de abordare a managementului unei arii protejate.

Factorul economico-social este de asemenea, in continua schimbare, influentand resursele umane si economice de care va dispune Custodele Ariei Naturale Balta Suhaia.

Avand in vedere cele de mai sus, in planul de management trebuiesc preluate principiile de baza ale unui management adaptativ, care sa determine o anumita flexibilitate a deciziilor in functie de schimbarile aparute.

Planurile detaliate de actiune se elaboreaza anual de catre Custodele ariei, avand la baza prevederile planului de management, luandu-se totodata in consideratie si situatia

5

curenta, atat pe suprafata ariei cat si in ce eace priveste resursele de management, precum si interesele comunitatilor locale.

In cazul in care se impun schimbari in planul de management, competenta aprobarii acestora revine:

o Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile, daca se impun modificari la nivel de obiective si actiuni, sau la nivelul regulamentului de functionare;

o Custodelui Rezervatiei daca modificarile sunt la nivelul planului de lucru anual. Procedurile de implementare a planului de management:

Dupa elaborarea participativa si aprobarea planului de management, se va trece la implementarea acestuia. Pentru aceasta, pe baza planului de management aprobat, se va elabora in fiecare an, un plan de lucru care sa detalieze actiunile cuprinse in planul de management si sa permita realizarea efectiva a obiectivelor specifice.

Planul de lucru anual se elaboreaza de catre custodele ariei si are drept scop punerea in practica a planului de management pentru fiecare actiune in parte, precum si reanalizarea si actualizarea, acolo unde este cazul, a unor prevederi cuprinse in planul de management, a unor prioritati sau termene.

Prin prezentarea planului de lucru anual si analizarea in cadrul grupului de custozi, se va realiza consultarea cu factorii interesati, referitor la modul de punere in aplicare a planului de management si a oportunitatii unor modificari.

1.5. IMPORTANŢĂ / SEMNIFICAŢIE 1.5.1. Descrierea ariei naturale

a) Localizare Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Balta Suhaia este amplasata pe teritoriul

cadastral al Comunei Suhaia, Judeţul Teleorman, în partea de sud-vest. Coordonate geografice

N S E V Central Lat. 43045`50” 43043`10” 43045`00” 43045`00” 43044`00” N Long. 25013`00” 25013`00” 25013`50” 25011`00” 25013`00” E

b) Descrierea limitelor Limita nordica porneste de la Dc 190 care limiteaza zona mlastinoasa adiacenta lacului

propriu-zis de extravilanul comunei Viisoara, urmareste conturul nordic al luciului de apa pe o distanta de circa 5300 m care se invecineaza cu extravilanul comunelor Viisoara si Suhaia, pana la drumul de acces in zona baltii dinspre comuna Suhaia, unde se afla casa fermei piscicole Suhaia.

Limita estica porneste din dreptul intersectiei Cn 650 cu De 648, se continua pe acest drum, dupa care urmareste conturul luciului de apa pana la intersectia cu De 624.

Limita sudica urmareste De 624, dupa care se continua pe De 695 invecinat cu Garla Iancului, pana la varsarea acesteia in Dunare.

Limita vestica urmareste digul de aparare al Garlei Iancului si zona de stufaris adiacenta acesteia, se continua pe conturul digului de aparare al luciului de apa si zona de stufaris adiacenta acestuia pana la limita Dc 190.

c) Descrierea suprafetei Aria speciala de protectie avifaunistica Balta Suhaia este reprezentata de poldere

piscicole, pepinierele piscicole, diguri de contur si canale de legatura, mlastini cu vegetatie natanta si stufaris cuprinzand parcelele cadastrale P 191, Hb 359, Hb 360, Hb 375, Hb 377, Hb 387, Hb 494, HP 623.

Suprafata declarata a ariei este de 1.455 ha. d) Acces

Accesul in arie se face din DN 51 A prin localităţile Suhaia şi Viişoara. e) Dreptul de folosinta si administrare:

Situaţia terenurilor Proprietari Categoria de folosinţă Teritoriul

6

Nr.

parcelei

Suprafaţa

(ha)

Pd Ai Hb N A P Vn cadastral

623 1313,68 Domeniul public al statului – Compania de administrare a fondului piscicol

X Suhaia

359 6,80 Domeniul privat al comunei Lisa X Lisa

360 79,01 Domeniul public al statului X Lisa

375 5,50 Domeniul privat al comunei Lisa X Lisa

494 10,51 Domeniul privat al comunei Viişoara

X Lisa

377 2,78 Domeniul privat al comunei Viişoara

X Viişoara

191 27,94 Domeniul privat al comunei Viişoara

X Viişoara

387 8,78 Domeniul privat al comunei Viişoara

X Viişoara

1.455

Suprafaţa de 1313,68 ha teren agricol din domeniul public al statului este concesionată de A.D.S. Bucureşti firmei S.C. Sunrise Fish Prod Bucureşti.

f) Zonare interioară Zonarea interioară a ariei de protecţie specială avifaunistică Balta Suhaia este

următoarea, conform Anexei - harta : - zona A : zona de protecţie strictă : parcelele 1, 2 cu o suprafaţă de cca 313 ha, din

cadrul Tarlalei HP 623 şi parcela 3, cu o supafaţă de cca 79 ha, din cadrul Tarlalei HP 360. - zona B : zona de protecţie integrală : parcela 4, cu o suprafaţă de cca 1.000 ha, din

cadrul Tarlalei HP 623. - zona C : zonele – tampon : parcelele 5, 6, 7, 8, 9 cu o suprafaţă de cca 35 ha, din

cadrul Tarlalelor Hb 359, Hb 375, Hb 377, Hb 387, Hb 494. - zona D : zona de dezvoltare durabilă : parcela 10 cu o suprafaţă de cca 27,94 ha, din

cadrul Tarlalei P 191. g) Resurse de management si infrastructura necesara Sediul APSA-BS va fi amplasat in Comuna Suhaia, Judeţul Teleorman, intr-o cameră

din Căminul Cultural, unde va fi amenajat şi un Centru de Informare turistica al Ariei Naturale.

Personalul care va fi utilizat de catre arie trebuie compus din: o Custode sef o Responsabil conservarea biodiversitatii o Paznici - 4

In activitatile de administrare a rezervatiei pot fi implicati si salariati ai Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, a Agenţia Domeniilor Statului, Compania Nationala “Apele Romane” etc., pe baza unor protocoale de colaborare. 1.5.2. Descrierea cadrului fizico-geografic

o BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice

Din punct de vedere geologic această arie este alcătuită din nisipuri şi pietrişuri, în baza cu o grosime de cca 18 m, peste care urmează o cuvertură de 6-8 m de aluviuni fine alcătuite din nisipuri argiloase şi argile, ceea ce determină o dinamică lentă a acviferului freatic. Ele sunt suportate aici de calcare cretacice ce aparţin fundamentului Platformei Moesice.

7

Din punct de vedere geomorfologic lunca Dunării este alcătuită dintr-o asociere de grinduri, privaluri, braţe părăsite, japse şi numeroase depresiuni ocupate temporar sau permanent cu apă, în prezent o parte dintre ele fiind desecate.

Prezenţa grindului principal al Dunării, a cărui înălţime domină tot restul luncii, face ca în profil transversal lunca să încline dinspre fluviu spre baza teraselor sale sau direct a câmpului, acolo unde terasele lipsesc. Între albia minoră a Dunării şi grindul ei principal apare mai întâi o zonă cu mici depresiuni lacustre numite ,,listeve”, apoi o zonă centrală, dincolo de grind, formată din complexe de dimensiuni mici invadate de vegetaţie şi una marginală, respectiv lunca externă cu cele mai mari depresiuni lacustre, izolate şi întrerupte din loc în loc de Dunăre.

b) Aspecte pedologice Condiţiile ecologice speciale din luncă, inundaţiile periodice, umiditatea ridicată sau

excesivă în anumite perioade ale anului, aluviunile cu textura variată, în general bogate în substanţe nutritive determină formarea unor pajişti de luncă ce se dezvoltă pe soluri azonale. Aceste soluri azonale sunt soluri puţin evoluate.

c) Aspecte hidrologice Lacul Suhaia, ca lac de luncă, este strâns legat de ritmul de viaţă al Dunării (revărsări,

retrageri, stare de normalitate). Forma hidrografului nivelelor lacului Suhaia este dată de pătrunderile şi retragerile apelor Dunării. Lacul Suhaia comunică cu Dunărea prin canale amenajate fie direct, Nord – Sud, fie indirect colateral. Râul Călmăţui se varsă în N. Lacului Suhaia, are o lungime de 134 km şi un bazin hidrografic de 1 379 km2. Afluentul său important fiind Urlui, care are o lungime de 43 km şi un bazin hidrografic de 99 km2. Panta medie a râului Călmăţuiu la intrarea în lacul Suhaia este de 15 cm/Km. Nivelul apei în lac este legat de variaţia nivelului Dunării, şi anume creşterea nivelului în lac se face cu câteva zile mai târziu faţă de creşterea nivelului Dunării. Perioada de creştere a nivelului lacului este în anotimpul de primăvară începând de la sfârşitul lunii februarie – începutul lunii mai. În ceea ce priveşte relaţia cu acviferul freatic, pe malul lacului Suhaia există un aliniament de izvoare. Orizontul acvifer freatic are o extindere mare în zona de luncă a Dunării dar şi în lunca Călmăţuiului.

d) Aspecte climatologice Lacul Suhaia se află la ,,zona de interferenţă a circulaţiilor majore” de Vest cu cele de

Est, proprii părţii centrale a Câmpiei Române. Din repartiţia lunară multianuală a precipitaţiilor în care maximul este atins în luna iunie, precedat de mai şi urmat de iulie, ceea ce este caracteristic climei temperat continentale indiferent de nuanţarea ei locală.

Lacul Suhaia este ferit atât de vânturile puternice din Vest cât, mai ales, de cele estice care se sting treptat în spaţiul geografic al Câmpiei Române între Mostiştea la est şi Olt la vest. Clima lacului Suhaia derivă din clima globală a ţării care este temperat continentală de tranziţie, dar este mult îndulcită din cauza amplasării sale geografice complete:

1) în lunca Dunării, la adăpostul frunţii uneia dintre terasele Dunării; 2) în zona de interferenţă a circulaţiilor de vest şi de est din Câmpia Română, acolo unde

se ,,sparg vânturile”. Deoarece cuveta lacustră nu are o adâncime mare (maxim 2,2 m) iar suprafaţa este

variabilă în funcţie de anotimp, aceste caracteristici morfometrice fac ca temperatura apei să fie în strânsă legătură cu temperatura aerului, iar vântul chiar dacă are intensităţi reduse produce un amestec intens în masa de apă.

o BIOCENOZA a) Vegetaţia

Flora existentă în zonă este flora caracteristică regiunilor de silvostepă. În care se întrepătrund elemente specifice luncilor marilor fluvii şi a zonelor sărăturoase apărute ca urmare a activităţilor antropice. Pădurile din această zonă sunt reprezentate de păduri de salcie (salcete în care se dezvoltă o floră specifică luncilor – Carex sp., Lisimachia sp., Tripartita, Bideus cernua, Lycopus sp., Mentha aquatica, Scutellaria galericulata, Stachzs

8

palustris, Solanum dulcanama, Vitis sylvestris). Pajiştile de luncă au o specie dominantă cu răspândire mare – Agrostis stolonifera, dar şi alte specii de graminee (Poa pratensis, Lolium perenne), Carex sp., Trifolium sp., Potentilla sp., şi specii ca: Ranunculus repens, Lisimachia numularia, Menthea pulegium, Gratiola officinalis. Pe lângă salcetele existente în zonă sunt şi pădurile cu plopi.

Vegetaţia acvatică şi cea palustră în această zonă sunt bine reprezentate. Vegetaţia hidrofilă a bălţii Suhaia se clasifică în:

a) vegetaţia emersă (la suprafaţa apei) care poate fi liberă şi fixată (Lemna sp., Nymphea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata, Sagittaria sagittiforia, Potamogeton sp.)

b) vegetaţia submersă (Myriophyllum sp., Ceratophyllum submersum, Vallisneria spiralis, Najas marina)

În lacul Suhaia se întâlnesc specii care se dezvoltă uneori luxuriant, formând asociaţii aproape pure, alteori asociaţii mixte.

Vegetaţia palustră este reprezentată de plante palustre – stuful (Phragmites australis) care formează uneori asociaţii monodominante, alteori se asociază cu papura (Typha latifolia, Typha angustifolia) cu Sparganium erectum, Sparganium ramosus, alături de care apar diferite plante însoţitoare: Epipactis palustris, Carex pseudocyperus.

Arboretele din zonă sunt constituite din Rosa canina, Sambucus nigra şi alte specii cu valoare meliferă ca salcâmul, arţarul tătăresc.

b) Fauna Zoobentosul este format din protozoare (Amoeba), gasteropode, lamelibranhiate,

oligochete, briozoare, crustacei, efemeride, chironomide, culicide, peşti-zvârlugă şi ţiparul (caracteristice zonei bentale).

Zooplanctonul este format din populaţii de zooflagelate, rizopode, rotiferi, cladocere, copepode, ostracode, filopode şi hidrocarieni. Pe tulpinile plantelor subacvatice se fixează permanent spongieri şi larve de insecte. La suprafaţa apei plutesc organisme-insecte-Hydrometa şi Gerris; în marginea bălţii-racul (Astacus astacus, Astacus leptodactilus).

Nectonul este bine reprezentat, fiind format din populaţii de crap (Cyprinus carpio), ştiuca (Esox lucius), şalăul (Stizostedion lucioperca), plătica (Abramis brama), babuşca (Rutilus rutilus), văduviţa (Leuciscus idus), roşioara (Scardinius erythrophalmus), linus (Tinca tinca) şi bibanul (Perca fluviatilis).

Amfibienii – reprezentaţi de Triturus cristatus, Triturus vulgaris, Bombina bombina, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana ridibunda, Rana asculenta, Rana dalmatina.

Reptile – specii de şerpi de apă dulce (Natux natux, Natux tesselata) şi broasca ţestoasă de apă (Emys orbicularis).

În pajiştile de luncă – specii de păsări ce cuibăresc pe maluri – prigoria, lăstunul de mal, codobatura, barza – ce îşi caută hrana în această zonă.

Fauna zăvoaielor – boicuşul, greluselul de zăvoi, acvila de câmp, pescărelul albastru mic. Pe malul lacului – îşi caută hrana – prundăraşii, nagâţul, avozeta, ploierul argintiu, fluierarii, lopătarul, stârcul cenuşiu, stârcul galben, stârcul de noapte, codobatura cu cap negru, găinuşa de baltă, vidra şi guzganul de apă.

Păsări clocitoare – gaiţa de pădure, mierla, piţigoiul (Parus major), piţigoiul albastru, sitarul, porumbelul de scorbură, dumbrăveanca, pupăza, graurul, cucul.

Păsări răpitoare – cucuveaua comună, buha, gaia neagră, vânturelul, şoimul rândunelelor, vânturelul de vară, acvila ţipătoare mică, şoimul dunărean.

Mamifere – pisica sălbatică, mistreţul, dihorul, şoarecele de pădure. Stufărişurile şi păpurişurile – păsări cântătoare – privighetorile de stuf şi de baltă,

piţigoiul de stuf, lacărul mare, lacărul de stuf, lacărul de pipirig, presurs de stuf. Pe deasupra rogozişurilor zboară chirighiţa neagră, chirighiţa cu aripi albe, pescăruşul

rozător, pescăruşul mic, raţa sălbatică mare, raţa cârâietoare, raţa lingurar, raţa cu ciuf, raţa fluierătoare, raţa suliţar, uliul de stuf.

Specii protejate:

9

Grup major Nr. specii

Lista speciilor protejate* **

Mamifere 3 1. Mustela nivalis (Ber) 2. Felis silvestris (Ber, DH) 3. Sus scrofa (Ber)

v p v

Păsări 47 1. Podiceps griseigena (Bon, Ber) 2. Podiceps nigricollis (Ber) 3. Podiceps ruficollis (Ber) 4.Oxyura leucocephala (Ber, Bon, DP) 5. Tadorna tadorna (Ber) 6. Tadorna ferruginea (Ber, DP) 7. Larus genei (Bon, Ber, DP) 8. Larus melanocephalus (Bon, Ber, DP) 9. Larus minutus (Ber) 10. Chidonias hybrida (Ber) 11. Chidonias leucopterus (Bon, Ber) 12. Chlidonias niger (Ber, DP) 13. Gelochelidon nilotica (Ber, DP) 14. Hydroprogne caspia (Ber) 15. Sterns albifrons (Bon, Ber, DP) 16. Sterna hirundo (Bon, Ber, DP) 17. Sterna sandvicensis (Bon, Ber, DP) 18. Fulica atra (Bon, Dp) 19. Phalacrocorax pygmaeus (Ber, Bon, DP) 20. Ardea purpurea (Bon, Ber, DP) 21. Ardea ralloides (Ber, DP) 22. Egretta alba (Ber, DP) 23. Egretta garzetta (Ber, Dp, C) 24. Nycticorax nycticorax (Ber, Dp) 25. Platalea leucordia (Bon, C, DP) 26. Plegadis falcinellus (Bon, DP) 27. Muscicapa striata (Ber) 28. Sylvia atricapilla (Ber) 29. Luscinia luscinia (Ber) 30. Phoenicurus phoenicurus (Ber) 31. Botaurus stellaris (Ber, Bon, DP) 32. Ixobrychus minutus (Bon, Ber, DP) 33. Grus grus (Bon, Ber, DP) 34. Luscinia svecica (Ber) 35. Panurus biarmicus (Ber) 36. Emberiza schoeniclus (Ber) 37. Crex crex (Ber, DP) 38. Porzana parva (Ber, Bon, DP) 39. Porzana porzana (Bon, Ber, DP) 40. Porzana pusilla (Ber, DP) 41. Motacilla flava (Ber) 42. Larus argentatus (Ber) 43. Parus major (Ber) 44. Parus caeruleus (Ber) 45. Corvux cornix (Ber) 46. Circus aeruginosus (DP) 47. Fringilla coelebs (DP)

P P P P P P P P P P P P P P P P P V P P P P P P V V P P P P P P P P P P P P P P P V P P V V V

10

48. Ciconia ciconia 49. Ciconia nigra 50. Himantopus himantopus 51. Pelecanul cripus 52. Philomachus pugnax 53. Recurvirostra avosetta

P P P P P P

Reptile 4 1. Natrix tesselata (Ber) 2. Emys orbicularis (Ber, DH) 3. Lacerta viridis (Ber, DH) 4. Lacerta agilis (Ber, DH)

P P P P

Amfibieni 6 1. Bombina bombina (Ber, DH) 2. Bombina variegata (Ber, DH) 3. Triturus cristatus (Ber, DH) 4. Rana dalmatina (Ber, Dh) 5. Pelobates fuscus (Ber, DH) 6. Bufo viridis (Ber, DH)

P P P P P P

Peşti 8 1. Umbra krameri (Ber) 2. Misgurnus fossilis (Ber, DH) 3. Leucaspius delineatus (Ber) 4. pelecus cultratus (Ber) 5. Rhodeus serriceus amarus (Ber, DH) 6. Silurus glanis (Ber) 7. Pungitius platygaster (Ber) 8. Syngnathus nigrolineatus (Ber)

P V V V V V V V

Nevertebrate 5 1. Calopterix sp. (Ber) 2. Proserpinus propserpina (Ber, DH) 3. Parnassius mnemosvne (Ber, DH) 4. Apatura metis (Ber, DH) 5. Lycaena dispar (Ber, DH)

P P P P P

Plante 3 1. Trapa natans (Ber) 2. Salvinia natans (Ber) 3. Crepis tectorum ssp. Nigrescens (DH)

V V V

*(în paranteză): convenţiile internaţionale sub a căror protecţie se găseşte: Bdv - Convenţia de la Rio de Janeiro (Legea nr. 58/1994) Ber - Convenţia de la Berna (Legea nr. 13/1993) Bon - Convenţia de la Bonn (Legea nr. 13/1998) C - Convenţia CITES (Legea nr. 69/1994) DH - Directiva Habitate 92/43/EEC DP - Directiva Păsări 79/409/EEC ** pentru fiecare specie, se va menţiona categoria de vulnerabilitate: v – vulnerabile, / p – periclitate, / r – rare, / e – endemice Specii endemice de floră:

Starea populaţiei Favorabilă Nefavorabilă

Nr. crt.

Denumirea ştiinţifică Denumirea populară

Ca

area

l

Ca

efec

tive

În d

eclin

ca

are

al

În d

eclin

ca

ef

ectiv

e

1 Primula elatior Tata – vacii X X 2 Potentilla crzsantha Cinci – degete X X 3 Verbascum Lumanarica X X

11

glabratum 1.5.3. Aspecte socio – culturale şi socio – economice

Comuna Suhaia, judeţul Teleorman, beneficiază de o avantajoasă poziţie geografică în partea sudică a României, fiind situată pe malul stâng al Dunării. Coordonatele geografice ale localităţii sunt: 43º 37’07” latitudine nordică şi 25º15’00” longitudine estică.

Din punct de vedere al reliefului, comuna Suhaia este situată într-o zonă de şes din cadrul Luncii Dunării la 27 m deasupra mării.

Suhaia, prin poziţia sa, se încadrează în sectorul de climă temperat–continentală specifica Câmpiei Sudice caracterizată prin potenţial caloric ridicat cu amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantităţi reduse de precipitaţii, cu regim adeseori torenţial (în perioada de vara) însoţite de perioade frecvente de secetă. Poziţia centrală a câmpiei face ca zona să aiba un climat de tranziţie între partea estică – clima mai moderată şi partea vestică – climat continental. Lunca Dunării care are suprafeţe mari acoperite cu apă introduce o nuanţă climatică specifică.

Sursa principală de alimentare cu apă a comunei Suhaia sunt resursele de apă din subteran, un aliniament de izvoare, captat sub forma unei cişmele cu 12 guri, al cărui debit ajunge până la 10 litri/sec.

Terenurile de pe teritoriul comunei sunt constituite dintr-un strat de pământ negru, bogat în humus şi un strat de loess. Sub această cuvertură, se află un strat de pietriş şi nisip, purtătorul unui strat acvifer.

Pădurile se află pe malul Dunării. Fondul forestier este destinat atât producţiei de masă lemnoasă, cât şi unui complex de funcţiuni de protecţie şi cuprinde mai ales specii de foioase (salcie, plop).

Comuna Suhaia este situată într-o zonă cu gradul 7 de seismicitate. În zona colinară spre Balta Suhaia au fost identificate suprafeţe de teren degradat, supuse fenomenelor de alunecare, datorită proceselor de ravenare – şiroire ca urmare a evacuării necontrolate de ape menajere.

Zone inundabile sunt pe malul fluviului Dunărea, în zona indiguită. Infrastructura

o Alimentarea cu apă potabilă Sistemul de alimentare cu apă potabilă al comunei are o lungime de 29,11 km şi

asigură apă potabilă centralizat pentru 100 % din populaţia comunei. Prin reţeaua centralizată se furnizează anual 300.000 mc de apă, pentru populaţie, ceea ce înseamnă 0,285 metri cubi de apă/lună/cap de locuitor.

Starea tehnică a reţelei: din totalul de 29,11 km conducte care însumează conducte de apă rece, 4,35 km sunt în stare foarte bună, restul de 24,76 km necesitând reabilitarea.

o Canalizarea menajeră şi pluvială Evacuarea apelor uzate în gospodării se realizează în sistem propriu: fosă septică,

bazin vidanjabil, neexistând sistem de canalizare. Sistemul de canalizare pluvială se realizează prin şanţurile laterale drumului naţional

DN 51A ce străbate localitatea, având o lungime 3,5 km şi deserveşte 40% din comună. Faptul că uliţele din comună nu dispun de canalizare, reprezintă o sursă de poluare şi degradare în zonele respective.

o Reţeaua stradală Reţeaua stradală a comunei Suhaia cuprinde un număr de 119 de uliţe, cu o lungime

totală de 31 km, pietruite în totalitate şi localitatea este este străbătută de drumul naţional DN 51A Zimnicea – Turnu Măgurele, pe o lungime de 3,50 km.

Aspecte legate de biodiversitate Ocrotirea biodiversităţii, în zilele noastre a devenit unul dintre obiectivele principale ale

ocrotirii naturii. Clima, relieful, habitatele, şi suprafeţele mari de terenuri împădurite, precum şi multitudinea habitatelor crează condiţii pentru o diversitate mare privind flora şi fauna.

12

o Vegetaţia În jurul comunei sunt cca. 127 ha de pădure, 5298 ha de terenuri agricole, 864 ha

păşuni. Din punct de vedere floristic Suahaia şi zonele învecinate se încadrează în Regiunea Câmpiei Munteniei. Au fost identificate cca. 1704 de specii de plante.

Vegetaţia naturală primară a fost puternic modificată datorită activităţilor umane, terenurile fiind în prezent utilizate pentru creşterea animalelor, cultura plantelor, exploatări forestiere, activităţi meşteşugăreşti şi industriale şi spaţii de locuit.

Vegetaţia arborescentă este formată din măceş, porumbar, gherghinari, corn, soc, lemn câinesc etc., iar vegetaţia ierboasă este reprezentată de cimbrişor, firuţă, pastita, mierea ursului, mărgeluşă, laptele cucului, specii de păiuşiuri

o Flora lemnoasă Arborele cel mai răspândit pe teritoriul comunei este salcâmul şi salcia. Pădurile din zona Suhaia în cea mai mare parte sunt edificate de salcie (Salix purpurea)

şi plop (Plopulus), în anii din urmă plopul canadian. o Flora erbacee spontană

În mod cert în flora spontană apar specii de plante ierboase în procent de 34,09%. Plantele lemnoase ocupă un procent de 7,59% . În zona comunei au fost identificate mai multe specii acvatice şi palustre, Balta Suhaia.

Ţinând cont de acestea putem conclude că zona comunei este foarte interesantă din punct de vedere floristic.

o Fauna Fauna tipică a zonei este bine reprezentată şi se încadrează în domeniile de viaţă:

- domeniul faunei bălţii - domeniul faunei câmpului

Cele mai frecvent întâlnite animale sunt: iepurii, vulpile, viezurii, popândaii, hârciogii, soarecii de câmp, mistretul, etc.

Dintre păsări amintim: privighetoarea, botgrosul, sticletele, cinteze, graurul, fazanul, mierla, piţigoiul, cioara, stăncuţa, coţofana, pupăza, ciocănitoarea şi altele.

Dintre reptile sunt prezente: şopârle, guşteri, şerpi, iar ca batracieni broasca de pădure si broasca râioasă.

Din Dunare, alaturi de crap se pescuiesc şi specii de peşti migratori cu valoare economică precum: scrumbia de Dunare, nisetrul şi păstruga.

Vegetaţia bălţii a generat o populaţie faunistică asemănătoare celei din Delta Dunării Luând în considerare studiile preliminare asupra unor specii de animale nevertebrate şi

vertebrate, Suhaia deţine arii naturale deosebit de valoroase, aici întâlnindu–se specii de animale cu rol bioindicator, multe dintre ele fiind abundente local, deşi sunt în declin pe plan european.

În concluzie, ecosistemele acvatice şi terestre din zona comunei au o diversitate mare de specii, ceea ce reflectă sănătatea naturii. Această diversitate, precum şi populaţiile mari ale unor specii în declin în alte părţi ale Europei este determinată de diversitatea mare de habitate/microhabitate şi prezenţa zonelor umede.

Numărul total de clădiri locuite la nivelul comunei Suhaia este de 1035. Suprafaţa locuibilă în Suhaia este de 131.000 mp.

Clădirile sunt construite din beton, BCA, prefabricate ( în zona nouă a comunei), paiantă (în zona "satului vechi").

La sfîrşitul anilor 80, comuna Suhaia era beneficiara unui profil agricol în care ponderea industria era absentă.

Şi la ora actuală localitatea este în totalitate agricolă, singura industrie existând în oraşul Zimnicea.

La nivelul comunei Suhaia există 52 de firme cu statut de întreprinderi mici şi mijlocii. Suprafaţa agricolă a comunei Suhaia este de 5556,90 ha, din care:

Nr.crt. SPECIFICAŢIE SUPRAFAŢĂ

13

1. Intravilan 154,42 2. Extravilan 5402,48

Pe categorii de folosinţă, stuctura suprafeţei agricole este următoarea: Nr. Categ. folosinţă Intravilan (ha) Extravilan (ha) 1. Arabil 5233 2. Păşuni 864 3. Fâneţe - 4. Vii + livezi 65 - 5. Păduri 84 6. Tufişuri - 7. Ape + stuf 1017 8. Neproductiv - 9. Drumuri 95 10. Construcţii 154,42 - 11. Spaţii verzi 14 -

Creşterea animalelor: Număr Nr. Specia 2005 2006

1. Bovine 955 364 2. Ovine 5.481 2.553 3. Caprine 310 165 4. Porcine 1.684 1.626 5. Păsări 92.386 55.431 6. Cabaline 602 321 7. Familii albine 256 247

La recensământul din 2002 populaţia comunei Suhaia era 2933 locuitori din care 1444 bărbaţi, reprezentând un procent de 49,23 % şi 1492 femei, însumând un procent de 50,77 %.

În ultimii 10 ani populaţia a înregistrat o scădere constantă. În Suhaia de-a lungul timpului viaţa religioasă s-a intensificat prezentându-se astfel

peste 2 culte religioase: ortodox şi creştin ortodox Adventist de ziua a 7 – a. Există un proces de îmbătrânire a populaţiei şi se remarcă reducerea numărului de copii

din familii ( de la 591 în 1992 la 463 în anul 2001). Asistenţa medicală este asigurată în sectorul public de 1 farmacie, 1 dispensar

medicale, Ca indicatori de dezvoltare durabilă, la un medic revin 1466 de locuitori, iar la un cadru

sanitar mediu 733 locuitori. În comuna Suhaia funcţionează în prezent 2 unităţi de învăţământ din care 1 grădiniţă,

şi 1 şcoală cu învăţământul primar şi gimnazial. În ultimii trei ani populaţia şcolară din comună a fost cuprinsă în unităţile de învăţământ

astfel: Situaţia elevilor 2001 2002 2003 2004 2005Total elevi, din care:

276 262 256 250 265

-preşcolar 5 69 71 63 68 -primar + gimnazial

201 193 185 187 197

Suhaia are îndelungate tradiţii culturale care s-au transmis din generaţie în generaţie.

14

Tezaurul cultural este valorificat prin revitalizarea unor tradiţii şi obiceiuri precum şi a unor datini precum: Drăgaicile, Zărezean, Gurbanul, Căluşul, ori Lăzăriţele. Potenţialul de cultură populară al localităţii cuprinde şi domenii ale artizanatului.

Căminul cultural dispune de o sală de spectacole, o bibliotecă, o sală de discotecă. Se află în stare avansată de degradare şi necesită reabilitare urgentă.

Biblioteca comunală dispune de un fond de carte de peste 9.500 de volume şi un număr de cca 523 cititori.

Comuna Suhaia are o bogată tradiţie sportivă în special în ceea ce priveşte handbalul şi fotbalul.

În Suhaia se practică şi alte sporturi cum sunt: baschetul, tenisul, înotul, ciclismul, însă acestea nu au formă organizată şi nici nu dispun de o bază materială de caliate.

1.6. EVALUAREA TEMELOR DE MANAGEMENT Tipuri specifice de resurse.

conservarea resurselor naturale conservarea resurselor culturale dezvoltarea şi utilizarea infrastructurii aplicarea managementului impactele asupra mediului costuri

Conexiuni între resurse şi acţiuni semnificaţia relativă şi întinderea principalelor caracteristici ale ariei naturale tipurile şi activităţile de management adecvate protecţiei şi conservării cum pot fi legate aceste caracteristici de potenţiale tehnici interpretative capacitatea diferitelor zone de a susţine diferite tipuri de utilizare care utilizări sunt compatibile şi care incompatibile compatibilitatea sau necompatibilitatea unor arii pentru diferite tipuri de utilizare

Recomandare de management Condiţii existente Schimbări necesare Impactul schimbării

Calitatea apei nu va fi influenţată de nici un factor antropic din interiorul sau exteriorul ariei.

Toate localităţile limitrofe, care folosesc apă curentă deversează apele menajere neepurate în fose individuale.

Construirea de staţii de epurare sau după caz bazine vidanjabile, pentru toate localităţile care se află în imediata apropriere a ariei naturale, sau care deversează apele uzate în ape care ajung pe trasee de suprafaţă sau subterane, pe teritoriul ariei.

Apele subterane şi de suprafaţă vor fi curate permiţând faunei dependente de acestea să se dezvolte normal.

Terenurile şi cursurile de apă vor fi păstrate nealterate oferind un peisaj natural sălbatic, nemodificat.

Gunoiul menajer generat de localităţile limitrofe este depozitat pe terenuri din vecinătatea ariei sau pe terenuri improprii acestor scopuri (doline, avene).

A. Toate localităţile limitrofe ariei trebuie să aibă locuri amenajate de depozitare a gunoiului menajer şi industrial. B. Iniţierea unor programe de colectare diferenţiată şi reciclare a deşeurilor în

Terenurile şi apele vor fi curate oferind un peisaj natural sălbatic şi neinfluenţat antropic.

15

localitaţile limitrofe unde această metodă este posibilă.

Vor fi menţinute pentru acces doar drumurile considerate principale şi vor fi identificate trei trasee turistice marcate.

Sunt prevăzute construcţii sau lucrări de întreţinere de drumuri de exploatare.

Nu vor mai fi construite drumuri noi în interiorul ariei şi se va renunţa la întreţinerea celor existente, înafara celor considerate necesare accesului sau altor scopuri utile ariei.

Prin invadarea cu vegetaţie a drumurilor, accesul spre unele zone ale ariei va deveni mai dificil, întreaga zonă devenind astfel mai sălbatică.

Diversitatea speciilor native de plante este menţinută prin procese naturale .

În amenjamentele actuale sunt prevăzute exploatări.

Exploatările vor înceta. Se vor reface natural ecosistemele şi habitatele terestre, fapt ce va influenţa benefic şi pe cele subterane.

Diversitatea speciilor native de animale este menţinută prin procese naturale.

Teritoriul ariei face parte din fond de vânătoare, unde în funcţie de efectivele evaluate se organizează vânători.

Interzicerea vânătorii păsărilor acvatice.

Speciile de păsări acvatice vor înregistra o creştere naturală a efectivelor.

Speciile de peşti sunt menţinute ca diversitate prin procese naturale.

Teritoriul ariei este cuprinsă în fonduri de pescuit, iar pescuitul este permis.

Permiterea pescuitului sportiv în condiţiile legii şi interzicerea acvaculturii şi pisciculturii.

Speciile piscicole se vor reface natural.

Reducerea până la stopare a braconajului şi a oricăror alte forme de exploatare.

Braconajul se practică în diverse zone ale ariei, iar.

Înfiinţarea unui serviciu de pază eficient ce va ţine sub control numărul de vizitatori din arie prin repartizarea atenţiei asupra zonelor şi perioadelor considerate fierbinţi.

În perioadele şi locurile de cuibărit nu vor mai fi deranjate de prezenţa antropică, aceasta ajutând la refacerea mai rapidă a efectivelor.

Gestionarea deşeurilor se face astfel încât să nu rămână deşeuri în arie.

Turiştii depozitează deşeurile la întâmplare în vecinătatea locurilor improvizate de campare, sau în containere amplasate în zone dificile, ceea ce face golirea acestora foarte greoaie.

Vor fi amplasate containere speciale ce nu permit accesul animalelor la gunoiul menajer şi doar în locurilor unde accesul auto sau cu atelaje este foarte facil. În celelate zone ale ariei unde acest lucru nu este posibil se va insista prin metode educative şi coercitive ca vizitatorii să nu lase în urma lor deşeuri

Peisajul îşi va păstra frumuseţea nealterată şi se va evita crearea unor dependenţe ce pot deveni periculoase pentru fauna ariei şi chiar pentru vizitatori.

16

menajere. Comunităţile locale vor beneficia de programe de informare şi educaţie ecologică.

Membrii comunităţilor locale limitrofe ariei desfăşoară diverse activităţi ce dăunează în diverse moduri mediului (incendieri periodice ale pajiştilor, depozitarea cadavrelor de animale bolnave şi resturi menajere în avene, depozitarea gunoiului, borhotului în doline etc.)

Informarea, educarea, conştientizarea şi implicarea membrilor comunităţilor locale în problemele ce privesc sănătatea mediului înconjurător, cu referire directă la situaţii ce caracterizează sau au caracterizat zone apropiate comunităţii.

Responsabilitatea membrilor comunităţii va creşte făcând posibilă implicarea directă sau indirectă a acestora în activităţi benefice ariei.

Acolo unde este posibil structurile antropice neutilizabile vor fi eliminate.

Pe teritoriul ariei există o serie de structuri antropice nefuncţionale (reţele electrice, construcţii abandonate în diverse stadii, etc ).

Toate structurile antropice considerate ca neutilizabile vor fi îndepărtate din arie.

Peisajul va reveni la starea naturală, în beneficiul turiştilor.

Toate intrările principale în arie vor fi marcate prin panouri explicative şi vor fi dotate cu bariere eficiente, iar traseele pe care este permis accesul turiştilor vor fi clar marcate.

Nu există nici un fel de mijloace care să semnalizeze intrarea în arie, accesul este total liber şi necontrolat atât pentru persoane cât şi pentru autovehicule. La intrarea în arie turiştii nu sunt informaţi despre reguli minime de comportament şi nici nu se percepe nici o taxă. Unii vizitatori se comportă ca într-un teritoriu al nimănui unde se pot manifesta oricum.

Accesul va fi permis numai prin anumite locuri şi pe traseele stabilite. Astfel accesul turiştilor va fi monitorizat permanent putându-se limita sau redirija fluxul turistic către alte zone turistice, în cazul existenţei unor zone cu o sensibilitate mare în anumite perioade sau în cazul în care numărul de turişti depăşeşte capacitatea de suportabilitate a unor zone ale ariei. Se va percepe o taxă minimă măcar cu valoare de simbol.

Nu vor fi zone suprasolicitate de vizitatori. Flora va fi neafectată, iar fauna va fi nederanjată de prezenţa umană. Unele lucrări de întreţinere necesare ariei vor avea un suport financiar. Vizitatorii vor deveni conştienţi că vizitează nişte obiective importante care impun un cod de comportare adecvat.

Resursele aflate sub un regim special de protecţie vor fi

Accesul chiar şi în cele mai sălbatice zone este

Accesul va fi limitat sau interzis, în funcţie de necesităţile prezente

Habitatele speciilor şi celelalte resurse vor neafectate de prezenţa

17

menţinute ca atare. necontrolat. sau viitoare ale diverselor resurse ale ariei, în baza unor studii şi analize pe situaţii reale.

umană.

Cât mai mulţi cercetători din diverse domenii vor fi implicaţi în programe de cercetare.

Informaţiile referitoare la resursele ariei sunt vechi, insuficiente, nu acoperă întreaga suprafaţă a ariei şi nu sunt din toate domeniile.

Atragerea şi sprijinirea cercetătorilor voluntari din varii domenii. Derularea unor programe permanente de monitorizare a resurselor.

Înţelegerea funcţionării ecosistemului ariei ca un întreg, pentru a putea stabili măsuri de management adecvate.

Cât mai mulţi vizitatori şi membrii ai comunităţilor vor beneficia de informaţii ce le vor permite să înţeleagă importanţa arie.

Programele de educaţie de mediu şi informare pentru comunităţile limitrofe ariei şi pentru turiştii existenţi şi potenţiali sunt aproape inexistente.

Demararea unor programe de informare şi educaţie ecologică pentru comunităţile locale şi pentru vizitatori.

Se va reduce probabilitatea apariţiei de conflicte între administraţia ariei şi comunităţile locale limitrofe ariei.

Folosirea ariei ca sală de clasă în aer liber.

Nu se desfăşoară activităţi de instruire.

Demararea de proiecte de instruire în toate domeniile pentru care aria oferă condiţii specifice.

Mai multe persoane vor înţelege importanţa ariei şi vor dobândi cunoştinţele necesare să lucreze voluntar pentru arie în diverse posturi.

Vizitatorii vor beneficia de trasee ecoturistice interesante în vreme ce vor fi protejate resursele importante.

Traseele turistice nu sunt marcate şi nu respectă legislaţia în vigoare.

Proiectarea şi marcarea în teren a traseelor ecoturistice.

Vizitatorii vor avea ocazia să vadă zonele, resursele naturale şi culturale importante din arie protejând în acelaşi timp resursele care necesită o protejare strictă.

Vizitatorii vor fi găzduiţi numai în locuri special amenajate astfel fiind protejate de deteriorare anumite resurse.

Nu exista spaţii de cazare si campinguri in interiorul ariei.

Amenajarea unor campinguri.

Se va mari numărul vizitatorilor. Condiţiile de cazare şi controlul acestor spaţii vor reduce impactul poluării datorat turismului.

1.7. INDICAŢII DE MANAGEMENT / ACTIVITĂŢI ADECVATE

Deoarece administraţia ariei este la început neavând o infrastructură şi servicii proprii care să aducă veniturile necesare susţinerii serviciilor şi a investiţiilor noi sau întreţinerea celor existente va colabora strâns cu acele organizaţii care au capacitatea de a atrage sau aloca fondurile necesare singure sau în parteneriat cu administraţia.

18

In aceste condiţii pentru primii 5 ani se va urmări contractarea unor servicii, organizaţiilor interesate pentru a degreva bugetul propriu al administraţiei.

Pentru programele de educaţie, instruire, conştientizare publică şi cercetare se va colabora cu ONG-urile care pot accesa fonduri şi au experienţa în domeniu. Pentru programele de cercetare se va apela şi la universităţi care pot îndruma studenţii spre a-şi realiza lucrările în zona ariei.

Institutele de cercetare care pot derula cercetări folosind fonduri guvernamentale sau atrase de la alţi finanţatori vor avea prioritate.

Pentru stoparea braconajului pescuitului şi a vânătorii, toate drumurile de acces vor fi dotate cu bariere închise permanent. Autoturismele vor intra numai cu aprobarea administraţiei.

Strategia pe termen lung a administraţiei va fi de a dobândi dreptul de proprietate/administrare pe o cât mai mare suprafaţă şi de a prelua toate dotările existente în arie (drumuri, cantoane, etc.)

Serviciul de pază va fi înfiinţat şi va asigura paza permanentă a ariei. Fondurile pentru administraţie şi paza vor trebui să fie asigurate de Consiliul Local Suhaia, restul activităţiilor fiind suportate din venituri atrase sau realizate.

Se vor interzice executarea de construcţii în arie indiferent de proprietatea terenului cu excepţia construcţiilor destinate pazei, cercetării stiinţifice, serviciului de ghizi, punctelor de informare, vizitare, control.

Activitatea de pescuit sportiv se va desfăşura în conformitate cu prevederile Legii nr. 192 din 19 aprilie 2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura, Se va menţine integritatea vegetaţiei palustre (stufăriş, păpuriş) precum şi a vegetaţiei lemnoase aflate în lungul ţărmurilor. În perioada aprilie – iulie nu se va intra în zonele de stufăriş sau păpuriş, unde cuibăresc speciile de păsări de interes comunitar.

În primii 5 ani nu sunt aşteptate încasarea unor sume din veniturile proprii, astfel că veniturile vor fi suplimentate cu sume de la bugetul local.

Personalul ariei va fi selectat având în vedere realizările anterioare, pregătirea şi disponibilitatea / motivaţia de a lucra pentru arii protejate şi în scopul conservării naturii.

2. PLAN PE TERMEN LUNG (STRATEGIC) AL ARIEI (5ani)

2.1. OBIECTIVE PE TERMEN LUNG – sunt rezultate, declarate ca fiind condiţii dorite pentru viitor, pentru resursele naturale şi culturale şi experienţele vizitatorilor; sunt cuantificabile, cu indicatori clari, ţinte ale performanţei, şi date de finalizare; sunt simplu de înţeles pentru publicul larg.

2.2. EVALUAREA RESURSELOR – determinarea stării curente a resurselor şi serviciilor pentru vizitatori, a disponibilităţii resurselor financiare şi umane.

2.3. PROGRAM DE IMPLEMENTARE – descrie un program de acţiuni specifice pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale ariei; reflectă priorităţile de pe întinderea ariei ce sunt gata pentru implementare;

2.1. OBIECTIVE PE TERMEN LUNG (5 ani) 1. Reducerea poluării ariei. 2. Reconfigurarea limitelor ariei şi a zonării interne în funcţie de noul stadiu al cunoştinţelor. 3. Clarificarea situaţiei cadastrale a terenurilor din interiorul ariei şi a perimetrului ariei. 4. Amenajarea reţelei de trasee turistice. 5. Amenajarea locurilor de cazare şi campare. 6. Actualizare şi completarea informaţiilor privind resursele naturale din arie. 7. Reabilitarea peisajului natural.

19

8. Protecţia habitatelor prioritare. 9. Dezvoltarea activităţilor specifice zonei, în exteriorul ariei. 10. Menţinerea obiceiurilor populare şi/sau cu specific etnic. 11. Conştientizarea publică a comunitaţilor privind rolul ariei. 12. Informarea publicului larg pentru mărirea numărului de suporteri şi turişti. 13. Educaţia ecologică a elevilor şi studenţilor în interiorul ariei.

Implementarea anuală a obiectivelor pe termen lung

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

1.A. Reducerea poluării ariei. 2.A. Reconfigurarea limitelor ariei şi a zonării

interne în funcţie de noul stadiu al cunoştinţelor.

3.A. Clarificarea situaţiei cadastrale a terenurilor din interiorul ariei şi a perimetrului ariei.

1.B. Amenajarea reţelei de trasee turistice. 2.B. Amenajarea locurilor de cazare şi

campare.

1.E. Actualizare şi completarea informaţiilor privind resursele naturale din arie.

2.E. Reabilitarea peisajului natural 3.E. Protecţia habitatelor prioritare. 1.D. Dezvoltarea activităţilor specifice zonei, în

exteriorul ariei.

2.D. Menţinerea obiceiurilor populare şi/sau cu specific etnic.

3.D. Conştientizarea publică a comunitaţilor privind rolul arie.

4.D. Informarea publicului larg pentru mărirea numarului de suporteri şi turişti.

5.D. Educaţia ecologică a elevilor şi studenţilor în interiorul ariei.

Buget – Obiective pe termen lung OBIECTIVUL LEI

1.A. Reducerea poluării ariei. 2.0002.A. Reconfigurarea limitelor ariei şi a zonării interne în funcţie de noul

stadiu al cunoştinţelor. 148.000

3.A. Clarificarea situaţiei cadastrale a terenurilor din interiorul ariei şi a perimetrului ariei.

20.000

1.B. Amenajarea reţelei de trasee turistice. 108.9002.B. Amenajarea locurilor de cazare şi campare. 50.0001.E. Actualizare şi completarea informaţiilor privind resursele naturale

din arie. 7.500

2.E. Reabilitarea peisajului natural. 2.5003.E. Protecţia habitatelor prioritare. 10.0001.D. Dezvoltarea activităţilor specifice zonei, în exteriorul ariei. 2.0002.D. Menţinerea obiceiurilor populare şi/sau cu specific etnic. 5.000

20

3.D. Conştientizarea publică a comunitaţilor privind rolul ariei. 1.0004.D. Informarea publicului larg pentru mărirea numărului de suporteri si

turişti. 10.500

5.D. Educaţia ecologică a elevilor şi studenţilor în interiorul ariei. 11.500

Total 378.900

2.2. EVALUAREA RESURSELOR

(determinarea stării curente a resurselor şi serviciilor pentru vizitatori, a disponibilităţii resurselor financiare şi umane).

DISPONIBILITATEA RESURSEI RESURSA/SERVICIUL

PENTRU ADMINISTRAŢIE STAREA FINANCIARE UMANE

Administraţia ariei Insuficientă Existente Suficientă RESURSA/SERVICIUL PENTRU VIZITATORI

Spaţii de cazare în arie Inexistente Reduse Suficientă Drumuri publice asfaltate Bună Reduse Existente Drumuri publice neasfaltate Nesatisfacatoare Inexistente Existente Trasee turistice Inexistente Existente Existente Panouri de informare Inexistente Existente Existente Obiective turistice amenajate Inexistente Existente Existente Materiale informative (ghiduri, pliante) Inexistente Existente Existente Materiale informative (harţi) Inexistente Inexistente Existente Materiale informative (filme documentare).

Inexistente Inexistente Existente

2.3. PROGRAM DE IMPLEMENTARE

Bugetul anual al programelor

BUGET OBIECTIV

PE TERMEN

LUNG PROGRAMUL DE IMPLEMENTARE

ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4 ANUL 5 1.A. Amplasarea unor containere

pentru deşeuri la care accesul auto este uşor în zonele puternic frecventate de turişti şi la intrările în arie

2.000

2.A. Evaluarea noului stadiu al cunoştinţelor rezultate din cercetările întreprinse în perimetrul de referinţă.

3.000

2.A. Reanalizarea vechilor limite ale ariei şi reconfigurarea (în caz de nevoie) limitelor ariei şi a zonării interne a acestuia.

1.000

4.A. Realizarea unor acorduri între administraţia ariei şi alte structuri guvernamentale şi neguvernamentale pentru asigurarea protecţie ariei.

1.000

21

5.A. Achiziţionarea, amenajarea şi utilarea sediului administrativ în Suhaia

100.000

6.A. Angajarea personalului necesar bunului mers al ariei şi realizării controlului în teren.

40.000

7.A. Înfiinţarea a trei puncte principale de intrare în arie la Lisa, Viişoara şi Suhaia

3.000

8.A. Înfiinţarea cadastrului ariei. 15.000 9.A. Localizarea precisă a obiectivelor

de interes. 5.000

1.B. Marcarea traseelor turistice. 1.000 2.B. Amplasarea panourilor de

avertizare şi informare. 6.400

3.B.

Amenajarea potecilor corespunzătoare traseelor turistice.

1.500

4.B. Reabilitarea reţelelor de transport auto. 100.000

5.B. Amenajarea de locuri de camping 50.000

1.E. Întocmirea unei liste bibliografice cuprinzând informaţii referitoare la perimetrul de referinţă.

1.500

2.E. Identificarea stadiului actual al cunoştinţelor asupra resurselor naturale existente în arie.

1.000

3.E. Evaluarea calitativă şi cantitativă a resurselor de apă subterană. 2.000

4.E. Cercetarea florei şi vegetaţiei din arie, identificarea asociaţiilor vegetale şi a habitatelor din perimetrul de referinţă.

3.000

6.E. Dezafectarea reţelelor electrice scose din uz. 2.500

7.E.

Redarea unor zone de exploatare peisajului natural. 10.000

1.D. Dezvoltarea activităţilor specifice zonei, în exteriorul ariei.

2.000

2.D. Elaborarea programului de desfaşurare şi revigorare a obiceiurilor populare pierdute.

5.000

3.D. Stabilirea legăturilor între administraţia ariei si autorităţi naţionale şi locale, mass-media, societăţi comerciale cu interes în zonă, populaţia din zonele limitrofe, unităţi de învăţământ, ONG-uri, etc.

1.000

4.D. Editarea şi distribuirea periodică a materialelor informative despre 6.000

22

arie. 5.D. Editarea şi distribuirea

materialelor informative. 2.000

6.D. Realizarea paginii web a ariei. 1.500 7.D. Realizare unui buletin informativ

al ariei. 1.000

8.D. Elaborarea programelor educative pentru şcolile din zona, vizitatori.

7.000

9.D. Implementarea programelor educative pentru şcolile din zona. 1.000

10.D. Stabilirea legaturilor cu facultăţiile interesate să îşi desfăşoare perioada de practică a studenţilor în interiorul ariei.

500

11.D. Elaborarea materialelor didactice pentru şcoli. 3.000

Total 70.000 27.400 127.500 154.000

SCOPUL SI PRINCIPALELE OBIECTIVE DE MANAGEMENT AL

ARIEI DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ BALTA SUHAIA Scopul activitatii de management al administratiei Ariei Naturale de Protecţiei Specială

Avifaunistică – Balta Suhaia este definit astfel: “Balta Suhaia este o arie naturală protejata destinata gospodaririi durabile a mediului,

conservarii peisajului precum si a traditiilor locale”. Obiectivele de management ale ariei sunt:

A. – mentinerea biodiversitatii prin conservarea speciilor si ecosistemelor cheie, precum si a peisajelor din cuprinsul ariei ; B. – atragerea turistilor prin dezvoltarea ecoturismului si promovarea valorilor naturale, traditionale, istorice si culturale ale regiunii; C. - sprijinirea comunitatilor locale in pastrarea valorilor spirituale, deprinderilor si obiceiurilor traditionale in beneficiul tuturor; D. – promovarea si crearea de oportunitati pentru dezvoltarea durabila a economiei locale in concordanta cu obiectivele ariei naturale; E. – implicarea publicului si a comunitatilor in conservarea valorilor ariei prin programe de educatie si constientizare; F. – intarirea capacitatii administrative, stabilirea unor mecanisme adecvate pentru continuarea activitatilor specifice si promovarea unei colaborari stranse cu toti factorii interesati din aria de cuprindere a ariei naturale.

Pentru exercitarea unui management eficace au fost întocmite : 1. Planurile operaţionale de implementare a Planului de management – Anexa 1 2. Programul de monitorizare a implementării Planului de management – Anexa 2 3. Venituri proprii prevăzute a se realiza – Anexa 3

4. Lista institutiilor si a persoanelor implicate in elaborarea planului de management - Anexa nr. 4. 5. Harta ariei de protecţie specială avifaunistică Balta Suhaia, cu propunerile privind zonarea interioară - Anexa nr. 5

PLANURILE OPERAŢIONALE DE IMPLEMENTARE a Planului de management

BIODIVERSITATE TEMA a. Biodiversitate

OBIECTIV Menţinere biodiversităţii prin conservarea speciilor şi ecosistemelor cheie, precum şi a peisajelor din cuprinsul ariei naturale

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 ACŢIUNI LIMITE/ŢINTA

PS1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2

Parteneri pentru

implementare

Legătura cu Programul de implementare

1 1 3A.1. Inventarierea elementelor biodiversităţii din raza ariei naturale

Inventarul florei şi faunei

1

Instituţii ştiinţifice de profil

2.A. 1.E.

1 1 1 1A.2. Realizarea şi actualizare anuală a cartării privind distribuirea florei şi faunei axată pe existenţa speciilor şi habitatelor cheie

Hărţi 1

Instituţii ştiinţifice de profil

2.A. 2.E. 3.E.

A.3. Clarificarea situaţiei cadastrale a terenurilor din interiorul ariei naturale şi din zonele limitrofe

Înfiinţarea cadastrului ariei naturale

1

. 3.A8.A.

2 2 2 2 2 2 2 2A.4. Stabilirea şi implementarea unui plan de monitorizare a bidoversităţii

Plan de monitorizare funcţional

2

Instituţii ştiinţifice de profil

4.E.

A.5. Pe baza rezultatelor monitorizării, luarea de

Speciile şi habitatele cheie

1 1 1 1 1 1 1 Comunităţile locale

4.E.

23

măsuri specifice pentru protejarea speciilor şi habitatelor.

sunt protejate prin măsuri stipulate în planul de management

2A.6. Implicarea biologilor şi specialiştilor în proiectarea şi realizare reţelei de trasee şi facilităţi turistice

Reţea de trasee adecvată, cu luarea în calcul a protejării elementelor biodiversităţii

2

Biologi,ecologi, geografi

3.B. 4.B.

A.7. Actualizarea şi completarea informaţiilor privind resursele naturale din aria naturală

Întocmirea unei liste bibliografice cu informaţii referitoare la perimetrul de referinţă

2

2.A.

A.8. Protecţia zonelor sălbatice

Reabilitarea peisajului natural

2

4.A.6.E.

A.9. Igienizarea şi curăţarea ariei naturale

Arie naturală curată

2

Comunităţile locale, ONG-uri

1.A. 5.E.

A.10. Monitorizarea surselor majore de poluare a apei şi raportarea agenţiilor de protecţia mediului

Poluarea este prevenită

2

Primăriile locale

3.E.

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2A.11. Acţiuni de combatere a braconajului

Reducerea braconajului

2

Poliţia de Frontieră

4.A.

2

24

B. TURISM TEMA b. TurismOBIECTIV Atragerea turiştilor şi extinderea perioadei de şedere în zonă prin dezvoltarea ecoturismului şi promovarea

valorilor naturale, tradiţionale, istorice şi culturale ale regiunii

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 ACŢIUNI LIMITE/ŢINTA

PS1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2

Parteneri pentru

implementare

Legătura cu Programul de implementare

B.1. Crearea, elaborarea şi valorificarea de materiale informative

Materiale informative, surse de venituri, imagine

1

Primăriile locale, ONG-uri

4.D. 5.D.

1 1 1B.2. Crearea şi amplasarea de indicatoare şi panouri informative pentru vizitatori

Panouri, semne de informare / avertizare / ghidare, afişe

1

. 7.A1.B. 2.B.

B.3. Crearea unor posibilităţi de observare a florei şi faunei, peisajelor

Observatoare pe mal

3

. 9.A

B.4. Dezvoltarea de programe atractive pentru turişi, în colaborare cu întreprinzătorii locali

Număr de turişi în creştere

3

Întreprinzători locali

1.D. 2.D.

2 2 2 2B.5. Crearea unei infrastructuri proprii arie naturale pentru turism

Camping pentru corturi

2

CAPSA, Primăria Suhaia

3.B. 4.B. 5.B

B.6. Organizarea unui Studii, cercetări, 3 3 3 3 3 3 3 Specialişti 2.A.

25

turism ştiinţific, prin posibilitatea realizării de studii, cercetări asupra faunei, florei şi habitatelor

seminarii cu exemplificare la arie

cercetare ştiinţifică

B.7. Instruirea şi coordonarea personalului de teren în vederea supravegherii activităţilor turişilor

Acţiuni de pază cu personalulul arie. Seminarii de instruire

1

4.A.

C. COMUNITĂŢILE ŞI ECONOMIE LOCALĂ

TEMA c. Comunităţile şi economie locală OBIECTIV Să promoveze şi să creeze oportunităţi pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu

obiectivele ariei naturale

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 ACŢIUNI LIMITE/ŢINTA

PS1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2

Parteneri pentru

implementare

Legătura cu Programul de implementare

C.1. Sprijinirea dezvoltării unor activităţi generatoare de venituri care să ţină cont de interesele comunităţilor locale, în concordanţă cu managementul ariei naturale (programul de Granturi Mici)

Creşterea nivelului de trai al locuitorilor. Creşterea gradului de valorificare a produselor agricole şi de origine animală. Crearea locurilor de cazare la pensiuni.

1

Comunităţile locale, ONG-uri

3.D.

26

C.2. Colaborarea Custodelui Ariei Naturale cu comunităţile locale în cadrul unor acţiuni de protecţie a mediului: colectare/depozitere deşeuri, infrastructură

Reducerea poluării în zona ariei naturale. Creşterea gradului de confort şi civilizaţie a locuitorilor

2

Comunităţile locale, ONG-uri, Agenţii guvernamentale în teritoriu

3.D.

D. EDUCAŢIE ŞI CONŞTIENTIZARE PUBLICĂ

TEMA d. Educaţie şi conştientizare publică OBIECTIV Implicarea publicului şi a comunităţilor în conservarea valorilor ariei naturale prin programe de educaţie şi

conştientizare

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 ACŢIUNI LIMITE/ŢINTA

PS1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2

Parteneri pentru

implementare

Legătura cu Programul de implementare

D.1. Construirea, dotarea şi amenajarea unui centru de vizitare

Centru de vizitare şi punct de informare funcţionale

1

5.A.

D.2. Dezvoltarea şi implementarea unui program de educaţie ecologică în instituţiile de învăţământ din zona ariei naturale

Material educativ. Întâlniri cu personalul didactic şi elevi. Desfăşurarea de ore de ecologie

2

Instituţiile de învăţământ

8.D.

D.3. Realizarea unei pagini de internet a ariei naturale

Promovarea ariei naturale

2

6.D.

27

D.4. Realizarea şi difuzarea de materiale cu caracter educativ

Materiale promoţionale

1

5.D.

D.5. Întâlniri de lucru cu administraţia publică locală pentru obţinerea suportului în atingerea obiectivelor Custodelui Ariei Naturale

Seminarii, întâlniri de lucru. Creşterea nivelului de implicare al APL

2

3.D.

D.6. Organizare de festivităţi, evenimente locale, cursuri inter/intra şcolare

Festivităţi, concursuri, evenimente

1

ONG-uri, APL 2.D.

D.7. Promovarea imaginii ariei naturale cu ocazia diverselor manifestări sau evenimente

Participare activă

3

Comunităţile locale, ONG-uri

3.D.

D.8. Editarea şi difuzarea unui buletin informativ periodic al arie naturale

Buletin informativ

2

. 7.D

D.9. Acţiuni de implicare a copiilor în protejarea mediului

Locuri igienizate 2

Instituţiile de învăţământ, ONG-uri

8.D.

D.10. Întâlniri de lucru cu factorii interesaţi (agenţi economici, agenţi de turism)

Întâlniri de lucru 1

Agenţi economici

3.D.

D.11. Implicarea mass-media în acţiuni de sprijinire a obiectivelor ariei naturale

Articole, interviurii, emisiuni, conferinţe de presă

2

Mass – media 3.D.

D.12. Implicarea ONG- Proiecte, 2 ri . ONG-u 3.D

28

urilor în acţiuni de sprijinire a obiectivelor ariei naturale

parteneriat

D.13. Promovarea imaginii ariei naturale

Participarea la manifestări locale, naţionale şi internaţionale, conferinţe, simpozionane etc.

3

4.D.5.D. 6.D. 7.D.

E. MANAGEMENTUL ARIEI NATURALE TEMA e. Managementul ariei naturale OBIECTIV Întărirea capacităţii administrative, stabilirea unor mecanisme adecvate pentru desfăşurarea activităţilor

specifice şi promovarea unei strânse colaborări cu factorii interesaţi din aria de curpindere a ariei naturale

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 ACŢIUNI LIMITE/ŢINTA

PS1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2

Parteneri pentru

implementare

Legătura cu Programul de implementare

E.1. Redistribuirea responsabilităţilor

Actualizarea fişelor posturilor

1

6.A.

E.2. Stabilirea necesităţilor de instruire şi participare la programe de training adecvate

Eliminarea deficienţelor în pregătire

2

6.A.

E.3. Dotare cu echipamente şi tehnologie adecvată

Echipament necesar desfăşurării activităţii

2

4.A.

E.4. Realizarea şi e 1 . Existenţ 3.A

29

actualizarea bazei de date în sistem GIS

hărţilor digitale şi a bazei de date asociate

E.5. Colaborarea cu ONG-uri pentru atragerea de finanţări în zonă şi desfăzurarea unor activităţi comune

Finanţare 2

ONG-uri 3.D.

E.6. Identificarea şi obţinerea de surse de finanţare a activităţilor în aria naturală

Finanţare 1

3.D.

E.7. Elaborarea şi implementarea unei strategii de autofinanţare

Finanţare 1

3.D.

E.8. Promovarea permanentă a unui management modern şi eficient

Creşterea randamentului personalului

1

E.9. Materializarea în teren a limitelor ariei naturale şi a zonelor interioare

Harta ariei naturale şi limitele în teren

1

. 3.A

E.10. Actualizarea bazei de date structurată pe domenii de interes

Baza de date completă

2

2.A.

E.11. Elaborarea programelor anuale în concordanţă cu prevederile planului de management

Plan de lucru anual

1

E.12. Asigurarea funcţionalităţii

Echipament şi tehnică în

1 Echipa deadministrare

30

echipamentului şi tehnicii din dotare

condiţii bune de funcţionare

E.13. Colaborarea cu instituţiile locale în scopul implementării prevederilor legale în raza ariei naturale

Prevenirea activităţilor ilegale

2

3.D.8.D. 9.D. 10.D. 11.D.

* P - prioritatea

PROGRAMUL DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII Planului de management

Nr. crt.

TEMA MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

Obiectiv Rezultatele şi eficienţa aplicării planului de administrare sunt permanent şi sistematic monitorizate, înregistrate şi evaluate iar planul este adaptat în consecinţă

Legătura cu acţiunile

Frecvenţa : R – regulat C – continuu A – la cerere

Note

1. Monitorizarea stării resurselor naturale A3, A7 R Rapoarte, hărţi 2. Finalizarea colectării informaţiilor A1, A2 R Rapoarte, carnete de teren 3. Stabilirea unei reţele de monitorizare / localizare şi

procedurile asociate. Verificarea lor anuală A3, A8 R Rapoarte, carnete de teren

4. Monitorizarea anuală şi evaluarea stării speciilor identificate ca ţintă

A2, A3 R Rapoarte, carnete de teren

5. Evaluarea anuală a impactului ecologic pe care îl au activităţile în zonă

A5, A6, A7 R Rapoarte

6. Stabilirea şi punerea în practică a unui sistem pentru colectarea probelor biologice accidentale de la voluntari

A3, E4 C Carnete de tren, înregistrări în registrele

31

şi vizitatori (manual de teren pentru personalul de pază) centrului de vizitare / punctului de informare

7. Stabilirea şi aducerea la zi permanentă a bazei de date biologice în strânsă legătură cu GIS

A1, A2, A3 C Baza de date actualizată

8. Colectarea de date referitoare la folosinţa resurselor, adunate de la agenţii care activează în arie (anual)

A1, A3 C Rapoarte, statistici

9. Monitorizarea operaţiunilor pescăreşti, astfel încât să corespundă cu normele stabilite

A8, C1 C Rapoarte, procese verbale de control

10. Realizarea de rapoarte anuale privind monitoringul fizic, chimic şi biologic

A1, A2, A3 R Rapoarte, carnete de teren

11. Verificarea anuală a balizelor de marcaj şi a panourilor E4, E10 R Rapoarte, inspecţii de teren

12. Inspectarea anuală a întregii infrastructuri a ariei E4 R Inventar anual13. Monitorizarea atitudinii şi comportamentului vizitatorilor B6, B7 A Chestionare, rapoarte,

observaţii 14. Colectarea datelor de la patrulele de pază cu privire la

comportamentul vizitatorilor în aria naturală B6, B7 C Rapoarte

15. Monitorizarea anuală a vizitatorilor din arie pentru a oferi informaţii calitative şi cantitative

B6, B7 R Chestionare şi rapoarte

16. Evaluarea gradului de conştientizare şi înţelegere a aspectelor ecologice de către grupurile şcolare, înainte şi după derularea programelor educaţionale

D2, D3, D4 A Teste, chestionare

17. Colectarea de date şi urmărirea impactului a diferite evenimente la care participă comunităţile locale

D5, D6, D8 A

18. Monitorizarea condiţiilor socio-economice C1 A Statistici ale adminisraţiei locale, chestionare

19. Urmărirea feedbak-ului de la conducătorii comunităţilor în legătură cu dezvoltarea socio-economică locală în relaţie cu aria

C1, C2 RC

20. Monitorizarea finalizării planurilor de lucru A3, E10, E11 R Rapoarte 21. Asigurarea ca echipele care lucrează pe teren

elaborează rapoarte de activitate. Harta locaţiilor, fotografii etc.

B7 A Rapoarte, carnete de teren, hărţi

22. Monitorizarea materialelor şi documentelor produse de B2, B5, D1, D3, D4 C Arhivele ariei 32

33

custodele arie 23. Păstrarea unei arhive a tuturor documentelor interne, a

publicaţiilor produse de ariei, a principalelor hărţi şi altor date produse şi aducerea la zi prin sistemul GIS şi prin baza de date

A2, B2, B5, D1, D3, D4, E5

C Arhivele ariei, baza de date GIS actualizată

24. Monitoringul activităţilor interne şi externe, a activităţilor şi acordurilor încheiate

A5, B5, B9, C3, C4, D5, D11

C Contracte, proceseverbale, rapoarte

25. Stabilirea unui sistem standard de rapoarte a activităţilor desfăşurate în arie

E9 C Format-cadru pentruraportări

26. Realizarea unei mini-biblioteci a studiilor şi publicaţiilor despre arie şi a literaturii asociate ariilor protejate

A2, B8, D1, D8 C Biblioteca

27. Asigurarea că toţi cercetătorii şi lucrătorii pe teren, vor transmite către administraţie copii ale activităţilor desfăşurate

E1 C Procese verbale, acorduri, contracte

28. Revizuirea anuală a realizărilor planului de management şi implementarea acţiunilor prevăzute în plan

E12 R Planuri de lucru anuale

29. Pregătirea unui plan operaţional anual care să includă detalii asupra stadiului implementării activităţilor

E9 R Planuri de lucru anuale

30. Evaluarea finală a Planului de management la sfârşitul celor 5 ani de activitae şi realizarea unui nou plan

E9 R Rapoarte, statistici

VENITURI PROPRII PREVĂZUTE A SE REALIZA

TAXE STABILITE ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4 ANUL 5

1 Taxa de intrare în arie pentru turişti - 250 300 1.000 1.2502 Taxa de intrare în arie pentru automobile - 75 120 150 300 3 Taxa pentru asigurarea ghidajului pe

trasee turistice - 150 150 150 375

4 Taxa de instalare în pastoral - - - 50 50 5 Taxa aferentă activităţii de comerţ - - - 150 7506 Taxa pentru campare - - - 1.000 2.000 7 Taxa pentru fotografiere şi filmare - - 200 400 700 TOTAL - 475 770 2.900 5.425

34

LISTA PARTICIPANŢILOR LA ELABORAREA Planului de management

Nr. crt.

Numele şi prenumele Apartenenţa

1. Ioana MARINESCU Şcoala cu clasele I – VIII Suhaia 2. Luminiţa – Laura LINCU Şcoala cu clasele I – VIII Suhaia 3. Dorina ANTONESCU Primăria Comunei Suhaia 4. Mărgărit POPA ONG - Asociaţia pentru Dezvoltare Rurală Durabilă EUROTES 5. Mariana GÎŢOIU ONG - Asociaţia pentru Dezvoltare Rurală Durabilă EUROTES 6. Mirela – Nela TIŢU ONG – Asociaţia pentru Dezvoltare Rurală Durabilă EUROTES 7. Stelian – Costel SCMPU ANIF Sucursala Olt – Argeş 8. Emil SLATE AJVPS Teleorman 9. Răzvan BĂDUŢ AJVPS Teleorman10. Liviu PECIE Ocolul Silvic Teleorman 11. Nicolae SÂNĂ Consiliul Local Viişoara 12. Valerica COMAN Consiliul Local Viişoara 13. Tiberiu NEAMU Consiliul Local Viişoara 14. Alexandru POPESCU Consiliul Local Viişoara 15. Gică RADU Consiliul Local Lisa 16. Florinele DAŞA Consiliul Local Lisa

35