PLAN DE MANAGEMENT AL ARIEI DE INTERES - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/upload/121328_PLAN...
Transcript of PLAN DE MANAGEMENT AL ARIEI DE INTERES - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/upload/121328_PLAN...
PLAN DE MANAGEMENT AL ARIEI DE INTERES
NAȚIONAL
„RÂURILE DESNĂŢUI ŞI TERPEZIŢA AMONTE DE
FÂNTÂNELE”, COD SIT 2.399
Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional
Sectorial de Mediu 2007 - 2013
VERSIUNEA 2 SPRE CONSULTARE
Contents 1. Introducere și context ....................................................................................................................................................................... 5
1.1 Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale ......................................................................................................... 6
1.2. Scopul şi categoria ariei protejate ................................................................................................................................................. 8
1.3. Obiectivele planului de management ........................................................................................................................................... 9
1.4. Baza legală pentru Aria Protejată şi pentru plan .......................................................................................................................... 9
1.5. Procesul elaborării planului ........................................................................................................................................................ 11
1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului ...................................................................................................................... 12
1.7. Procedura de implementare a planului ....................................................................................................................................... 13
2. Descrierea ariei naturale protejate Raurile Deznatui si terpezita amonte de Fantanele ................................................................. 14
2.1. Informaţii generale ................................................................................................................................................................. 16
2.2. Mediul abiotic ......................................................................................................................................................................... 58
2.3. Mediul biotic........................................................................................................................................................................... 64
2.4. Aspecte socio-economice, istorice, culturale, meşteşuguri şi tradiţii ......................................................................................... 73
2.5. Referinţe şi bibliografie ............................................................................................................................................................. 76
3. Evaluarea stării actuale de conservare ........................................................................................................................................... 79
3.1. Evaluare pentru biodiversitate şi habitate ................................................................................................................................... 80
3.2. Educaţie şi conştientizare publică............................................................................................................................................... 86
3.3. Administrarea şi Managementul Efectiv şi Durabilitatea Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
........................................................................................................................................................................................................... 87
4. Obiective ........................................................................................................................................................................................ 95
4.1. Starea de conservare dorită ......................................................................................................................................................... 96
4.2. Temele planului de management ................................................................................................................................................ 97
5. Implementarea.............................................................................................................................................................................. 103
5.1. Plan de acţiuni .......................................................................................................................................................................... 104
6. Monitorizarea stării de conservare ............................................................................................................................................... 123
6.1. Plan de monitorizare a obiectivelor .......................................................................................................................................... 124
7. Concordanţa cu politicile naţionale şi europene .......................................................................................................................... 128
8. Regulamentul de funcționare a Ariei Naturale Protejate Raurile Desnatui si Terpezita amonte de Fantanele ........................... 131
8.1. ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, LIMITELE ŞI MANAGEMENTUL ARIA NATURALA PROTEJATA VALEA REA-
RADOVAN COD SIT 2.385 ........................................................................................................................................................... 132
8.2. ACTIVITĂŢI PERMISE ÎN ARIA NATURALA PROTEJATA VALEA REA-RADOVAN COD SIT 2.385 ................ 134
8.3. CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ............................................................................................................................................... 139
8.4. ECOTURISM ....................................................................................................................................................................... 140
8.5. ALTE ACTIVITĂŢI ............................................................................................................................................................ 144
8.6. FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR ..................................................................................................................................... 144
8.7. AVIZAREA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE PE TERITORIUL ARIEI NATURALE PROTEJATA VALEA REA-
RADOVAN COD SIT 2.385 ........................................................................................................................................................... 145
8.8. SANCŢIUNI ......................................................................................................................................................................... 146
8.9. DISPOZIŢII FINALE........................................................................................................................................................... 148
1. Introducere și context
1.1 Scurtă descriere a planului, scopului şi
obiectivelor sale
Situl “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“ este Arie protejată de interes naţional din
categoria REZERVATII NATURALE ŞI MONUMENTE
ALE NATURII, conform Legii 5/6 martie 2000, COD SIT
2.399, REGIUNEA DE DEZVOLTARE 4 SUD – VEST.
În prezent aria nu se află în custodia nimănui; ca
atare, pentru derularea acestui proiect, Asociația Dominou din
Craiova a solicitat acordul Direcţiei Biodiversitate din cadrul
Ministerului Mediului şi Pădurilor pentru obținerea acordului
de derulare a proiectului Managementul și protecția
biodiversității în ariile naturale protejate “Valea Rea –
Radovan” și “Râurile Desnățui și Terpezița amonte de
Fântânele” proiect co-finanțat de PROGRAMUL
OPERAŢIONAL SECTORIAL “MEDIU”, Axa Prioritară 4 -
Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea
infrastructurii şi a planurilor de management pentru
protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000.
Proiectul actual reprezintă o fază a unei operaţiuni mai
complexe privind doar Rezervaţia naturală “Valea Rea -
Radovan”, dar nu şi “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte
de Fântânele”. Cu toate acestea, pentru stabilirea unor măsuri
ce urmează a fi implementate de viitorul custode în Rezervația
Naturală “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele”, în cadrul acestui document s-a elaborat un Plan de
Management coerent, orientativ, ce se dorește a deveni un
document de referință pentru planificarea următoarelor
activități din cadrul ariei, pe baza principiilor, practicilor şi
acţiunilor de protecţie şi conservare a naturii în condiţiile
respectării tradiţiilor şi culturii zonale şi regionale, promovând
principiile unei dezvoltări durabile.
Prezentul Plan de management va sta la baza activităţii
viitorului Custode al Ariei naturale protejate “Râurile
Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele”, conținând o
evaluare a stării de conservare, în urma studiului efectuat în
perioada 2012-2013; pornind de la aceste informații, pe baza
obiectivelor specifice au fost formulate acţiunile de conservare
necesare a se desfăşura pe teritoriul ariei.
Respectarea Planului de management este obligatorie
pentru administratorii ariei naturale protejate, pentru
autoritățile care reglementează activități pe teritoriul sitului,
precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau
care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfașoară
activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate.
Autoritatile locale și nationale cu competențe și
responsabilități în reglementarea activităților din aria naturală
protejată vor fi obligate să instituie, de comun acord cu
administratorii și, după caz, cu autoritatea publică centrală
pentru protecția mediului și pădurilor, măsuri speciale pentru
conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale,
conform prevederilor Planului de management.
Pornind de la aceste considerente, prezentate anterior,
se poate afirma că Planul de Management al Ariei naturale
protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele” se constituie într-un document oficial ce
reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul
acestei arii naturale protejate de către viitorul custode, în
conformitate cu obiectivele definite şi aprobate, pe baza unui
Plan de acțiuni elaborat în scopul limitării eventualului impact
al activităţilor prezente din perimetrul zonei, pe baza unui
management ce urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase
a omului cu natura, promovând păstrarea folosinţelor
tradiţionale ale terenurilor, alături de cultura tradițională,
meșteșugurile și practicile agricole ale populației din
perimetrul și zona adiacentă ariei.
Implementarea unui Plan de management pe teritoriul
sitului “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele”
va conduce la diminuarea impactului generat de activitățile
antropice și implicit la eficientizarea activităţilor destinate
protecţiei şi conservării biodiversităţii.
1.2. Scopul şi categoria ariei protejate
Situl “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“ este Arie protejată de interes naţional din
categoria REZERVAȚII NATURALE ŞI MONUMENTE
ALE NATURII, COD SIT 2.399, REGIUNEA DE
DEZVOLTARE 4 SUD – VEST, declarată prin Legea Nr.5 din
6 martie 2000, încadrată în categoria IV IUCN -
REZERVAȚIE NATURALĂ, categorie ce include ariile
protejate de interes național, aflată pe teritoriul administrativ al
județului Dolj, având drept scop de management Conservarea
prin intervenţii de gospodărire.
Scopul planului de management elaborat pentru Aria
naturală “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“ este acela de a promova un model de gestiune care
să permită dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane şi
conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar, a
diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural,
prin integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a
speciilor şi habitatelor de interes naţional şi comunitar,
educaţia, informarea şi implicarea publicului în gestionarea
patrimoniului sitului Natura 2000.
Categoria IV IUCN corespunde denumirii, în România,
de Rezervație Naturală; Categoria Echivalentă în Sistemul din
1978 - Rezervații pentru Conservarea Naturii/ Sanctuar al
Sălbăticiei/ Rezervații Naturale supuse Managementului
EN/FR/ES - Habitat/Species Management Area/ Aire de
gestion des habitats/especes/ Area de Manejo de
Habitat/Especies.
Categoria IV Rezervații naturale, din cadrul categoriilor
IUCN de Management al Ariilor Protejate include o Arie de
Management pentru Habitat/Specie: arie protejată
administrată în special pentru conservarea naturii prin
intervenţii manageriale, respectiv o zonă terestră şi/sau
marină supusă unei intervenţii active de management pentru a
asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesităţilor
unor specii particulare.
Situl “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“ este inclus ca rezervație naturală de tip acvatic, pe
o suprafață de 18 km în Lista rezervațiilor naturale din
județul Dolj (arii în care întregul cadru natural sau anumite
exemplare floristice, faunistice sau geologice sunt ocrotite
de lege), listă ce cuprinde ariile protejate de interes național
(19 rezervații naturale) aflate pe teritoriul administrativ
al județului Dolj, declarate prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000.
1.3. Obiectivele planului de management
Elaborarea prezentului Plan de management a avut la
bază ca obiectiv general: Conservarea biodiversităţii,
conştientizarea şi educarea publicului privind importanţa
conservării diversităţii biologice în ariile naturale protejate, iar
ca obiective specifice: întocmirea Planului de management în
vederea asigurării stării de conservare favorabilă a speciilor de
interes național și comunitar din aria naturală protejată
“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ și
creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra
capitalului natural din aria naturală protejată “Râurile
Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“, prin acţiuni de
informare şi educaţie ecologică.
1.4. Baza legală pentru Aria Protejată şi pentru plan
Aria protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte
de Fântânele“ se regăsește în Lista rezervaţiilor naturale, în
Legea 5/2000 şi în Hotărârea nr.1143 - 18/09/2007 privind
instituirea de noi arii naturale protejate prin care s-au mai
adăugat noi rezervaţii naturale la lista naţională, ca Rezervaţie
Naturală de interes acvatic la nivel naţional, bazată pe
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificări
la Legea 49/2011, încadrată în Categoria Națională A, prin
publicare în Monitorul Oficial nr. 262/13.04.2011.
Prezentul plan de management a fost elaborat ţinând
cont de prevederile principalelor acte normative, cuprinzând
cadrul legislativ principal care a stat la baza alcătuirii Planului:
Legea 5 din 6 martie 2000 (Legea 5/2000) privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național - Sectiunea a III-a - zone protejate
Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.
1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 98 şi 98 bis din 7 februarie 2008, modificat
prin Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea
Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile
nr. 1.964/2007, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 846 din 29.11.2011.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011
Ordinul nr. 1964/2008 privind instituirea regimului de
arie naturală protejată a siturilor de importanţă
comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România modificat şi
completat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor
nr 2387/2011
Ordinul nr. 1948 din 17.11.2010 privind aprobarea
Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale
protejate care necesită constituirea de structuri de
administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei
ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de
structuri de administrare.
Ordonanţa de urgenţă nr. 195 din 22 decembrie 2005,
modificată, privind protecţia mediului
Legea 407/2006 a vînătorii şi protecţiei fondului
cinegetic, modificată
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind
pescuitul si acvacultura
Legea nr. 107 / 1996 – legea Apelor – publicată în
Monitorul Oficial nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu
modificările şi completările ulterioare: Legea 310/2004,
Legea nr. 112/2006, OUG nr. 3/2010 şi Legea nr.
146/2010.
Directiva Cadru privind Apa a Comisiei Europene
2000/60/CE –transpusă în legislația națională prin
Legea 310/2004 pentru modificarea și completarea legii
107/1996 , M.Of. nr. 584/ 30.06.2004.
Hotărârea Guvernului nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004
privind instituirea regimului de arie naturală protejată
pentru noi zone
H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor
biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi
înfiinţarea administraţiilor acestora modificată prin HG.
1529/2006
Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea
ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România
HG nr.1115/10.10.2002 privind accesul liber la
informația de mediu - publicat în Monitorul Oficial nr.
781/28.10.2002
Ordinul MAPM nr.1182/18.12.2002 pentru aprobarea
metodologiei de gestionare și furnizare a informației
privind mediul deținută de autoritățile publice pentru
protecția mediului - publicat în Monitorul Oficial nr.
331/15.05.2003
Hotarârea Guvernului Nr.1176/2005 privind aprobarea
Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei
Naţionale "Apele Române"
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național- Sectiunea a III_a,
modificată.
Directiva Păsări a Comisiei Europene 79/49/EEC
Directiva Habitate a Comisiei Europene 92/43/EEC
1.5. Procesul elaborării planului
Procesul de elaborare a Planului de management pentru
Aria protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“ a parcurs următoarele etape, bazate pe metode de
cercetare specifice, respectiv :
1. Pregatirea elaborării Planului de management, incluzând:
- Identificarea contextului legal pentru elaborarea Planului de
management;
- Definirea limitelor Sitului Natura 2000;
- Planificarea participării publicului.
2. Colectarea şi structurarea informaţiei necesare pentru
elaborarea Planului de management, respectiv:
- Date preliminare referitoare la valorile naturale şi
ameninţările cu care se confruntă acestea;
- Date intermediare şi finale obţinute, care stau la baza
elaborării planului, respectiv: Studiul de evaluare a
biodiversităţii şi Studiul de evaluare a impactului antropic
3. Definirea Scopului Planului de management al Sitului
4. Identificarea unui set de Teme principale ale Planului de
management
5. Identificarea Obiectivelor generale şi specifice asociate
fiecărei teme
6. Identificarea unui set de măsuri pentru punerea în
practică a obiectivelor.
7. Prioritizarea măsurilor/activităților.
8. Identificarea şi planificarea activităţilor de monitorizare.
În procesul de elaborare s-au derulat activități pentru
facilitarea participării publicului, Planul de management fiind
elaborat într-un mod participativ, cu implicarea tuturor
factorilor interesaţi, în cadrul întâlnirilor publice organizate.
Autoritățile locale direct implicate, cărora li s-au
solicitat comentarii/sugestii în timpul elaborării prezentului
Plan de management au fost Consiliile Locale al Primăriilor
Vîrvorul de Jos, Terpeziţa, Sălcuţa, Vela şi Carpen, Consiliul
Judeţean Dolj, Agenţia pentru Potecţia Mediului Dolj, fiind
luate în considerare o serie de principii și metodologii, în
ordinea priorității, legate de cercetarea ştiinţifică în aria
naturală protejată, vizând acumularea de noi informaţii privind
biodiversitatea, ca instrument de lucru în vederea atingerii
obiectivelor planului de management, protecţia şi conservarea
habitatelor de interes comunitar, a habitatelor existente și a
biodiversităţii existente în aria naturală protejată şi menţinerea
cadrului natural, menţinerea la nivelul actual al speciilor de
importanţă conservativă şi în general a tuturor speciilor din aria
protejată, educaţia referitoare la aria protejată şi la valorile
acesteia în rândul comunităţii locale.
1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului
Prezentul Plan de management urmează a fi aprobat
prin ordin al autorității publice centrale pentru protecţia
mediului, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate, iar
revizuirea Planului de Management urmează a se efectua la
interval de 5 ani de la data intrării in vigoare.
În planul de management trebuiesc preluate principiile
de bază ale unui management adaptativ, care să determine o
anumită flexibilitate a deciziilor în funcție de schimbările
apărute. Procedura de actualizare, revizuire sau modificare a
planului de management implică respectarea următoarelor
principii:
necesită acordul autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului dacă modificările afectează
obiectivul principal sau obiectivele de management
durabil;
necesită acordul Custodelui, care va ţine cont de
propunerile colaboratorilor ştiinţifici, dacă vizează
acţiunile de management soldate cu implementarea
unor modificări în privinţa resurselor umane, financiare
sau de infrastructură, iniţiativa modificărilor revine
custodelui, în conformitate cu schimbările intervenite;
după finalizarea şi avizarea Planului de management, la
propunerea factorilor interesaţi, după caz - modificări
legislative care privesc statutul ariei protejate, protecţia
biodiversităţii etc;
necesitatea introducerii unor noi obiective conform
politicilor viitoare în conservarea biodiversităţii la nivel
regional sau comunitar.
necesitatea aplicării unor măsuri suplimentare de
protecţie în sit;
necesitatea introducerii unor noi obiective de cercetare
în conservarea biodiversităţii.
1.7. Procedura de implementare a planului
Procedura de implementare a prezentului Plan de
management va urma după elaborarea participativă și
aprobarea planului, elaborându-se, în fiecare an, un plan de
lucru care să detalieze acțiunile cuprinse în planul de
management, permițând realizarea efectivă a obiectivelor
specifice, responsabilitatea aplicării tuturor prevederilor din
prezentul Plan de Management revenind Custodelui.
Implementarea prezentului Plan de management va
contribui la atingerea obiectivului global al Programului
Operaţional Sectorial de Mediu - protecţia şi îmbunătăţirea
calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, în
conformitate cu prevederile acquis-ului de mediu.
2. Descrierea ariei naturale protejate Raurile Deznatui si terpezita amonte de Fantanele
2.1. Informaţii generale
Aria naturală protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ este situată în Regiunea Oltenia, în judeţul Dolj,
pe raza localităţilor Vîrvorul de Jos, Terpeziţa, Sălcuţa, Vela şi Carpen, la sud-vest de Municipiul Craiova, pe o suprafață de 18 km.
Conform fişei de caracterizare a ariei întocmită de APM Dolj (Formular standard pentru caracterizarea ARIILOR NATURALE
PROTEJATE), caracteristicile ariei din punct de vedere al localizării, sunt următoarele:
Ecoregiune: Silvostepa Câmpiei Române
Coordonate: 44o 22’10” latitudine nordică, 22
o36’40” longitudine estică, 44
o11’20” longitudine sudică și 23
o10’40”longitudine
vestică.
Suprafaţa: 80 Km
Altitudine: medie 90 – 100 m
Tip: zonă umedă, apă dulce, stufăriş
Habitate majore: zonă umedă
Figura 1 . Localizarea ariei protejate la nivel naţional
Figura 2. Localizarea ariei la nivel regional - – marcajul cu roşu (imagine preluată de pe http://www.google.com
Figura 3. Aria protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
Figura 4. Aria protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
2.1.1. Zonarea internă a ariei protejate Valea Rea – Radovan
Aria protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ nu se supune prevederilor OUG 57/2007 Art 3, alin. 28
– cu modificările şi completările ulterioare, prin urmare zonarea internă rezultă doar din aplicarea măsurilor de management cuprinse
în cadrul Capitolului 4 al prezentului Plan de management.
2.1.2. Dreptul de proprietate și administrare a terenurilor
Aria protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ se află pe raza localităţilor Vîrvorul de Jos, Terpeziţa,
Sălcuţa, Vela şi Carpen, a căror populație este prezentată în continuare, raportată conform Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor
2002.
PRINCIPALII INDICATORI TERITORIALI ȘI ADMINISTRATIVI LA NIVELUL COMUNEI VÂRVORU DE JOS
Comuna Vârvoru de Jos are ca unităţi componente 8 localităţi: Vârvoru de Jos (269 pers.), Bujor (145 pers.), Ciutura (819 pers.),
Criva (436 pers.), Dobromira (353 pers.), Drăgoaia (218 pers.), Gabru (348 pers.), Vârvor (799 pers.).
Indicator 2009 2010
ECHIPAREA TERITORIULUI
Suprafaţa totală - ha 10786 10786
Locuinţe existente - total 2250 2251
-Locuinţe în proprietate publică 6 6
-Locuinţe din fondurile private 2244 2245
Suprafaţa locuibilă - mp 64329 64356
-Suprafaţa locuibilă - public 210 210
-Suprafaţa locuibilă - privat 64119 64146
Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile - km 11,2
Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile – mc /zi
1008
Indicator 2009 2010
Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – total - mii mc
63
Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – uz casnic - mii mc
63
POPULAŢIA
Populaţia stabilă totală la 1 iulie (stabilă) 2963 2937
-Populaţia feminină la 1 iulie 1575 1560
Populaţia cu domiciliul în localitate la 1 iulie 2979 2946
Populaţia totală – la 1.I. (stabilă) 2974 2935
Populaţia la 1.I. - femei 1587 1555
Născuţi vii 20 12
Născuţi morţi - -
Decedaţi - total 77 72
Decedaţi sub un an - -
Căsătorii 9 6
Divorţuri 1 -
Stabiliri de domiciliu în localitate 66 97
Plecări cu domiciliul din localitate 43 67
Stabiliri de reşedinţă în localitate la - persoane ianuarie 6 3
Plecări cu reşedinţa din localitate la 1 ianuarie 20 22
Emigranţi - -
Imigranţi - -
FORŢA DE MUNCĂ
Numărul mediu al salariaţilor - total - persoane 75 71
- Numărul mediu al salariaţilor în agricultură - persoane
- Numărul mediu al salariaţilor în agricultură,silvicultură si pescuit - persoane
9
7
- Numărul mediu al salariaţilor în comerţ cu ridicata si cu amănuntul, repararea şi
auto.si motocicletelor 6
6
Indicator 2009 2010
- Numărul mediu al salariaţilor în transport, depozitare, poştă, comunicaţii -
persoane 3
3
- Numărul mediu al salariaţilor în administraţia publică - persoane
14
13
- Numărul mediu al salariaţilor în învăţământ - persoane 36 35
- Numărul mediu al salariaţilor în sănătate şi asistenţă socială - persoane
3
3
- Şomerii în evidenţă şi plată – persoane 59 32
La nivelul localității Vârvoru de Jos, ca de altfel la nivelul întregului județ Dolj, datele demografice sugerează faptul că zona se
confruntă cu o perioadă de depopulare a zonelor rurale. Bilanţul persoanelor care vin/pleacă schimbându-şi rezidenţa este negativ
pentru zonele rurale şi în general pozitiv pentru zonele urbane, în timp ce bilanţul persoanelor care vin/pleacă prin a-şi schimba
domiciliul este negativ pentru zonele urbane şi pozitiv pentru cele rurale.
Denumire indicator U.M. 2002
A B 1
Populaţia
Populaţia stabilă persoane 3387
Masculin persoane 1601
Feminin persoane 1786
Populaţia stabilă pe grupe de vârstă, din care:
0-14 ani persoane 398
15-19 ani persoane 122
20-24 ani persoane 140
25-29 ani persoane 192
30-34 ani persoane 148
35-39 ani persoane 88
40-44 ani persoane 114
45-49 ani persoane 133
50-54 ani persoane 213
Denumire indicator U.M. 2002
A B 1
55-59 ani persoane 279
60-64 ani persoane 374
65-69 ani persoane 456
70-74 ani persoane 302
75 ani şi peste persoane 428
Populaţia stabilă după etnii:
Români persoane 3385
Rromi (ţigani) persoane 2
Populaţia stabilă după religii:
Ortodoxă persoane 3314
Adventişti de ziua a şaptea persoane 70
Romano-catolică persoane 1
Alte religii persoane 2
Populaţia stabilă după limba maternă:
Română persoane 3386
Ţigănească (romanes) persoane 1
Populaţia curent activă persoane 1908
Populaţia curent ocupată persoane 1869
Şomeri persoane 39
Populaţia inactivă persoane 1479
Pensionari persoane 915
Clădiri; locuinţe; gospodăriile populaţiei
Clădiri de locuit număr 2231
Clădiri cu altă destinaţie număr 5
Locuinţe permanente, sezoniere număr 2236
Private număr 2232
De stat număr 2
Private de grup număr -
A cultelor religioase număr 2
Camere de locuit număr 5225
Suprafaţa camerelor de locuit mp 63496
Locuinţe care dispun de:
Denumire indicator U.M. 2002
A B 1
Alimentare cu apă în locuinţă număr 10
Canalizare din reţeaua publică sau sistem propriu număr 9
Instalaţie electrică număr 2183
Încălzire prin termoficare sau prin centrală termică număr -
Locuinţe care au:
Bucătărie număr 1572
Baie număr 10
Număr gospodării din locuinţă număr 1524
Populaţia stabilă din gospodării număr 3387
Chiar în condițiile unei descreşteri demografice, se poate afirma că la nivelul întregului sit asistăm la o creştere a presiunilor antropice
asupra sitului, fenomen ce poate fi determinat de modificarea stilului de viață prin trecerea de la un stil de viață rural (adoptat în
prezent de persoanele în vârstă rezidente) la un stil de viață urban (practicat atât de tinerii care au locuri de muncă în alte ramuri decât
agricultura precum și de persoanele care s-au localizat în zonă în ultimii ani).
Din punct de vedere al deținerii suprafețelor agricole, conform Recensământului general agricol din 2010 se înregistrau
următoarele date:
Indicator 2010
Suprafaţa agricolă totală - ha 6097,44
Suprafaţa agricolă neutilizată - ha 3595,76
Suprafaţa agricolă utilizată - ha 2356,15
teren arabil 1675,01
păşuni şi fâneţe 296,77
grădini familiale 4,75
culturi permanente 379,62
Efectivele de animale, din care:
bovine - capete 565
ovine - capete 11246
caprine - capete 1214
porcine - capete 4536
păsări - capete 25658
cabaline - capete 387
familii de albine 1931
Referitor la datele privind sectoarele de activitate în întreprinderi, învățământ, investiții-construcții și agricultură, în perimetrul
localității Vârvoru de Jos, conform datelor comparative dintre anii 2009 și 2010, s-au înregistrat următoarele valori:
Indicator 2009 2010
ACTIVITATE ÎNTREPRINDERI
Numărul unităţilor active - total, din care, pe clase de mărime: 18 22
0 - 9 salariaţi 18 21
10 - 49 salariaţi - 1
50 - 249 salariaţi - -
250 şi peste - -
Cifra de afaceri - total, din care, pe clase de mărime - lei RON: 1867766 6969382
0 - 9 salariaţi 1867766 2384434
10 - 49 salariaţi - 4584948
50 - 249 salariaţi - -
250 şi peste - -
Investiţii brute - total, din care, pe clase de mărime - lei RON: 88125 249662
0 - 9 salariaţi 88125 86653
10 - 49 salariaţi - 163009
50 - 249 salariaţi - -
250 şi peste - -
Indicator 2009 2010
Creșterea numărului unităţilor active de pe teritoriul sitului poate fi considerat ca un aspect pozitiv din punct de vedere economic și
social, dar poate genera și un impact negativ asupra stării habitatelor din perimetrul ariei protejate, dacă nu sunt luate în considerare,
cu strictețe, normele legislative de protecție a mediului.
ÎNVĂŢĂMÂNT
Unităţi independente de învăţământ - total - număr 1 1
Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial 1 1
Copii înscrişi în grădiniţe - persoane 113 122
Elevi înscrişi - total - persoane 219 210
Elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial 219 210
-Elevi înscrişi în învăţământul primar - persoane 109 104
-Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial-persoane 110 106
Personal didactic total - persoane 55 21
Personal didactic în învăţământul preşcolar - persoane 7 7
Personal didactic în învăţământul primar şi gimnazial – persoane 48 14
Personal didactic în învăţământul primar 33 6
Personal didactic în învăţământul gimnazial 15 8
Săli de clasă şi cabinete şcolare - număr 15 12
Săli de gimnastică 1
Laboratoare şcolare - număr 2 2
PC - total 31 21
CULTURĂ ŞI ARTĂ
Biblioteci - număr 2 2
Biblioteci publice - număr 1 1
OCROTIREA SĂNĂTĂŢII
Sector public
Unităţi sanitare
Cabinete medicale individuale (de familie)- număr 1 2
Personal medical
Indicator 2009 2010
Medici - persoane 1 2
Din total: medici de familie - persoane 1 2
Sector privat
Farmacie 1 -
INVESTIŢII - CONSTRUCŢII
Locuinţe terminate - total - număr 2 1
Locuinţe terminate din fonduri publice - număr
Locuinţe terminate din fonduri private - număr 2 1
Locuinţe terminate din fondurile populaţiei - număr 2 1
- Autorizaţii de const. elib. pt. clădiri rezidenţial (excl. pt. colectivităţi) - nr 2 2
- Autorizaţii de construire eliberate pentru alte clădiri – nr. - -
- Autorizaţii de constr. elib. pt. clădiri rezidenţial (excl. pt. colectivităţi) - mp 182 590
- Autorizaţii de construire eliberate pentru alte clădiri - mp - -
Este de precizat tendinţa de extindere a zonelor de locuit (respectiv autorizaţii de construcţie eliberate pentru clădiri rezidenţiale,
exclusiv pentru colectivităţi), care se manifestă și în zonele de suprapunere cu graniţele sitului. Se poate aprecia chiar, că instituirea
sitului va duce la creşterea interesului pieţei imobiliare pentru această zonă și la intensificarea presiunilor de extindere a zonelor de
locuit in interiorul sitului, ceea ce va necesita instaurarea unor controale periodice privind protecția mediului.
AGRICULTURĂ 2009 2010
Suprafaţa totală - ha 10786 10786
Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - hectare 7584 7476
Suprafaţa arabilă - hectare 5099 5081
Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole 725 725
Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole - hectare 177 177
Suprafaţa păşunilor - hectare 1311 1297
Suprafaţa fâneţelor - hectare 272 196
Indicator 2009 2010
Suprafaţa cu terenuri neagricole - total - ha - 3202
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră - total -ha - 2475
Suprafaţa cu ape şi bălţi - total - ha - 212
Suprafaţa ocupată cu construcţii - total - ha - 296
Suprafaţa - căi de comunicaţii şi căi ferate - total - 172
Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive - total - ha - 47
Suprafaţa totală - proprietate privată - ha - 7827
Suprafaţa agricola - proprietate privată - ha - 7476
Suprafaţa arabila - proprietate privată - ha - 5081
Suprafaţa pasunilor - proprietate privată - ha - 1297
Suprafaţa fanetelor - proprietate privată - ha - 196
Suprafaţa cu vii si pepiniere viticole - proprietate privată - ha - 177
Suprafaţa cu livezi şi pepiniere pomicole - proprietate privată - ha - 725
Suprafaţa cu terenuri neagricole - proprietate privată - ha - 351
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră- proprietate privată - ha - 58
Suprafaţa cu ape şi bălţi - proprietate privată - ha - 5
Suprafaţa ocupată cu construcţii - proprietate privată - ha 247
Suprafaţa căi de comunicaţii şi căi ferate - proprietate privată - ha - 4
Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive - proprietate privată - ha - 37
Se constată o creștere îngrijorătoare în perimetrul sitului a suprafaţei cu construcţii - proprietate privată, ceea ce reprezintă un pericol
pentru habitatele speciilor protejate, dar și existența unor terenuri degradate şi neproductive, care pot rămâne doar sub formă insulară,
ca habitate favorabile speciilor protejate.
PRINCIPALII INDICATORI TERITORIALI
ȘI ADMINISTRATIVI LA NIVELUL COMUNEI TERPEZIȚA
Comuna Terpeziţa are ca unităţi componente cele 5 localităţi:
Terpeziţa (1041 pers), Căruia (79 pers), Căciulatu (386 pers), Floran (89 pers), Lazu (334 pers).
Indicator 2009 2010
ECHIPAREA TERITORIULUI
Suprafaţa totală - ha 6684 6684
Locuinţe existente - total - număr 1221 1221
Locuinţe în proprietate publică - număr 14 14
Locuinţe din fondurile private - număr 1207 1207
Suprafaţa locuibilă - total mp 31227 31227
Suprafaţa locuibilă proprietate majoritară de stat - mp 352 352
Suprafaţa locuibilă - fondurile private 30875 30875
POPULAŢIA
Populaţia stabilă totală la 1 iulie 1869 1764
Populaţia feminină la 1 iulie 975 924
Populaţia cu domiciliul în localitate la 1 iulie 1796 1764
Populaţia totală - la 1.I.(stabilă) 1873 1785
Populaţia la 1.I. - femei 973 939
Născuţi vii 10 12
Născuţi morţi - -
Decedaţi - total 37 50
Decedaţi sub un an 1 -
Căsătorii - -
Divorţuri 1 1
Stabiliri de domiciliu în localitate 32 3
Plecări cu domiciliul din localitate 19 7
Stabiliri de reşedinţă în localitate la 1 ianuarie - persoane 81 3
Plecări cu reşedinţa din localitate la 1 ianuarie - persoane 11 7
Emigranţi - 1
Imigranţi - -
Indicator 2009 2010
La nivelul Comunei Terpezița se constată o ușoară creștere demografică, ceea ce poate determina și o creștere a presiunilor antropice
asupra sitului, deocamdată, însă, nepericuloase pentru aria protejată.
FORŢA DE MUNCĂ
Numărul mediu al salariaţilor - total - persoane
163
146
Numărul mediu al salariaţilor în agricultură - persoane
Numărul mediu al salariaţilor în agricultură, silvicultură şi pescuit
12
10
Numărul mediu al salariaţilor în industrie - total - persoane
51
43
Numărul mediu al salariaţilor în industria prelucrătoare - persoane
51
43
Numărul mediu al salariaţilor în construcţii - persoane
43
39
Numărul mediu al salariaţilor în comerţ cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor
şi motocicletelor
7
7
Numărul mediu al salariaţilor în transport, depozitare, poştă, comunicaţii -
6
6
Numărul mediu al salariaţilor în activităţi financiare, bancare şi de asigurări
1
1
Numărul mediu al salariaţilor în administraţia publică şi apărare, asigurări sociale din
sistemul public - persoane
14
13
Numărul mediu al salariaţilor în învăţământ - persoane
21
20
Numărul mediu al salariaţilor în sănătate şi asistenţă socială - persoane 4 4
Numărul mediu al salariaţilor în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice. 4 4
- Şomerii înregistrati la sf anului. - 42
Indicator 2009 2010
- Şomerii înregistrati la sf anului la femei. - 15
ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERI
Numărul unităţilor active - total, din care, pe clase de mărime:
13
16
0 - 9 salariaţi 12 15
10 - 49 salariaţi 1 1
50 - 249 salariaţi - -
250 şi peste - -
Cifra de afaceri - total, din care, pe clase de mărime - lei RON:
3333607
5402631
0 - 9 salariaţi 650351 2118763
10 - 49 salariaţi 2683256 3283868
50 - 249 salariaţi - -
250 şi peste - -
Investiţii brute - total, din care, pe clase de mărime - lei RON:
300525
183745
0 - 9 salariaţi 33117 -
10 - 49 salariaţi 267408 107975
50 - 249 salariaţi - -
250 şi peste - -
Si din punct de vedere al activităților derulate în cadrul unităților active din perimetrul ariei protejate se constată o creștere a cifrei de afaceri,
urmare a apariției de noi unități active, ceea ce poate genera și un eventual impact asupra calității factorilor de mediu din cadrul sitului.
ÎNVĂŢĂMÂNT
Unităţi independente de învăţământ - total 1 1
Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial - număr 1 1
Copii înscrişi în grădiniţe - persoane 47 47
Elevi înscrişi - total - persoane 127 120
Elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial - persoane 127 120
Elevi înscrişi în învăţământul primar - persoane 66 62
Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial - persoane 61 58
Indicator 2009 2010
Personal didactic total - persoane 17 13
Personal didactic în învăţământul preşcolar - persoane 3 3
Personal didactic în învăţământul primar şi gimnazial - persoane 14 10
Personal didactic în învăţământul primar 4 3
Personal didactic în înv. gimnazial 10 7
Săli de clasă şi cabinete şcolare 12 6
Laboratoare şcolare 2 2
Săli de gimnastică - total 1 1
PC - total 13 11
CULTURĂ ŞI ARTĂ
Biblioteci - număr 2 2
Biblioteci publice - număr 1 1
OCROTIREA SĂNĂTĂŢII
Sector public
Unităţi sanitare
Cabinete medicale individuale (de familie) - număr 1 1
Personal medical
Medici - persoane 1 1
Din total: medici de familie – persoane 1 1
Personal mediu sanitar - persoane 2 2
AGRICULTURĂ
Suprafaţa totală - ha
Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - hectare 5914 5914
Suprafaţa arabilă - hectare 4625 4625
Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole - hectare 89 149
Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole 120 120
Suprafaţa păşunilor - hectare 1058 998
Suprafaţa cu terenuri neagricole - total - 770
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră - total -ha - 422
Suprafaţa cu ape şi bălţi - total - ha - 30
Suprafaţa ocupată cu construcţii - total - 165
Suprafaţa - căi de comunicaţii şi căi ferate - 101
Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive - total - ha - 52
Indicator 2009 2010
Suprafaţa totală - proprietate privată - ha - 6504
Suprafaţa agricola - proprietate privată - ha - 6246
Suprafaţa arabila - proprietate privată - - 4609
Suprafaţa pasunilor - proprietate privată - - 1046
Suprafaţa fanetelor - proprietate privată - - 22
Suprafaţa cu vii si pepiniere viticole - proprietate privată - ha - 120
Suprafaţa cu livezi şi pepiniere pomicole - proprietate privată - ha - 449
Suprafaţa cu terenuri neagricole - proprietate privată - 258
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră- proprietate privată - 70
Suprafaţa cu ape şi bălţi - proprietate privată - ha - 5
Suprafaţa ocupată cu construcţii - proprietate privată - ha - 152
Suprafaţa căi de comunicaţii şi căi ferate - proprietate privată - ha - -
Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive - proprietate privată - ha - 31
Chiar dacă nu s-au înregistrat investiții majore în domeniul construcțiilor pe suprafața ariei protejate, se constată creșterea suprafețelor
ocupate cu construcțiile proprietate privată, factor ce poate constitui o eventuală alterare a calității habitatelor de pe teritoriul sitului.
Dacă în anul 2002 populația stabilă din gospodării era de 1929 de persoane, în 2009 se înregistrau 1869 persoane, iar în 2010 doar
1764, ceea ce reprezintă un adevărat pas îngrijorător pentru viitorul demografic al zonei.
Denumire indicator U.M. 2002
A B 1
Populaţia
Populaţia stabilă persoane 1929
Masculin persoane 915
Feminin persoane 1014
Populaţia stabilă pe grupe de vârstă:
0-14 ani persoane 234
15-19 ani persoane 80
20-24 ani persoane 93
Denumire indicator U.M. 2002
A B 1
25-29 ani persoane 95
30-34 ani persoane 85
35-39 ani persoane 60
40-44 ani persoane 82
45-49 ani persoane 81
50-54 ani persoane 145
55-59 ani persoane 143
60-64 ani persoane 181
65-69 ani persoane 236
70-74 ani persoane 174
75 ani şi peste persoane 240
Populaţia stabilă după etnii:
Români persoane 1929
Populaţia stabilă după religii:
Ortodoxă persoane 1920
Adventişti de ziua a şaptea persoane 3
Creştini după evanghelie persoane 4
Baptişti persoane 1
Romano-catolică persoane 1
Populaţia stabilă după limba maternă:
Română persoane 1929
Populaţia curent activă persoane 609
Populaţia curent ocupată persoane 569
Şomeri persoane 40
Populaţia inactivă persoane 1320
Pensionari persoane 873
Clădiri; locuinţe; gospodăriile populaţiei
Clădiri de locuit număr 1210
Clădiri cu altă destinaţie număr 1
Locuinţe permanente, sezoniere număr 1211
Private număr 1209
Denumire indicator U.M. 2002
A B 1
De stat număr 1
Private de grup număr 1
A cultelor religioase număr -
Camere de locuit număr 2673
Suprafaţa camerelor de locuit mp 30970
Locuinţe care dispun de:
Alimentare cu apă în locuinţă număr 9
Canalizare din reţeaua publică sau sistem propriu număr 9
Instalaţie electrică număr 1156
Încălzire prin termoficare sau prin centrală termică număr 1
Locuinţe care au:
Bucătărie număr 788
Baie număr 12
Număr gospodării din locuinţă număr 852
Populaţia stabilă din gospodării număr 1929
Un factor de amenințare pentru calitatea factorilor de mediu din zonă constă în faptul că din numărul total de 1211 locuințe, doar 9
dispun de alimentare cu apă și de canalizare; deversarea apelor uzate și a deșeurilor menajere se constituie astfel, în factori restrictivi
pentru teriroiul ariei protejate.
Referitor la datele privind sectorul agricultură, în perimetrul localității Terpezița, conform datelor 2010, s-au înregistrat următoarele
valori:
Indicator 2010
Suprafaţa agricolă totală - ha 12840,01
Suprafaţa agricolă neutilizată - ha 2173,51
Suprafaţa agricolă utilizată - ha 10254,17
teren arabil 9100,37
păşuni şi fâneţe 929,59
grădini familiale 22,01
culturi permanente 202,2
Efectivele de animale, din care:
bovine - capete 224
ovine - capete 1551
caprine - capete 1204
porcine - capete 1015
păsări - capete 13629
cabaline - capete 118
familii de albine 256
PRINCIPALII INDICATORI TERITORIALI
ȘI ADMINISTRATIVI LA NIVELUL COMUNEI SĂLCUȚA
Comuna Sălcuţa are ca unităţi componente: 4 localităţi, respectiv: Sălcuţa (689 pers), Mârza (587 pers), Plopşor (727 pers),
Tencănău (529 pers).
Indicator 2009 2010
ECHIPAREA TERITORIULUI
Suprafaţa totală - ha 7556 7556
Locuinţe existente - 1129 1130
Locuinţe în proprietate publică - -
Locuinţe din fondurile private 1129 1130
Suprafaţa locuibilă - total mp 33248 33325
Suprafaţa locuibilă – public -mp - -
Suprafaţa locuibilă - privat - mp 33248 33325
POPULAŢIA
Populaţia stabilă totală la 1 iulie 2294 2257
Populaţia feminină la 1 iulie 1185 1170
Populaţia cu domiciliul în localitate la 1 iulie 2284 2254
Populaţia totalã la 1 ianuarie ( stabilã ) 2308 2267
Populaţia la 1 ianuarie - femei 1200 1172
Născuţi vii 35 29
Indicator 2009 2010
Decedaţi 48 49
Decedaţi sub un an - -
Căsătorii 10 9
Divorţuri - -
Stabiliri de domiciliu în localitate 33 54
Plecări cu domiciliul din localitate 55 52
Stabiliri de reşedinţă în localitate la 1 ianuarie (pana in 2000 la 1 iulie 18 6
Plecări cu reşedinţa din localitate la 1 ianuarie (pana in 2000 la 1 iulie) 10 4
FORŢA DE MUNCĂ
Numărul mediu al salariaţilor - total - persoane 75 72
Numărul mediu al salariaţilor în agricultură - persoane
7
6
Numărul mediu al salariaţilor în comerţ cu ridicata si cu amanuntul, repararea
autovehiculelor si motocicletelor - persoane
7
7
Numărul mediu al salariaţilor în transport, depozitare, poştă, comunicaţii - persoane 1 1
Numãrul mediu de sal.în activ.financiare, bancare şi de asigurãri 1 1
Numărul mediu al salariaţilor în învăţământ - persoane
37
36
Numărul mediu al salariaţilor în sănătate şi asistenţă socială
5
5
Şomerii în evidenţă şi plată - persoane
216
285
ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
Numărul unităţilor active - total, din care, pe clase de mărime: 14 12
0 - 9 salariaţi 14 12
10 - 49 salariaţi
50 - 249 salariaţi
250 şi peste
Cifra de afaceri - total, din care, pe clase de mărime-lei RON:
1357106
1552810
0 - 9 salariaţi 1357106 1552810
Indicator 2009 2010
Investiţii brute - total, din care, pe clase de mărime - lei RON:
52735
38262
0 - 9 salariaţi 52735 38262
10 - 49 salariaţi
ÎNVĂŢĂMÂNT
Unităţi independente de învăţământ - total - număr 1 1
Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial - număr 1 1
Copii înscrişi în grădiniţe 64 72
Elevi înscrişi - total 269 263
-Elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial - persoane 269 263
-Elevi înscrişi în învăţământul primar - persoane 143 137
-Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial - persoane 126 126
Personal didactic total 33 25
Personal didactic în învăţământul preşcolar - persoane 4 4
Personal didactic în învăţământul primar şi gimnazial - persoane 29 21
Personal didactic în învăţământul primar - persoane 10 9
Personal didactic în învăţământul gimnazial - persoane 19 12
Săli de clasă şi cabinete şcolare - număr 17 18
Laboratoare şcolare - număr 3 4
Sali de gimnastica – total - 1 1
Terenuri de sport – total - 1 1
PC – total 35 34
CULTURĂ ŞI ARTĂ
Biblioteci - număr 3 3
Biblioteci publice 1 1
OCROTIREA SĂNĂTĂŢII
Sector public
Unităţi sanitare
Cabinete medicale individuale (de familie)- număr 1 1
Personal medical
Din total: medici de familie - persoane 1 1
Personal mediu sanitar - persoane 2 2
Indicator 2009 2010
Sector privat
Unităţi sanitare
Farmacii - număr 1 1
Personal medical
Farmacişti - persoane 1 1
Personal mediu sanitar - persoane 1 1
AGRICULTURĂ
Suprafaţa totală - ha
Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - hectare 6484 6484
Suprafaţa arabilă - hectare 5662 5662
Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole - ha 12 12
Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole - hectare 244 244
Suprafaţa păşunilor - hectare 536 536
Suprafaţa fâneţelor - hectare 27 27
Suprafaţa cu terenuri neagricole - total - ha - 1072
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră - total -ha - 754
Suprafaţa cu ape şi bălţi - ha - 11
Suprafaţa ocupată cu construcţii - total - ha - 189
Suprafaţa - căi de comunicaţii şi căi ferate - total - ha - 104
Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive - ha - 14
Suprafaţa totală - proprietate privată - -
Suprafaţa agricola - proprietate privată - 6348
Suprafaţa arabila - proprietate privată - ha - 5552
Suprafaţa pasunilor - proprietate privată - ha - 513
Suprafaţa fanetelor - proprietate privată - ha - 27
Suprafaţa cu vii si pepiniere viticole - proprietate privată - 244
Suprafaţa cu livezi şi pepiniere pomicole - proprietate privată - ha - 12
Suprafaţa cu terenuri neagricole - proprietate privată - ha - 204
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră- proprietate privată - ha - 38
Suprafaţa cu ape şi bălţi - proprietate privată - ha - -
Suprafaţa ocupată cu construcţii - proprietate privată - ha 163
Suprafaţa căi de comunicaţii şi căi ferate - proprietate privată - ha - -
Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive - proprietate privată - ha - 3
Indicator 2009 2010
INVESTIŢII – CONSTRUCŢII
Locuinţe terminate - total număr 3 1
Locuinţe terminate din fonduri private - număr 3 1
Locuinţe terminate din fondurile populaţiei - număr 3 1
-Autorizaţii de construire elib.pt.clădiri rezidenţiale (excl.pt. colectivităţi ) – nr. 1 -
-Autorizaţii de construire elib.pt.clădiri rezidenţiale (excl.pt. colectivităţi ) – mp. 236 -
-Autorizaţii de construire elib.pt.alte clădiri - numar - 1
-Autorizaţii de construire elib.pt.alte clădiri – mp. - 230
Conform Recensământului populației și al locuințelor din 2002, la nivelul Comunei Sălcuța se înregistrau următoarele date:
Denumire indicator U.M. 2002
A B 1
Populaţia
Populaţia stabilă persoane 2532
Masculin persoane 1191
Feminin persoane 1341
Populaţia stabilă pe grupe de vârstă, din care:
0-14 ani persoane 524
15-19 ani persoane 145
20-24 ani persoane 135
25-29 ani persoane 149
30-34 ani persoane 129
35-39 ani persoane 92
40-44 ani persoane 91
45-49 ani persoane 93
50-54 ani persoane 130
55-59 ani persoane 143
60-64 ani persoane 219
65-69 ani persoane 263
70-74 ani persoane 180
75 ani şi peste persoane 239
Denumire indicator U.M. 2002
A B 1 Populaţia stabilă după etnii:
Români persoane 1672
Rromi (ţigani) persoane 858
Maghiari persoane 2
Populaţia stabilă după religii:
Ortodoxă persoane 2501
Adventişti de ziua a şaptea persoane 27
Romano-catolică persoane 1
Alte religii persoane 3
Populaţia stabilă după limba maternă:
Română persoane 1674
Ţigănească (romanes) persoane 857
Maghiară persoane 1
Populaţia curent activă persoane 797
Populaţia curent ocupată persoane 780
Şomeri persoane 17
Populaţia inactivă persoane 1735
Pensionari persoane 892
Clădiri; locuinţe; gospodăriile populaţiei
Clădiri de locuit număr 1124
Clădiri cu altă destinaţie număr -
Locuinţe permanente, sezoniere număr 1126
Private număr 1125
De stat număr -
Private de grup număr -
A cultelor religioase număr 1
Camere de locuit număr 2567
Suprafaţa camerelor de locuit mp 32998
Locuinţe care dispun de:
Alimentare cu apă în locuinţă număr 3
Canalizare din reţeaua publică sau sistem propriu număr -
Instalaţie electrică număr 1090
Denumire indicator U.M. 2002
A B 1 Încălzire prin termoficare sau prin centrală termică număr 1
Locuinţe care au:
Bucătărie număr 681
Baie număr 1
Număr gospodării din locuinţă număr 949
Populaţia stabilă din gospodării număr 2532
Recensământul agricol din anul 2010 punea în evidență următoarele date:
Indicator 2010
Suprafaţa agricolă totală - ha 3986,53
Suprafaţa agricolă neutilizată - ha 1259,44
Suprafaţa agricolă utilizată - ha 2533,16
teren arabil 1971,45
păşuni şi fâneţe 488,93
grădini familiale 1,25
culturi permanente 71,53
Efectivele de animale, din care:
bovine - capete 151
ovine - capete 401
caprine - capete 421
porcine - capete 976
păsări - capete 14005
cabaline - capete 99
familii de albine 261
Și la n ivelul Comunei Sălcuţa se pot identifica, în principiu, aceiași factori perturbatori pentru calitatea habitatelor propice speciilor
protejate din cadrul ariei naturale protejate, reprezentați de creșterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri
rezidenţiale, lipsa sistemului de canalizare, factori generatori de condiții neprielnice pe teritoriul zonelor de suprapunere cu aria
protejată.
PRINCIPALII INDICATORI TERITORIALI
ȘI ADMINISTRATIVI LA NIVELUL COMUNEI VELA
Comuna Vela are ca unităţi componente 8 localităţi, respectiv: Vela (511 pers.), Bucovicior (507 pers.), Cetăţuia (0 pers.), Desnăţui
(29 pers.), Gubaucea (741 pers.), Segleţ (34 pers.), Suharu (232 pers.), Ştiubei (188 pers.).
La nivelul Comunei Vela, după cum se observă în tabelele care urmează, populația stabilă a cunoscut o ușoară descreștere, cu
menținerea, totuși a echilibrului dintre rata natalității/rata mortalitărții. Faptul că numărul unităţilor active de pe teritoriul comunei a
rămas neschimbat nu produce nici un eventual impact negativ asupra mediului în zonele de suprapunere cu teritoriul ariei protejate.
Eliberarea, însă, a unui număr de 298 autorizaţii de construcții pentru clădiri rezidenţiale la nivelul anului 2010 nu poate fi considerat
ca factor cu același efect nesemnificativ asupra ariei protejate, deoarece, din faza de șantier până la etapa de locuințe permanente,
aceste locații pot fi generatoare de deșeuri, de substanțe nocive, de poluare fonică pentru speciile din aria protejată, necesitând în acest
fel implementarea unui management special.
Indicator 2009 2010
ECHIPAREA TERITORIULUI Suprafaţa totală - ha 8256 8256
Locuinţe existente 1314 1314
Locuinţe în proprietate publică 3 3
Locuinţe din fondurile private 1311 1311
Suprafaţa locuibilă - total mp 41814 41814
Suprafaţa locuibilă - proprietate publică - mp 58 58
Suprafaţa locuibilă - fondurile private 41756 41756
POPULAŢIA
Populaţia stabilă totală la 1 iulie 2033 1994
Populaţia feminină la 1 iulie 997 983
Populaţia cu domiciliul în localitate la 1 iulie 2037 1991
Indicator 2009 2010
Populaţia totală – la 1.I.(stabilă) 2056 2016
Populaţia la 1.I. - femei 1008 993
Născuţi vii 17 16
Născuţi morţi - -
Decedaţi 45 44
Decedaţi sub un an - -
Căsătorii 6 4
Divorţuri 1 -
Stabiliri de domiciliu în localitate 29 23
Plecări cu domiciliul din localitate 36 66
Stabiliri de reşedinţă în localitate la 1 ian. (până in 2000 la 1 iulie) 15 12
Plecări cu reşedinţa din localitate la 1 ian (până in 2000 la 1 iulie) 12 14
FORŢA DE MUNCĂ
Numărul mediu al salariaţilor - total - persoane 86 81
Numărul mediu al salariaţilor în agricultură, silvicultura si pescuit
12
10
Numărul mediu al salariaţilor în industrie - persoane 6 5
Numărul mediu al salariaţilor în transport, depozitare, poştă, comunicaţii -
persoane 6
5
Numărul mediu al salariaţilor în administraţia publică - persoane
15
14
Numărul mediu al salariaţilor în învăţământ - persoane 43 42
Numărul mediu al salariaţilor în sănătate şi asistenţă socială
3
3
Şomerii în evidenţă şi plată – persoane 266 412
ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
Numărul unităţilor active - total, din care, pe clase de mărime:
13
13
0 - 9 salariaţi 13 13
10 - 49 salariaţi - -
50 - 249 salariaţi - -
250 şi peste - -
Cifra de afaceri - total, din care, pe clase de mărime - lei RON: 1151746
Indicator 2009 2010
1933728
0 - 9 salariaţi 1151746 1933728
Investiţii brute - total, din care, pe clase de mărime - lei RON:
119000
64899
0 - 9 salariaţi 119000 64899
ÎNVĂŢĂMÂNT
Unităţi independente de învăţământ - 1 1
Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial - număr
1
1
Copii înscrişi în grădiniţe 64 57
Elevi înscrişi - total 203 204
Elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial - persoane
203
204
Elevi înscrişi în învăţământul primar 117 105
Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial - persoane
86
99
Personal didactic total 25 27
Personal didactic în învăţământul preşcolar
4
4
Personal didactic în înv. primar şi gimnazial -persoane
21
23
Personal didactic în înv. primar 7 7
Personal didactic în înv. gimnazial 14 16
Săli de clasă şi cabinete şcolare 14 14
Laboratoare şcolare - număr 1 1
Ateliere şcolare - număr 1 -
Terenuri de sport - total 1 -
PC - total 13 24
CULTURĂ ŞI ARTĂ
Biblioteci - număr 3 3
Biblioteci publice - număr 1 1
OCROTIREA SĂNĂTĂŢII
Sector public
Indicator 2009 2010
Unităţi sanitare
Cabinete medicale individuale (de familie)- număr 1 1
Personal medical
Medici - persoane 1 1
Din total: medici de familie 1 1
Sector privat
Farmacie 1 -
INVESTIŢII - CONSTRUCŢII
Locuinţe terminate - total - 1 -
Locuinţe terminate din fonduri publice - număr - -
Locuinţe terminate din fonduri private - număr 1 -
Locuinţe terminate din fondurile populaţiei - număr 1 -
Autorizaţii de const. elib. pt. clădiri rezidenţial (excl. pt. colectivităţi)
- nr
1
Autorizaţii de constr. elib. pt. clădiri rezidenţiale (excl. pt.
colectivităţi) - mp
298
Autorizaţii de construire eliberate pentru alte clădiri 1 -
AGRICULTURĂ
Suprafaţa totală - ha 8256 8256
Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - hectare 7158 7014
Suprafaţa arabilă - hectare 5798 5760
Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole - hectare 82 82
Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole - hectare 100 100
Suprafaţa păşunilor - hectare 1054 948
Suprafaţa fâneţelor - hectare 124 124
Suprafaţa cu terenuri neagricole - total - ha - 1098
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră - total -ha -
755
Suprafaţa cu ape şi bălţi - total - ha - 31
Suprafaţa ocupată cu construcţii - - 162
Suprafaţa - căi de comunicaţii şi căi ferate - total - ha - 118
Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive - total - ha - 32
Suprafaţa totală - proprietate privată - ha 7276
Indicator 2009 2010
- Suprafaţa agricola - proprietate privată - 7014
Suprafaţa arabila - privat - ha - 5760
Suprafaţa pasunilor - proprietate privată - ha - 948
Suprafaţa fanetelor - privată- ha - 124
Suprafaţa cu vii si pepiniere viticole - proprietate privată - ha - 100
Suprafaţa cu livezi şi pepiniere pomicole - proprietate privată - ha - 82
- Suprafaţa cu terenuri neagricole - proprietate privată - ha - 262
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră- proprietate - ha - 81
Suprafaţa cu ape şi bălţi - proprietate privată - ha - 6
Suprafaţa ocupată cu construcţii - proprietate privată - ha 154
Suprafaţa căi de comunicaţii şi căi ferate - proprietate privată - ha - 2
Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive - proprietate privată - ha - 19
Conform Recensământului populației și al locuințelor din 2002, la nivelul Comunei Vela se înregistrau următoarele date:
Denumire indicator U.M. Total
A B 1
Populaţia
Populaţia stabilă persoane 2242
Masculin persoane 1096
Feminin persoane 1146
Populaţia stabilă pe grupe de vârstă, din care:
0-14 ani persoane 358
15-19 ani persoane 109
20-24 ani persoane 134
25-29 ani persoane 117
30-34 ani persoane 121
35-39 ani persoane 64
40-44 ani persoane 83
45-49 ani persoane 101
50-54 ani persoane 154
Denumire indicator U.M. Total
A B 1
55-59 ani persoane 144
60-64 ani persoane 195
65-69 ani persoane 215
70-74 ani persoane 198
75 ani şi peste persoane 249
Populaţia stabilă după etnii:
Români persoane 2242
Populaţia stabilă după religii:
Ortodoxă persoane 2237
Baptişti persoane 3
Alte religii persoane 2
Populaţia stabilă după limba maternă:
Română persoane 2242
Populaţia curent activă persoane 769
Populaţia curent ocupată persoane 747
Şomeri persoane 22
Populaţia inactivă persoane 1473
Pensionari persoane 871
Clădiri; locuinţe; gospodăriile populaţiei
Clădiri de locuit număr 1303
Clădiri cu altă destinaţie număr 2
Locuinţe permanente, sezoniere număr 1307
Private număr 1305
De stat număr 2
Private de grup număr -
A cultelor religioase număr -
Camere de locuit număr 3037
Suprafaţa camerelor mp 41293
Locuinţe care dispun de:
Alimentare cu apă în locuinţă număr 1
Canalizare din reţeaua publică sau sistem propriu număr 1
Instalaţie electrică număr 1240
Denumire indicator U.M. Total
A B 1
Încălzire prin termoficare sau prin centrală termică număr -
Locuinţe care au:
Bucătărie număr 790
Baie număr 2
Număr gospodării din locuinţă număr 917 Populaţia stabilă din gospodării număr 2242
Îngrijorător este faptul că din cele 1307 locuinţe permanente și sezoniere, doar una beneficiază de alimentare cu apă în locuinţă și
canalizare din reţeaua publică sau sistem propriu, ceea ce poate reprezenta un factor negativ pentru calitatea mediului din perimetrul
ariei protejate.
Recensământul agricol din 2010 prezenta următoarele date la nivelul Comunei Vela:
Denumire indicator U.M. Total
A B 1
Populaţia
Populaţia stabilă persoane 2242
Masculin persoane 1096
Feminin persoane 1146
Populaţia stabilă pe grupe de vârstă, din care:
0-14 ani persoane 358
15-19 ani persoane 109
20-24 ani persoane 134
25-29 ani persoane 117
30-34 ani persoane 121
35-39 ani persoane 64
40-44 ani persoane 83
45-49 ani persoane 101
50-54 ani persoane 154
55-59 ani persoane 144
Denumire indicator U.M. Total
A B 1
60-64 ani persoane 195
65-69 ani persoane 215
70-74 ani persoane 198
75 ani şi peste persoane 249
Populaţia stabilă după etnii:
Români persoane 2242
Populaţia stabilă după religii:
Ortodoxă persoane 2237
Baptişti persoane 3
Alte religii persoane 2
Populaţia stabilă după limba maternă:
Română persoane 2242
Populaţia curent activă persoane 769
Populaţia curent ocupată persoane 747
Şomeri persoane 22
Populaţia inactivă persoane 1473
Pensionari persoane 871
Clădiri; locuinţe; gospodăriile populaţiei
Clădiri de locuit număr 1303
Clădiri cu altă destinaţie număr 2
Locuinţe permanente, sezoniere număr 1307
Private număr 1305
De stat număr 2
Camere de locuit număr 3037
Suprafaţa camerelor de locuit mp 41293
Locuinţe care dispun de:
Alimentare cu apă în locuinţă număr 1
Canalizare din reţeaua publică sau sistem propriu număr 1
Instalaţie electrică număr 1240
Încălzire prin termoficare sau prin centrală termică număr -
Locuinţe care au:
Denumire indicator U.M. Total
A B 1
Bucătărie număr 790
Baie număr 2
Număr gospodării din locuinţă număr 917
Populaţia stabilă din gospodării număr 2242
PRINCIPALII INDICATORI TERITORIALI
ȘI ADMINISTRATIVI LA NIVELUL COMUNEI CARPEN
Comuna Carpen are ca unităţi componente 3 localităţi, respectiv: Carpen (1071 pers), Cleanov (1648 pers), Gebleşti (158 pers).
Și la nivelul Comunei Carpen, ca și la celelalte localități prezentate anterior se poate releva prezența acelorași factori cu impact
negativ asupra condițiilor oferite speciilor din teritoriul ariei protejate, reprezentați prin creșterea suprafaţei ocupate cu construcţii -
proprietate privată, lipsa sistemului de alimentare cu apă și de canalizare, descreșterea demografică și îmbătrânirea populației
rezidente, care nu mai poate avea aceeași capacitate și percepție a problematicii managementului aplicat în cadrul unei arii protejate.
Indicator 2009 2010
ECHIPAREA TERITORIULUI
Suprafaţa totală - ha 6269 6269
Locuinţe existente - total 1315 1315
Locuinţe în proprietate publică - număr 16 16
Locuinţe din fondurile private - număr 1299 1299
Suprafaţa locuibilă - total mp 50846 50846
Suprafaţa locuibilă - proprietate publică - mp 482 482
Suprafaţa locuibilă - fondurile private - mp 50364 50364
POPULAŢIA
Populaţia stabilă totală la 1 iulie 2586 2522
Populaţia feminină la 1 iulie 1299 1275
Populaţia cu domiciliul în localitate 2589 2524
Indicator 2009 2010
Populatia totala stabila la 1 ianuarie 2606 2547
Populatia la 1 ianuarie femei 1305 1291
Născuţi vii 20 13
Decedaţi 66 50
Divorţuri 1 1
Căsătorii 8 7
Stabiliri de domiciliu în localitate 28 26
Plecări cu domiciliul din localitate 35 59
Stabiliri de reşedinţă în localitate 14 18
Plecări cu reşedinţa din localitate 19 29
FORŢA DE MUNCĂ
Numărul mediu al salariaţilor - total - 64 60
Numărul mediu al salariaţilor în agricultură - 6 5
Numărul mediu al salariaţilor în comerţ 3 3
Numărul mediu al salariaţilor în transport, depozitare, poştă, comunicaţii - persoane 1
1
Numarul mediu al salariatilor in act. Financiar bancare 1
1
Numărul mediu al salariaţilor în administraţia publică - persoane 12
11
Numărul mediu al salariaţilor în învăţământ 28 27
Numărul mediu al salariaţilor în sănătate şi asistenţă socială - persoane 8
8
Şomerii în evidenţă şi plată - persoane 64 243
ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
Numărul unităţilor active - total, din care, pe clase de mărime: 11 11
0 - 9 salariaţi 11 11
Cifra de afaceri - total, din care, pe clase de mărime – lei RON: 3917337 1580389
0 - 9 salariaţi 3917337 1580389
Investiţii brute - total, din care, pe clase de mărime – lei RON: 1032447
0 - 9 salariaţi 1032447
ÎNVĂŢĂMÂNT
Unităţi independente de învăţământ - total – 1 1
Indicator 2009 2010
Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial - 1 1
Copii înscrişi în grădiniţe - persoane 52 57
Elevi înscrişi - total - persoane 208 203
Elevi înscrişi în înv. primar şi gimnazial 208 203
Elevi înscrişi în învăţământul primar 93 90
Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial 115 113
Personal didactic total - persoane 26 24
Personal didactic în înv. preşcolar 3 3
Personal didactic în înv. primar şi gimnazial 23 21
Personal didactic în învăţământul primar 9 8
Personal didactic în învăţământul gimnazial 14 13
Săli de clasă şi cabinete şcolare - 13 14
Laboratoare şcolare - număr 3 2
Sali de gimnastica 2 2
Terenuri de sport 2 1
P C total 37 37
CULTURĂ ŞI ARTĂ
Biblioteci - număr 3 3
Biblioteci publice - număr 1 1
OCROTIREA SĂNĂTĂŢII
Sector public
Unităţi sanitare
Cabinete medicale individuale (de familie) - număr 1
2
Cabinete stomatologice individuale - număr 1 1
Personal medical
Medici - persoane 1 2
Din total: medici de familie - persoane 1 2
Stomatologi - persoane 1 1
Personal mediu sanitar - persoane 4
3
Sector privat
Unităţi sanitare
Indicator 2009 2010
Farmacii - număr 1
Personal medical
Farmacişti - persoane 1
AGRICULTURA
Suprafaţa totală – ha
6269
6269
Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - ha 5552 5552
Suprafaţa arabilă - hectare 4405 4405
Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole - 25 25
Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole - hectare 171 171
Suprafaţa păşunilor - hectare 951 951
Suprafaţa cu terenuri neagricole - total - 717
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră - total -ha
-
381
Suprafaţa cu ape şi bălţi - total - ha - 6
Suprafaţa ocupată cu construcţii - total - ha - 162
Suprafaţa - căi de comunicaţii şi căi ferate - - 120
Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive - 48
Suprafaţa totală - proprietate privată - - 5852
Suprafaţa agricola - proprietate privată - ha - 5552
Suprafaţa arabila - proprietate privată - ha - 4405
Suprafaţa pasunilor - proprietate privată - ha - 951
Suprafaţa fanetelor - proprietate privată - ha -
Suprafaţa cu vii si pepiniere viticole - proprietate privată - ha - 171
Suprafaţa cu livezi şi pepiniere pomicole - proprietate privată - ha - 25
Suprafaţa cu terenuri neagricole - proprietate privată - 300
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră- proprietate privată - ha - 103
Suprafaţa cu ape şi bălţi - proprietate privată - - 1
Suprafaţa ocupată cu construcţii – prop. privată 153
Suprafaţa căi de comunicaţii şi căi ferate - proprietate privată - ha -
Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive - proprietate privată - ha - 43
Recensământul populației și al locuințelor la nivelul anului 2002 pentru Comuna Carpen oferea următoarele date:
Denumire indicator U.M. 2002
A B 1
Populaţia
Populaţia stabilă persoane 2877
Masculin persoane 1435
Feminin persoane 1442
Populaţia stabilă pe grupe de vârstă, din care:
0-14 ani persoane 421
15-19 ani persoane 129
20-24 ani persoane 152
25-29 ani persoane 176
30-34 ani persoane 164
35-39 ani persoane 80
40-44 ani persoane 121
45-49 ani persoane 158
50-54 ani persoane 233
55-59 ani persoane 179
60-64 ani persoane 250
65-69 ani persoane 308
70-74 ani persoane 249
75 ani şi peste persoane 257
Populaţia stabilă după etnii:
Români persoane 2873
Rromi (ţigani) persoane 4
Populaţia stabilă după religii:
Ortodoxă persoane 2862
Penticostali persoane 12
Baptişti persoane 1
Alte religii persoane 2
Populaţia stabilă după limba maternă:
Română persoane 2873
Denumire indicator U.M. 2002
A B 1
Ţigănească (romanes) persoane 4
Populaţia curent activă persoane 1650
Populaţia curent ocupată persoane 1639
Şomeri persoane 11
Populaţia inactivă persoane 1227
Pensionari persoane 729
Clădiri; locuinţe; gospodăriile populaţiei
Clădiri de locuit număr 1330
Clădiri cu altă destinaţie număr -
Locuinţe permanente, sezoniere număr 1330
Private număr 1328
De stat număr 1
Private de grup număr -
A cultelor religioase număr 1
Camere de locuit număr 3590
Suprafaţa camerelor de locuit mp 51390
Locuinţe care dispun de:
Alimentare cu apă în locuinţă număr 1
Canalizare din reţeaua publică sau sistem propriu număr -
Instalaţie electrică număr 1307
Încălzire prin termoficare sau prin centrală termică număr -
Locuinţe care au:
Bucătărie număr 794
Baie număr 4
Număr gospodării din locuinţă număr 1119
Populaţia stabilă din gospodării număr 2877
Din datele prezentate în tabelele anterioare pentru toate localitățile de pe raza ariei protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte
de Fântânele“ se poate concluziona faptul că standardul de viaţă în zona rurală, cât şi sănătatea populaţiei, sunt destul de reduse prin
dotarea deficitară cu infrastructură de mediu, cu toate că aceasta este în curs de modernizare şi extindere, mai ales în ceea ce priveşte
reţeaua de alimentare cu apă potabilă. Nu există încă staţii de tratare a apelor menajere şi nici un sistem de colectare a deşeurilor care
să deservească zona respectivă. În acest context, dezvoltarea rurală pe teritoriul sitului “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“ ar trebui promovată printr-o serie de intervenţii integrate, care să aibă un impact asupra tuturor aspectelor dezvoltării socio-
economice şi care să ţintească creşterea atractivităţii şi a standardului de viaţă în mediul rural, prin diversificarea activităţilor
economice, îmbunătăţirea accesibilităţii şi dotarea infrastructurii, în acelaşi timp cu protejarea mediului şi valorificarea resurselor
naturale existente.
2.2. Mediul abiotic
Aria naturală protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ se află în judeţul Dolj, la sud-vest de Municipiul
Craiova. Pe raza localităţilor Vîrvorul de Jos, Terpeziţa, Sălcuţa, Vela şi Carpen, la sud-vest de Municipiul Craiova.
Limitele ariei protejate sunt următoarele: la nord – pădurea Seaca; la sud – nordul satului Călugărei, sudul satelor Gubaucea
şi Suharu; la est – acumularea Fântânele; la vest – limita judeţului – sat Cleanov. Conform fişei de caracterizare a ariei întocmită de
APM Dolj (Formular standard pentru caracterizarea ARIILOR NATURALE PROTEJATE), caracteristicile ariei din punct de vedere
al localizării, sunt următoarele: Ecoregiune: Silvostepa Câmpiei Române Coordonate: 44o 22’10” latitudine nordică, 22
o36’40”,
longitudine estică, 44o11’20”, longitudine sudică și 23
o10’40” longitudine vestică. Suprafaţa: 80 Km Altitudine: medie 90 – 100 m
Tip: zonă umedă, apă dulce, stufăriş; Habitate majore: zonă umedă.
Relieful. Aspecte geologice / geomorfologice
Aria protejată se află la zona de contact dintre cele două mari unităţi morfologice, Câmpia Olteniei şi Podişul Getic. Este
amplasată în zona de silvostepă a Câmpiei Române – ca ecoregiune (conform Strategiei Naţionale pentru Conservarea Biodiversităţii).
Materialele parentale fac parte din cuaternar şi sunt reprezentate prin depozite leossoide de textură variată, de la luto-nisipos la luto-
argilos, precum şi soluri roşietice carbonatice cu aspect leossoid.
În acest cadru geomorfologic s-a format și Râpa Roșie,un labirint de văi torențiale fosile și ogașe, incizate în argilele roșii ale
piemontului Bălăciței. La câțiva km, la Est de acest sit, într-o zonă de lacuri și pădure funcționau un complex și o crescătorie de struți,
unde turiștii se puteau bucura de o plimbare pe șaua unui cal sau cu hidrobicicletele.
Figura 5. Aspect din zona Râpa Roșie(foto original)
Rămâne speranța ca locurile de la Râpa Roșie să își recapete vigoarea și poate să se găsească un investitor care să reabiliteze
infrastructura de cazare și posibilitățile de turism din zonă.
Centrul popular al acestei zone rămâne o atracție turistică, în ciuda faptului că nici măcar indicatoarele complexului lacustru nu
au mai rămas în picioare; populația locală și cea a județului Dolj încă mai caută această zonă ca oază de week-end, chiar dacă nu
există drumuri județene care să ducă la rezervație. Localitatea este înconjurată de o pădure frumoasă, care în trecut era legată printr-un
coridor ce urmărea lunca Desnățuiului cu nordul județului Dolj. Eforturile de conservare a acesteia înainte de Revoluție erau cu mult
mai mari decât cele din prezent, localnicii povestind că au fost acolo colonizați și fazani și iepuri, iar pădurarii își făceau cu diligențele
cuvenite datoria de a conserva speciile de arbori. Prin pădure, actualmente destul de îngustată, trecea Desnățuiul, care acum are la sud
de Lacul Fântânele un debit controlat.
Aspecte climatologice
Climatul în care este amplasată aria protejată naturală este temperat continental cu veri călduroase ( peste 22 0C) şi ierni blânde,
moderat de reci. Primăverile sunt scurte şi toamnele lungi iar temperatura medie anuală este de 10-110 C. Precipitaţiile însumează
între 400 – 500 mm anual , cu un maxim în mai-iunie şi un minim accentuat în lunile iulie-augus-septembrie, umiditatea relativă a
aerului fiind de 30-60%. Regimul eolian indică predominanţa vânturilor din N-NE ( crivăţul îndeosebi iarna şi a celor din V-SV vara
(austrul).
Aspecte hidrologice
Dintre cele două râuri, debitul râului Terpezița scade, uneori chiar seacă pe perioada verii, lucru constatat și în vara anului
2012 pe perioada studiului și râul Desnățui cu debit permanent – colectează izvoarele de coastă din zonă, fiind alimentate şi din
precipitaţii în mod semnificativ. Văile sunt înguste, cu versanţii de la slab la puternic înclinaţi, în funcţie de care s-au dezvoltat
eroziuni de suprafaţă sau de adâncime. Pârâurile intermitente și semipermanente curg consecvent cu structura geologică până aproape
de localitatea Fântânele, unde încep să cotească spre sud, pentru a se îndrepta spre Dunăre. Valea Desnăţuiului este principala şi cea
mai evoluată vale din regiune. Iniţial are o direcție de curgere NV-SE, pentru ca în apropierea ieşirii din Câmpia Inaltă a Bălăciţei
(Fântânele), să se dirijeze spre sud. Bazinul hidrografic Desnăţui drenează o importantă suprafaţă din dealurile piemontane joase și
Câmpia Înaltă a Bălăciţei, fiind afluentul cel mai mare al Dunării la vest de Jiu; lungimea râului Desnăţui este de 53 km, având o
altitudine medie de 168 m, întregul bazin hidrografic totalizând 325 km². Bazinul Desnăţuiului îşi adună apele din puţine izvoare,
principala sursă de alimentare a apelor de suprafaţă fiind precipitaţiile atmosferice. Lunca râului Desnăţui se întinde de la Carpen,
fiind destul de largă şi meandrată, ajunge până la aproape 150 m lăţime la Cleanov şi Suharu, iar la sud-est de această localitate la o
lăţime de 220 – 420 m. Orientarea generală a bazinului este NV-SE, având zona de izvoare ale Desnăţuiului în Câmpul Înalt al
Bălăciţei, iar confluența în complexul de bălţi dunărene Cârna-Bistreţ. În bazinul râului Desnăţui, în amonte de localitatea Radovan se
află Lacul de Acumulare Fântânele, la confluența acestuia cu pârâul Terpeziţa, lacul fiind creat în primul rând pentru combaterea
inundaţiilor provocate la viituri de Desnăţui. Lacul Fântânele, cel mai mare din Piemontul Bălăciţei, afluent pe râul Desnăţui, se
alimentează din acest râu şi principalul lui afluent, Terpeziţa.
Figura 6. Procesele geomorfologice ce afectează versanţii lacului de acumulare Fântânele
Pentru folosirea în bune condiţii a Acumulării Fântânele a fost necesară amenajarea unei îndiguiri a comunei Ciutura şi Vârvoru
de Jos, prin amplasarea unei staţii de pompare în spatele digurilor, pentru apărarea comunelor de inundații, fiind executat un dig pe
malul stâng al râului Desnăţui, în lungime de 2.630 m din materiale locale.
Figura 7. Lacul Fântânele (foto original)
Cel mai important efect al barării râului este izolarea sectorului de râu din amonte de cel din aval, împărţindu-se ecosistemul în
două zone cu caracteristici de biotop diferite şi rupând brusc legătura dintre biocenozele existente. Pentru folosirea acestei acumulări
pentru piscicultură nu s-au executat lucrări suplimentare de amenajare piscicolă, considerându-se că în limitele condiţiilor de nivel
create de lucrările pentru folosinţele din agricultură, lacul poate asigura o producţie de peşte anual, numai printr-o exploatare
extensivã. In Acumularea Fântânele, cu folosinţă pentru agricultură, s-a prevăzut să se reţină anual, înainte de începerea sezonului de
irigaţii, un volum brut maxim de 11 milioane mc de apă pentru a se asigura irigarea unei suprafeţe de circa 2.400 ha în aval de baraj.
Volumul de apă necesar pentru irigaţii se va acumula peste volumul mort între nivelele 90,10 m şi 94,80 m, reţinându-se continuu
debitele afluente în acumulare, astfel încât la începutul sezonului de irigaţii lacul să atingă nivelul maxim de exploatare de 94,80 m. La
nivelul maxim de exploatare, suprafaţa lacului este de 325 ha. In condiţiile create de lucrările pentru agricultură, lacul Fântânele este
şi o importantă folosinţă piscicolă ce poate asigura anual o producţie de circa 120 tone de peşte numai printr-o exploatare extensivă.
Se va utiliza pentru folosinţă piscicolă volumul de apă de circa 11 milioane mc acumulat pentru irigaţii, inclusiv volumul mort al
barajului de 2 milioane mc pe o perioadă de timp de 15-20 ani. Se estimeazã că după circa 50 de ani de utilizare, volumul mort al
barajului va fi ocupat de aluviunile transportate de apele râului Desnăţui, această acumulare fiind un mijloc prin care se elimină sau se
diminuează viiturile extraordinare înregistrate pe acest râu, prin atenuarea sau reţinerea debitelor naturale în acumulare.
Aspecte pedologice
Solurile având materialul parental leossoid, sunt reprezentate în principal de soluri brun-roşcate şi brune, tipice sau în diverse
grade de podzolire, datorate excesului de umiditate cauzat de drenajul natural. În luncă sunt prezente soluri aluviale şi coluviale.
2.3. Mediul biotic
2.3.1. Habitate și ecosisteme de pe teritoriul ariei protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
Habitatele caracteristice râurilor Desnăţui şi Terpeziţa, sunt:
1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; NATURA 2000: 1530*Pannonic salt steppes and salt
marshes EMERALD: 15.A Continental salt steppes and salt marshes CORINE: – PAL.HAB: 15.A114 East Pannonic Petrosimonia-
Artemisia salt steppes EUNIS: E6.2212 Western Pontic Artemisia-Festuca steppes, R1530 Pajiști ponto-panonice de Festuca
pseudovina, Peucedanum officinale și
Artemisia santonicum ssp. patens (Habitatele din România). Asociaþii vegetale: Peucedano-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927)
Pop 1968, Artemisio santonici – Festucetum pseudovinae (Magyar 192) Soó (1933) 1945.
3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea NATURA
2000:3130 Oligotrophic to mesotrophic standing waters with vegetation of the Littorelletea uniflorae and/or Isoeto-Nanojuncetea
PAL.HAB: 22.32. Euro-Siberian dwarf annual amphibians swards EUNIS: C3.51 Euro-Siberian dwarf annual amphibians swards
Asociații vegetale: Cyperetum flavescenti Koch ex Aichinger 1933, Juncetum bufonii Felföld 1942, Cypero – Limoselletum Kornek
1960., R2211 Comunități danubiene cu Cyperus fuscus și C. flavescens – HABITATELE ROMÂNIEI. Vegetația anuală ocupă repede
terenurile eliberate de apă. Speciile cele mai fidele sunt: Gypsophila muralis, Radiola linoides, Centaurium pulchellum,Juncus
bufonius, Ranunculus lateriflorus,Eleocharis carniolica, Isolepis supina,Lindernia procumbens, Pulicaria vulgaris, Heleochloa
alopecuroides, Elatine alsinastrum,Peplis portula. În marea lor majoritate, speciile sunt plante anuale și realizeazã un singur
strat.Vegetaţia palustră şi acvatică reprezintă habitate caracteristice cuibăritului pentru multe specii de păsări de apă.
6260* - Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri PAL.HAB: 5.A2212 Sarmatic Petrosimonia salt steppes EUNIS: E6.2213
Petrosimonia – Artemisia salt steppes Asociaþii vegetale: Artemisio – Petrosimonietum triandrae Soó 1927; În cadrul fitocenozelor se
întâlnesc puține specii, toate halofile. Specia dominantă, Petrosimonia triandra, realizează etajul superior, înalt de circa 35 cm,
împreunã cu: Artemisia santonicum,Puccinellia distans, Limonium gmelini, Atriplex littoralis, Bassia sedoides. Etajul inferior este mai
slab reprezentat, fiind alcătuit din taxonii: Halimione verrucifera, Lepidium ruderale, Spergularia maritima, Myosurus
minimus.Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Petrosimonia triandra, Artemisia santonicum. Specii caracteristice: Petrosimonia
triandra, Artemisia santonicum. Alte specii importante: Suaeda maritima, Salicornia europaea, Salsola soda, Atriplex littoralis,
Spergularia maritima, Puccinellia limosa, Bassia sedoides, Halimione verrucifera,H. pedunculata, Camphorosma annua,Aeluropus
littoralis, Puccinellia distans,Atriplex littoralis, Limonium gmelini, Scorzonera cana, Juncus gerardi, Artemisia asutriaca,Atriplex
tatarica, Lepidium ruderale,Poa bulbosa.
6440 - Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii; (Directiva Habitate; Natura 2000; Anexa 2 din OUG 57/2007),
asociaţii întâlnite Alopecureto - Festucetum pratensis, Poaetum pratensis, Trifolio (repenti)-Lolietum perennis, cu vegetaţie higrofilă,
mezohigrofilă şi mezofilă din lungul văii.
6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis). NATURA 2000: 6510 Lowland hay meadows
Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) EMERALD: 37.2 Eutrophic humid CORINE: –, PAL.HAB: 37.263 Danubio-Pannonic
riverine and humid meadows EUNIS: E2.251 Ponto-Pannonic mesophille hay. Asociații vegetale: Poetum pratensis Răv., Căzac. et
Turenschi 1956, Ranunculo repentis – Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933, Agrostideto-Festucetum pratensis Soó 1949.Speciile
dominante realizeazã etajul superior al vegetației care atinge înălțimea de 35–40(45) cm, dintre care mai reprezentative sunt: Poa
pratensis, Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Juncus
effusus,Trifolium pratense. Etajul inferior este bine reprezentat de speciile: Lotus corniculatus,Trifolium repens, Ranunculus repens,
R.acris, Carex hirta, Lysimachia nummularia,Potentilla reptans, Galium palustre. Compoziție floristică: Specii edificatoare: Poa
pratensis, Festuca pratensis. Specii caracteristice: Festuca pratensis, Alopecurus pratensis, Poa pratensis. Alte specii importante: Poa
palustris, Galium palustre, Juncus effusus, Holcus lanatus, Agrostis capillaris, Briza media, Taraxacum officinale, Leucanthemum
vulgare, Stellaria graminea.
92A0 – Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. HABITAT ROMÂNIA: Păduri danubiene de salcie albă . (Salix alba) cu Rubus
caesius R4407. NATURA 2000: 92A0 Salix alba and Populus alba galleries. EMERALD: !4466 Ponto – Sarmatic mixed poplar
riverine forest. CORINE: -. PALAEARCTIC: 44162 Pontic willow galleries. EUNIS: G1.1142 Ponto - sarmatic steppe willow
galleries. Asociații vegetale: Salicetum albae – fragilis, Issler 1926 em. Soó 1957.Habitatul este specific vegetaţiei lemnoase,
reprezentată de zăvoaie de sălcii şi plopi situate pe malul râului, speciile principale de plante fiind: Populus alba - plop alb; Salix
cinerea – zălog; Salix triandra – salcie, Salix alba, Salix fragilis.
Descrierea habitatelor din teritoriul Rezervației Naturale “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ s-a făcut pe
baza corespondenţei cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru Natura 2000, Emerald, Corine,
Palaearctic Habitats, Eunis, conform Anexei II a OUG 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a directivei internaţionale „Directiva Habitate”
92/43/EEC, cât şi prin utilizarea manualului „Habitatele din România” şi modificările conform amendamentelor propuse de România
şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) – 2006 de Nicolae Doniţă, Aurel Popescu et.al., Editura Tehnică Silvică precum şi a
Manualului de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 din România – 2008.
În concluzie, se poate aprecia că la nivelul ariei protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“, prezența
habitatelor amintite pot constitui factori favorabili pentru conservarea biodiversității în zonă, vegetația palustră şi acvatică
reprezentând, de fapt, habitate caracteristice cuibăritului pentru multe specii de păsări de apă.
2.3.2. Speciile de floră şi faună de pe teritoriul ariei protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
Flora şi fauna din aria protejată luată în studiu este specifică zonelor umede cu apă dulce. Varietatea şi abundenţa florei şi
faunei este favorizată de prezenţa din abundenţă a apei.
Flora este reprezentată atât de vegetaţia lemnoasă cât şi de cea ierboasă. Flora lemnoasă se găseşte în special pe malurile
râurilor, iar flora ierboasă este reprezentată de speciile acvatice. Vegetaţia lemnoasă este reprezentată de zăvoaie de sălcii şi plopi
situate pe malul râului, speciile principale de plante fiind: Populus alba - plop alb; Salix cinerea – zălog; Salix triandra – salcie, Salix
alba, Salix fragilis. Habitatele corespunzătoare: 92A0 – Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. Vegetaţia palustră este edificată de o
serie de specii ca: Phragmatis communis - stuf, trestie; Thelypteris palustris– ferigă, Iris pseudacorus - stânjenei galbeni, Taraxacum
palustre – păpădie, Typha angustifolia – papură, T. latifolia, Lytrum salicaria – răchiţan; Galega officinalis – ciumărea, Lysimachia
numullaria – drete, etc.;
Vegetaţia acvatică este reprezentată de specii precum: Nuphar luteum - nufăr galben, Polygonum amphibium – sălcuţă, Salvinia
natans (peştişoară), Azolla filiculoides, Utricularia minor - otrăţel de baltă, Sagittaria sagittifolia (l) - săgeata apei, Lemna trisulca –
lintiţa, etc. Vegetaţia palustră şi acvatică reprezintă habitate caracteristice cuibăritului pentru multe specii de păsări de apă. Studii
privind vegetaţia din zona Desnăţui au fost efectuate doar de profesorul Cârţu (1970-1979), în cadrul Universității din Craiova.
Fauna vizată de proiect este reprezentată de numeroase specii cuprinse în toate clasele de vertebrate, interes național și
comunitar prezentând următoarele specii vizate de proiect, unele aflate în anexele OUG 57/2007, astfel:
Mamifere: Myotis myotis – Liliacul cu urechi mari (A3), Neomys anomalus milleri - Chițcan de apă (A, 4B)
Păsări: Ciconia ciconia (A3), Bubo bubo – Buha (A3), Circus aeruginosus – Erete de stuf (A3), Dendrocopos syriacus -
Ciocănitoare (pestriță) de grădină (A3);
Reptile: Emys orbicularis - Ţestoasă de baltă (A3, A 4A), Testudo hermanni - Broasca ţestoasă din Oltenia (A3, A 4A), Natrix
tessellata - Şarpele de baltă (A4A), Lacerta viridis – Guşterul (A 4A)
Amfibieni: Hyla arborea – Brotăcel (A 4A), Bombina bombina - Buhaiul cu burta roșie (A3), Rana esculenta - Broasca verde
(A5A), Bufo viridis - Broasca râioasă verde (A4A), Bufo bufo - Broasca râioasă brună (A4B).
Pești: Misgurnis fossilis- Țipar (3), Umbra krameri - Țigănuș (3), Gobio kessleri- Guvid de baltă (3)
Nevertebrate: Parnassius apollo-Fluturele lui Apollo (4A)
În cadrul sitului “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ au fost identificate 4 specii avifaunistice, protejate prin
legi românești şi comunitare, precum și alte populaţii durabile de specii animale respectiv: 2 specii de mamifere, 4 specii de reptile, 5
specii de amfibieni 3 specii de pești și o specie de nevertebrate.
Speciile de faună protejate la nivel național și european identificate in situl “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“ prezintă următoarea încadrare în Cod Natura 2000, Lista Roșie globală IUCN, OUG 57/2007 – Anexe, și stare de
conservare, prezentate în tabelul de mai jos, respectiv Tabelul 1. Starea de conservare a speciilor luate în studiu în Aria
Protejată Naturală “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“.
Nr
crt
Specie
Denumire
populară
Cod
Natura
2000
Legislație
Lista roșie
globală UICN
OUG
57/2007 -
Anexa
Statut de conservare
în Aria Protejată
Naturală “Râurile
Desnăţui şi
Terpeziţa amonte de
Fântânele“
PĂSĂRI - “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
1 Ciconia ciconia Barza albă A031 Directiva Păsări
Anexa 1,
OUG 57/2007,
Berna, Bonn
LC (Least
Concern)
3A Vulnerabilă
2 Circus
aeruginosus
Erete de stuf A081 Directiva Păsări
Anexa 1, Berna,
Bonn, OUG
57/2007, Legea
69/1994
LC (Least
Concern)
3A Critic periclitată
3 Bubo bubo Buha A215 Directiva Păsări
Anexa 1, Berna,
Bonn, Legea
69/94, OUG
57/2007
LC (Least
Concern)
3A Vulnerabilă
4. Dendrocopos
syriacus
Ciocănitoare pestriţă de grădină
A429 Directiva Păsări
Anexa 1, Bonn,
Berna
LC (Least
Concern)
3A Vulnerabilă
MAMIFERE - “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
1 Myotis myotis Liliac comun 1324 OUG 57/2007,
Berna, Legea
13/1993 Anexa
2, EUROBATS,
Legea 90/2000,
LC (Least
Concern)
3A Periclitată
2 Neomys anomalus
milleri
Chițcan de apă 2595 OUG 57/2007,
Berna
LC (Least
Concern)
A, 4B Periclitată
REPTILE- “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
1 Emys orbicularis Broască țestoasă de
apă
1220 OUG57/2007,
Berna,
Directiva
Habitate, Legea
13/1993
NT (Near
threatened)
3, 4A Vulnerabilă
2 Testudo
hermanni
Broasca lui
Herman
1217 OUG57/2007,
Berna,
Directiva
Habitate, Legea
13/1993
NT (Near
threatened)
3, 4A Pericilitată
3 Natrix tessellata Șarpele de apă 1292 OUG57/2007,
Berna,
Directiva
Habitate, Legea
13/1993
LC (Least
Concern)
3, 4A Aproape amenințată
4 Lacerta viridis Gușter 1261 OUG57/2007,
Berna,
Directiva
Habitate, Legea
13/1993
LC (Least
Concern)
4A Relativ comună
AMFIBIENI - “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
1 Hyla arborea Brotăcel OUG57/2007,
Berna, Directiva
habitate
LC (Least
Concern)
4A Vulnerabilă
2 Bombina
bombina
Buhaiul cu burtă
roșie
OUG57/2007,
Berna, Directiva
habitate
LC (Least
Concern)
3, 4A Aproape amenințată
3 Rana esculenta Broasca verde OUG57/2007,
Berna, Directiva
habitate
LC (Least
Concern)
5A Strict protejată
4 Bufo viridis Broasca râioasă
verde
OUG57/2007,
Berna, Directiva
habitate
LC (Least
Concern)
4A Aproape amenințată
5 Bufo bufo Broasca râioasă
brună
OUG57/2007,
Berna, Directiva
habitate
LC (Least
Concern)
4A Aproape amenințată
PEȘTI - “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
1 Misgurnis fossilis Țipar 1145 OUG57/2007,
Berna
LC (Least
Concern)
3 Specie în declin
2 Umbra krameri Țigănuș 2011 OUG57/2007,
Berna
VU
(vulnerable)
3 Vulnerabil
3 Gobio kessleri Guvid de baltă 2511 OUG57/2007,
Berna
LC (Least
Concern)
3 Specie în declin
NEVERTEBRATE -- “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
1 Parnassius
apollo
Fluturele lui Apollo Directiva
Habitate, Anexa
2,
OUG57/2007,
Berna, Lista
CITES
VU
(vulnerable)
4A Vulnerabil
2.4. Aspecte socio-economice, istorice, culturale,
meşteşuguri şi tradiţii
Obiceiurile vechi păstrate cu sfinţenie, liniştea locului,
simplitatea oamenilor şi ospitalitatea lor, frumuseţea peisajului,
locurile încărcate de istorie sunt numai câteva dintre aspectele
care te fac să crezi că ai păşit pe „o gură de rai“ în momentul
în care ajungi în judeţul Dolj, pe raza localităţilor Vîrvorul de
Jos, Terpeziţa, Sălcuţa, Vela şi Carpen, la sud-vest de
Municipiul Craiova. Pe drumul judeţean Craiova – Pleniţa, cam
la 30 km vest de Craiova, pe valea pârâului cu acelaşi nume, se
află situată comuna Terpeziţa, localitate cu oameni harnici şi
iscusiţi. Renumită prin faptul că este singurul loc din Dolj unde
s-au construit şi se mai construiesc instrumente populare de
suflat: ocarina şi drâmba, Terpeziţa nu renunţă la tradiţii, dar
ţine pasul şi cu împlinirea cerinţelor actuale, absolut necesare.
Ca dovadă, în curând, localitatea va beneficia de apă şi
canalizare, de drumuri mai bune şi, de ce nu, ar putea deveni
un loc de vizitat pe harta turistică a judeţului Dolj, perspectivă
oferită de frumuseţea peisajului şi sit-ul arheologic de la
Pădurea Galbena, unde, din bătrâni, se spune că însuşi
împăratul Traian ar fi poposit şi ar fi întins o masă mare.
Meşter de ocarine la Terpezița
În Terpezița există un fost cadru didactic, meşterul din sat care
face ocarine de ani buni în atelierul său de acasă, meseria
moştenind-o de la tatăl său. Tatăl său i-a adus o ocarină de
undeva, pentru că îi plăcea să cânte, a scăpat-o pe jos şi, fiind
din ceramică, s-a spar și tatăl a încercat să o reconstruiască tot
din ceramică. Mai întâi, a prelucrat-o manual, apoi a făcut o
matriţă, ulterior, începând să facă ocarine la Terpezița, cu care
meșterul participă la târguri naţionale şi internaţionale.
Artizanul vinde ocarinele cu preţuri între 10 şi 25 de lei, în
funcţie de mărime, iar în Germania, un astfel de instrument
tradiţional costă între cinci şi zece euro. Meşterul produce doar
la comandă, având o dezamăgire că, din păcate, nu prea se mai
implică tinerii să producă ocarine, considerând că este o
meserie în care “te cam murdăreşti pe mâini“. Acesta face
ocarine din huma colectată din satul amintit, pe care o
prelucrează asemănător olarilor care fac lut, până se obţine o
pastă care are consistența plastilinei. Aceasta se pune în matriţă
şi, astfel, se obţin cele două părţi componente. În zona numită
de localnici Puica există un fel de humă din care se fac
ocarinele.
În cadrul uneia dintre cele mai cunoscute formaţii de artişti din
Dolj, Ansamblul “Oltenaşii”, înfiinţat în noiembrie 2008,
activează în prezent 28 de copii. Aceştia nu numai că sunt
dansatori premiaţi la mai multe concursuri din ţară, dar duc mai
departe şi o tradiţie unică în judeţ: învaţă să meşterească şi să
cânte la ocarină.
O dată pe săptămână, un instructor vine la Căminul Cultural
pentru repetiţii cu copiii – unde poate fi vizitată şi o expoziţie
de tradiţii populare specifice zonei.
Viaţă de oier: între transhumanţă şi grijile zilnice
În Terpeziţa, există peste 1.000 de hectare de păşuni şi fâneţe.
La o astfel de suprafaţă de păşuni, s-a dezvoltat şi activitatea de
creştere a animalelor. În comună există patru - cinci ciobani,
fiecare îngrijind câte 200 - 300 de oi şi capre. Prin nămolul în
care piciorul intră până la gleznă în perioada ploilor, se poate
ajunge destul de greu aproape de o stână, la care partea ciudată
este o rulotă, despre care se spune că este mutată vara pe
culmile dealului, unde zăboveşte ciobanul cu turma sa,
realizându-se un fel de transhumanţă, dar în variantă
oltenească.
Administraţie, gospodărire, investiţii
Cu o populaţie stabilă de circa 2.000 de persoane, comuna
Terpeziţa, situată la 27 de kilometri de Craiova, este compusă
din cinci sate: Terpeziţa, Căruia, Căciulatu, Floran şi Lazu.
Localităţii încă îi lipseşte apa curentă şi canalizarea, dar există
proiecte de acest gen, ca și altele, cum ar fi parc de panouri
fotovoltaice pe o suprafaţă de un hectar, realizarea unui parc de
panouri fotovoltaice care va ajuta să nu se mai plătească
curentul pentru iluminatul public stradal, nici iluminatul la
şcoli, primărie, dispensar. Străzile înguste şi uliţele şerpuite ce
urcă pe dealuri au fost pavate cu pietriş şi nisip. În prezent
populaţia este foarte îmbătrânită, media de vârstă în comună
fiind de 65 de ani. În centrul Terpeziţei s-a înfiinţat o piaţă
agroalimentară, deschisă o dată pe săptămână, a cărei extindere
ar permite creșterea veniturilor localnicilor din zonă.
O comună plină de istorie
În satul Lazu al Terpeziței s-ar afla aşa-numita „Brazdă a lui
Traian“, un fel de şanţ care datează de pe vremea romanilor.
Legenda spune că pe vremea când Traian a cucerit Dacia, a
poposit pe meleagurile doljene, iar din dreptul satului Lazu şi
până în Dobrogea i s-a croit un drum prin pădurile ce sălăşluiau
în ţară. Şanţul are șase metri lăţime, patru metri adâncime şi se
întinde pe o distanţă de 20 de kilometri pe teritoriul Doljului,
apoi până în Dobrogea, la Adamclisi. A fost descoperit în 1870
şi există şi documente în acest sens. Tot pe teritoriul comunei
se găseşte un sit arheologic, denumit «La mese», ce datează tot
de pe vremea lui Traian şi are o suprafaţă de 6.369 de metri.
După cucerirea Daciei, Traian s-a oprit aici şi în acest loc ar fi
servit masa, cu toate trupele sale“. Legenda mai spune că în
comună a avut moşie Mihai Viteazul. Se spune că, la 1600, toţi
oamenii din sat au plecat la luptă în sprijinul lui Mihai Viteazul
şi nu s-a mai întors nici unul.
Satul Căruia, locul cu aer pur
În satul Căruia, ce face parte din comuna Terpeziţa, există o
zonă ozonificată, undeva lângă pădure, unde se spune că aerul
este pur şi nepoluat. Legenda despre locul cu pricina spune că,
în timpul celui de-al doilea război mondial, oamenii din zonă
s-au refugiat la Căruia şi nu au fost găsiţi de trupele germane.
Obiective turistice
Principalul obiectiv turistic este lacul Fântânele, un lac natural
ce se întinde pe 360 hectare, situat la 3 km nord de localitate.
În prezent este folosit pentru pescuit, însă în trecut a existat un
proiect de a crea o stațiune de agrement, cu case de vacanță,
plaje, pistă pentru sporturi nautice, abandonat însă.
Pensiune Turistică pe lacul Fântânele
Singura unitate de cazare este Pensiunea Turistică Fântânele,
situată pe malul lacului omonim. Este cotată la 4 margarete și
dispune de camere de dormit, restaurant, bar, terasă și ponton
pe malul lacului. Principala ocupație a localnicilor rămâne
agricultura și creșterea animalelor. Pe vremuri, localitatea era
celebră pentru căpșunile cultivate aici. Tradiția s-a pierdut însă,
doar cîțiva localnici continuând să cultive căpșuni.
Comuna Sălcuţa este aşezată în partea de miazăzi a râului
Desnăţui, iar partea de nord este predominată de dealul
însemnat Râpa Roșie, pe unde trece drumul judeţean DJ 552
Craiova - Cetate, iar în partea de sud-nord ocolit de Vâlcelele
"Putinelul mic și Putinelul mare".
Comuna este străbătută de şoseaua Plopşor-Craiova, prin
mijlocul satului curgând pârâul "Valea Satului". În lungime
măsoară 2 km, având două linii principale: Faţa şi Dosul.
Distanţa faţă de Craiova este de 37 Km, faţă de oraşul Calafat
45 Km şi doar 25 Km faţă de Băileşti unde se află şi cea mai
apropiată gară. Activitățile specifice zonei sunt reprezentate
de Agricultură și Morărit. Obiectivele turistice din zonă sunt:
4 biserici ortodoxe în satul Sălcuţa cu hramul Sf. Dumitru, în
satul Plopşor cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, în
satul Tencănău cu hramul Sf. Dumitru şi în satul Mârza cu
hramul Sfinţii Petru şi Pavel Piscul Cornişorului, la 25 km de
Biserica Plopşor Toporaşul, satul Plopşor. Ca evenimente
locale, există un Târg în fiecare duminică în satul Plopşor.
Facilitățile oferite investitorilor constau în terenuri pentru
împădurire şi pentru construirea de obiective economice şi
turistice.
2.5. Referinţe şi bibliografie
- Bandrabur, T., Feru M., Opran, C., (1963), Cercetãri
geologice şi hidrologice in regiunea dunãreanã dintre Jiu şi
Călmăţui, studii tehnico-economice, seria E, nr 6, Bucureşti.
- Boengiu, S., (2008), Piemontul Bălăciţei – studiu de
geografie, Editura Universitaria, Craiova.
- Brezeanu, Ghe.,Simion-Gruiţa, A., (2002), Limnologie
generalã, Editura AGA, Bucureşti.
- CIUINEL Andreea Marinela - EFECTELE ACUMULĂRİİ
FÂNTÂNELE ASUPRA DİNAMİCİİ RELİEFULUİ Şİ A
ALBİEİ MİNORE A RÂULUI DESNĂŢUİ, Universitatea din
Craiova, Facultatea de Geografie
- Constantin, S., (2004), Râurile din Oltenia * Fenomene
Hidrologice de risc excepţional, Editura Sitech, Craiova.
- Coteţ, P., (1957), Câmpia Olteniei, Editura Ştiinţificã,
Bucureşti.
- Gâştescu, P., (1971), Lacurile din România - limnologie
regională, Edit. Academiei, Bucureşti.
- Giurma, I., (1997), Colmatarea lacurilor de acumulare,
H.G.A., Bucureşti.
-Ichim, I., Bãtucã, D., (1989), Rãdoane M., Duma D –
Morfologia şi dinamica albiilor de râuri, Editura Tehnicã,
Bucureşti.
- Ichim, I., Rãdoane, M., (1986), Efectele barajelor in
dinamica reliefului, Editura Academiei Republicii Socialiste
Romania, Bucuresti.
- Pleniceanu, V., (2003), Lacuri si zone umede, Editura
Universitaria Craiova.
- Stroe, R., (2003), Piemontul Bălăciţei.Studiu geomorfologic,
Editura MondoRO.
- CÎRŢU D. 1970. Aspecte din vegetaţia ierboasă de luncă şi
locuri depresionare dintre Craiova-Desnăţui-Dunăre. St.
Cercet., OMN Craiova. 99-108
- CÎRŢU D. 1972. Vegetaţia lemnoasă dintre Jiu-Desnăţui-
Craiova şi Dunăre. St. Cercet. OMN Gorj: 213-222, Tg. Jiu
- CÎRŢU D. 1972. Vegetaţia ruderală de pajişti, căi de
comunicaţie şi terenuri bătătorite din interfluviul Jiu-Desnăţui.
St. Cercet. OMN Gorj: 223-228, Tg. Jiu
- CÎRŢU D. 1979. Studiul geobotanic şi agroproductiv al
pajiştilor naturale dintre Jiu-Desnăţui-Craiova şi Dunăre, jud.
Dolj. Rezumatul Tezei de Doctorat, Instit. Agronomic din
Timişoara Fac. de Agronomie
- Doniţa N. et al. 1992. Vegetatia Romaniei. Bucuresti: Edit.
Tehnica Agricola, 407 pp.
- Doniţa N., Aurel Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu,
Simona Mihăilescu, Iovu-Adrian Biriş 2005. Habitatele din
România. Edit. Tehnică Silvică Bucureşti, 496 pp.
- Doniţa N., Aurel Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu,
Simona Mihăilescu, Iovu-Adrian Biriş 2006. Habitatele din
România. Modificări conform amendamentelor propuse de
România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC). Edit.
Tehnică Silvică Bucureşti. 95 pp.
- Moroșanu Gabriela, 2012, Valea Rea și Râpa Roșie
Oltenească, Grrenly, Revista ta de mediu
- Panea, N., Antropologie a tradiţiilor: tradiţia populară şi
mecanismele de reglare a mentalităţii, Ed.Omniscop, Craiova,
1995.
- Păun M. 1966. Imprejurimile orasului Craiova, important
centru floristic si de vegetatie. Ocrot. Nat. 10(2): 205-212.
- Păun M., Popescu Gh., Cârţu D., Cârţu Mariana 1970. Flora
Olteniae Exsiccata, Centuria VIII. Plantae Vasculares VI. A
Horto Botanico Universitatis Craiovensis.
- Păun M. & Maloş C. 1971. Importanta rezervatiilor botanice
in studierea covorului vegetal si a landsaftului din Oltenia. St.
si Cercet. COMN Craiova: 23-35.
- Popescu Gh., Costache I., Răduţoiu D., Gămăneci Gh. 2001.
Flora pajistilor din nordul Olteniei (Cap. 3); Vegetatia
pajistilor (Cap. 4) 63-216 pp. In I. IONESCU (ed.). Pajistile
permanente din nordul Olteniei. Craiova: Edit. Universitaria.
- Popescu, M. et al., 1995, Monumente și rezervații ale naturii,
obiective istorice și turistice din Oltenia, Editura Didactică și
Pedagogică, București
- Rothmaler W. 1994. Excursionsfiora von Deutschland-Band
48 Anflage, Jena-Stuttgart: Gustav Fischer Verlag. 811 pp.
Savulescu T. et al. (Edit.)- 1952-1976. Flora R.P.R - R.S.R. -
vol. I-XIII Bucureşti: Edit. Acad. Romane.
Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, Publicat în Monitorul Oficial al
României, din 12 aprilie 2000
3. Evaluarea stării actuale de conservare
3.1. Evaluare pentru biodiversitate şi habitate
Situl “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“, ca rezervație naturală de tip acvatic, ca importanță
la nivel local, regional, naţional și internaţional este prezentat
din punct de vedere al stării actuale de conservare a speciilor
de faună, necesitând continuarea acestor studii, cele ulterioare
devenind însă absolut necesare, pentru o evaluare cât mai
frecventă, cu o periodicitate impusă de viitorul custode al ariei,
impunând aplicarea de programe de evaluare a stării de
conservare a habitatelor și a biodiversității.
În aria naturală protejată “Râurile Desnăţui şi
Terpeziţa amonte de Fântânele“, starea de conservare a
biodiversității a fost stabilită pe baza criteriilor de evaluare a
sitului pentru anumite specii din anexa II, respectiv:
Populaţie: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente
din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional.
Acest criteriu are ca scop evaluarea mărimii relative sau
densităţii relative a populaţiei în sit, comparativ cu cea la nivel
naţional. Se folosește un model progresiv ca cel de mai jos:
- A: 100 ≥ p > 15%
- B: 15 ≥ p > 2%
- C: 2 ≥ p > 0%
- D: populaţie nesemnificativă. Conservare: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care
sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de
refacere. Acest criteriu cuprinde două sub-criterii:
1. gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt
importante pentru specie:
- I: elemente în stare excelentă;
- II: elemente bine conservate;
- III: elemente în stare medie sau parţial degradată.
2. posibilităţile de refacere.
- I: refacere uşoară;
- II: refacere posibilă cu efort mediu;
- III: refacere dificilă sau imposibilă. Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele două sub-criterii:
- A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i
I), indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere,
- B: conservare bună = elemente bine conservate b (i II),
indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere =
elemente în stare medie sau parţial degradată (i III) şi
uşor de refăcut (ii I),
- C: conservare medie sau redusă = toate celelalte
combinaţii.
Izolare: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de
aria de răspândire normală a speciei:
- A: populaţie (aproape) izolată,
- B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie,
- C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.
Global: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea
speciei respective:
- A: valoare excelentă
- B: valoare bună, - C: valoare considerabilă
Starea de conservare a unei specii nu este influenţată în
mod direct de mărimea efectivelor populaţionale, ci de gradul
de expunere a speciei sau a habitatelor speciei la factorii de
risc. Specia este însă cu atât mai vulnerabilă cu cât efectivele
sale populaţionale sunt mai mici.
Cu cât vulnerabilitatea speciei este mai mare, cu atât
măsurile active de management care se impun sunt mai
ample.
Derularea prezentului proiect, cu titlul Managementul
si protectia biodiversității în ariile naturale protejate “Valea
Rea – Radovan” și “Râurile Desnățui și Terpezița amonte de
Fântânele” proiect co-finanțat de PROGRAMUL
OPERAŢIONAL SECTORIAL “MEDIU”, Axa Prioritară 4 -
Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea
infrastructurii şi a planurilor de management pentru
protejarea biodiversăţii şi reţelei Natura 2000 răspunde, de
fapt, recomandărilor Strategiei UE privind biodiversitatea,
respectiv recomandarea de a lua măsuri pentru a identifica şi
implementa acţiunile prioritare pentru atingerea obiectivului de
a opri pierderea biodiversităţii până în 2010 şi după acest an.
În conformitate cu prevederile Directivelor Uniunii
Europene privind Păsările şi Habitatele trebuiesc pregătite şi
realizate măsuri relevante de protecţie pentru speciile şi
habitatele de importanţă comunitară şi aplicarea unor măsuri
specifice de conservare în vederea asigurării stării de
conservare favorabilă a acestora. Diminuarea suprafeţelor
habitatelor unor specii duce la o stare de conservare
nefavorabilă, influenţată direct de unele activităţi, care, deşi
tradiţionale, nu se desfăşoară întotdeauna în zone în care să nu
influenţeze sau să nu afecteze speciile protejate.
În tabelul următor se prezintă starea de conservare la
momentul studiului efectuat în perioada 2012-2013, precum și
măsurile propuse pentru restabilirea stării favorabile la speciile
aflate în pericol, urmare a manifestării acțiunii unor factori de
risc/amenințări.
Tabelul 2. Starea actuală de conservare a speciilor de importanţă naţională/comunitară din Aria Naturală Protejată
“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
Specia Starea
actuală de
conservare
Factori de
risc/ameninţări
Propuneri de
stopare a ameninţărilor
Impactul factorilor de
risc pe termen scurt în
lipsa intervenţiilor de
management Păsări
- activități antropice;
- schimbarile climatice
(seceta din ultimii ani)
- lipsa unei delimitări
clare a zonei protejate
- stoparea distrugerii, degradării
şi fragmentării habitatului, prin
poluare (cu pesticide,
îngrăşăminte chimice şi ape
fecaloid-menajere), prin
îndiguiri, drenări, captări și
- degradarea şi fragmentarea
habitatelor umede
- diminuarea efectivelor
populaţionale;
- restrângerea ariei de răspândire
Ciconia ciconia B
Bubo bubo B
Circus
aeruginosus
C
Dendrocopos A
syriacus faţă de zonele de pășunat
și zonele de agrement;
- posibile incendii
datorate arderii miriștilor
sau aprinderii de focuri
în zone neamenajate;
- ameninţări privind
dezvoltarea imobiliară
de la periferia zonei
protejate și a deversării
și depozitării
necontrolate a deșeurilor
menajere
desecări;
- curăţarea şi tăierea tufişurilor
şi a arboretului din imediata
vecinătate a habitatelor acvatice
trebuie restricţionată pe perioada
de iarnă până în prima parte a
lunii martie;
- evitarea fertilizării pajiștilor și
fânețelor, renunțarea la folosirea
de utilaje mecanizate mari
pentru cositul fânețelor.
- nterzicerea înlăturării copacilor
bătrâni sau tăierea de copaci din
zona protejată, fără acordul scris
al instituţiilor abilitate;
- interzicerea aprinderii focurilor
în interiorul zonei protejate şi în
locuri neamenajate;
- interzicerea păşunatului
animalelor domestice în
interiorul zonei protejate;
- implementarea unui
management al deșeurilor
a speciilor în zona protejată;
- scăderea vitalităţii indivizilor;
- schimbări în structura şi
compoziţia asociaţiilor vegetale.
Mamifere
Myotis myotis B
Neomys anomalus
milleri
B
Reptile
Lacerta viridis A
Testudo hermani C
Emys orbicularis C
Natrix tessellata C
Amfibieni
Bombina bombina B
Hyla arborea C
Rana esculenta B
Bufo viridis B
Bufo bufo B
Pești
Misgurnis fossilis C
Umbra krameri C
Gobio kessleri C
Nevertebrate
Parnassius apollo C
Evaluarea stării de conservare pentru speciile studiate s-a efectuat prin încadrare în următoarele categorii:
A – conservare excelentă
B – conservare bună
C – conservare medie sau redusă
În concluzie, în urma studiului efectuat, se poate aprecia că
în ceea ce privește presiunea actuală, factorii de amenințare
actuală și de viitor nu periclitează în măsură foarte mare starea
de conservare a biodiversității din zona studiată. Prin prezentul
proiect s-a constatat că biodiversitatea se află într-o stare
relativ stabilă de conservare, asigurând perspective favorabile
pentru speciile prezente pe teritoriul Ariei protejate.
În principal, factorii de risc/ameninţările sunt generate de
activități antropice derulate în proximitatea Ariei protejate,
reprezentate prin:
- Agricultură – generatoare de degradarea și
fragmentarea habitatelor favorabile speciile de faună,
dar și apariția poluării, urmare utilizării de îngrășăminte
chimice, a pesticidelor, erbicidelor sau a mecanizării
intensive, ca factor perturbator al populațiilor din arie.
- Distrugerea, arderea și tăierea vegetaţiei ierboase și
lemnoase, arderea miriștilor, folosirea tratamentelor
chimice în interiorul și în vecinătatea habitatelor
frecventate de speciile de faună, îndepărtarea copacilor
bătrâni, scorburoși, care pot reprezenta habitate
preferate de speciile prezente pe teritoriul Ariei;
A.
B.
C.
D.
E.
F.
Figura 8. Factori de amenințare în perimetrul ariei protejate
“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ (foto original)
- Pășunatul – este factor generator de fragmentare a
habitatelor favorabile, distrugere a speciilor rare şi a
plantelor ierboase care constituie fitocenozele
caracteristice habitatelor specifice; suprapășunatul,
subpășunatul și abandonul terenurilor pot duce la
scăderea semnificativă a favorabilității habitatelor sau
chiar la schimbarea lor cu altele inferioare pentru
biodiversitate. De asemenea, ca efecte negative conexe
pășunatului se pot menționa: incendierile, tăierea
arborilor izolați, afectarea malurilor de râuri,
impactul câinilor hoinari.
- Lipsa unui management al deșeurilor în perimetrul și
proximitatea Ariei protejate.
- Lucrările de regularizare a cursurilor de ape, desecări
sau drenări, coroborate cu efectul schimbărilor
climatice, simțit tot mai pregnant în ultimii ani, poate
duce la dispariția habitatelor reprezentate de pajiștile
umede și înlocuirea lor cu altele mai uscate.
- O alta problemă ce necesita măsuri concrete de
management este reprezentată de plantele invazive,
care, datorită, în plus, schimbărilor climatice, pot
deveni o mare amenințare în viitor, fiind introduse in
procesul de management a fânețelor și pășunilor, pe
cale naturală sau prin plantații în cazul speciilor de
interes forestier (cum este de exemplu Robinia).
O cauză a manifestării unor astfel de amenințări se poate
datora și lipsei de informare a populației localnice, care poate
genera, prin activitățile cotidiene o serie de factori perturbatori
pentru starea de conservare a biodiversității.
Se poate concluziona că problema majoră care constituie
o ameninţare pentru habitatele speiciilor de floră și faună o
reprezintă presiunea antropică și schimbările climatice.
3.2. Educaţie şi conştientizare publică
În cadrul Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi
Terpeziţa amonte de Fântânele“ sunt deja evidente acțiunile
ce vizează obiectivele educaţiei de mediu, pentru
conștientizare, învățare, mediatizare, în scopul menţinerii şi
îmbunătăţirii calităţii mediului,
Activităţile de educare şi conştientizare a factorilor
interesaţi din vecinătatea Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi
Terpeziţa amonte de Fântânele“ ce se derulează și urmează a
se derula pe teritoriul acesteia se bazează pe componenta
practică (în special acţiuni de ecologizare a ariei, de plantare),
îmbinând activitatea practică cu capacitatea de dezvoltarea a
cunoașterii și de formare a atitudinii prietenoase față și mediu
și componetele sale.
Pe teritoriul Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi
Terpeziţa amonte de Fântânele“ se pot de asemenea,
organiza, în cadrul acţiunilor de educare şi conştientizare și o
serie de evenimente complexe de educare şi conştientizare a
factorilor interesaţi, prin stabilirea unei sărbători locale,
desemnată ca Ziua Rezervației Naturale “Râurile Desnăţui şi
Terpeziţa amonte de Fântânele“.
3.3. Administrarea şi Managementul Efectiv şi
Durabilitatea Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi
Terpeziţa amonte de Fântânele“
Viitorul Custode al Ariei “Râurile Desnăţui şi
Terpeziţa amonte de Fântânele“ va trebui să îşi propună
aplicarea unui larg proces consultativ şi desfășurarea unei
activităţi decizionale cu caracter participativ - ca factor esenţial
în obţinerea adeziunii din partea tuturor celor implicaţi şi
concentrarea eforturilor în direcţia îndeplinirii obiectivelor
propuse, pe baza unei participări publice în cadrul
implementării planului, de la simpla informare la implicarea
activă în procesul de decizie şi chiar la ipoteza controlului
asupra managementului.
Pentru o astfel de perspectivă, Custodele Ariei Protejate
“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ va
avea drept obiectiv principal identificarea unor noi surse de
finanţare pentru susţinerea activităţilor ce vor fi incluse în
prezentul Plan de Management, acțiune extrem de importantă
pentru a asigura o bună administrare a Ariei Protejate,
contribuind implicit și la dezvoltarea rurală, prin modernizare,
atractivitate, diversificare economică, valorificare resurse
naturale, rentabilitate, creștere nivel de trai.
În momentul de față colectivitățile rurale locale nu
dezvoltă suficient activitățile ecoturistice. Din acest punct de
vedere, România fiind țara cu cel mai mare potențial turistic
din Europa, acest domeniu poate să reprezinte o importantă
sursă de venit atât pentru investiții cât și pentru bugetul țării.
Turismul rural se află încă în fază incipientă în zona abordată,
câteva dintre piedicile întâlnite fiind: lipsa infrastructurii
(drumurile în special) care să faciliteze accesul spre locurile
dorite; lipsa promovării; lipsa know-how-lui - știința de a oferi
unui turist o experiență care trece dincolo de cazare bună și
mâncare îmbelșugată.
Resursele turistice naturale
Aria Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“ nu poate atrage turistul prin spectaculozitatea
reliefului, constituit dintr-un relief jos ce are altitudini ce nu
depășesc 300 metrii, care prin morfologia lui a facilitat atât o
pedogeneză intensă cât și o umanizare asemănătoare, dar la
acesta se pot adăuga atracțiile istorice (vestigii, monumente,
biserici). Clima temperat-continentală, cu influențe
submediteraneene este favorabilă practicării turismului,
succesiunea anotimpurilor nefăcând altceva decât să dea o cu
totul altă față peisajelor. Componentele hidrografice creează în
unele locuri oaze de liniște, desfătare și purificare. Râurile
Terpezița și Desnățui ce străbat zona sporesc frumusețea
locurilor. Cursurile râurilor atrag turiști de orice vârstă în
special în sezonul de vară pentru odihnă ți pescuit. Deși
malurile, plajele și albiile râurilor ar putea fi amenajate, în zona
studiată sunt lipsite de amenajări, turismul aici practicându-se
temporar i neorganizat, având un numar redus de participanți.
La sfârsit de săptamână aici pot fi găsiți, pe lângă localnicii
dornici de pescuit, și turiști ce vor să scape de agitația orașului
și să găsească liniștea după care visează toată săptămâna.
Lacurile, puține la număr, sunt adevărate zone unde turistul, pe
lângă răcoarea apei se poate delecta și cu o partidă de pescuit,
dar și făcând o plimbare în natură (Râpa Roșie). Din toate
lacurile existente în Piemontul Bălăciței, doar unul singur este
folosit în scopuri turistice, și anume lacul de la Râpa Roție,
restul fiind lăsate în starea lor naturală. Pe unele dintre lacurile
piemontului pot fi organizate chiar și partide de vânătoare
(Lacul Fântânele). Vegetația reprezintă un alt element ce poate
atrage privirile turistului. Venit în piemont, turistul poate vedea
asociații vegetale sudice balcanice și mediteraneene, mici
pâlcuri de pădure de cer și gârniță (Quercus cerris si Quercus
frainetto), păduri de stejar pedunculat, păduri de gorun, precum
și pajiști stepizate. Pădurea joacă un rol important în turism, ea
fiind un mediu de relaxare și de recreere pentru turist,
generatoare de oxigen și oază de liniște. Fauna poate fi folosită
în general pentru un turism de vânătoare și pentru cel științific,
aici putând întâlni căprioare, porci mistreți, veverițe, dar și
lupul și vulpea. În zona de silvostepă, aproape de culturile
oamenilor îți fac apariția iepurii, hârciogii, popândăii, șoarecii
de câmp, șobolanul cenușiu, dihorul de stepă, prepelițele,
potârnichiile, fazanul, uliul. În lacurile din piemont, mai ales în
cele populate artificial, se pot pescui crapi, clean, mreană.
Resurse turistice antropice
Resursele turistice antropice pot deveni punct de atracție
turistic. Urmărind îndeaproape zona se poate aprecia că pe
lângă faptul că resursele antropice se află într-o stare avansată
de degradare, nici măcar indicatoare, hărți, panouri nu mai
există. Singurul mod, ca turist, să afli ce astfel de obiective
ascunde zona este acela de a întreba locuitorii câte ceva despre
istoria satului. Resursele turistice antropice cuprind vestigii
arheologice, monumente de cult, monumente comemorative,
muzee, monumente de arhitectură, așezările rurale și
arhitectura populară tradițională. Vestigii ale paleontoliticului
si neoliticului pot fi întâlnite la Verbița, Verbicioara și Sălcuța.
Neoliticul este reprezentat aici prin descoperirile de la
Verbicioara și Sălcuța, ultima localitate dând și numele unei
culturi prezente la sfârșitul mileniului IV-III î.e.n. Prezența
romană în teritoriu a lăsat urme pe arealul zonei studiate prin
castre, fortificații și așezări, zona oferind o listă întreagă de
monumente istorice aflate în evidența Institutului National al
Monumentelor Istorice:
- Brazda lui Novac de la Plopșor, construcție val
defensivă, sat Plopșor (comuna Sălcuța)
- Așezarea de la Verbița- "Eleșteu", la 3km SV de
biserică, locuire civilă, sat Sopot, com. Verbița, neolitic, epoca
romană,sec. IV
- Așezarea preistorică de la Sopot -"La Bărzuica",
locuire civilă, sat Sopot, com. Sopot, epoca bronzului,neolitic
- Valul de pământ de la Cleanov- "Troianul",
fortificații val de pământ, sat Cleanov, com. Carpen, epoca
romană
- Valul de pământ de la Lazu pe terasa de la E de sat,
fortificații val de pământ, sat Lazu, com. Terpezița, epoca
romană
-Valul de pământ de la Terpezița - "La Mese",
fortificații val de pământ, epoca romană
- Așezarea Sălcuța de la Valea Anilor-La Glamie",
pe malul pârâului Drîncea, la 2km E de sat, locuire civilă, com
Corlatel, neolitic
Ca și monumente arhitecturale se pot remarca în
majoritatea locurilor, lăcașele de cult, prea puține clădiri cu
arhitectura deosebită având o altă destinație - case boierești,
cule, școli. Turistul are de văzut case tipice țărănești,
majoritatea cu două camere, un hol și o tindă făcute din chirpici
- un amestec de pământ și paie aruncat parcă în grabă peste un
schelet de bârne. Nu casele atrag aici ci oamenii ce locuiesc în
ele, oameni simplii, primitori. Gospodăria țărănească era
formată din locuință, magazie și pătul pentru depozitarea
cerealelor, grajduri pentru adăpostul animalelor, un șopru
pentru adăpostul uneltelor, o pivniță pentru păstrarea
produselor viticole și alimentare. Componența gospodăriei
reflectă de fapt activitățile practicate de locuitori (cultura
cerealelor, creșterea animalelor, viticultura). Prezența pivniței,
sub formă de bordeie săpate în pământ la marginea satului,
se datorează îndeletnicirii locuitorilor în cultura viței de vie,
mai târziu aceste bordeie fiind părăsite, construindu-se pivnițe
în vatra satului. Interiorul locuinței țărănești reprezintă o
componentă importantă a civilizației populare. Arhitectura
populară este îmbogățită de prezența construcțiilor civile din
evul mediu, și anume a conacelor boierești, a culelor și a
caselor întărite. La Fântâna Domnească, Matei Basarab a avut
un conac și reședința itinerantă, însă conacul a fost distrus, aici
a mai rămas fântâna construită de acesta, fântână ce a dat și
numele satului. Un rol deosebit de important în arhitectura
medievală l-a jucat îmbinarea spectaculoasă a artei
arhitecturale tradiționale locale cu arhitectura balcanică. Culele
din România sunt mărturii ale simțului artistic și îndemânării
meșterilor care au preluat elemente din arhitectura caselor
boierești fortificate. Clădirile, care mai pot fi admirate în
anumite locuri din țară, au o arhitectură în care se contopesc
trăsăturile caselor țărănești, într-o sinteză originală. În general,
culele sunt clădiri înalte, cu ziduri văruite și străpunse de
metereze, niște mici cetăți croite pentru nevoile unei familii.
Numele lor provine de la turcescul "kule", care înseamnă
"turn".
Resursele turistice etno-culturale
Turismul cultural se concentrează pe aspecte culturale, cum ar
fi tradiții, festivaluri, artizanat și arta meșteșugărească, muzică
și activități religioase. Portul popular din zona piemontului s-a
pierdut aproape în totalitate. Populația îmbătrânită ține parcă
închise într-un cufăr al timpului tradițiile, portul, cântecele,
horele de odinioară, totul parcă fiind dat uitării, bătrânii rămași
în zonă muncind câmpul și având grijă de gospodăriile
sărăcăcioase. Obiceiurile și datinile populare se mai pastrează
încă în satele din piemont. Acestea sunt legate de momentele
din ciclul vietii, de anotimpuri, de sărbătorile religioase și de
muncile agricole ("ursitorile", legarea miresei de către nașă,
mersul cu gălețile la fântână, ducerea ulciorului la socrii mici,
"muma ploii și tatăl soarelui ). Alte manifestări ale satelor din
arie mai sunt: Sărbătoarea Teiului, în comuna Carpen și
Sărbătoarea Secerișului, la Cernătești. În satele din piemont se
practicau cu ceva vreme în urmă meșteșuguri diversificate,
cum ar fi: olăritul, confecționarea instrumentelor muzicale ("a
ocarinelor si drâmbelor în comuna Terpezița), producerea țuicii
(cuptorul era unul singur în tot satul, așezat de obicei lângă un
izvor pentru ca vaporii de alcool să se răcească rapid;
"cuptoriul" de pământ încingea cazanul mare în care se aruncau
fructele, bărbații satului se strângeau aici, în jurul cazanului,
începeau cântecul și se distrau), torsul, țesutul. Revigorarea
acestor meșteșuguri ar putea avea un impact asupra dezvoltării
turismului în zonă.
Baza tehnico-materială
Infrastructura în turism trebuie să satisfacă cererea prin dotări
specifice. Prin serviciul turistic se urmărește satisfacerea
tuturor nevoilor pe care le are turistul. Serviciile turistice pot fi
împărțite în servicii de bază ce cuprind cazare, transport,
alimentație sș tratament și servicii complementare ce cuprind
informații, activități culturale, sportive, închirieri.
Infrastructura turistică în zonă este aproape inexistentă. Căile
de acces se află într-o stare precară, baza de cazare și cea de
alimentație este mai mult decât modestă, numărul mic de turiști
care străbat zona face ca cei care doresc să se implice în turism
să nu își îndrepte prea mult atenția asupra acestei zone.
Populația locală este pe lângă furnizor de servicii turistice și un
consumator, acesta fiind segmentul ce caracterizează cel mai
mult zona. Numărul mai mare de consumatori locali decât cel
din afară este dat de slaba promovare a serviciilor turistice din
zonă prin mijloace media, târguri de turism, etc. Cea mai
importantă bază de cazare o reprezintă Complexul turistic Râpa
Roșie, la 35 km de Craiova, în teritoriul administrativ al
comunei Sălcuța. Numele stațiunii vine de la valea pârâului
Desnățui, formată din aglomerări de argile roșii, care coboară
încet dinspre pădure către apă, prin schimbarea cursului
Desnățuiului prin efectuarea unor lucrări hidroameliorative
care au avut ca scop formarea unui lac de acumulare. Lacul nu
figurează pe nici o hartă pentru că, deși el există legal, lipsește
geografic. Complexul are o capacitate de cazare de 200 locuri
în două vile, una dintre vile, înainte de 1989 funcționând ca și
conac. Condițiile de cazare sunt de bună calitate, cu mobilier
modern, încălzire centralizată, un restaurant cu o capacitate de
300 de locuri. Alimentele utilizate pentru prepararea hranei
provin din complexul propriu de creștere porcine, bovine și
struți. În complex se oferă și posibilitatea de campare cu cortul
pentru iubitorii de natură. Complexul deține grajduri și
padocuri, oferind posibilitatea călăriei cu instructori
specializați, practicarea pescuitului în lacul creat aici (crap si
clean), plimbarea cu hidrobicicleta. Se pot practica și sporturi,
complexul dispunând de teren de fotbal, teren de baschet,
piscine; se mai pot practica: tenis de masă și biliard.
Proprietarul pensiunii are în proiect construirea unei săli de
fittness, masaj, popice și chiar pârtie de schi și săniuș pentru
perioada iernii.
Propuneri privind promovarea turismului în zonǎ
Pentru a putea face propuneri de dezvoltare turistică în
perimetrul sitului “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“ a fost necesară întocmirea unei analize SWOT care
să reflecte realitatea din zonă, după cum se prezintă în tabelul
următor:
Puncte tari
- existența unui excedent de
spații în gospodăriile din
zonă
- existența caselor construite
în stil tradițional oltenesc
Puncte slabe - lipsa de cunoștințe a posibililor
investitori locali în turismul rural
- lipsa reclamei
- slaba diversitate a serviciilor
agroturistice
- lipsa sau proasta colaborare cu
operatorii de turism
Oportunități
- existența fondurilor pentru
dezvoltarea acestor activități
- oportunitățile create de
cadrul natural, cultural și
istoric
- existența sistemului de
ridicare a nivelului de
cunoștințe în domeniu
Amenințări
- existența unor idei
preconcepute
- confuzia între noțiunile de
musafir și turist
- proasta calitate a serviciilor și
folosirea insuficientă a
oportunităților oferite de turismul
rural
Pentru ca turismul din zonă să se poată dezvolta, se
recomandă îndeplinirea următoarelor obiective strategice:
acoperirea teritoriului cu servicii turistice
consolidarea și extinderea infrastructuri de cazare ,
restaurație, agrement și sport
consolidarea și extinderea infrastructurii de transport,
comunicație pentru asigurarea accesului la siturile și
obiectivele de interes turistic.
Planul de măsuri ce trebuie respectat pentru o bună
dezvoltare turistică ar putea include: modernizarea și
extinderea structurii de primire; asigurarea racordării
structurilor de primire la utilități (apă potabilă, canalizare,
managementul deșeurilor, cablu TV, internet, etc.); facilitarea
realizării unor noi structuri de primire cu grad de confort ridicat
în apropierea principalelor puncte de acces în zonă; încurajarea
și stimularea creșterii numărului de structuri turistice în toate
localitățile rurale; particularizarea ofertelor prin scoaterea în
evidență a specificității arealelor aferente fiecărui sat.
Pentru a putea promova valorile tradiționale specifice
zonei este necesară: încurajarea practicării vechilor meserii,
obiceiuri, meșteșuguri; crearea unui muzeu al satului; crearea
unei rețele de ateliere meșteșugărești și magazine de desfacere
a produselor; continuarea organizării manifestărilor folclorice
cu tradiție în zonă. Este necesară formarea la nivel teritorial a
resurselor umane pentru sectorul turistic. Într-un sat activitățile
turistice sunt posibile pe toata durata anului, atât în perioada
recoltării cât și ulterior, prin oferirea fructelor și preparatelor
obținute din acestea.
Cea mai importantă activitate economică a zonei este
cea agricolă, dar, aceasta se desfășoară doar în cadrul
gospodăriilor individuale. Colaborările cu meșteșugarii artizani
ar reprezenta un atu în plus în dezvoltarea turistică. Foarte
mulți turiști, mai ales cei aflați în vacanță. doresc să cumpere
lucruri care să le amintească de destinația turistică unde și-au
petrecut concediul. Pentru satisfacerea acestei nevoi se va
impune crearea unui spațiu suficient de desfacere a
suvenirurilor. Pe lângă faptul că acest lucru satisface turistul ce
pleacă acasă cu un suvenir, acest magazin va aduce și un venit
suplimentar. Modalitățile prin care se poate atrage atenția
turiștilor asupra obiectelor tradiționale și a celor de artă sunt
variate și includ: decorarea camerelor cu obiecte tradiționale
din comunitate; nota de informare - turistul este înștiințat că
obiecte similare se pot găsi de vânzare în magazinul pensiunii;
invitarea unor meșteri populari la anumite intervale pentru
demonstrații de artă populară; prețuri care nu sunt umflate;
expunerea obiectelor și în spații publice (săli de mese); tururi
cu ghid pentru a arăta turiștilor cum traiesc și muncesc artiștii
populari; colaborarea acestora cu artiștii și meșterii populari
din comunitate.
Pensiunea, împreună cu partenerii locali trebuie să
elaboreze pachete turistice variate. Partenerii care pot contribui
la închegarea unui pachet turistic ar putea include: locuri
istorice; muzee; zone naturale protejate; restaurante; locuri de
agrement (parcuri de distracții, baruri, teatru, film); festivaluri
de muzică si artă. În perioada de ședere a ciclului turistic este
important ca proprietarii de pensiuni și membrii comunității să
demonstreze valoarea tradițiilor și a locurilor de interes din
zonă. Turiștilor le place să cheltuiască bani pe obiecte de artă,
artizanale și alte suveniruri care să le reamintească de vacanță.
Acest lucru le arată oamenilor din regiune că ce au ei de oferit
are valoare. Turiștii doresc să exploreze zone în care se află,
dar de multe ori nu au informații cu privire la ce pot vede și ce
pot face. Este responsabilitatea operatorilor si a membrilor
comunității să fie bine informați pentru ca la rândul lor să poată
oferi informații. Unele sectoare de economii rurale (artizanat,
ferme, atracții rurale si sectorul alimentar) trebuie legate cu
sectorul turistic. Orice turist ce își dorește să călătorească fără
ajutorul unui ghid are nevoie de hărți, acestea din urmă putând
fi oferite tot de pensiune. Se vor da indicații care să scoată în
evidență persoane, locuri și obiecte de interes, iar turistul va fi
încântat de descoperirile pe care le va face.
Se poate astfel concluziona faptul că zona “Râurile
Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ oferă
oportunităţi de integrare a obiectivelor de menţinere a
biodiversităţii cu cele referitoare la cultură, tradiţie, turism.
Deşi din punct de vedere industrial zona nu prezintă pericol
pentru calitatea mediului din perimetrul ariei protejate, nu
trebuie neglijat aspectul existenței poluării cu deşeuri menajere,
rumeguş sau resturi aruncate de turişti, cu implicaţii negative
atât asupra mediului cât şi a peisajului. Trebuie subliniat că
apariţia unor modificări în regimul de proprietate şi
nerespectarea unui regim silvic adecvat ar putea aduce mari
prejudicii valorilor ariei protejate, putând conduce la
degradarea în timp a habitatelor. Fragmentarea suprafeţelor
forestiere în perspectiva schimbării regimului de proprietate,
poate crea, de asemenea, discontinuităţi în conceptul unitar de
abordare a managementului forestier. Pericolul reprezentat
prin declanşarea de procese erozionale poate constitui de
asemenea un element de discontinuitate în structura
peisagistică.
4. Obiective
4.1. Starea de conservare dorită
Prezentul Plan de management pentru Aria naturală
“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ are
drept scop formularea și recomandarea unor măsuri și acțiuni
ce vizează pe termen scurt și termen lung conservarea speciilor
şi habitatelor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a
celorlalte valori ale mediului natural din Aria naturală protejată
“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“,
generându-se astfel condiții propice pentru dezvoltarea durabilă
a comunităţilor umane, educaţia, informarea şi implicarea
acestora în gestionarea patrimoniului sitului desemnat ca
Rezervație Naturală, pe baza unor obiective coerente,
principiale, reprezentate, în principal, de conservarea
biodiversității, în scopul atingerii unei stări de conservare
dorite pentru speciile de floră și faună și pentru habitatele din
perimetrul sitului, menținând și valorificând patrimoniul
natural, urmărind astfel să capteze esenţa a ceea ce se dorește
pentru aria naturală protejată, să fie clar și succinct, permițând
astfel tuturor celor implicaţi să aibă acceași viziune comună,
unică asupra viitorului ariei naturale protejate căreia i se
adresează.
4.2. Temele planului de management
Temele alese pentru Planul de management al Ariei Naturale
Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“ - desemnate în funcţie de scopul propus, de
contextul local privind valorile, ameninţările şi mediul, pe baza
propunerilor primite din partea stakeholderilor şi a concluziilor
desprinse în urma consultărilor publice întreprinse, devenind
astfel principalele subiecte de atins pentru următorii 5 ani - sunt
reprezentate de:
Administrarea şi Managementul Efectiv şi Durabilitatea
Ariei (A)
Biodiversitate (B)
Comunităţi locale şi economia locală (C),
Educaţie şi conştientizare publică (D)
Turism şi recreere (E).
4.3. Obiectivele, sub-temele şi ţintele planului de
management
Obiectivul general al prezentului Plan de management pentru
Aria Naturală Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa
amonte de Fântânele“ vizează conservarea biodiversității,
conștientizarea și educarea publicului privind importanța
conservării diversității biologice în Aria Naturală Protejată
studiată, iar ca obiective specifice sunt vizate: asigurarea
implementării unui Plan de management coerent, în vederea
întăririi capacităţii administrative prin stabilirea unor
mecanisme adecvate pentru desfăşurarea activităţilor specifice
din cadrul Ariei Protejate, ce converg spre asigurarea stării de
conservare favorabilă a speciilor de interes național şi
reducerea impactului antropic din cadrul ariei studiate, aspecte
generatoare de consolidare a oportunităţilor pentru dezvoltarea
durabilă a economiei locale în concordanţă cu obiectivele Ariei
Protejate, precum și creșterea gradului de conştientizare a
populaţiei asupra capitalului natural din Aria Naturală Protejată
prin intermediul acţiunilor de informare şi educaţie ecologică.
Fiecare din temele alese pentru Planul de management
al Ariei Naturale Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa
amonte de Fântânele“ prezintă mai multe sub-teme, prin care
se asigură trecerea de la obiectivele propuse la acţiuni, așa
cum se prezintă în tabelul următor:
Tabelul 10. Temele, sub-temele și obiectivele prevăzute în Planul de management al Ariei protejate
“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
Tema: A. ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL ARIEI PROTEJATE
Obiectivul OA1. Întărirea capacităţii administrative, prin stabilirea unor mecanisme adecvate, pentru desfăşurarea
activităţilor specifice din cadrul Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
Sub-tema Comentarii/Justificări Prioritizare
Aa. Organizare
- Constituirea și funcționarea corelată a structurilor de administrare
necesare (custode, consiliul științific și consiliul consultativ);
- Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora.
Prioritate 1
Ab. Resurse umane
- Pregătirea personalului specializat și creşterea capacităţii resurselor
umane de administrare/manageriere a Ariei Naturale Protejate
Ac.Consultarea stakeholderi-lor - Administraţia locală, populaţia locală, ONG-urile, APM
Ad. Parteneriate/colaborare - Instituţii publice locale, Mediul privat, unităţi de învăţământ pre- și
universitar, ONG-uri;
- Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea
Planului de management.
Tema: B. MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂȚII, AL PEISAJULUI ȘI AL RESURSELOR
Obiectivul OB1. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarată aria
naturală protejată (inclusiv starea de conservare a acestora) cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul
conservării biodiversității şi evaluarea eficienţei managementului în Aria Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“
Ba. Habitate - Conservare habitate
Prioritate 1 Bb. Fauna - Completarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru
speciile de faună de interes conservativ
Bc. Flora - Completarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru
speciile de floră de interes conservativ
Bd. Monitorizare şi cartografiere - Bază de informații privind situaţia exactă a speciilor de faună şi
flora
Be. Utilizarea durabilă a resurselor naturale -Pășunat, activități cinegetice, pescuit
-Promovarea utilizării durabile a pajiștilor și zonelor umede (stuf,
calitatea și nivelul apei, modalităţile de gestionare).
Tema: C. SUSȚINEREA COMUNITĂȚILOR UMANE, A PATRIMONIULUI CULTURAL LOCAL ȘI A ECONOMIEI DIN
PROXIMITATEA ARIEI PROTEJATE
Obiectivul OC1. Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu
obiectivele Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
Ca. Meşteşuguri şi artizanat Olărit – construit ocarine, împletituri de răchită, țesut covoare şi alte
meșteșuguri
Prioritate 2
Cb. Piaţa de desfacere Promovare și marketing, facilitarea desfacerii produselor tradiţionale
Cc. Produse agricole tradiţionale - Obținerea și promovarea agriculturii ecologice
Cd. Promovarea realizării și
comercializării de produse tradiționale
(legume, fructe, produse lactate, miere,
articole de artizanat), etichetate cu sigla
ariei naturale protejate.
- Obținerea identității zonale
- Creșterea nivelului de trai al localnicilor
Tema: D. CONȘTIENTIZAREA POPULAȚIEI ȘI EDUCAȚIA ECOLOGICĂ PRIVIND IMPORTANȚA ARIEI
PROTEJATE
Obiectivul OD1. Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală Protejată “Râurile Desnăţui şi
Terpeziţa amonte de Fântânele“ şi principiile dezvoltării durabile
Da. Informare/mediatizare/conștientizare - Populaţie, Autorităţi ale administraţiei publice locale,
ONG-uri, unităţi de învăţământ locale și regionale;
- Creşterea nivelului de conştientizare (îmbunătățirea
cunoştinţelor) pentru grupurile interesate care au impact
asupra conservării biodiversităţii.
Prioritate 1
Db. Ecologizarea Ariei - zona din perimetrul Ariei, voluntariat, schimbarea atitudinii
şi comportamentului
Dc. Organizare evenimente - Informare şi conştientizare prin organizarea de evenimente
Dd. Conştientizarea vizitatorilor ocazionali - Reducerea poluării cauzate de vizitatorii ocazionali
Tema:E. MANAGEMENTUL VIZITATORILOR ŞI AL TURISMULUI
Obiectivul OE1.Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
în deplină concordanţă cu principiile dezvoltării durabile în vederea susţinerii comunităţilor locale învecinate
Ea. Informare şi promovare - Materiale de informare/promovare;
- Turism durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)
Prioritate 3
Eb. Evenimente - Organizare/Participare la evenimente specifice
Ec. Infrastructura de semnalizare - Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru
evidențierea limitelor Sitului și realizarea de hărți, pliante, broșuri
Ed. Impactul antropic - Amenajări în vederea reducerii impactului asupra mediului
Au fost identificate și definite, așadar, următoarele teme principale care au fost luate în considerare în elaborarea Planului de
Management:
A. ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL ARIEI PROTEJATE
B. MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂȚII, AL PEISAJULUI ȘI AL RESURSELOR
C. SUSȚINEREA COMUNITĂȚILOR UMANE, A PATRIMONIULUI CULTURAL LOCAL ȘI A ECONOMIEI DIN
PROXIMITATEA ARIEI PROTEJATE
D. CONȘTIENTIZAREA POPULAȚIEI ȘI EDUCAȚIA ECOLOGICĂ PRIVIND IMPORTANȚA ARIEI PROTEJATE
E. MANAGEMENTUL VIZITATORILOR ŞI AL TURISMULUI
Asociate acestor teme principale au fost apoi definite obiectivele generale ale Planului de Management, în sensul în care acestea
reprezintă ţinte clare ce trebuie să fie atinse şi care contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp
declarată ca durată a planului de management, respectiv:
- Obiectivul OA1. Întărirea capacităţii administrative, prin stabilirea unor mecanisme adecvate, pentru desfăşurarea activităţilor
specifice din cadrul Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
- Obiectivul OB1. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarată aria naturală
protejată (inclusiv starea de conservare a acestora) cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării
biodiversității şi evaluarea eficienţei managementului în Aria Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
- Obiectivul OC1. Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu
obiectivele Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
- Obiectivul OD1. Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa
amonte de Fântânele“ şi principiile dezvoltării durabile
- Obiectivul OE1.Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
în deplină concordanţă cu principiile dezvoltării durabile în vederea susţinerii comunităţilor locale învecinate
5. Implementarea
5.1. Plan de acţiuni
Pornind de la obiectivele majore de management stabilite și
prezentate în capitolul anterior pentru Aria Naturală Protejată
“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ s-a
elaborat un Plan de acțiuni, fiecare acţiune având una din cele
trei tipuri de priorităţi, cu următoarea semnificaţie:
-Prioritatea 1: acţiunea este obligatoriu să fie îndeplinită pe
parcursul duratei de existenţă a planului. Se aplică numai la
acţiuni cruciale, care dacă nu vor fi realizate vor submina
întregul plan.
-Prioritatea 2: acţiuni care ar trebui să fie realizate. Există un
element de flexibilitate, dar trebuie să existe un motiv temeinic
dacă aceste acţiuni nu au fost realizate.
Prioritatea 3: acţiuni ce ar putea să fie realizate când timpul
şi/sau resursele rămân disponibile după îndeplinirea acţiunilor
cu prioritatea 1 sau 2. Activitățile, măsurile, indicatorii de
finalizare, partenerii pentru implementare și resursele necesare,
prezentate în tabelul de mai jos nu sunt singurele ce se pot
defini pe perioada de implementare a Planului de Management,
deoarece se vor identifica și implementa și alte activități și
măsuri, care se vor include în planurile anuale de lucru, în baza
prevederilor din Planul Operațional.
Tabelul 11. Plan operational și program de lucru pe 5 ani
TEMA:
A. ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL ARIEI PROTEJATE
OBIECTIV :
OA1. Întărirea capacităţii administrative, prin stabilirea unor mecanisme adecvate, pentru desfăşurarea activităţilor specifice din
cadrul Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
ACŢIUNI DE MANAGEMENT
INDICATOR
DE
FINALIZARE
PR
IOR
IT
AT
E
Priorităţi ale acţiunilor
Parteneri pentru
implementare
Resurse
necesare
(lei)
Anul
1
Anul
2
Anul
3
Anul
4
Anul
5
2014 2015 2016 2017 2018
A1. Constituirea și funcționarea corelată a structurilor
de administrare necesare (custode, consiliul științific și
consiliul consultativ), pe baza următoarelor acțiuni :
- semnarea contractelor de încredinţare a ariei protejate
cu autoritățile responsabile pentru gestiunea ariei
protejate;
- achiziţionarea, amenajarea şi utilarea sediului
administrativ
- angajarea personalului necesar bunului mers al ariei
şi realizării controlului în teren.
- stabilirea clară a atribuţiilor Administraţiei propriu-
zise, a bugetului alocat pentru îndeplinirea acestora şi
statutului juridic;
- realizarea şi aprobarea unui regulament de ordine
interioară; elaborarea şi implementarea planurilor de
lucru anuale bazate pe planul de management
- dotare cu echipamente şi tehnologie adecvată -
infrastructură IT, bază materială.
Custode,
Administrare 1 Adminstratii locale,
ONG-uri, fundații,
asociații
nonguvernamentale
A2. Organizarea de întâlniri semestriale pentru
funcționarea consiliilor științific și consultativ, pe
baza următoarelor acțiuni de management:
- organizare întâlniri periodice, conform
statutului, ale structurilor de administrare.
Management
administrativ 1 Custode, Consiliul
științific, Consiliul
consultativ
A3. Consultarea, implicarea și colaborarea cu
instituții/organizații partenere pentru realizarea unui
management participative, prin:
- întâlniri de lucru cu administraţiile publice
- încheierea de contracte de colaborare şi
protocoale cu instituţii abilitate pentru pază si
protecţie, menţinerea curăţeniei pe teritoriul
ariei
- stabilirea legăturilor între administraţia ariei si
autorităţi naţionale şi locale, mass-media,
societăţi comerciale cu interes în zonă,
populaţia din zonele limitrofe, unităţi de
învăţământ, ONG-uri, etc.
- promovarea imaginii ariei protejate prin
mass – media, cu ocazia diverselor manifestări
sau evenimente radio sau TV
- articole, interviurii, emisiuni, conferinţe de
presă pentru sprijinirea obiectivelor ariei
naturale
- dezvoltarea unor programe de informare a
comunităţilor locale cu privire la importanţa
conservării biodiversităţii zonei, oportunităţile
şi constrângerile de dezvoltare prin editarea şi
distribuirea periodică a materialelor
informative despre arie.
Management
participativ,
Convenții/
Parteneriate,
Sprijin si
colaborare în
atingerea
obiectivelor şi
derularea
activităţilor
1 Universități, Instituții
de cercetare, Custode,
Autorități ale
administrației publice
locale, Consiliul
Județean Dolj, APM,
proprietari
A4. Comunicarea limitelor şi a zonării interne
către Direcţia de Urbanism şi Amenajarea
Teritoriului a Consiliului Judeţean Dolj şi toţi
administratorii de terenuri de pe raza ariei, prin:
- realizarea și instalarea bornelor, panourilor
și indicatoarelor, pentru evidențierea
limitelor Ariei protejate “Râurile Desnăţui
şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
- clarificarea situaţiei cadastrale a
terenurilor din interiorul ariei şi a
perimetrului ariei.
Indicarea
limitelor Ariei
protejate
1 Custode,
Consilii locale,
proprietari
A5. Desfășurarea de activități de autofinanțare,
prin:
- organizare activități de ecologizare pe
bază de voluntariat
- participarea custodelui la cursuri de
atragere fonduri prin proiecte,
sponsorizari.
- dezvoltarea unei strategii de marketing
pentru atragerea de fonduri din activități
comerciale: taxe vizitare, vânzare
materiale promoționale
- dezvoltarea unei strategii de lobby prin
care custodele să aibă acces la fonduri
guvernamentale, cum ar fi fondul de
mediu sau fonduri locale.
campanii de
strângere de
fonduri,
voluntariat,
sponsorizare
1 Custode,,
proprietari, sponsori
A6. Identificarea de noi surse de finanţare pentru
susţinerea activităţilor din cadrul Ariei Protejate
“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“, prin:
- elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite
fonduri și programe de finanțare
Număr
contracte de
finantare
1 Custode,
Consilii locale,
Autorităţi ale
administraţiei
publice locale,
proprietari
A7. Elaborarea rapoartelor de activitate și
rapoartelor financiare, prin:
- prezentare rapoarte anuale
Arhiva Ariei
protejate 1 Custode
A8. Desfășurarea cursurilor de instruire necesare
formării personalului implicat în managementul
ariei naturale protejate, prin:
- instruirea şi coordonarea personalului de teren în
vederea supravegherii activităţilor turiştilor
- participarea la forme de pregătire individualizate
(specializări, perfecţionări, masterat, doctorat etc),
precum şi la forme de pregătire profesională în
concordanţă cu sarcinile şi atribuţiile postului şi
cu statutul profesional.
- participarea angajaţilor la cursuri de specializare
în ocupaţii noi, specifice domeniului de activitate
„Manager al sistemului de Management de
Mediu”, „Manager proiect”
- cursuri de comunicare şi managementul
conflictelor
- cursuri de operare GIS
Număr cursuri
frecventate,
Acţiuni de
pază cu
personalulul
arie, Seminarii
de instruire
1 Custode, ONG-
uri,universități
A9. Elaborarea și adaptarea periodică a
RegulamentuluiAriei Naturale Protejate “Râurile
Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“, prin:
-Actualizarea periodică a Regulamentului Parcului
şi a Planului de Management
Regulament şi
plan de
management
adaptat
schimbărilor
legale
1 custode
TEMA:
B. MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂȚII, AL PEISAJULUI ȘI AL RESURSELOR
OBIECTIV : OB1. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarată aria naturală
protejată (inclusiv starea de conservare a acestora) cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul
conservării biodiversității şi evaluarea eficienţei managementului în Aria Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa
amonte de Fântânele“
ACŢIUNI DE MANAGEMENT
INDICATOR
DE
FINALIZARE
PR
IOR
ITA
TE
Priorităţi ale acţiunilor
Parteneri pentru
implementare
Resurse
necesare
(lei)
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
2014 2015 2016 2017 2018
B1. Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul
stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor
de faună şi floră ce fac obiectul managementului conservativ din cadrul Ariei Protejate, prin:
- Deplasări în teren pentru completarea
inventarului (evaluarea detaliată) pentru
speciile de faună şi floră din arie;
- Controlarea/limitarea numărului câinilor care
însoțesc animalele domestice şi îndepărtarea
câinilor și pisicilor domestice hoinare, în
vederea protejării speciilor de interes
conservativ, pentru diminuarea şi/sau
eliminarea ameninţărilor pentru speciile de
faună şi floră.
- Identificarea şi cartarea arealelor şi a zonelor
de refugiu ale speciilor de interes european,
naţional şi local şi unde e cazul, protejarea
zonelor vulnerabile de reproducere.
Bază de date,
hărți cu flora,
fauna și
habitatele din
aria protejată
1
Universități, ,
APM, ADR,
Custode,
Firme specializate,
Voluntari, proprietarii
de terenuri din sit
B2. Reactualizarea anuală a listei și cartării
speciilor de floră şi faună din cadrul Ariei
Protejate, prin:
- introducerea rezultatelor de inventariere a
speciilor într-o bază de date
- continuarea activităţilor de monitorizare a
speciilor de păsări, mamifere, reptile, amfibieni și
nevertebrate de interes comunitar prin
inventariere, cartografiere
- crearea de hărţi GIS (Sistem Informatic
Geografic), actualizate periodic, care să prezinte
localizarea şi starea de conservare a principalelor specii de floră şi faună și de habitate
- crearea şi reactualizarea anuală a unei baze de
date GIS
- identificarea zonelor de interes special din
punctul de vedere al biodiversităţii.
Hărţi
actualizate
anual
1
Firme de proiectare,
Custode, ONG-uri
B3.Menținerea vegetației naturale de pe malurile
râurilor prin:
- interzicerea tăierii arborilor de pe malul apelor,
ca regulă pentru localnici
- plantarea de pâlcuri adiţionale de sălcii în
combinație cu plop alb
- refacerea progresivă a diversităţii naturale prin
plantarea de specii autohtone
- montare de panouri informative privind
interzicerea aruncării şi depozitării gunoaielor pe
malul apei
Km maluri cu
vegetație
defrișată
1 Consilii locale,
proprietari, custode,
Administraţia
Bazinală de Apă
Jiu Craiova, Ocoale
Silvice
B4. Menţinerea malurilor naturale prin limitarea
lucrărilor de regularizare; menținerea integrității și
a proceselor naturale în albia minoră și în lunca
inundabilă a râurilor Terpezița și Desnățui, prin:
- interzicerea aruncării şi depozitării gunoaielor pe
marginea apei,prin programe de conştientizare a
localnicilor şi prin panouri informative.
- evaluarea elementelor hidrologice de interes
pentru conservarea speciilor
-controlul proceselor geomorfologice actuale pe
suprafeţele agricole
Menținere
100% 1 Consilii locale,
APIA, proprietari,
custode,
Administraţia
Bazinală de Apă
Jiu Craiova
B5. Menţinerea integrităţii/evitarea fragmentării
habitatelor de pajişti prin:
- menţinerea suprafeţei actuale a habitatelor
specifice
- menținerea compoziției specifice a pajiștilor în
acțiunile de îmbunătățire/ refacere a
productivității prin utilizarea materialului de
însămânțare de proveniență locală
- limitarea modificării categoriilor de folosință în
sit, în special pe suprafețe cu habitate de fânețe
umede și în cazul arboretelor peste 80 de ani.
- interzicerea activităţilor de creştere a animalelor
pe terenurile afectate de procese geomorfologice -
alunecări de teren, eroziune, prăbuşiri.
- interzicerea arderii miriștilor
Hectare
afectate de
fragmentare
prin
lucrări /
investiții
1
Consilii locale,
APIA, proprietari,
custode
B6. Menținerea habitatelor de pajiști în stare bună
de conservare prin pășunat și cosit, cu respectarea
încărcăturii de animale și a perioadelor de
pășunat/cosit conform Regulamentului Ariei și
gestionarea activităților cinegetice, de pescuit,
prin:
- avizarea și controlul activităților de pășunat,
silvice și cinegetice
- aplicarea uui păstorit controlat, prin
introducerea, toamna, a turmelor de oi şi vite în
arie, pentru ca banda de ecoton (bandă de
aproximaiv 5 m între terenul agricol cultivat şi
tufărișurile compacte care bordează ariile
vizate)să nu se transforme în tufăriş, datorită
succesiunii vegetatiei,
- interzicererea vânătorii în perioade de pasaj ale
avifaunei - septembrie-octombrie; martie-aprilie.
- implementarea unui plan de patrulare în
perimetrul ariei protejate
Hectare de
habitate de
pajiști,
combatere
braconaj,
Documentații,
procese
verbale/consta
tări de control,
amenzi
1 Consilii locale,
Jandarmeria, Poliția
locală, proprietari,
Custode, AVP
B7. Creșterea nivelului de epurare a apelor
menajere a localităților de pe teritoriul sitului prin:
- asigurarea racordării locuințelor la utilități: apă
potabilă, canalizare, managementul deșeurilor.
- interzicerea deversării de ape menajere/uzate în
apele din interiorul și vecinătatea ariei
- interzicerea depozitării de deşeuri pe lângă
apele naturale, canale
- curățarea canalelor de drenare a apelor, pentru
evitarea colmatării
Reducerea
poluării apei și
a zonelor
umede
1 Consilii locale,
proprietari, custode,
APM, ADR
B8.Stabilirea propunerilor de plăți compensatorii
pentru prevenirea abandonului de terenuri și lobby
pentru alocarea sumelor necesare proprietarilor (plăți
agromediu și plăți Natura 2000), prin:
- sprijin în acordarea de subvenţii şi compensaţii
proprietarilor de terenuri în vederea aplicării măsurilor
de conservare
- cooperarera cu instituţiile şi organismele implicate in
elaborarea si implementarea unui sistem de
compensaţii pentru proprietarii care deţin terenuri în
aria protejată
- descurajarea abandonului pajiştilor, în vederea
menținerii habitatelor de interes pentru conservare.
- asigurarea respectării legislației cu privire la
impozitul pe teren în cazul în care se impun restricții
de utilizare cu scop de conservare prin avizarea
solicitărilor din partea proprietarilor / administratorilor
de terenuri agricole (Legea 49/2011, art. 26 alin 3).
Nr. subvenţii
accesate,
Menținerea
folosinței
actuale și
descurajarea
abandonului
terenurilor cu
pajişti pentru
menținerea
habitatelor de
interes de
conservare.
1 APM, ADR, univertăți,
APIA, ONG,
proprietari, Consilii
locale
B9.Stimularea activității de cercetare pe teritoriul ariei
protejate prin:
- stabilirea de parteneriate cu Universitatea din
Craiova, APM, Garda de Mediu
- efectuarea perioadelor de practică a studenților în
interiorul ariei protejate
- elaborarea de lucrări de licență, dizertații cu teme
privind conservarea habitatelor și a biodiversității în
cadrul Ariei protejate
- organizarea de sondaje sociologice în cadrul ariei
protejate
Studii de
fezabilitate,
Studii de
impact, Lucrări
științifice
publicate
2 Universități, ADR,
APM, custode
TEMA:
C. SUSȚINEREA COMUNITĂȚILOR UMANE, A PATRIMONIULUI CULTURAL LOCAL ȘI A ECONOMIEI
DIN PROXIMITATEA ARIEI PROTEJATE
OBIECTIV :
OC1. Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu obiectivele
Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
ACŢIUNI DE MANAGEMENT
INDICATOR
DE
FINALIZARE
PR
IOR
ITA
TE
Priorităţi ale acţiunilor
Parteneri pentru
implementare
Resurse
necesare
(lei)
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
2014 2015 2016 2017 2018
C1. Promovarea Ghidului privind cele mai bune
practici agricole și a Codului pentru bune conditii
agricole si de mediu (GAEC - Good Agriculture
and Environment Conditions) în rândul
agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale
protejate, prin:
- seminarii de informare
- verificări în intervalul iunie – august
privind corectitudinea datelor furnizate de
fermieri prin deplasări în teren
Informare,
Controale pe
teren
2 Administrații locale,
APIA, proprietari,
custode
C2. Stimularea accesării de fonduri europene
pentru administrarea durabilă a terenurilor
agricole (ex.: Planul Național de Dezvoltare
Rurală), prin:
- seminarii de informare, exemple de bune
practici
- formulare oferte, scriere de cereri de
finanțare pentru accesări fonduri
nerambursabile
Stimulare
sector agricol
privat
2 Administrații locale,
APIA, proprietari,
custode
C3. Identificarea producătorilor de produse
tradiționale de pe teritoriul Sitului și acordarea
suportului necesar pentru înființarea de ateliere
pentru ucenici și realizarea de produse tradiționale
etichetate cu sigla sitului, prin:
- vizite directe la producători;
- organizare seminarii de informare
- elaborarea unei sigle pentru produsele
tradiționale obținute în sit
Număr de
producători 2
Administrații locale,
proprietari,
Camera Comerțului,
custode
C4. Elaborarea unui set de norme ce trebuie
îndeplinite pentru ca un produs să fie considerat
tradițional și adecvat Ariei Protejate, prin:
- asistenţă tehnică acordată producătorilor în
elaborarea documentaţiei conform
legislaţiei comunitare şi naţionale in
vederea obținerii unei protecţii de
denumire geografică pentru produsele
tradiționale;
- diseminarea prevederilor legislaţiei
naţionale şi comunitare privind produsele
tradiţionale şi ecologice româneşti;
1 set normativ 2 Administrații locale,
proprietari,
Camera Comerțului,
custode
C5. Promovare și marketing pentru produsele
tradiționale și cele etichetate cu sigla Ariei
Protejate, prin:
- asigurarea de suport și sprijin financiar și
tehnic pentru producători: programe de
instruire, consultanță pentru proiecte,
proiectare piețe de desfacere
- explicarea elementelor unice pe etichete
personalizate, cu informaţii suplimentare
despre caracteristicile unice ale
produsului, pentru a atrage atenţia
- afişarea de postere în locuri publice,
distribuire de fluturaşi informativi
Stimulare
piață de
desfacere
2 Administrații locale,
proprietari,
Camera Comerțului,
custode
C6. Organizarea de cursuri pentru învățare
meșteșuguri – olărit, ocarina, împletit, țesut
covoare (gen tabere sau școală de vară) și
promovarea realizării de eco-pensiuni, cu produse
tradiționale
Cursuri
periodice
adresate
grupurilor
țintă din zonă
și nu numai
2 Unități de
învățământ din
zonă, Consilii
locale, custode
C7. Promovarea certificării produselor tradiționale
alimentare și nonalimentare și a celor ecologice
obținute de producătorii din zonă, prin:
- mediatizare radio sau TV
- seminarii gratuite de informare la nivelul
administrațiilor locale
Informări,
Întâlniri
3 Autorități în
domeniu,organisme
de certificare,
Consilii
locale,
proprietari
C8. Asigurarea desfacerii produselor
agroalimentare tradiţionale şi artizanale cu ocazia
evenimentelor organizate în proximitatea Ariei
Protejate, prin:
- crearea de puncte de
desfacere/comercializare a produselor
tradiţionale în cadrul comunităţilor locale;
- oferte speciale - reduceri de preţ, etichete
personalizate şi de sezon, producţie la
comandă;
- promovarea la târguri şi evenimente
specializate;
- accesarea pieţei regionale, prin degustări
gratuite ale produselor locale, adresate
potenţialilor clienţi (în târguri, piețe,
magazine, pe stradă);
- amenajarea unor puncte de colectare de
produse agricole in vederea introducerii in
circuitul comertului en gros.
Convenții
încheiate cu
proprietarii
cultivatori,
Minimum 1
punct de
desfacere
2 Consilii locale,
Administrația
piețelor,
proprietari, custode
TEMA:
D. CONȘTIENTIZAREA POPULAȚIEI ȘI EDUCAȚIA ECOLOGICĂ PRIVIND IMPORTANȚA ARIEI
PROTEJATE
OBIECTIV :
OD1. Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa
amonte de Fântânele“ şi principiile dezvoltării durabile
ACŢIUNI DE MANAGEMENT
INDICATOR
DE
FINALIZAR
E
PR
IOR
IT
AT
E
Priorităţi ale acţiunilor
Parteneri pentru
implementare
Resurse
necesare
(lei)
Anul
1
Anul
2
Anul
3
Anul
4
Anul
5
2014 2015 2016 2017 2018
D1. Elaborarea şi introducereaa unui program de
educaţie ecologică, de informare și conștientizare,
în instituţiile de învăţământ din zona Ariei
Protejate, prin:
- întâlniri cu personalul didactic şi elevi.
- desfăşurarea de ore de ecologie în teren
- promovarea măsurilor şi acţiunilor de
prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie
în caz de risc natural, în parteneriat cu
societatea civilă şi administraţiile publice
locale
Informare/edu
care/conștienti
zare
1 Unități de
invăţământ, de cult
şi cultură locale și
regionale, Muzee,
ONG, voluntari,
Consilii locale
custode,
D2. Crearea și actualizarea permanentă a paginii
WEB al Arie Protejate “Râurile Desnăţui şi
Terpeziţa amonte de Fântânele“
Prezentare,
informare,
indrumare,
educare
1 Firmă de
specialitate,
custode, voluntari
D3. Desfăşurarea de acţiuni de ecologizare a Ariei
Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“, cu implicarea comunităţilor locale,
prin promovarea activităţilor de voluntariat, prin:
- acţiuni de protecţie a mediului:
colectare/depozitere deşeuri, infrastructură
- acţiuni de implicare a copiilor în protejarea
mediului – igienizare locații din caderul ariei
protejate
Minim 1
acţiune/an.
Reducerea
poluării în
zona ariei
naturale.
Creşterea
gradului de
confort şi
civilizaţie a
locuitorilor
1 Comunităţile locale,
ONG-uri, Agenţii
guvernamentale în
teritoriu,Custode,
unități de
învățământ din zonă
D4. Evaluarea impactului activităților de
comunicare, informare, conștientizare și educație
ecologică realizate, prin :
- realizarea şi difuzarea de materiale cu
caracter educativ
- sondaje, chestionare sociologice
- teste de evaluare a gradului de
conştientizare şi înţelegere a aspectelor
ecologice de către grupurile şcolare,
înainte şi după derularea programelor
educaţionale
Broșuri,
chestionare,
sondaje, teste
1 Custode,
Voluntari,ONG-uri
D5. Promovarea principiilor specifice activităţilor
de voluntariat, ca factor de învăţare non formală:
- implicarea voluntarilor în activităţile ariei:
amenajări şi reparaţii trasee turistice,
igienizare, inventarieri de floră şi faună;
- folosirea ariei ca sală de clasă în aer liber,
în folosul comunității locale
1 campanie/an 1 Custode,
Voluntari,ONG-uri,
școli
D6. Crearea de structuri de specialitate prin
pregătire în domeniile: ecologie, ingineria
mediului, gestionarea resurselor naturale, conform
principiilor dezvoltării durabile, prin:
- formarea profesională a adulţilor conform
OUG 129/2000 cu modificările şi
completările ulterioare prin îmbunătăţirea
planurilor de dezvoltare profesională şi a
situaţiei formării profesionale în probleme
de management
- participarea localnicilor și a angajaţilor
ariei protejate la cursuri de pregătire
profesională şi stagii de formare în
domeniul tehnologiei informaţiei şi
comunicării.
Învățământ
universitar,
Educație
continuă
2 Universități,
voluntari,
Personalul
unităților de
administrație locală
TEMA: E. MANAGEMENTUL VIZITATORILOR ŞI AL TURISMULUI
OBIECTIV : OE1. Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
în deplină concordanţă cu principiile dezvoltării durabile în vederea susţinerii comunităţilor locale învecinate
ACŢIUNI DE MANAGEMENT
INDICATOR
DE
FINALIZARE
PR
IOR
ITA
TE
Priorităţi ale acţiunilor
Parteneri pentru
implementare
Resurse
necesare
(lei)
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
2014 2015 2016 2017 2018
E1. Realizarea unui ghid destinat operatorilor de
turism privind includerea în activitatea acestora a
unur programe de prezentare a valorilor naturale
și culturale – tradiții, meșteșuguri - de pe teritoriul
Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa
amonte de Fântânele“
1 ghid de
informare
turistică
3 Custode,
Administrații locale,
Agenții de turism
E2. Realizarea și amplasarea de panouri
indicatoare și întreținerea anuală a acestora,
prin:
- amplasarea de panouri, indicatoare, plăci,
marcaje pentru orientare, educaţie şi
informare în teren
Informare,
îndrumare,
Turişti
informaţi
pentru evitarea
pagubelor si
pericolelor
3 Custode, Consilii
locale, ONG,
proprietari
E3. Identificarea, delimitarea și amenajarea unor
locuri de campare, de popas, de depozitare deșeuri
și amplasarea de inscripții corespunzătoare,
vizibile
Reducerea
impactului
antropic,
promovarea
conceptelor de
protejare si
conservare a
patrimoniului
natural,
Turişti
informaţi
pentru evitarea
pagubelor si
pericolelor
3 Custode,
adminstrații locale,
APM, Garda de
Mediu, ONG-uri
E4. Elaborarea de materiale informative,
educaționale și promoționale pentru distribuire în
unitățile de învățământ și instituțiile din zonă
Pliante,
broşuri,
ghiduri
elaborate
2
Custode,
Administrații locale,
unități de
învățământ
E5. Organizarea de evenimente locale și
regionale:
- stabilirea unei sărbători locale, desemnată ca
Ziua Rezervației Naturale “Râurile Desnăţui şi
Terpeziţa amonte de Fântânele“.
- serbări câmpenești, tărguri de vară, turism
religios
Minim 1
eveniment/an 2 Custode,
Adminstrații locale,
Agenții de turism,
ONG-uri
6. Monitorizarea stării de conservare
6.1. Plan de monitorizare a obiectivelor
Implementarea Planului operațional prezentat anterior
pentru următorii 5 ani este un proces laborios, pentru a cărui
eficientizare se propune un Plan de monitorizare a
obiectivelor vizate de prezentul Plan de management al Ariei
Protejate Naturale “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“, pornind de la premiza că monitorizarea stării de
conservare este un proces şi nu un scop în sine, scopul fiind
supravegherea evoluţiei stării de conservare a speciilor şi
habitatelor de importanţă comunitară din sit ca urmare a
aplicării măsurilor de management, pe baza unor indicatori de
monitorizare, prezentați în tabelul următor:
TEME
ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL ARIEI PROTEJATE
MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂȚII, AL PEISAJULUI ȘI AL
RESURSELOR
SUSȚINEREA COMUNITĂȚILOR UMANE, A PATRIMONIULUI
CULTURAL LOCAL ȘI A ECONOMIEI DIN PROXIMITATEA ARIEI
PROTEJATE
.CONȘTIENTIZAREA POPULAȚIEI ȘI EDUCAȚIA ECOLOGICĂ
PRIVIND IMPORTANȚA ARIEI PROTEJATE
MANAGEMENTUL VIZITATORILOR ŞI AL TURISMULUI
OBIECTIVE
Întărirea capacităţii administrative, prin stabilirea unor mecanisme
adecvate, pentru desfăşurarea activităţilor specifice din cadrul Ariei
Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru
care a fost declarată aria naturală protejată (inclusiv starea de conservare a
acestora) cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul
conservării biodiversității şi evaluarea eficienţei managementului în Aria
Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a
economiei locale în concordanţă cu obiectivele Ariei Protejate “Râurile
Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“
Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală
Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ şi principiile
dezvoltării durabile
Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi
Terpeziţa amonte de Fântânele“ în deplină concordanţă cu principiile
dezvoltării durabile în vederea susţinerii comunităţilor locale învecinate
Corespondenţa obiectiv-
acţiuni
Frecvenţa
Periodică-P
Continuă-C După necesităţi-N
Indicator de monitorizare
Constituirea și funcționarea corelată a
structurilor de administrare necesare (custozi,
consiliul științific și consiliul consultativ);
Aa, Ab, Ac, Ad
N
Administrare Arie Protejată Naturală
Desfășurarea cursurilor de instruire necesare
formării personalului implicat în
managementul ariei naturale protejate
Aa, Ab, Da
C
Creşterea capacităţii resurselor
umane de administrare/manageriere a
Ariei Naturale Protejate
Actualizarea permanentă a inventarierii
habitatelor, în scopul monitorizării stării
resurselor naturale și a impactului antropic.
Ba, Be C Bază de date, hărți cu reevaluarea
limitelor, habitatelor
Actualizarea permanentă a inventarierea stării
de conservare a speciilor de floră și faună, pe
baza unei evaluări anuale a impactului
antropic
Bb, Bc, Bd, Be C Rapoarte de teren, Lista cauzelor şi a
efectelor impactului antropc, Hărți
actualizate
Realizarea de rapoarte anuale privind
monitoringul fizic, chimic şi biologic
Ba, Be P Rapoarte anuale, Statistici
Verificarea anuală a cursurilor de apă
(vegetaţie, gunoaie, debite)
Ba, Be, Db P Rapoarte anuale
Verificarea anuală a infrastructurii ariei, a
indicatoarelor şi a panourilor
Ea, Ec, Ed C Inspecții de teren, rapoarte
Dezvoltarea sectorului meşteşugăresc şi al
produselor agricole tradiţionale, generatoare
de dezvoltare economico-socială
Ca, Cb, Cc, Cd, Dc, Eb C Deplasări în teren, Rapoarte
Monitorizarea acţiunilor întreprinse pentru
combaterea braconajului
Be, Da, Dd P Raport anual, deplasări în teren
Amenzi colectate
Monitorizarea evenimentelor de educare şi
conştientizare organizare în cadrul Ariei
Da, Db, Dc, Dd, Ea, Ed P Rapoarte, număr evenimente
organizate/an
Monitorizarea numărului de contracte,
parteneriate/colaborări încheiate/derulate
Ad, Eb P Statistici, rapoarte anualepentru
finanțare activitate în cadrul Ariei
Evaluarea finala a planului de management
după 5 ani de activitate, elaborarea unui nou
plan
- - % de implementare
Programul de monitoring trebuie să poată furniza date şi
informaţii utile asupra stării de conservare a speciilor şi
habitatelor de interes comunitar prezente în sit. Deşi aparent
acesta pare un obiectiv uşor de atins, există două dificultăţi
metodologice majore:
a) identificarea şi definirea parametrilor care indică starea
favorabilă de conservare şi stabilirea valorilor prag pentru
aceştia;
b) stabilirea celor mai bune metode şi tehnici de determinare a
parametrilor selectaţi pentru evaluarea stării favorabile de
conservare.
Pe lângă aceste dificultăţi metodologice, pot să apară o serie de
probleme generate de asigurarea resurselor financiare, a
resurselor umane calificate, a resurselor de timp, a logisticii
adecvate, de apariţia unor factori de risc generaţi de condiţiile
de mediu, de apariţia unor factori destabilizatori. Succesul
monitorizării depinde în mare măsură de existenţa unor
specialişti calificaţi sau instruiţi corespunzător, care să facă
identificarea corectă a indivizilor ce aparţin speciilor care
trebuie monitorizate, sau a habitatelor, aplicarea corectă a
metodologiei de monitorizare, etc. Personalul calificat al
custodelui trebuie să fie asistat de specialişti în unele aspecte
legate de identificarea unor specimene, stocarea, prelucrarea şi
interpretarea datelor. Existenţa unor colecţii ştiinţifice, a unor
echipamente de laborator este necesară pentru identificarea cu
certitudine a unor specimene. De asemenea, experienţa
căpătată într-un studiu pilot sau inventariere anterioară este
adesea vitală pentru asigurarea succesului unui program de
monitoring. Implementarea unui program de monitoring
implică stabilirea unei perioade de timp suficient de întinsă
pentru a fi relevant şi rezervarea celor mai propice perioade
pentru realizarea activităţilor de monitorizare pentru această
activitate. Condiţiile meteorologice nefavorabile, apariţia unor
fenomene destabilizatoare în cuprinsul sitului pot îngreuna
desfăşurarea activităţii de monitorizare. Din aceste motive, se
poate ivi situatia in care acțiunile planificate au fost corect
implementate, dar una sau mai multe probleme au luat
amploare cu mult mai repede decât s-a estimat, astfel încât este
necesară prevederea de acțiuni suplimentare pentru soluționare
în următorul Plan revizuit.De asemenea, este posibilă și situația
inversă, în care o prăbușire a unui anumit sector industrial sau a
pieței agricole poate elimina cauza care a generat problema. În
acest caz, acțiunile prevăzute în Plan pentru această problemă
trebuie oprite, iar resursele alocate sunt transferate altor acțiuni.
7. Concordanţa cu politicile naţionale şi europene
Prezentul Plan de management al Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“, prin temele, obiectivele şi acţiunile propuse,
asigură corespondenţa cu politicile comunitare, naţionale, regionale şi judeţene prezente, respectiv:
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene – care prevede și conservarea şi managementul resurselor naturale, obiectivul general
propus constând în îmbunătăţirea managementului şi evitarea supraexploatării biodiversității. Conform Strategiei UE privind
biodiversitatea până în anul 2020, Uniunea Europeană propune o nouă abordare privind măsurile de conservare a biodiversităţii în perioada
2011-2020, vizând reducerea ritmului de dispariţie a speciilor, refacerea, pe cât posibil, a ecosistemelor din UE şi participarea la eforturile
internaţionale în domeniu, așa cum sunt prevăzute și acțiunile prezentului Plan de management. În conformitate cu prevederile Directivelor
Uniunii Europene privind Păsările şi Habitatele trebuiesc pregătite şi realizate măsuri relevante de protecţie pentru speciile şi habitatele de
importanţă comunitară şi aplicarea unor măsuri specifice de conservare în vederea asigurării stării de conservare favorabilă a acestora, așa cum
sunt prevăzute și în prezentul plan de management.
Strategiile Lisabona şi Goteborg - prezentul proiect răspunde obiectivelor strategiilor Lisabona si Goteborg deoarece, pe de o parte
contribuie la crearea de noi locuri de muncă, iar pe de altă parte,din punct de vedere al protecţiei durabile a mediului, proiectul va ţine cont de
protejarea patrimoniului cultural şi de reducerea presiunii antropice asupra mediului.
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României. Orizontul 2010-2020-2030 îşi propune și conservarea biodiversităţii şi a
patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000. Obiectivul principal în
perioada de referinţă este implementarea unor sisteme adecvate de management pentru protecţia naturii în vederea conservării diversităţii
biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică. Acţiunile prevăzute vizează întărirea capacităţii instituţionale, la nivel
naţional şi local, şi atragerea participării publice (un rol important revenind ONG-urilor) pentru conformarea cu Directivele relevante ale UE,
în special cele referitoare la păsări şi habitate, în corelare cu dezvoltarea reţelei Natura 2000.
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României. Orizontul 2010-2020-2030 – care are ca obiectiv și Dezvoltarea durabilă
şi promovarea turismului, așa cum este prevăzut și în Planul de management al ariei studiate, precum și Master Planul pentru Dezvoltarea
Turismului Naţional 2007-2026, care prevede faptul că este necesară dezvoltarea mai multor produse/programe turistice, în scopul
îmbunătăţirii gamei de atracţii şi activităţi oferite vizitatorilor, existând oportunităţi pentru extinderea durabilă a activităţilor vizitatorilor în
zonele protejate.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 - prezentul proiect răspunzând prin temele și obiectivele propuse direcţiilor prevăzute de acest
document la nivel național, respectiv dezvoltarea durabilă a valorilor naturale şi îmbunătăţirea calităţii mediului, integrarea politicii de
protecţie a mediului în politicile regionale şi sectoriale, protecţia şi conservarea patrimoniului natural, conservarea biodiversităţii, reducerea
disparităţilor între regiuni şi îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii publice, promovarea educaţiei în ceea ce priveşte protecţia mediului
şi fluxul de informaţii.
Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia – conceput ca un instrument de programare cu ajutorul căruia se urmărește atragerea de
fonduri în regiunea Oltenia, asigură o justificare a necesității de finanțare din fondurile Uniunii Europene în diverse sectoare economice care se
regăsesc la nivelul regiunii. Obiectivele prezentului Plan de management al Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de
Fântânele“ corespund obiectivelor generale pentru dezvoltarea regională socio-economică, precum și priorităţilor strategice regionale, detaliate
în măsuri de intervenţie specifice, stabilite în strânsă corelare cu cele din cadrul politicii naționale de dezvoltare, orientată spre atingerea
obiectivului de coeziune economică și socială de către România în calitate de stat membru al UE, obiectivele prioritare fiind orientate în
principal spre domeniile de intervenție ale Instrumentelor Structurale și ale fondurilor europene care finanțează dezvoltarea rurală. Obiectivele
prevăzute în prezentul Plan de management al Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ corespund, în egală măsură
și Planului Regional de Actiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-vest Oltenia, ce are in vedere dezvoltarea durabilă a comunităților locale
din Regiunea 4SV OLTENIA, pornind de la starea factorilor de mediu, dar și de la problemele specifice privind calitatea vieții populației,
starea de sănătate, legislația, precum și educația ecologică precum și Planului de Dezvoltare Regionala a ADR S-V Oltenia și Planului
Operațional Regional în regiunea Sud Vest Oltenia (respectiv Axa 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, vizând crearea,
dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potențial turistic).
Strategia de Dezvoltare Regională 2007 - 2013 a Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia - Proiectul contribuie la realizarea obiectivului
specific al Strategiei de Dezvoltare Regională 2007-2013 a Regiunii Sud-Vest Oltenia, şi anume “Creşterea atractivităţii regionale şi
dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunătăţirea infrastructurii, valorificarea zonelor şi a potenţialului turistic”.
Planul de Dezvoltare Regională ADR Sud –Vest Oltenia Capitolul 9: “Disparităţi regionale” - proiectul se încadrează într-o arie tematică
ce se caracterizează prin contribuţia la dezvoltarea economică prognozată, urmare a sporirii atractivităţii zonei, fapt ce va conduce la reducerea
diferenţelor de dezvoltare între regiunile componente ale ADR Sud-Vest Oltenia.
8. Regulamentul de funcționare a Ariei Naturale Protejate Raurile Desnatui si Terpezita amonte de
Fantanele
8.1. ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, LIMITELE ŞI MANAGEMENTUL ARIA NATURALA PROTEJATA VALEA REA-
RADOVAN COD SIT 2.385
Art. 1. Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 a fost instituita prin Ordinul ministrului mediului nr. 1964/ declararea siturilor de
importanţă comunitară ca parte integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Art. 2. Scopul desemnării este asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru este protecţia şi conservarea unor specii şi habitate de interes
comunitar. Acest scop urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului
promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei
locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere sau turism.
Art. 3. Limitele Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 sunt prezentate în Anexa nr. 3 a Ordinului ministrului mediului nr.
1964/2007privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Art. 4. Prin Planul de Management al Ariei Naturala Protejate Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 vor fi stabilite măsurile şi mijloacele necesare
asigurării unei stări favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor naturale ce fac obiectul desemnării sitului.
Art. 5.
(1) Responsabilitatea managementului Ariei Naturale Protejate Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 va reveni custodelui, in momentul in care acesta va
fi desemnat.
(2) Custodele Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, numit în continuare Custode, integrează într-un plan unitar şi
supraveghează toate activităţile din Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, organizează şi efectuează activităţile specifice,
asigurând o gospodărire unitară a sitului.
Art. 6. (1) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes
comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, trebuie supus unei evaluări adecvate
a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia.
(2) Avizarea, de către Custode, a planurilor/proiectelor menţionate la alin. (1) este obligatorie.
(3) Procedura de avizare este descrisă în Anexa nr.2 la prezentul Regulament
Art. 7. Planul de management al Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 va ţine cont de exigenţele economice, sociale şi culturale
precum şi de particularităţile regionale şi locale, prioritate având obiectivele care au dus la declararea acestuia ca sit de importanţă comunitară.
Art. 8. Respectarea planului de management şi regulamentului este obligatorie pentru Custodele sitului, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice
care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385.
Art. 9. Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională precum şi orice alte planuri de exploatare / utilizare a resurselor
naturale vor fi armonizate de către autorităţile emitente ale acestora cu prevederile planului de management şi a regulamentului în termen de 12 luni
de la data aprobării planului de management.
Art. 11. Autorităţile locale şi naţionale cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din sit sunt obligate să instituie de comun acord
cu Custodele sitului, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale, conform prevederilor prezentului regulament şi a
planului de management, ţinând cont de faptul că acesta face parte din reţeaua europeană Natura 2000.
8.2. ACTIVITĂŢI PERMISE ÎN ARIA NATURALA
PROTEJATA VALEA REA-RADOVAN COD SIT 2.385
ACTIVITĂŢI DE SILVICULTURĂ, DE GOSPODĂRIRE
A FONDULUI CINEGETIC ŞI PISCICOL
Fondul forestier
Art. 12. Fondul forestier naţional de stat şi privat precum şi
vegetaţia forestieră din afara acestuia va fi administrată de
către ocoale silvice de stat sau private legal constituite.
Proprietarii de teren din fond forestier vor încheia obligatoriu
contracte de administrare cu structuri silvice de administrare
legal constituite.
Art. 13. Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic
de terenuri din perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385, se poate face numai pentru obiective
care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea
securităţii şi sanătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea
catastrofelor naturale. Pentru orice plan sau proiect care
necesită scoaterea definitivă ori temporară din circuitul silvic
de terenuri de pe raza Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385, aceasta se va face cu respectarea art. 28
din OUG 154/2008, referitor la procedura de evaluare
adecvată.
Art. 14. Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus
în Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385
se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele
silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind
zonarea funcţională a pădurilor. Lucrări în afara celor
prevăzute în amenajamentele silvice se execută numai cu
acordul Custodelui şi al autorităţii publice centrale care
răspunde de protecţia mediului.
Art. 15. Amenajamentele silvice ale unitătilor de producţie/
proprietăţilor ce intră în componenţa Ariei Naturale Protejata
Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 vor fi revizuite în mod
obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planului de
management.
Art. 16. Planurile amenajistice vor include date privind
distribuţia elementelor de biodiversitate de interes naţional, cât
şi cele precizate în legislaţia specifică siturilor Natura 2000 în
suprafaţa pădurii. Se vor avea în vedere: speciile şi habitatele
naturale de interes comunitar ce fac obiectul desemnării
sitului.
Art. 17. Elaborarea propunerilor de intervenţii în pădurile
cuprinse în Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod
sit 2.385 vor include o evaluare a impactului acestora asupra
elementelor de biodiversitate pentru care a fost constituit situl
de importanta comunitară, luându-se în calcul intensitatea
intervenţiei şi suprafaţa pe care se propune intervenţia
respectivă.
Art. 18. Amenajamentele elaborate după aprobarea planului de
management vor include un capitol de monitorizare a evoluţiei
elementelor specifice care au determinat constituirea sitului de
importanţă comunitară.
Art. 19. Elaborarea planurilor de amenajament pentru fondul
forestier din Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod
sit 2.385 va include o fază de consultare publică, atît în cadrul
conferinţelor de amenajare, cât şi în reuniuni organizate, după
caz, de către Custode.
Art. 20. În situaţiile în care prin planul de management sunt
permise activităţi de ecoturism, pot fi prevazute lucrări de
amplasare a unor căi de vizitare pentru turişti (alei pietonale,
drumuri de acces, bănci pentru odihnă, panouri instructiv -
educative, etc).
Art. 21. În pădurile cu arborete necorespunzătoare din punct de
vedere ecologic din Aria Naturala Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 se va prevedea prin amenajament
reconstrucţia ecologică a acestora. În toate situaţiile se
recomandă înfiinţarea sau reînfiinţarea noilor arborete prin
procedee cât mai naturale.
Fondul Cinegetic
Art. 22. Acţiunile de evaluare a vânatului şi de interpretare a
rezultatelor se organizează de către gestionarii fondurilor de
vânătoare cu participarea Custodelui. Gestionarii fondurilor de
vânătoare au obligaţia de a anunţa Custodele cu 5 zile
lucratoare înainte despre intenţia de organizare a evaluării
vânatului, urmând să se ajungă la un acord comun în ceea ce
priveşte data evaluării. Gestionarilor fondurilor de vânătoare le
revine obligaţia de a convoca şi reprezentanţii celorlalte
instituţii ale statutului abilitate în acţiunea de gospodărire a
fondului cinegetic.
Art. 23. Vânătoarea se va organiza şi desfăşura în conformitate
cu prevederile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic
nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi ale
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 24. Acţiunile de monitorizare a efectivelor din specii de
interes cinegetic, a stării de sănătate a acestora precum şi paza
împotriva acţiunilor ilegale care pot afecta fauna sau arealele
unde acestea se găsesc se organizează în comun de către
personalul de specialitate al gestionarilor fondurilor de
vânătoare legal constituite şi Custode.
Art. 25. Managementul speciilor de interes vânătoresc din
perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit
2.385 se va face conform prevederilor legislaţiei specifice din
domeniu.
Art. 26. Faptele ilegale din domeniile vânătorii şi pescuitului
pot fi constatate şi sancţionate de către personalul Custodelui
împuternicit în acest sens, precum şi de alte persoane abilitate
conform prevederilor legale.
2.1.3. Fondul Piscicol
Art. 27. Orice activitate ce se desfaşoară în bazinele piscicole
naturale va respecta măsurile şi reglementările prin care se
asigură conservarea biodiversitaţii şi exploatarea raţională a
fondului piscicol, prin practicarea pescuitului sportiv în
condiţii de păstrare a echilibrului ecologic.
Art. 28. Până la adoptarea Planului de Management este
interzisă capturarea speciilor de peşti de interes comunitar ce
fac obiectul desemnării sitului şi a celor strict protejate.
PAJIŞTILE
Art. 29.
(1) Terenurile din perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385 evidenţiate ca pajişti, indiferent de
forma de proprietate, se folosesc în exclusivitate pentru
păşunat, fâneaţă, activităţi apicole, cultivarea plantelor de
nutreţ, în vederea obţinerii de masă verde, fân sau seminţe.
(2) Custodele, prin reprezentanţii săi din teritoriu vor lua la
cunoştinţă despre amplasarea stupinelor pe teritoriul siturilor şi
vor încheia cu apicultorii beneficiari un angajament în care vor
fi inserate toate obligaţiile pe care aceştia vor trebui să le
respecte.
Art. 30. Utilizarea durabilă a pajiştilor pentru cosit şi/sau
păşunat este permisă numai cu animalele domestice proprietate
a membrilor comunităţilor ce deţin aceste păşuni sau care deţin
dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin
legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi
cu speciile şi efectivele avizate de custode astfel încât să nu fie
afectate habitatele naturale şi nici speciile de floră şi faună.
Art. 31. Păşunatul şi activitatea apicolă pastorală se supun
următoarelor reglementări:
a) pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 păşunatul şi activitatea apicolă
sunt permise cu avizul Custodelui;
b) în cazul degradării păşunilor, Custodele poate opri
de la păşunat anumite suprafeţe, pentru o perioadă, în
scopul refacerii covorului vegetal;
c) este interzis păşunatul fără contracte încheiate cu
deţinătorii/administratorii păşunilor;
d) este interzis păşunatul cu mai multe animale sau din
alte specii decât cele specificate în avizul Custodelui;
e) păşunatul este interzis în fondul forestier indiferent
de proprietar şi/sau administrator;
f) amplasarea de stâne, adăposturi pastorale şi stupine
este permisă numai cu aprobarea Custodelui;
i) numărul admis de câini se stabileşte prin contractul
de păşunat, în funcţie de numărul de oi din fiecare
turmă, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.
Câinii vor avea obligatoriu
jujee. Pentru fiecare câine este obligatoriu să se
prezinte adeverinţa de vaccinare şi deparazitare;
l) trecerea prin fond forestier şi trecerea la apă se face
cu respectarea reglementărilor în vigoare, în baza
contractului încheiat cu administratorii/proprietarii de
pădure; n) este interzisă lăsarea animalelor
nesupravegheate la păşunat.
Art. 32. Managementul pajiştilor va fi stabilit pe baza evaluării
capacităţii de suport a acestora şi va fi adus la cunoştinţa
proprietarilor în vederea reglementării corespunzatoare a
păşunatului şi cositului în cazul în care se constată modificarea
parametrilor de mediu biotici şi abiotici ai ecosistemelor.
Art. 33. Custodele monitorizează activitatea de păşunat pentru
stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din
sit şi pentru stabilirea unor eventuale măsuri de refacere a
zonelor degradate sau instituirea de restricţii in zonele afectate.
CONSTRUCŢII
Art.34.
(1) Sunt interzise proiectele de construcţii/investiţii din
perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod
sit 2.385 sau din vecinătatea acestuia, în lipsa actelor de
reglementare specifice.
(2) Actele de reglementare specifice pentru proiectele de
construcţii/investiţii se emit numai pe baza avizului
Custodelui.
(3) Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în
perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod
sit 2.385, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin
domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor
administrative şi ştiinţifice desfăşurate în cadrul sitului,
precum şi altor activităţi în legătură cu buna administrare a
acestuia.
(4) Proprietarii/administratorii obiectivelor care utilizează
sursele de apă de pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385 sau din vecinătatea acestuia sunt
obligaţi să asigure debitele de servitute (debitul minim necesar
lăsat permanent într-o secţiune pe un curs de apă, aval de o
lucrare de barare, format din debitul salubru şi debitul minim
necesar utilizatorilor de apă din aval) conform legislaţiei în
vigoare, astfel încât să nu afecteze direct sau indirect
ecosistemele şi comunităţile locale.
Art. 35. (1) Pentru toate lucrările de construcţie indiferent dacă
implică sau nu diminuarea patrimoniului natural prin defrişări,
derocări, indiguiri etc. este obligatoriu amplasarea acestora pe
terenuri care au regimul economic şi categoria de folosinţă de
terenuri pentru construcţii (curţi construcţii).
(2) Solicitarea sau obţinerea acordului de mediu nu se
substituie aprobărilor Custodelui.
Art. 36. Realizarea de lucrări speciale care afectează suprafeţe
mari, cum ar fi: aducţiuni de apă, baraje pentru centrale
hidroelectrice, drumuri auto, linii de înaltă şi medie tensiune,
conducte de transport gaz metan, instalaţii de transport pe
cablu, pârtii de schi şi altele asemenea se va face cu acordul
Custodelui, după întocmirea unui studiu de evaluare adecvată
sau a bilanţului de mediu, după caz.
Art. 37. Elaborarea sau modificarea planurilor de urbanism
pentru zonele din interiorul ariei se face pe baza
documentaţiilor de mediu avizate de către Custode.
Art. 38. Custodele are dreptul să verifice existenţa autorizaţiei
de construcţie precum şi modul de respectare a acesteia şi să
sesizeze instituţiile abilitate în cazul în care se constată
încălcări ale prevederilor acesteia.
Art. 39. Reparaţiile curente a instalaţiilor de alimentare cu
energie electrică, gaz metan, telefonie, mijloace de transport pe
cablu şi alte asemenea se vor face cu acordul Custodelui, iar
intervenţiile în urma calamităţilor vor fi comunicate imediat
acesteia.
Art. 40. Custodele va solicita şi va deţine copii la zi ale PUG,
PUZ şi PUD ale localităţilor din perimetrul sitului sau din
imediata vecinătate a acestuia din care să reiasă statutul juridic
al terenurilor şi al construcţiilor.
Art. 41. Autorităţile administraţiei publice locale/judeţene vor
asigura evidenţierea limitelor Ariei Naturale Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385 şi a zonării interioare în planurile
de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în termen de 12 luni
de la intrarea în vigoare a planului de management. Prezentul
regulament va fi adoptat ca anexă a planurilor de amenajare a
teritoriului şi de urbanism aplicarea lui fiind obligatorie în
perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod
sit 2.385
8.3. CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
Art.42. Cercetarea ştiinţifică în Aria Naturala Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385 va fi orientată, pe cât posibil, spre
protecţia şi conservarea speciilor şi habitatelor de interes
comunitar pentru care situl a fost declarat.
Art.43. În baza rezultatelor temelor de cercetare desfăşurate în
Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385,
acceptate şi avizate de forurile ştiinţifice abilitate, Custodele
propune măsurile de conservare ce se impun pentru realizarea
obiectivelor sitului.
Art.44.
(1) Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 se
desfăşoară cu avizul Custodelui, care sprijină logistic, la
solicitarea şi în măsura posibilităţilor, activitatea de cercetare.
(2) În cazul temelor de cercetare de pe teritoriul Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, se va
încheia un contract cu cei care derulează tema, contract care să
asigure accesul Custodelui la rezultate în vederea utilizării lor
în activitatea de management a sitului. Clauzele contractului se
stabilesc de comun acord de către părţi. Dreptul asupra
utilizării rezultatelor se stabileşte prin contract.
(3) Orice studii care planifică activităţi de exploatare a
resurselor naturale pe situl de importanţă comunitară cum sunt
studiile care planifică activităţi: silvice (amenajamente
silvice), agricole, zootehnice, turistice, hidrologice, geologice,
etc., orice proiecte care planifică lucrări de construcţii de orice
fel, activităţi sportive, etc., se supun în mod obligatoriu de
către proiectanţi avizării Custodelui. Avizarea este absolut
necesară în vederea verificării încadrării activităţilor
planificate de studiile sau proiectele menţionate mai sus în
prevederile planului de management al Ariei Naturale
Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385.
(4) Acordul Academiei Române prin Comisia Monumentelor
Naturii, pentru domeniile de cercetare pentru care este
prevăzut acest acord în legislaţia în domeniu este obligatoriu.
Art. 45. Custodele va iniţia atunci când este cazul acţiuni de
repopulare cu specii de plante şi animale dispărute, pe baza
unor studii avizate de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor
Naturii din cadrul Academiei Române.
Art. 46. Reconstrucţia ecologică a habitatelor deteriorate se va
face pe baza unui studiu ştiinţific. Pe perioada derulării
proiectului de reconstrucţie ecologică suprafeţele ce fac
obiectul reconstrucţiei vor fi gestionate de către Custode,
proprietarul sau administratorul de drept al acestora neavând
drept de folosire asupra lor. În cazul în care degradarea
habitatelor se datorează unor activităţi umane desfăşurate în
mod ilegal, contravaloarea proiectului de reconstrucţie va fi
suportată de către cei vinovaţi.
Art. 47. În cazul apariţiei unor specii invazive de plante şi
animale care periclitează integritatea ecosistemelor se vor lua
măsuri de stopare şi eliminare a acestora pe baza unei
documentaţii avizate de Custode.
8.4. ECOTURISM
Art.49. În Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit
2.385 sunt permise activităţi de turism şi de educaţie, cu
respectarea regulilor de vizitare a sitului, potrivit prezentului
regulament.
Art.50. (1) Potrivit Planului de Management şi al
Regulamentului, Custodele poate percepe un tarif de vizitare,
cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
Vizitatorii şi turiştii din Aria Naturala Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 trebuie să achite tariful de vizitare la
sediul Custodelui sau la Centrele de vizitare/Punctele de
informare care se vor realiza, iar sumele astfel rezultate vor fi
utilizate conform legislaţiei în vigoare.
Excepţii de la plata tarifului de vizitare vor face:
a) persoanele sub 18 ani şi pensionarii;
b) voluntarii care dovedesc, cu adresă oficială sau cu contract
de voluntariat emis de Administraţie;
c) personalul de supraveghere a animalelor pentru care s-au
contractat păşuni în Aria Naturala Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385;
d) personalul Custodelui;
e) personalul silvic de la ocoalele silvice de pe raza sitului;
f) persoanele care realizează studii şi cercetării, cu acordul
Custodelui;
i) împuterniciţii pentru implementarea regulamentului sitului,
pe bază de legitimaţie;
j) personalul de la alte unităţi/instituţii, cu delegaţie pentru
exercitarea atribuţiilor de serviciu;
k) localnicii care deţin terenuri în Aria Naturala Protejata
Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 şi dovedesc cu acte de
identitate faptul că au domiciliul stabil într-una din localităţile
care deţin terenuri în sit;
l) ghizii de turism agreaţi de Custode;
m) membrii serviciilor Salvamont;
n) persoanele cu dizabilităţi.
(2)Tarifele vor fi stabilite în funcţie de starea infrastructurii
(nemodernizată sau modemizată).
(3)Art.51. Vizitarea Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 este permisă numai pe traseele turistice
marcate cu semne convenţionale (marcaje vopsite, cu bandă,
triunghi, cruce sau punct de culori diferite în funcţie de traseu
şi încadrate cu alb) şi pe traseele de alpinism marcate şi
pitonate aflate în evidenţa Custodelui.
Art. 52. Pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 este interzisă realizarea focului deschis.
Excepţie fac focurile de la stâne, cu lemn din locaţii avizate de
către Custode. Sunt strict interzise adunatul şi defrişarea
vegetaţiei lemnoase uscate sau verzi, pentru realizarea focului.
În locurile de campare se permite doar utilizarea primusului
sau realizarea focurilor doar în perimetrele special amenajate
în acest sens cu acordul Custodelui. Se vor respecta normele de
prevenire şi stingere a incendiilor.
Art. 53. Regimul deşeurilor pe teritoriul Ariei Naturale
Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 se reglementează
astfel:
a) este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe
teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit
2.385. Turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le
generează pe timpul vizitării sitului. Deşeurile vor fi evacuate
în afara sitului şi se depun doar în locuri special amenajate
pentru colectare;
b) gestionarii/proprietarii cabanelor, pensiunilor, caselor de
vacanţă, a altor clădiri şi a locurilor de campare pentru care se
percepe taxă de campare au obligaţia evacuării deşeurilor şi a
depozitării temporare a acestora în containere, cu respectarea
reglementărilor legale şi astfel încât să nu existe posibilitate de
acces pentru şi animale domestice şi/sau sălbatice;
c) obligativitatea evacuării deşeurilor menajere provenite din
activitatea cabanelor/ pensiunilor/ caselor de vacanţă/ altor
clădiri şi a locurilor de campare revine
administratorilor/proprietarilor acestora;
d) responsabilitatea depozitării temporare a deşeurilor la
cabane, cu respectarea condiţiilor legale, astfel încât să nu
existe posibilităţi de acces pentru câini şi animale sălbatice,
revine administratorilor cabanelor;
e) administratorii cabanelor, hotelurilor, pensiunilor, precum
şi a punctelor de alimentaţie publică aflate în perimetrul Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, au
obligaţia de a efectua permanent igienizarea de resturi
menajere a suprafeţelor din jurul acestor locaţii;
f) construcţiile noi vor fi dotate obligatoriu cu instalaţii de
epurare a apelor uzate conform reglementărilor în vigoare, iar
construcţiile existente vor fi dotate cu asemenea instalaţii într-
un termen stabilit de comun acord cu proprietarul sau
administratorul acestora, conform prevederilor Planului de
Management şi a legislaţiei în vigoare. Până la utilarea cu
instalaţii de epurare construcţiile existente vor fi dotate
obligatoriu cu bazine hidroizolate vidanjabile.
Art. 54. Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini
a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, precum şi însuşirea celor
rupţi sau doborâţi de fenomene naturale sau de către alte
persoane.
Art. 55. Se interzice distrugerea, degradarea oricăror specii de
plante şi animale, a rocilor, speleotemelor, fosilelor şi a
oricăror alte eşantioane de origine naturală, din Aria Naturala
Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385.
Art. 56. Colectarea oricăror specii de plante şi animale, a
rocilor, speleotemelor, fosilelor şi a oricăror alte eşantioane de
origine naturală de pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385 se poate face numai cu acordul
scris al Custodelui.
Art. 57.
(1) Accesul câinilor în Aria Naturala Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 este permis doar în condiţiile în care
câinii sunt ţinuţi permanent în lesă. Pentru fiecare câine
stăpânii trebuie să prezinte toate actele de dovadă a vaccinării
şi deparazitării.
(2) Câinii utilitari folosiţi în acţiuni specifice pe teritoriul Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 sunt
exceptaţi de la obligativitatea purtării lesei, proprietarii
acestora având însă obligativitatea prezentării dovezii de
vaccinare şi deparazitare.
Art.58. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea
panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor,
săgeţilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele
turistice, a semnelor de delimitare a sitului.
Art.59. Este strict interzisă degradarea refugiilor,
adăposturilor, podeţelor, sau a oricărei alte construcţii sau
amenajări care servesc interesele de management ale zonei
protejate.
Art. 60. În cazul în care există solicitări pentru vizitarea unor
habitate caracteristice pentru specii de floră şi faună ocrotite,
turiştii vor fi însoţiţi obligatoriu de către agenţii de teren, ghizii
de turism ai Custodelui sau ghizi autorizaţi şi legitimaţi de
Custode, dacă în planul de management nu sunt prevăzute alte
restricţii. Pentru serviciile de însoţire/îndrumare va fi perceput
un tarif ce va fi stabilit de către Custode.
Art.61. Administraţia monitorizează turismul pe teritoriul Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, în
vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra florei şi
faunei din sit şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se
impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor,
dacă acest lucru se impune pentru conservare.
Art. 62. Vizitarea Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 este permisă numai pe potecile marcate
şi drumurile auto deschise şi semnalizate ca atare accesului
publicului, cu respectarea instrucţiunilor de pe panourile
informative cu care sunt echipate acestea.
Art. 63. Camparea pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385 se va face în zone special stabilite,
amenajate şi semnalizate corespunzător de către Custode, în
limita locurilor disponibile.
Art. 64. Este interzisă degradarea traseelor turistice şi a
drumurilor publice prin lucrări de exploatare a masei
lemnoase, construcţii, aducţiuni utilităţi, etc. Contravaloarea
lucrărilor de refacere a acestora va fi suportată de către
executanţii acestor lucrări.
Art. 65. Este interzis accesul public cu mijloace mecanizate pe
drumurile auto forestiere închise publicului şi semnalizate
corespunzător, în pădure, pe cursurile de apă şi pe pajiştile
alpine. Este permisă folosirea acestor mijloace doar de către
administratorii şi/sau proprietarii de teren în scopul bunei
gospodăriri, înspre locurile deţinute de aceştia, precum şi de
către echipele de intervenţie.
Art. 66. Excursiile de grup în Aria Naturala Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385, organizate de agenţii de turism, se
desfăşoară numai cu participarea unui ghid de turism al
Custodelui sau cu ghid autorizat de Custode.
Art. 67. Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără
aprobare şi fără plata tarifelor legale nu este permisă în Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385. Cei
interesaţi pot obţine un permis temporar de la Custode, contra
plăţii tarifului aprobat.
8.5. ALTE ACTIVITĂŢI
Art. 71. Capturarea fără drept a oricăror specii din cadrul
faunei sălbatice a Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan
cod sit 2.385 nu este permisă. Nu este permisă distrugerea
bârlogurilor, cuiburilor păsărilor sau colectarea ouălor acestora
în Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385.
Art. 72. Recoltarea de ciuperci comestibile, fructe de pădure,
plante medicinale în scopul comercializării acestora se va face
doar cu acordul Custodelui.
Art. 73. Este interzisă recoltarea speciilor de interes comunitar
ce fac obiectul desemnării sitului şi a celor care necesită o
protecţie strictă (prevăzuta în anexa nr. 2).
Art. 74. Organizarea de acţiuni specifice Ministerului Apărării
Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor se vor
face conform prevederilor legale şi cu informarea Custodelui.
Art. 75. Activităţile comerciale neautorizate în perimetrul Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 sunt
interzise. Activităţile comerciale autorizate în zonele de
extravilan din Aria Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod
sit 2.385, în alte locuri decât campingurile sau unitaţile de
turism este permisă numai cu acordul scris al Custodelui şi cu
respectarea legislaţiei în vigoare privind evacuarea deşeurilor.
8.6. FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR
Art. 76.
(1) Finanţarea activităţilor Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385 se asigură din fonduri provenite din:
a) bugetul de stat sau al autorităţilor locale;
b) din activităţi proprii şi din sistemul de tarife stabilit de
Custode pentru prestarea de servicii către terţi;
d) din proiecte întocmite de Custode sau în colaborare cu alte
organizaţii/instituţii şi finanţate prin programe locale, naţionale
sau internaţionale;
e) din subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii.
(2) Sistemul de tarife va fi stabilit de către custode, după
aprobarea prezentului regulamentul, şi va fi avizat de către
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, conform
prevederilor legale în vigoare.
8.7. AVIZAREA ACTIVITĂŢILOR
DESFĂŞURATE PE TERITORIUL ARIEI
NATURALE PROTEJATA VALEA REA-RADOVAN
COD SIT 2.385
Art. 77.
(1) Activităţile care pot genera un impact negativ asupra Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 sunt
supuse aprobării/avizării/autorizării Custodelui.
(2) Următoarele activităţi/acţiuni necesită obţinerea în prealabil
a aprobării Custodelui:
a) Activităţi de cercetare - toate tipurile de investigaţii
ştiinţifice (biologice, geologice, paleontologice, arheologice,
antropologice, speologice, etc);
b) Activităţi instructiv - educative desfăşurate de şcoli, licee,
facultăţi, stagii de practică, aplicaţii tematice având ca obiect
educaţia biologică, ecologică, etc;
c) Utilizarea pajiştilor pentru cosit şi păşunat;
d) Realizarea de materiale audio-vizuale cu caracter ştiinţific
sau comercial;
e) Manifestări sportive, concursuri, cursuri de alpinism, ghizi,
etc.;
f) Investiţii necesare administrării Ariei Naturale Protejata
Valea Rea-Radovan cod sit 2.385;
g) Refacerea, proiectarea sau/şi construirea oricăror obiective
de investiţii;
h) Acţiunile de prevenire şi sau combatere a înmulţirii în masă
a dăunătorilor forestieri;
i) Intervenţii pentru menţinerea habitatelor şi
reconstrucţie/reabilitare ecologică;
j) Activităţi de recoltare, capturare şi / sau achiziţie, deţinere şi
comercializare a plantelor şi animalelor din flora şi fauna
sălbatică;
k) Acţiunile de înlăturare a efectelor unor fenomene naturale;
l) Recoltarea de fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale;
m) Lucrările silvice în fondul forestier;
n) Deschiderea de noi trasee turistice şi de escaladă/alpinism,
reamenajarea sau repitonarea celor existente;
o) Alte acţiuni generatoare de impact semnificativ asupra
mediului.
p) Investiţii de orice fel (clădiri,
drumuri, facilităţi, etc.); q)
Manifestări sportive, concursuri,
cursuri (alpinism, ghizi, schi,
etc.);
r) Proiectare/construire de obiective de investiţii de orice fel
(ex. clădiri, furnizare utilităţi, pârtii de schi, drumuri şi alei,
conducte de alimentare, linii electrice, etc.);
s) Altele care pot genera impact negativ asupra Ariei Naturale
Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385.
(3) Procedura de avizare este descrisă în Anexa nr.2 la
prezentul Regulament.
8.8. SANCŢIUNI
Art. 78.
(1) Încălcarea dispoziţiilor prezentului Regulament atrage
după caz răspunderea disciplinară, contravenţională, penală,
materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare.
(2) Încălcarea prevederilor din prezentul Regulament
constituie contravenţii dacă faptele nu au fost săvârşite astfel
încât potrivit legii penale, să constituie infracţiuni.
(3) Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament se
sancţionează conform următoarelor acte normative:
- Legea 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările
şi completările ulterioare;
- Codul silvic - Legea 46/2008, cu modificările şi completările
ulterioare;
- Legea 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor silvice;
- Ordonanţa Guvernului nr. 2/12 iulie 2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor;
- OUG 85/2006 privind stabilirea cuantumului prejudiciilor
din tăierile ilegale;
- Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului
cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
- HG 996/2008 privind circulaţia materialelor lemnoase şi
controlul circulaţiei acestora;
- Legea nr. 635/2002 privind stabilirea termenelor,
modalităţilor şi perioadelor de exploatare a masei lemnoase din
păduri şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier
naţional.
Art. 79.
(1) Aplicarea prezentului Regulament se face de către
personalul Custodelui şi de către personalul altor instituţii
abilitate ale statului în limita competenţelor acestora, în baza
protocoalelor stabilite cu Custodele. Personalul împuternicit să
aplice Regulamentul îşi va dovedi identitatea cu legitimaţii al
căror format va fi popularizat în mass-media şi pe panourile
informative de la intrările în Aria Naturala Protejata Valea
Rea-Radovan cod sit 2.385.
(2) Sancţiunile stabilite pentru încălcarea prezentului
Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât şi
persoanelor juridice.
(3) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel
mult 48 de ore de la data încheierii procesului verbal jumătate
din minimul amenzii.
Art. 80. În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul
împuternicit de Custode are dreptul de a solicita legitimarea
persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând
să comită fapte care constituie contravenţii pe raza Ariei
Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385.
Art. 81. Constituie contravenţie neprezentarea actelor de
identitate, la solicitarea personalului împuternicit de Custode,
când acestea sunt solicitate la constatarea unor acţiuni/fapte ce
constituie contravenţii.
Art. 82. Constituie contravenţie neprezentarea autorizaţiei de
mediu pentru activităţile desfăşurate, de către proprietarii şi
administratorii de facilităţi turistice, unităţi comerciale şi de
deservire a populaţiei, activităţi de exploatare şi valorificare a
resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile la solicitarea
Custodelui.
Art. 83. Constatarea faptelor ce constituie contravenţii şi
aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul Custodelui şi
de către personalul altor instituţii ale statului în baza
competenţelor legale. Art. 84. Prevederile art.81 se
completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001
aprobată şi modificată prin Legea nr.180/2002 privind regimul
juridic al contravenţiilor cu modificările şi completările
ulterioare.
8.9. DISPOZIŢII FINALE
Art. 85. Prezentul Regulament va face parte integrantă din
Planul de Management al Ariei Naturale Protejata Valea Rea-
Radovan cod sit 2.385.
Art. 86. Prezentul Regulament poate fi modificat la propunerea
Custodelui.
Art. 87. Anexele nr. 1, 2 şi 3 fac parte integrantă din prezentul
Regulament.
Anexa nr. 1: PROCEDURA DE AVIZARE A
ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE ÎN PERIMETRUL
ARIEI NATURALE PROTEJATA VALEA REA-
RADOVAN COD SIT 2.385
În cazul în care se solicită autorizaţii de mediu pentru
desfăşurarea activităţilor, solicitarea va fi înaintată spre avizare
către Custode, cu cel puţin 30 de zile înainte de data
preconizată a începerii activităţii.
Solicitările pentru eliberarea avizului pot fi transmise către
Custode de către persoanele juridice sau fizice interesate.
Solicitările pentru autorizarea de activităţi pot fi făcute pentru
un termen de până la 1 an, după care acestea trebuie reînnoite,
cu menţionarea concretă a perioadei pentru care se face
solicitarea.
În vederea obţinerii avizului necesar pentru desfăşurarea de
activităţi, solicitarea în forma scrisă înaintată Custodelui va
cuprinde:
obiectivul sau obiectivele pentru care se solicită
autorizaţia;
durata pentru care se solicită autorizaţia;
activităţile pentru care se solicita autorizaţia;
prezentarea organizaţiei sau a persoanei fizice;
componenţa echipei cu ocupaţia şi rolul
fiecăruia;
metodele şi tehnicile de lucru;
datele de contact ale persoanei care solicita
autorizaţia.
Înainte de emiterea autorizaţiei, Custodele poate solicita
informaţii suplimentare, referinţe şi recomandări.
În termen de 15 zile de la încheierea activităţii autorizate, cu
excepţia activităţilor de vizitare în scop recreativ, solicitantul
va înainta către Custode un raport asupra activităţilor
desfăşurate, raport care va fi însoţit de copii ale materialelor
relevante obţinute pe parcursul desfăşurării activităţii, acestea
urmând a fi utilizate în condiţiile stabilite de ambele părţi.
Custodele poate solicita detalierea unor aspecte ale raportului
prezentat. Obţinerea unui noi aviz pentru desfăşurarea
activităţilor este condiţionată de remiterea către Custode a
raportului. Pentru motive întemeiate, la solicitare, Custodele
poate accepta prelungirea acestui termen.
Refuzul avizării activităţilor va fi însoţit de o motivare.
În vederea informării publicului, Custodele va face cunoscut
pe site-ul său avizele emise, cu precizarea persoanei juridice
sau fizice autorizate, duratei autorizării şi tipului de activitate
autorizată.
Anexa nr. 2
PROCEDURA DE AVIZARE A
PLANURILOR/PROIECTELOR PUBLICE SAU
PRIVATE CE POT AVEA EFECTE NEGATIVE
SEMNIFICATIVE ASUPRA ARIEI NATURALE
PROTEJATA VALEA REA-RADOVAN COD SIT 2.385
Avizarea planurilor/proiectelor de către Custode se face
simultan cu procedura derulată de către autorităţile competente
pentru protecţia mediului.
Evaluarea adecvată a impactului trebuie să facă referire la
obiectivele de conservare şi de desemnare a sitului. Acestea
sunt reprezentate de habitatele naturale şi speciile sălbatice de
interes comunitar prevăzute în Formularul Standard de
caracterizare a Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan
cod sit 2.385, după cum urmează:
Tipuri de habitate naturale sunt prevazute în Anexa I a
Directivei Consiliului 92/43/CEE transpusă în legislaţia
naţională prin Anexa nr. 2 din OUG nr. 57/2007 şi care
constituie obiectivul de conservare al Ariei Naturale Protejata
Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, conform Ordinul ministrului
mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007.
Speciile de mamifere sunt prevazute în Anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE transpusă în legislaţia naţională prin
Anexa nr. 3 din OUG nr. 57/2007 şi care constituie obiectivul
de conservare al Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan
cod sit 2.385, conform Ordinul ministrului mediului şi
dezvoltării durabile nr. 1964/2007.
Speciile de amfibieni şi reptile prevazute în Anexa II a
Directivei Consiliului 92/43/CEE transpusă în legislaţia
naţională prin Anexa nr. 3 din OUG nr. 57/2007 şi care
constituie obiectivul de conservare al Ariei Naturale
Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, conform
Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.
1964/2007.
Acest document este realizat în cadrul proiectului
Managementul si protectia biodiversității în ariile naturale protejate “Valea Rea – Radovan” și
“Râurile Desnățui și Terpezița amonte de Fântânele” proiect cofinanțat de PROGRAMUL
OPERAŢIONAL SECTORIAL “MEDIU”, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor
adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea
infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura
2000.
„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii
Europene sau a Guvernului României”