Planificarea financiara a dezvoltarii unei intreprinderi presupune

intocmirea situatiilor financiare previzionate cu scopul prevenirii lipsei de

lichiditati, a reducerii incertitudinii care planeaza asupra viitorului

societatii dar si pentru necesitatile de informare ale actionarilor si ale

altor investitori.

Pentru managementul de varf al societatii si pentru ceilalti utilizatori de informatii

financiare (actionari, banci, SVM-uri, etc.) necesitatea construirii unor situatii

financiare previzionate este cu atat mai importanta cu cat interesul si riscul asumat

in creditarea sau investitia efectuata este mai ridicata. In general, contul de profit si

pierdere este singurul document care se previzioneaza, bilantul si fluxul de numerar

constituind documente de raportare a situatiei economice trecute. Dupa cum se

stie, nicio intreprindere nu-si poate indeplini obiectivele strategice si bugetare fara

resursele necesare obtinute la momentul oportun. Nici un creditor sau actionar nu

va investi daca nu este sigur ca-si poate recupera investitia la momentul stabilit de

el.

In practica din intreprinderi, si nu numai, se realizeaza investitii fara a exista profit

curent sau investitii peste limitele fondurilor disponibile. Incepand cu anii ’90, cand

nu s-au mai virat la banca (intr-un cont de investitii) o suma egala cu fondul de

dezvoltare constituit, investitiile au devenit libere pentru societati. Sensul de

“libere” trebuie inteles ca “managementul investitiei, al dezvoltarii”, managerii

trebuind sa gaseasca sursele de finantare care sa le asigure viitoarele plati pentru

investitiile necesare bunei functionari a societatii si, de ce nu, pentru dezvoltarea de

noi afaceri. Aici intervin calitatile echipei manageriale de a atrage fonduri de

finantare si de a construi planuri de afaceri. Pentru a obtine fondurile necesare este

nevoie de un plan de afaceri care pe langa multe alte prognoze trebuie sa cuprinda

situatii financiare previzonate.

Principalele intrebari la care se afla raspunsurile prin previzionarea

situatiilor financiare (contul de profit si pierdere, bilantul si fluxul de

numerar) sunt:

1. Care este necesarul de finantare externa (societatii) in conditiile utilizarii capacitatilor disponibile la maxima capacitate ori la capacitatea dorita?

2. Care este nivelul cifrei de afaceri pentru care nu este necesara finantarea externa (credite ori emisiuni de capital)?

3. Va putea societatea sa obtina o anumita marja a profitului mentinand constant raportul datorii/capitaluri proprii si capitalul social la acelasi nivel?

4. Vor putea recupera creditorii la termenul scadent banii investitii/imprumutati?

5. Care sunt ratele de rotatie (si alti indicatori) viitoare ale activelor si datoriilor in noile conditii?

Voi prezenta trei metode de planificare financiara in acest articol.

Etapele de construire a situatiilor financiare previzionate sunt identice pentru toate cele trei modele:

1. Stabilirea ipotezelor privind perioada viitoare; 2. Stabilirea unui obiectiv, in speta, a unor indicatori financiari de atins si a

pragurilor limita de incadrare a acestora; 3. Elaborarea situatiilor financiare previzionate; 4. Verificarea indeplinirii obiectivelor stabilite;

Ipotezele privind mediul economic permit stabilirea unor niveluri posibile de atins sau praguri limita impuse pentru diferiti indicatori cum ar fi: cifra de afaceri, cheltuielile aferente cifrei de afaceri profitul brut, stocurile limita, nivelul indatorarii sau numerarul ncesar unei anumite investitii, etc..Indicatorii obiectiv de atins sunt intervale de variatie sau limite pentru pentru anumiti indicatori sau elemente de patrimoniu.Elaborarea situatiilor financiare previzionate se realizeaza pe baza unor planuri de marketing, de investitii, de reducere a normelor de consum si cheltuieli, de reorganizare, etc.Orice strategie, plan, prognoza sau activitate necesita o verificare la final (eventual si pe etape intermediare) pentru a fi siguri ca au fost indeplinite obiectivele stabilite initial.

Primul model prezentat este modelul normativ al doilea este modelul cresterii sustenabile iar al treilea model este modelul de crestere autofinantata. Pe masura exemplelor realizate vom detailia fiecare model.

Modelul normativ stabileste anumite rate de rotatie ale elementelor patrimoniale sau indicatori de atins in urmatoarea etapa.Cresterea sustenabila presupune cresterea cifrei de afaceri in conditiile mentinerii constante al levierului financiar (datorii/capitaluri proprii) si al mentinerii la acelasi nivel a capitalului social.Modelul de crestere autofinantata presupune un necesar de fond de rulment egal cu 0 (zero), societatea dimensionandu-si activitatea doar la nivelul la care nu trebuie sa se mai imprumute.

Levierul financiar se poate studia aici: "Efectul de maciuca".

Exemplul 1 – modelul normativSe porneste de la ipoteza ca pe anul previzionat rata estimata a inflatiei va fi de 35%, rata dobanzii ramane constanta la un nivel de 50%, iar rata impozitului pe profit va fi de 25% (o alta rata fiind obtinuta din cauza cheltuielilor nedeductibile sau datorita unor facilitati fiscale). Conducerea societatii considera ca si in anul urmator se va lucra la intreaga capacitate disponibila in prezent la care se vor adauga noile capacitati puse in functiune. Toate datoriile societatii au termen de exigibilitate sub un an.Pentru a se putea achita la timp datoriile curente valoarea recomandata a ratei lichiditatii curente trebuie sa fie supraunitara. In practica acest indicator se situeaza in jurul valorii de 0,8. Durata medie de rotatie a stocurilor in sectorul din care face parte societatea este 45 zile, a creantelor de 60 zile, a activelor circulante de 180 zile. Furnizorii de utilitati trebuie platiti in 30 de zile de la primirea facturii.

N reprezinta anul curent, N-1 anul anterior iar N+1 anul urmator.

Am utilizat pentru simplificare doar anumite elemente din situatiile financiare ca:Cifra de afaceriCheltuieli ale perioadei- din care amortizare

Profit brutImpozitProfit net- profit retinut (rezerve)- dividende de plataActive imobilizate la valoarea brutaAmortizarea cumulataActive imobilizate la valoarea netaStocuri (ST)Creante (CR)Disponibil (D)Active circulante (ACR)Activ totalCapitaluri proprii (CPR)CrediteFurnizori (FR)Alte datorii

Societatea si-a propus alinierea valorilor indicatorilor la nivelurile medii din ramura sa de activitate. Conducerea societatii este constienta ca nu poate reduce creditul comercial acordat clientilor sub 60 de zile de la 100 cat acorda in prezent. Diferenta de 44 zile (144 zile rotatie medie – 100 zile credit comercial) este generata de clienti cu termene de plata depasite. In viitor se spera reducerea termenului de depasiri la plata la 15 zile.Ponderea cheltuielilor perioadei in cifra de afaceri poate sa scada de la 79% la sub 75% doar prin reducerea consumurilor materiale si prin modernizarea utilajelor. Investitiile necesare fiind de 400 mii U.M..Bilantul societatii este prezentat pe doua perioade pentru a putea realiza fluxul de numerar.

Fluxul de numerar este realizat prin metoda indirecta.Acest model de flux de numerar nu respecta in proportie de 100% IAS 7 Situatiile fluxurilor de

numerar. Intr-un articol viitor vom prezenta un model de realizare al fluxurilor de numerar prin metoda directa ce respecta IAS 7.

Nota 1Variatia altor elemente de activ:variatia activului total – variatia stocurilor – variatia creantelor – variatia disponibilului – intrari de active imobilizate1.100 – 100 – 700 – 100 – 300 = (100)Nota 2Variatia altor elemente de pasiv:variatia pasivului total – profitul anual – variatia creditelor – variatia furnizorilor – dividendele de plata – cheltuiala cu amortizarea1.100 – 550 – 50 – 840 – 50 - 100 = (490)

In urmatoare etapa se stabilesc indicatorii obiectiv de atins. De regula, se urmareste obtinerea unor valori peste nivelele minime acceptate pentru indicatorii financiari. Am folosit anul standard de 360 de zile dar in practica utilizati 365 de zile daca exista perioade de recuperare ale datoriilor mai mari de 100 de zile.

Urmatorii inticatori au fost analizati si normati (formulele de calcul sunt in tabel):

1. rata lichiditatii curente; 2. rata de rotatie a stocurilor; 3. rata de rotatie a creantelor; 4. rata de rotatie a activelor circulante; 5. rata de rotatie a furnizorilor; 6. ponderea cheltuielilor perioadei in CA; 7. rezerve din profitul net;

In imagine semnul de intrebare se citeste ≈ "aproximativ".

Pe baza acestor informatii si obiective vom realiza situatiile financiare previzionate.

Pentru inceput vom previziona contul de profit si pierdere pentru anul N+1 fara a lua in considerare cheltuiala cu amortizarea si cu dobanda. Contul de profit si pierdere se previzioneaza pe baza contractelor de vanzari incheiate, a normelor de consumuri si cheltuieli, a planului de amortizare a imobilizarilor si a contractului colectiv de munca negociat. Acestea sunt doar cateva dintre sursele informationale ce trebuie avute in vedere la realizarea unui plan, buget, etc..

Pe baza contului de profit si pierdere normat se vor calcula valorile elementelor de active circulante pentru anul N+1:Pentru stocuri: valoarea stocurilor se calculeaza pe baza ratei de rotatie inversata. Se calculeaza un coeficient prin raportarea zilelor totale din an (360) la numarul de zile dorit pentru o rotatie. Cifra de afaceri se imparte la acest coeficient si se va obtine valoarea normata a stocurilor.360 / 45 = 8; 5.250 / 8 = 656 (valoarea stocurilor in sold la final)

Pentru creante: se procedeaza in acelasi mod ca la calculul stocurilor.360 / 75 = 4,8; 5.250 / 4,8 = 1.094

Pentru active circulante totale: se procedeaza in acelasi mod ca la calculul stocurilor.360 / 180 = 2; 5.250 / 2 = 2.625Lichiditatile se detarmina prin diferenta: 2.625 – 1.094 – 656 = 875Am calculat in acest mod valoarea disponibilitatilor, cu toate ca nu este cea mai recomandata, existanda si alte modalitati mult mai precise dar care nu se preteaza la o astfel de analiza.

Activele imobilizate la valoarea bruta se calculeaza prin adaugarea la valoarea din anul N a investitiilor planificate pentru anul N+1.1.000 + 400 = 1.400

Activul imobilizat net se obtine prin calcularea unei cote medii de amortizare anuala la valoarea activelor brute1.400 x 7,1% = 100

In practica puteti calcula amortizarea viitoare utilizand un coeficient mediu pentru activele detinute iar in functie de tipul investitiei viitoare, norma de amortizare si data punerii in functiune sa obtineti valoarea exacta a amortizarii pentru noile investitii.

Capitalurile proprii se determina prin adaugarea la capitalul propriu din anul N a profiturilor retinute pentru anul N+1.800 + 500 = 1.300

Datoriile totale se stabilesc prin diferenta intre valoarea totala a activului si capitalurile proprii.3.625 – 1.300 = 2.325

Valoarea contului furnizori se determina prin aceeasi metoda folosita la determinarea creantelor.360 / 50 = 7,2; 5.250 / 7,2 = 729

Datoriile catre angajati, bugetul de stat si cel local se obtin prin determinarea valorii chenzinei a doua (de regula 60% din fondul de salarii lunar), a cheltuielilor salariale suportate de societate (35%-40% din fondul de salarii) si a altor taxe si impozite (aproximat 7 U.M. in cazul nostru). Fondul de salarii reprezinta 20% din cifra de afaceri:

5.250 x 20% = 1.050; 1.050 / 12 luni = 87,5

Fondul brut de salarii lunar se poate determina si prin alte metode. Important este sa se dimensioneze cat mai exact pentru intreaga perioada previzionata.

87,5 x 35% = 30,6 cheltuiala aferenta retinerilor salariale87,5 x 60% = 52,5 chenzina a douaTotal : 30,6 + 52, 5 + 7 ≈ 90

La acest sold de datorii se adauga si valoarea dividendelor: 484 + 90 = 574 (datoria fara credite in sold la final)

Soldul creditelor la finalul perioadei se determina prin diferenta intre datoria totala si datoriile catre salariati, buget si dividende: 2.325 – 729 – 574 = 1.022

Dobanda pentru creditul utilizat: 1.022 x 50% = 511 (50% rata anuala a dobanzii la credite)

In acest moment stim cele doua elemente ale contului de profit si pierdere normat necesare definitivarii bilantului si al fluxului de numerar:

Contul de profit si pierdere al societatii pe anul N+1:

In practica puteti calcula si alte elemente ale contului de profit si pierdere, cum ar fi cheltuielile materiale, prestatiile externe, energia si apa, provizioane, etc. dar pentru scopul acestui tip de analiza sunt suficiente cele mai importante grupe de cheltuieli, acestea fiind si cele care influenteaza bilantul societatii.

Bilantul societatii pe anul N+1:

Necesarul de finantat este dat de variatia datoriilor intre cele doua perioade si este acoperit cu urmatoarele surse:CrediteFurnizoriAlte datoriiDatorii totale

Necesarul de finantat al societatii

Putem prezenta si fluxul de numerar rezultat dupa realizarea bilantului si al contului de profit si pierdere normativ.

Fluxul de numerar pentru anul N+1:

Nota 1Variatia altor elemente de activ: variatia activului total – variatia stocurilor – variatia creantelor – variatia disponibilului – intrari de active imobilizate825 – 256 – (306) – 575 – 400 = (100)

Nota 2Variatia altor elemente de pasiv: variatia pasivului total – profitul anual – variatia creditelor – variatia furnizorilor – dividendele de plata – cheltuiala cu amortizarea825 – 984 – 872 – (1.091) – 484 – 100 = (524)

Indicatorii financiari calculati pentru anul N+1 comparativ cu anul N:

In imagine semnul de intrebare se citeste ≈ "aproximativ".

Dupa cu se poate observa, obiectivele propuse de managementul societatii sunt atinse in conditiile respectarii modelului.Abaterile de la norma stabilita (de exemplu cifra de afaceri sub nivelul programat) conduc intotdeauna la imposibilitatea atingerii obiectivelor. Chiar si o cifra de afaceri peste nivelul programat poate sa conduca la nerealizarea tuturor obiectivelor propuse daca masurile ce se intreprind pentru atingerea acestora nu sunt toate puse in practica.

A doua metoda de planificare financiara prezentata o reprezinta metoda cresterii sustenabile.

Rata de crestere sustenabila (G) se determina pe baza relatiei:G = (M x R x D) / A – (M x R x D);LEVIERUL FINANCIAR = DATORII / CAPITALURI PROPRIILevierul financiara ramane constant in anul urmator

M – rata profitului net (marja);R – rata retinerii: 1 - (dividende / profit net);D – multiplicatorul capitalurilor proprii: active / capitaluri proprii;A – rotatia activelor (active / cifra de afaceri);

Factorii principali de care depinde rata de crestere sustenabila sunt enumerati mai jos:

1. marja profitului net – cu cat este mai ridicata cu atat mai mari vor trebui sa fie si fondurile de care societatea va dispune;

2. rata de reinvestire – cu cat profiturile lasate la indemana societatii sunt mai ridicate cu atat vor scadea si necesitatile de finantare externa;

3. rata de levier – o rata ridicata este consecinta directa a ratei ridicate de reinvestire si a marjei ridicate a profitului net;

4. rotatia activelor – o rata ridicata imbunatateste utilizarea activelor la acelasi nivel constant al cifrei de afaceri;

Exemplul 2 – modelul cresterii sustenabile

Pornind de la datele din exemplul anterior se cere sa se determine rata de crestere sustenabila cu conditia ca levierul financiar sa ramana constant. In anul N s-au inregistrat urmatoarele rapoarte:Levierul financiar = 2.000 / 800 = 2,5 de unde rezultaRata de crestere sustenabila = 1,25 (125%).Toate datoriile societatii sunt pe termen scurt.

INDICATORUL ANUL N:M - rata profitului net:_____________ 550/3.500 = 0,157 = 15,7%

R - rata retinerii:_________________1-(50 / 550) = 0,909 = 90,9%D - multiplicatorul capitalurilor proprii:_ 3,5A - rotatia activelor:______________ 0,8

Pentru anul N+1 vom determina elementele contului de profit si pierdere (simplificat) in felul urmator:Cifra de afaceri: ______ 3.500 x 1,125 = 3.938Profitul net: ________ 3.938 x 15,7% = 618Rata retinerii: _______ 618 x 90,9% = 562Dividende de plata: ___ 618-562 = 56Capitalurile proprii: ___ 800+562 = 1.362Datoriile totale: ______ 2,5 x 1.362 = 3.405Pasivul/Activul total: __ 1.362 + 3.405 = 4.767Active circulante: ____ 4.767 – 1.000 = 3.767(din activul total se scad imobilizarile corporale nete din anul N+1)

Bilantul societatii pe anul N+1:

Diferenta de 1.405 U.M. dintre valoarea datoriilor din anul N si cea din anul N+1 reprezinta necesarul de finantat. Necesarul de finantat se poate acoperii prin credite pe termen scurt/descoperire de cont (cele mai recomandate dar si cele mai scumpe) si credite pe termen mediu. Acoperirea necesarului de finantat prin aport de capital social ar incalca regula cresterii sustenabile.

Ultimul model propus se bazeaza pe tipul de crestere autofinantata pentru care nu este necesara finantare externa.

Cresterea autofinantata se limiteaza la resursele proprii ale societatii, respectiv NFR = 0

Necesarul de finantat se determina pe baza relatiei:NFR = (Ac x G) – [(M x CA x R x (1 + G)]G = (M x CA x R) / [Ac- (M x CA x R)]

Ac – activul total;G – rata de crestere a ciferi de afaceri;M – rata profitului net;CA – cifra de afaceri;R – rata retinerii;Modelul se preteaza la societatile care au inregistrat valori cuprinse in limitele standard ale indicatorilor, deoarece pastreaza ponderile elementelor patrimoniale in anul previzionat.

Exemplul 3 – modelul cresterii autofinantate

Pentru simplificare vom utiliza tot datele din primul exemplu:M = 0,157; (calculat la exemplul numarul 2)R = 0,909; (calculat la exemplul numarul 2)G = (0,157 x 3.500 x 0,909) / [2.800 – (0,157 x 3.500 x 0,909)] = 499 / (2.800 – 499) = 0,217NFR = (2.800 x 0,217) – (0,157 x 3.500 x 0,909 x 1,217) = 608 – 608 = 0

Rezultate pentru anul N+1:Cifra de afaceri: 3.500 x 1,217 = 4.260Profitul net: 4.260 x 0,157 = 669Profitul retinut: 669 x 0,909 = 608Activul/Pasivul total: 4.260 x 0,8 = 3.408(0,8 = rotatia activelor calculata la exemplul nr. 2 pe baza datelor de la exemplul nr. 1)Capitalurile proprii: 800 + 608 = 1.408Datoriile totale: 3.408 – 1.408 = 2.000Datoriile totale in anul N: 2.000 (de la primul exemplu)

Se constata ca variatia datoriilor intre cei doi ani este 0 (zero) la o crestere a cifrei de afaceri cu 21,7%. Rezulta ca si necesarul de fond de rulment este tot 0 (zero).Egalitatea dintre profitabilitate si lichiditate nu este o regula de baza, oricand lipsa de lichiditati duce la neindeplinirea planului/bugetului si chiar a strategiei pe termen lung ori conduce la insolvabilitate temporara.Iar un profit ridicat nu inseamna intotdeauna si o valoare de piata ridicata, profitul putandu-se realiza cu un grad de indatorare ridicat ceea ce reduce valoare de piata a societatii. De retinut ca nu orice societate “plina de datorii” este intotdeauna atractiva pentru investitorii stabili de pe piata de capital.

Mentionez ca articolul are la baza o prodedura reala aplicata in practica si a fost publicat prima data in urma cu mai bine de 6 ani in revista Finante Banci Asigurari editata de Tribuna Economica. La acesta republicare in blog am facut cateva “ajustari” necesare incadrarii in limitele unui post pe blog si mici revizuiri de text. Nu am revizuit in calcule ratele de impozitare utilizate in acea perioada pentru ca am considerat ca nu este relevant un procent de 50%, 25% sau de 16% ci mai degraba este importanta tehnica aplicata in previziune. Am fost nevoit sa inserez toate tabelele sub forma de imagine din cauza unor probleme de afisare corecta in unele browsere web.