planificare Istorie clasa 5

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SF. DUMITRU”

MĂCEŞU DE SUS - DOLJ

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ

ISTORIE ANTICĂ UNIVERSALĂ

CLASA V-A

AN ŞCOLAR: 2013-2014

PROF. MARIUS BÂSCEANU

COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice. 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice. 4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

COMPETENŢE SPECIFICE

1. 1. Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Preistoriei şi epocii antice, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală.2.1. Cooperarea în vederea realizării unei mape istorice.2.2.. Manifestarea interesului pentru valorile lumii antice prin realizarea a unui proiect istoric.3.1. Identificarea şi clasificarea surselor istorice.3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor umane şi civilizaţiei omeneşti.3.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice.3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere.3.5. Stabilirea unor asemănări şi a unor deosebiri între civilizaţiile Antichităţii, pe baza surselor istorice date.3.6. Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintr-o sursă istorică, într-o expunere scrisă, sau orală.4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare le timp si spaţiu.4.2. Utilizarea surselor istorice în vederea ilustrării unui fapt istoric.

Şcoala Gimnazială „SF. DUMITRU” Măceşu de Sus Profesor: Bâsceanu MariusDisciplina: Istorie Anul şcolar: 2013 – 2014 Clasa: a V – a Nr. ore: 1 oră/săpt.

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

SEMESTRUL INr. crt.

Unitatea de învăţare Competenţe Specifice

Conţinuturi Nr. ore

Săpt. Obs.

1.INTRODUCERE ÎN STUDIUL ISTORIEI

1.1 Omul şi mediul Marile zone de apariţie a civilizaţiei Test iniţial

111

17 IX24 IX1 X

2.PREISTORIA UMANITĂŢII

1.1. Apariţia, evoluţia şi răspândirea grupurilor umane 1 8 X

3. ORIENTUL ANTIC

1.1.3.1.

OMUL ŞI MEDIUL Popoarele Orientului Antic

1 15 X

1.1.3.1.3.2.3.3.

DE LA ORAŞE-STATE LA IMPERII Reconstituirea istoriei unui oraş-stat Regate şi imperii din Orientul Antic. Studiu de caz : Egiptul. Persia

11

22 X29 X

3.2.2.1.2.2.

MOŞTENIREA CULTURALĂ A ORIENTULUI ANTIC Şcoala, literatura, cunoştinţele ştiinţifice, arta. Studiu de caz: Piramidele

1 5 XI

4.GRECIA ANTICĂ

1.1.3.3.

OMUL ŞI MEDIUL Grecia arhaică

1 12 XI

2.1.3.3.3.4.

FORMAREA POLIS-ULUI ŞI A DEMOCRAŢIEI. COLONIZAREA GREACĂ Marea colonizare greacă

2 19,26 XI

3.4.3.5.

LUMEA GREACĂ A SECOLULUI AL V-LEA Î.HR. Războaiele medice. Studiu de caz: Marathon Pericle şi epoca sa

111

3 XII10 XII17 XII

5.LUMEA ELENISTICĂ

2.2.3.5.

LUMEA ELENISTICĂ Imperiul Macedonean. Studiu de caz: Alexandru cel Mare

11

7 I14 I

2.2. 3.5.4.2.

CULTURA GREACĂ ŞI ELENISTICĂ Descrierea unui templu 1 21 I

Recapitulare 1 28 I

Nr. crt.

Unitatea de învăţare Competenţe Specifice

Conţinuturi Nr. ore

Săpt. Obs.

SEMESTRUL AL II-LEA

6.LUMEA TRACO-

GETO-DACĂ4.1. Raporturile geto-dacilor cu lumea greacă şi cu cea romană 1 11 II

7. LUMEA ROMANĂ

3.5. OMUL ŞI MEDIUL 1 18 II3.5. 3.6.

REPUBLICA ROMANĂ Roma: De la regalitate la republică 2

25 II4 III

2.2. 4.2.

IMPERIUL ROMAN Principatul Întinderea şi organizarea Imperiului

111

11 III18 III25 III

2.1. 2.2.3.2.

CULTURA ROMANĂ Influenţa culturii şi civilizaţiei romane în lume 1

1 IV

Săptămâna Altfel - Să ştii mai multe, să fii mai bun! 1 8 IV3.6.4.1.

DECLINUL IMPERIULUI ROMAN Criza Imperiului Roman. Creştinismul de la Constantin cel Mare la Theodosius I

Menţinerea Imperiului Roman de Răsărit

1 29 IV

8.

GENEZA LUMII ÎN MILENIUL I D.HR.

4.1 CONSTITUIREA REGATELOR ROMANO-GERMANE Formarea de noi popoare europene Imperiul Carolingian

1 6 V

4.2. 3.6.

ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ. PRIMELE FORMAŢIUNI STATALE Etnogeneza românească. Primele formaţiuni politice româneşti

1 13 V

3.6. 4.2.

LUMEA SLAVĂ Lumea slavă în secolele VII-X. Studiu de caz :Rusia kieveană

120 V

3.6. 4.2.

LUMEA ARABĂ Formarea şi expansiunea statului arab

1 27 V

9. 1.1.; 4.1. Europa de la căderea Romei la anul 1000 1 3 VI10. Recapitulare semestrială 1 10 VI11. Recapitulare finală 1 17 VI

Proiectarea unităţilor de învăţare

Unitatea de învăţare: Introducere studiul istoriei. Preistoria umanităţiiNr. ore alocate: 4 (3 + 1) ore

Detalieri de conţinutComp. spec.

Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

1. Omul şi mediul Definirea

istoriei; Izvoarele

istoriei; Omul şi mediul

1.1.

ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte, - istorie, izvoarele istoriei;- omul şi mediul;-cronologia: tipuri (mileniu,secol,deceniu, epocă, eră - î.Hr/ d.Hr.).Definesc, clasifică şi analizează un izvor istoric.Construiesc o axă cronologică care să cuprindă duratele timpului preistoric.

Manual; Atlas istoric; Harta României Dicţionar istoric;Imagini ; Activitate individuală, apoi frontală

Metode tradiţionale Observarea sistematică a comportamentului elevuluiVerificarea corectitudinii întocmirii axei cronologice

2.3. Cronologia. Preistoria. Marile zone de apariţie a civilizaţiei

Definiţie; Tipuri

1.1.ELEVII: Localizează pe hartă marile zone de apariţie a civilizaţiei

Manual; Atlas istoric; Dicţionar istoric;

Metode tradiţionale Observarea sistematică a comportamentului elevului

4. Apariţia, evoluţia şi răspândirea grupurilor umane

1.1.ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte : -familie, vecini, relaţii de rudenie, sedentarizare; -evoluţia uneltelor, a ceramicii şi a aşezărilor.

Manualul; Dicţionar istoric; Culegere de texte; Activitate frontală; Activitate

individuală; Activitate de grup.

Observarea sistematică

a elevului Lucrul cu

manualul, dicţionarul istoric

Unitatea de învăţare: Orientul AnticNr. ore alocate: 4 ore

Detalieri de conţinutComp. Spec.


1. Omul şi mediul. Popoarele Orientului antic.

1.1.3.1.

ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte: -agricultură, păstorit, meşteşug, comerţ, căi de comunicaţie Utilizează surse istorice şi harta istorică pentru a identifica popoarele Orientului antic şi locul geografic de constituire a acestora. METODA CIORCHINELUI

Manualul; Atlas istoric; Dicţionar istoric; Culegere de texte; Activitate frontală; Activitate

individuală; Activitate de grup.

Observarea sistematică a elevului;

Rezolvarea unor teme din manual;

2. De la oraşele – state la imperii. Constituirea oraşelor – state în Orientul Antic. Studiu de caz: Babilonul

1.13.23.3

ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte: - oraş-stat, regat, imperiu, dinastie, sclavi; Reconstruiesc pe baza unei fişe de lucru istoria Babilonului.METODA ÎNVĂŢĂRII PRIN DESCOPERIRE

Manual; Internet; Imagini – Babilon ; Planşe – reconstituirea unui oraş antic; Lucru în perechi urmat de activitate frontală

Observarea sistematică a comportamentului elevilor; Probe orale; Probe scrise;

3. Regate şi imperii din Orientul Antic.

4. Egiptul şi Persia

1.13.13.2

ELEVII: utilizează termeni specifici pentru a defini formele de stat antice şi a identifica deosebirile dintre un oraş-stat, regat şi imperiu. Localizează pe hartă statele Orientului antic. Explică organizarea şi evoluţia politică şi administrativă a Egiptului şi Persiei.

Manualul; Harta istorică; Atlase istorice; Planşe; Tabel sinoptic. Lucru în perechi şi schimb de opinii

Lucrul cu harta istorică.

5.Moştenirea culturală a Orientului Antic. Scrierea, şcoala, literatura şi ştiinţa şi arta

2.12.23.2

Utilizarea corectă a noţiunii de cultură pe baza lecturii textelor propuse şi identificarea principalelor tipuri de scriere antică.Comentarea unor texte propuse şi imagini referitoare la scrierea ,literatura şi cunoştinşele ştiinţifice.Prezentarea principalelor trăsături ale artei Orientului antic, folosind limbajul de specialitate.Comentarea unor texte propuse şi imagini referitoare la trăsăturile artei Orientului antic.Descrierea unui palat şi a unei piramide . METODA HĂRŢII CONCEPTUALE

Manualul Atlase istorice Dicţionarul istoric Activitate individuală

METODE ALTERNATIVE

PORTOFOLIUL REFERAT

Unitatea de învăţare: Grecia antică. Lumea traco – geto - dacăNr. ore alocate: 9 ore



1. Omul şi mediul. Grecia arhaică

1.1.3.3.

ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte: - epopee, război troian, eleni; Identifică influenţa mediului asupra vieţii şi asupra ocupaţiilor vechilor greci şi pornind de la textele şi imaginile din manual să realizeze o scurtă descriere geografică a Greciei. Menţionează principalele caracteristici ale civilizaţiei miceniene. Identifică rolul jucat de poemele homerice în viaţa grecilor.METODA ÎNVĂŢĂRII DIRIJATE CU AJUTORUL FIŞELOR DE LUCRU.

Manual; Atlas istoric; Dicţionar istoric; Imagini ; Caiet de notiţe; Fişe de lucru- CINE A FOST HOMER? Fişe de lucru- ILIADA ŞI ODISEEA –IZVOARE istorice.

Observare sistematicăProbe orale;Probe scrise;Temă pentru acasă

Activitate individuală, apoi frontală

2. Formarea polisului şi a democraţiei. Sparta şi Atena. Colonizarea greacă

2.1.3.3.3.4.

ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte :. polis, democraţie, strategi, agora, acropolă, -cetăţean, barbar , colonizarea; Utilizând informaţii din surse istorice selectate, identifică cauzele şi consecinţele marii colonizări. Identifică trăsăturile modelului democratic şi a modelului aristocratic. Menţionează principalele reforme elaborate de Solon şi Clistene şi identifică consecinţele lor în construcţia democraţiei greceşti. Realizează prin cooperare o mapă istorică cu tema Democraţia ateniană; Reformele lui Solon şi Clistene METODA EŞTI ...ŞI MOTIVEAZĂ...Elevilor li se cere să scrie texte pe tema marea colonizare greacă în care să integreze corect din punct de vedere istoric:

Termeni; Concepte ; Repere cronologice; Personalităţi;

Manual; Atlas istoric; Dicţionar istoric; Imagini ;Caiet de notiţe; Fişe de lucru;Portrete; Culegere: Istoria lumii în texte ; Activitate individuală şi de grup

Metode de evaluare tradiţionale :-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale;

METODE ALTERNATIVEESEUL MAPA ISTORICĂ

Verificarea mapei istorice

3. Lumea greacă în sec. al V – lea î.Hr. Războaiele medice

3.4.

ELEVII: Definesc şi utilizează: termeni istorici, concepte-modelul democratic şi modelul aristocratic;Identifică cauzele şi consecinţele războaielor medice. Aleg şi argumentează un moment din timpul războaielor medice care i-a impresionat în mod deosebit.Prezintă un erou la războaielor medice; ex.Leonida .Prezintă bătălia de la Marathon.Realizează o hartă conceptuală de tip păianjen Bătălia de la Marathon.METODA Clusteringul

Manual; Atlas istoric; Portrete istorice Fişe de lucru. Albume Fişe de lucru.Culegere de texte ;Herodot; Tucidide ;Aristotel ;

Observare sistematică

4. Pericle şi epoca sa 3.5. Compară modelul democratic cu modelul aristocratic şi stabileşte deosebirile.Prezintă rolul lui Pericle în Istoria Greciei antice realizând o hartă conceptual. METODA CIORCHINELUIRealizează un chiorchine pornid de la termenul istoric democraţie.

Atlas istoric; Portrete istorice Fişe de lucru: Atena model democratic Fişe de lucru:Sparta model aristocratic; Activitate

Temă pentru acasă

individuală

5. Lumea elenistică. Criza lumii greceşti. Imperiul macedonean

3.52.2

ELEVII: Definesc şi utilizează: termeni istorici, concepte-mercenar, falangă, elenism; criza cetăţii receşti; Urmăresc pe hartă traseul parcurs de Alexandru cel Mare şi Caracterizează personalitatea lui Alexandru cel MareMETODA MOTIVEAZĂ-ŢI DECIZIA Elevilor li se cere să menţioneze trei motive pentru care Alexandru cel Mare este o personalitate a istoriei.

Manual; Atlas istoric; Portrete istorice Fişe de lucru. Culegere: Istoria lumii în texte; Activitate individuală


6. Cultura greacă şi elenistică. Religia şi filosofiaArta

2.23.54.2

ELEVII: Definesc şi utilizează: termeni istorici, concepte - artele, ştiinţa, scrierea istoriei;- teatrul în societatea greacă Reconstruiesc contextul istoric al apariţiei ştiinţei şi artei greceşti. Recunosc din texte principale domenii ale ştiinţelor. Îşi asumă sarcini diferite în timpul participării la lecţie. (Elevul caută informaţia).Descrierea unui templu pe bază de imagini şi text.METODA PROIECTULUI

ManualeCulegeri de texteInternetActivitate individuală şi de grup


7. Traci, daco-geţi, regalitate

4.1

ELEVII: Definesc şi utilizează: termeni istorici, concepte -traci,daci,geţi,regalitate;-cultura material şi spiritual a geto-dacilor; Realizează o axă cronologică în care să integreze principalele momente din istoria tracilor şi a geto-dacilor. Identifică principalele trăsături ale civilizaţiei geto-dacilor. Compară statul dac din timpul lui Burebista cu statul dac din timpul lui Decebal.METODA DIAGRAMA VENNPrin care stabilesc asemănări şi deosebiri între statul dac din timpul lui Burebista şi Decebal.

Manualul;Culegere de texte;Internet;Activitate individuală şi de grup


8. Raporturile geto-dacilor cu lumea greacă şi cu cea romană

Evaluare Probă de control

Unitatea de învăţare: Lumea romanăNr. ore alocate: 8 (7 + 1) ore

Detalieri de conţinut Comp. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

Spec.

1. Omul şi mediul. Aşezarea şi locuitorii Italiei în antichitate

3.5.

Localizează pe hartă aşezarea Romei şi a Italiei. Identifică, folosind harta principalele popoare care au locuit în vechea Italie. Pe baza textelor şi a imaginilor, realizează o descriere a Peninsulei Italice.METODA BRAINSTORMING-UL.

Manualul;Culegerea de texte;Atlasul istoric;Activitate individuală.


2. Republica romană. De la regalitate la republică. Principatul

3.5.3.6.

ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte: - rege, senat, patrician, plebeu;- tribun al poporului, provincie;- dictatură, principe;- războaiele din peninsulă;- organizarea primelor provincii; Prezintă organizarea politică şi socială a Romei în timpul regalităţii şi republicii. Identifică principalele magistraturi şi atribuţii ale magistraţilor, Senatului şi a Adunării poporului în Roma republicană. Prezintă etapele instaurării hegemoniei Romei în Italia. Realizează o comparaţie între democraţia ateniană şi republica romană. METODA ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT Utilizează surse istorice pentru a explica cauzele şi consecinţele războaielor punice. Compară strategia militară romană cu strategia militară cartagineză. Utilizează surse istorice pentru a identifica o trăsătură pozitivă şi una negativă a personalităţii lui Hanibal. METODA MOZAICUL

Manualul;Culegerea de texteInternetActivitate individuală.


3. Imperiul Roman2.24.2

ELEVII: Definesc şi utilizează: termeni istorici, concepte . administraţia, romanizarea; -Principat, imperiu; Utilizează surse istorice pentru a înţelege că Principatul reprezintă o nouă formă de conducere a statului roman. Explică titulatura lui Octavian Augustus. Urmăreşte pe hartă întinderea Imperiului roman. Defineşte procesul de romanizare şi explică rolul romanizării în procesul formării popoarelor europene.METODA TABELUL CONCEPTELOR.

Manual; Atlas istoric;

Portrete istorice Fişe de lucru Culegerea de texte Activitate individuală şi de grup


4. Întinderea şi 2.2 Realizează portretul istoric al lui Traian. Manualul; Observarea

organizarea Imperiului 4.2

Compară domnia lui Octavian Augustus cu cea a lui Traian. Realizeză o comparaţie între republica romană şi imperiu. METODA CUBUL

Culegerea de texte;Atlasul istoric;Activitate individuală şi de grup

sistematicăPrezntarea biografiei împăratului Trian

5. Cultura romană. Arhitectura şi arta. Influenţa culturii romane în lume

2.1 2.2 3.2

ELEVII: Definesc şi utilizează: termeni istorici, concepte arhitectură, artă. Prezentarea principalelor trăsături ale culturii şi civilizaţiei romane, folosind limbajul de specialitate. Comentarea unor texte propuse şi imagini referitoare la trăsăturile artei romane. Descrierea unui monument de artă roman, folosind limbajul de specialitate. Evaluarea influenţei culturii şi civilizaţiei romane în lumeMETODA DESCRIERII UNUI MONUMENT DE ARTĂ PE BAZA ANUMITOR CRITERII

Manualul;Internet;Fişe de lucruCulegerea de texte;Atlasul istoric;Activitate individuală


6. Declinul Imperiului Roman. Criza Imperiului Roman

3.64.1

ELEVII: Definesc şi utilizează: termeni istorici, concepte . anarhie militară, dominat, patronat, colonat;- religie oficială, creştinare;- încercări de reformare a Imperiului. Identifică cauzele şi consecinţele crizei Imperiului roman. Prezintă încercările de reformare a Imperiului roman în timpul lui Diocleţian şi Constantin cel Mare.Utilizează informaţii istorice selectate dintr-o sursă istorică, într-o expunere orală despre Theodosius I.METODA ALEGE CAUZA,ALEGE URMAREA !

Manual;Atlas istoric;Portrete istorice;Fişe de lucru;Internet ;Fişe de lucru;Culegere de texte;Lucru în perechi şi schimb de opiniiActivitate individuală


7. Creştinismul de la Constantin cel Mare la Theodosius I

3.64.1

Utilizând textele şi imaginile, elevii prezintă importanţa religiei creştine în dezvoltarea civilizaţiei europene.METODA DISCUŢIA DIRIJATĂ

ManualeHărţi istoriceCulegeri de texteActivitate individuală


8. Menţinerea Imperiului Roman de Răsărit

3.64.1

Utilizează surse istorice pentru a înţelege cauzele menţinerii Imperiului Roman de Răsărit. Explică organizarea politică şi administrativă a Imperiului Roman de Răsărit. Identifică cu ajutorul hărţii teritoriul Imperiului Roman de Răsărit. Realizează portretul istoric al lui Justinian.METODA SINELG

ManualeHărţi istoriceCulegeri de texteActivitate individuală


Unitatea de învăţare: Geneza lumii în mileniul I d. Hr.Nr. ore alocate: 5 ore



1. Constituirea regatelor romano – germane. Formarea de noi popoare europene

4.1

ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte:- noii stăpâni ai pământului, regalitatea barbară;- aristocraţie militară; Realizarea unui tabel sinoptic care să cuprindă popoarele europene. Identificarea condiţiilor istorice ale formării de noi popoare. Menţionarea noilor popoare. Popoarele romanice. METODAMOZAICUL

Manualul;Culegere de texte;Hărţi istorice şi geografice;Internet:Activitate de grup, apoi activitate individuală.


2. Imperiul Carolingian

Identificarea corectă a timpului şi spaţiului istoric la care face referire lecţia.Enumerarea trăsăturilor regatelor barbare.Realizarea unei axe cronologice a apariţiei regatelor barbare.Prezentarea condiţiilor istorice care au dus la apariţia regatelor barbare.Recunoaşterea trăsăturilor statului franc.Prezentarea locului și a rolului Imperiului carolingian în istoria Europei.METODA Realizarea unei hărți conceptuale „pânza de păianjen” -CAROL CEL MARE

Manual;Atlas istoric;Portrete istoriceFişe de lucruInternet

3. Etnogeneza românească. Primele formaţiuni statale

3.64.2

ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte:- continuitate, etnogeneză, vlahi;- legături cu romanitatea sud-dunăreană, - creştinismul, limba romanică; Utilizează informaţiilor istoriceselectate dintr-o sursă istorică pentru a defini, înţelege şi explica procesul etnogenezei româneşti. Utilizează surse istorice pentru a identifica aspectele vizibile ale romanizării. Utilizează sursele istorice pentru a demonstra caracterul romanic al limbii române. Localizează pe hartă spaţiului de formare a poporului român şi a limbii române. Compară procesul de etnogeneză românească cu etnogeneza popoarelor romanice(asemănări şi deosebiri).METODA DISCUŢIA DIRIJATĂ

ManualeCulegeri de texteHărţi istoriceAtlase istorice

Observare sistematică şi temă pentru

acasăÎntocmirea fişelor de lectură

ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte: -obşti săteşti, cnezat, voievodatIdenifică primele formaţiuni politice româneşti. Localizează pe hartă primele formaţiuni politice româneşti.Realizează o friză cronologică ă principalelor repere cronologice.Utilizează sursele istorice (cronici maghiare) pentru a ilustra evoluţia voievodatului Transilvaniei.METODA DISCUŢIA DIRIJATĂ

4. Lumea slavă. Lumea slavă în sec. VII – X. Rusia Kieveană

3.64.2

Identifică ramurile slavilor şi îi plasează pe hartă conform aşezării popoarelor actuale.Utilizează sursele istorice pentru a identifica cum s-au format statele slave.Utilizează sursele istorice pentru a identifica asemănările şi deosebirile între popoarele slave. METODA Discuţia de tip panel

Manualul;Culegere de texte;Hărţi istorice şi geografice;Internet:Activitate de grup, apoi activitate individuală.

Verificarea fişelor de lectură

5. Lumea arabă. Formarea şi expansiunea statului arab

3.64.2

Identifică cauzele cuceririlor arabe.Localizează pe hartă teritoriile statului arab în secolul al X-leaRealizează o axă cronologică a cuceririlor arabe.Analizează rolul lui Mahomed în unificarea triburilor arabe.Prezintă principalele contribuţii ale arabilor la civilizaţia universală. METODA Harta conceptuală

ManualeCulegeri de texteHărţiAtlase istoriceDicţionareInternet


Evaluare 2.2.; 3.5.; 4.1. Test de evaluare

planificare Istorie clasa 5

Documents

Transcript of planificare Istorie clasa 5