Capitolul I. Abordări teoretice vizînd planificarea

bugetului asigurărilor sociale la întreprindere.

1.1.Noțiuni, esența și necesitatea asigurărilor sociale

Odată cu dezvoltarea forțelor de producție și cu perfecționarea relațiilor de

producție a apărut necesitatea creării unui sistem de protecție socială care, fiind

permanent influențată de unii factori, urmează să fie extins și perfecționat

continuu. De obicei acest sistem de protecție socială cuprinde două elemente, și

anume: asigurările sociale și asistența socială.În literatura de specialitate se disting

mai multe definiții ale noțiunii de ”asigurări sociale”.

”Asigurările sociale constituie acea parte a relațiilor social-economice bănești

cu ajutorul cărora, în procesul reparțiției produsului intern brut, se formează, se

repartizează, se gestionează și se utilizează fondurile bănești necesare ocrotirii

obligatorii a cetățenilor aflați în incapacitate temporară sau permanentă de muncă,

în caz de bătrînețe și în alte cazuri prevăzute de lege”[7, pag.138].

Conform definiției dată de Legea Nr.489 din 08.07.1999 privind sistemul

public de asigurări sociale, ”asigurări sociale  reprezintă un sistem de protecţie

socială a persoanelor asigurate, constînd în acordarea de indemnizaţii, ajutoare,

pensii, de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de

muncă şi de alte prestaţii, prevăzute de legislaţie”. Este de știut faptul, că

asigurările sociale ocrotesc, nu numai categoriile de persoane despre care s-a

menționat anterior dar și membrii familiilor acestora.

Prin urmare, asigurările sociale reprezintă o categorie a relațiilor social-

economice și un sistem de protecție socială a cetățenilor aflați în incapacitate

temporară sau permanentă de muncă, în caz de bătrînețe și în alte cazuri prevăzute

de lege precum și a membrilor familiilor acestora, care constă în acordarea de

indemnizaţii, ajutoare, pensii, de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi

recuperarea capacităţii de muncă şi de alte prestaţii, prevăzute de legislaţie.

6

Asistența socială, reprezintă un ”ansamblu de servicii sociale,în bani sau în

natură,cum sunt, de exemplu, serviciile medicale, diverse forme de recuperare

socială și profesională, serviciile de plasare în cîmpul muncii, serviciile sociale

acordate familiilor, bătrînilor, invalizilor etc.”[7, pag.138].Spre deosebire de

asistența socială, situație în care persoana în dificultate primește indemnizații din

contul mijloacelor obștești, de fapt, din contul altor persoane, în cazul asigurarilor

sociale ca surse de finanțare a plăților și prestării serviciilor servesc fondurile

specializate, formate prin participarea nemijlocită a asiguraților.

În funcție de politica socială implementată de guvernare, sistemele de

asigurări sociale, implementate în întreaga lume, diferă de la o țară la alta. Politica

socială diferă în dependență de unele criterii, ca:

a. Rolul pe care îl are statul în economie și societate;

b. Diversificarea bunurilor și serviciilor sociale destinate pentru populație;

c. Cotele de participare a diferitelor pături sociale la bugetul asigurărilor

sociale de stat;

d. Responsabilitatea pe care o are populația în privința bunăstării sale;

e. Nivelul de educație și nivelul de comportament al indivizilor în cadrul

societății;

f. Gradul de răspîndire a unor probleme sociale ca criminalitate,

șomaj,bătrînețe etc.

După primul criteriu, politica socială poate fi clasificată în două categorii:

a) politica socială paternalistică;

b) politica socială liberală.

”Politica socială paternalistică desemnează statului întreaga responsabilitate

privind rezultatele realizării mecanismelor acestei politici.Statul reprezintă unicul

subiect al politicii sociale.Participarea cetățenilor la alegerea direcțiilorde realizare

a politicii sociale este exclusă totalmente.De astfel, politica socială este în totalitate

politică de stat”[12, pag 64]. Acest tip de politică socială este practicată de țările

socialiste ca China, Cuba, Coreea de Nord și a fost pe larg aplicată și în Uniunea

7

Sovietică, fiind caracterizată prin preponderența cheltuielilor bugetare pentru sfera

socială asupra cheltuielilor individuale direcționate în același domeniu și a avut un

succes considerabil în lupta cu sărăcia, șomajul și analfabetismul.

”Politica socială liberală reprezintă o altă imagine a rolului statului în sfera

socială.În cazul dat, statul apare doar ca un subiect al protecției sociale, avînd

restricții concrete ale acțiunilor sale în acest domeniu.Cea mai mare

responsabilitate în privința rezolvării problemelor de ordin social revine înșiși

membrilor societății.Asigurarea diferitelor riscuri sociale se realizează prin

participarea nemijlocită a cetățenilor, acțiuni care formulează, pînă la urmă,

sistemul de asigurări sociale și economii personale”[12,pag 66].

Acest sistem de asigurare socială are diferite aspecte și în dependență de

aceste aspecte se disting următoarele modele de asigurări sociale:

neoliberale( numite de asemenea anglosaxone se caracterizează prin protecția din

partea statului a celor mai defavorizate pături sociale din societate.),

corporative(numit și continental are ca obiectiv de bază deservirea socială a

populației încadrate în procesul de muncă și nu a membrilor lor de familie.),

social-democrate(acestui model îi este caracteristic faptul că statul tinde de a

stimula încadrarea în cîmpul muncii a populației prin acordarea diferitor înlesniri)

și rudimentare(specific prin faptul că protecția socială se produce prin intermediul

familiei ).

Sistemul asigurărilor obligatorii de stat, în Republica Moldova, este constituit

din:

1. Pensii (vîrstă, handicap, supraviețuitor);

2. Incapacitate temporară de muncă;

3. Asigurarea mamelor;

4. Asigurarea șomerilor.

Sistemul de asigurare în Republica Moldova a a evoluat în cîteva etape:

1. Prima etapă corespunde perioadei ianuarie 1991, pînă a fost adoptată Legea cu

privire la sistemul de pensii.

8

2. A doua etapă se referă la perioada de pînă la ianuarie 1999, pînă a avut loc

reforma sistemului de pensii.

3. A treia etapă corespunde perioadei actuale , care a început odată cu intrarea în

vigoare a Legii privind sistemul public de asigurări sociale.

Primei etape îi este caracteristic sistemul sovietic de pensii în care, resursele

financiare necesare erau obținute doar din plățile effectuate de întreprinderi

la buget.Un dezavantaj al acestui sistem este faptul că se pierde legătura

dintre responsabilitatea personală și dreptul de a obține beneficii și pensii.

În a doua etapă mărimea pensiei depindea de salariul mediu lunar, de stagiul

de muncă și de niște condiții suplimentare. Cuantumul pensiei era de 55%

din salariul mediu lunar, plus cîte 1% pentru fiecare an de muncă care

depășea 25 de ani pentru bărbați și 20 de ani pentru femei.Unele categorii de

persoane beneficiau de compensații suplimentare la pensia de vîrstă.Din

aceste categorii fac parte: participanții la razboi, donatorii ș.a.

Pentru a treia etapă este caracteristic faptul că protecția socială se efectuează

cu participarea nemijlocită a populației și agenților economici la crearea

fondurilor de asigurare socială prin anumite cote, numite ”contribuții de

asigurări sociale de stat”.Tarifele contribuțiilor de asigurări sociale,

termenele de virare a acestora la bugetul asigurărilor sociale de stat și de

prezentare de către plătitori a declarațiilor privind calcularea și utilizarea

contribuțiilor de asigurărisociale obligatorii și tipurile de prestații sociale

asigurate variază de la o categorie de contribuabili la alta.

Pentru anul 2014 în Republica Moldova au fost adopatate, conform Legii

Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pentru anul 2014, sunt următoarele:

- Angajatorul pentru persoanele angajate prin contract individual de muncă ori

prin alte contracte în vederea executării de lucrări sau prestării de servicii; cetăţenii

Republicii Moldova angajaţi prin contract în proiecte, instituţii şi organizaţii

internaţionale, indiferent de sursa de finanţare a activităţilor, în cazul în care

9

acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte nu prevăd scutirea

de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii; persoanele care îşi

desfăşoară activitatea în funcţii elective ori sînt numite în cadrul autorităţilor

executive; judecători, procurori, avocaţi parlamentari – 23% la fondul de salarizare

și alte recompense;

- Angajatorul pentru asigurarea socială a angajaţilor săi care activează în

condiţii speciale de muncă - 33% la fondul de salarizare şi la alte recompense;

- Angajatorii din agricultură (persoane fizice şi juridice): din mijloacele

angajatorului – 16% la fondul de salarizare și alte recompense; din bugetul de stat

– 6% la fondul de salarizare și alte recompense;

- Persoanele fizice, cu excepţia pensionarilor, persoanelor cu dizabilităţi,

precum şi a persoanelor care se regăsesc în una din situaţiile: întreprinzători

individuali; avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti şi mediatori care au

obţinut dreptul de a desfăşura activitate în modul stabilit de lege, indiferent de

forma juridică de organizare - 5748 de lei anual pentru asigurarea individuală, etc..

1.2. Principiile și rolul asigurărilor sociale.

Pornind de la dispozițiile art.3 din Legea privind sistemul public de asigurări

sociale nr. 489 din 08.07.1999, sistemul public de asigurări sociale(denumit în

continuare sistem public) se organizează și funcționează în baza următoarelor

principii:

10

Figura 1. Principiile de organizare a asigurărilor sociale de stat în Republica

Moldova

a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul

public bazat pe aceleaşi norme de drept;

b) principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public -

contribuabili şi beneficiari - un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte

drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

c) principiul solidarităţii sociale, inter şi intrageneraţii, conform căruia

participanţii la sistemul public îşi asumă conştient şi reciproc obligaţii şi

beneficiază de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale

prevăzute de lege;

d) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform

legii, obligaţia de a participa la sistemul public; drepturile de asigurări sociale se

exercită corelativ îndeplinirii obligaţiilor;

11

Principiile asigurărilor

sociale de stat

principiul contributivităţii

principiul obligativităţii

principiul egalităţii

principiul unicităţiiprincipiul solidarităţii sociale

principiul autonomiei

principiul repartiţiei

e) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se

constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice

participante la sistemul public; drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul

contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

f) principiul repartiţiei, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale realizate se

redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public, conform legii;

g) principiul autonomiei, potrivit căruia sistemul public se administrează de sine

stătător, pe baza legii.

În baza acestor principii se dezvoltă și execută sistemul public de asigurări

sociale iar organele responsabile își organizează activitatea.

Instituția superioară care gestionează activitatea de asigurare socială în

Republica Moldova este Casa Națională de Asigurări Sociale(CNAS).Conform

definiției date de Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.498-XIV din

08.07.1999, CNAS este o instituție publică autonomă de interes național, cu

personalitate juridică, ce administrează și gestionează sistemul public de asigurări

sociale.

La baza sistemului financiar al CNAS se află bugetul asigurărilor sociale de

stat - parte componentă a bugetului public national, care se aprobă anual prin lege

de organul reprezentativ.

1.3.Conținutul economic al bugetului asigurărilor sociale

Bugetul asigurărilor sociale de stat (numit în continuare BASS) este o parte

componentă a bugetului public național și este un plan financiar anual care reflectă

constituirea, utilizarea și repartizarea fondurilor bănești necesare ocrotirii

pensionarilor, salariaților asigurați și a membrilor lor de familie. Potrivit Legii

finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, BASS se întocmește separat

de bugetul de stat și se aprobă de Parlament odată, dobîndind autonomie.

Conținutul economic al BASS este determinat de structura și trăsăturile

orînduirii social-economice și politice, de necesitatea realizării cerințelor legilor

12

economice care acționează în economia noastră, de prerogativele și funcțiile

statului.

Bugetul asigurărilor sociale de stat este format din bugetele pentru realizarea

asigurărilor sociale la nivelul caselor de pensii și din bugetul asigurărilor sociale,

elaborate de organele de resort din Casa Națională de Asigurări Sociale, care

cuprinde veniturile și cheltuielile cu caracter centralizat. Bugetul asigurărilor

sociale este componentă importantă a bugetului public național. Elaborarea și

executarea separată a bugetului asigurărilor sociale de stat față de bugetul statului

constituie o realizare importantă, deoarece permite ca resursele acestuia să fie

utilizate integral pentru ocrotirea cetățenilor, iar eventualele excedente să se

raporteze pe anii viitori.

Relaţiile între bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat se

realizează prin:

a) transferuri cu destinaţie specială, destinate pentru acordarea prestaţiilor

sociale şi altor cheltuieli aferente, care potrivit legislaţiei în vigoare, se suportă de

la bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat;

b) transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea insuficienţei veniturilor

bugetului asigurărilor sociale de stat, în cazul în care resursele bugetului

asigurărilor sociale de stat nu acoperă cheltuielile acestuia.

Pornind de la definiția data de Legea finațelor publice și responsabilității

„bugetar-fiscale, ”bugetul asigurărilor sociale de stat – totalitatea veniturilor,

cheltuielilor şi surselor de finanţare, destinate pentru realizarea funcţiilor şi

gestionarea sistemului public de asigurări sociale”

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat reprezintă totalitatea

resurselor bănești care se cuvin bugetului asigurărilor sociale de stat, în baza unor

prevederi legale, formate din contribuții, taxe și unele vărsăminte de la bugetul de

stat.

În Republica Moldova, sursa principală de constituire a fondurilor bănești

necesare cheltuielilor acestor asigurări a devenit contribuția pentru asigurările

13

sociale de sta( sumă datorată în mod obligatoriu de participant la sistemul public

de asigurări sociale). Aceasta este plătită de întreprinderile, instituțiile,

oraganizațiile și alte persoane juridice, de către deținătorii patentei de

întreprinzător, precum și de celelalte persoane fizice și alte subiecte de drept ai

căror salariați sunt cuprinși în aceste asigurări ca beneficiari de pensii, indemnizatii

și ajutoare bănesți acordate în cadrul acestor asigurări. ”Pe lîngă de contribuția

pentru asigurarările sociale de stat, ca venituri bugetare ale acestor asigurări sunt

prevăzute și dobînzile bancare pentru disponibilitățile bănești apărute în executarea

bugetului asigurărilor sociale de stat , majorările de întîrziere(penalitatea) și

amenzile pentru neplata integrală și la termen a contribuției datorată de

întreprinderi , instituții, organizații etc.;sumele de bani obținute din lichidarea unor

debite restante din anii anteriori.” [8, pag 134-135].

Contribuția pentru asigurările sociale de stat este cel mai important venit și se

calculează asupra fondului de salarii al fiecăreia dintre unitățile plătitoare în acest

scop fiind precizate sumele de bani ce se includ și cele care nu pot fi cuprinse în

fondul contributiv de salarii, în care se includ:

Salariile pentru întregul personal permanent, temporar sau zilier al

unității debitoare;

Drepturile bănești pentru concediile legale și suplimentare;

Salariile cuvenite personalului scos din producție sau activitate pentru

calificare profesională;

Indemnizațiile ce se plătesc persoanelor angajate și celor ce

îndeplinesc funcții de conducere;

Sporurile de salarii pentru vechime în munca neîntreruptă, pentru

condiții de muncă grele și periculoase, pentruactivitatea prestată

suplimentar peste programul de lucru cu alte motivații asemănătoare;

Alte drepturi bănești acordate personalului propriu în formă bănească

în condiții legale.

Contribuţia de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentînd:

14

a) prestaţii de asigurări sociale, cu excepţia ajutorului de şomaj, prestaţiei   în cazul

incapacităţii temporare de muncă, pensiei de invaliditate;

b) prestaţiile care se suportă din fondurile angajatorului;   

c) drepturile plătite, potrivit dispoziţiilor legale, în cazul desfacerii contractelor de

muncă;

d) diurnele de deplasare şi indemnizaţiile de transfer;

e) drepturile de autor sau cele obţinute în baza unei convenţii civile;

f) alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Sumele exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale nu se iau în

considerare la stabilirea cuantumului prestaţiilor de asigurări sociale[art.23 din

legea cu privire la sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din

08.07.1999].

Pentru anul 2014, Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost aprobat, la

capitolul ”Venituri” după cum urmează în tabelul de mai jos.

15

Tabelul 1Sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat la venituri pe anul 2015

- mii lei -

VENITURI – TOTAL 13845225,8I. Venituri proprii 9147154,61. Venituri curente 9143254,61.1. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii 9142454,6Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii virate de angajatori

7172695,9

Contribuţii individuale de asigurări sociale de stat obligatorii 1915627,3Contribuţii individuale de asigurări sociale de stat obligatorii virate de persoanele fizice proprietari de terenuri agricole

9500,00

Contribuţii individuale de asigurări sociale de stat virate de persoanele fizice care au încheiat contract individual 5204,9Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii virate de titularii de patentă de întreprinzător 39426,51.2. Alte venituri din activitatea de întreprinzător şi din proprietate

800,0

Dobînzi aferente soldurilor mijloacelor băneşti ale bugetului asigurărilor sociale de stat la conturile bancare 800, 02. Alte venituri 3900,00II. Transferuri 4698071,2Transferuri de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat 4698071,2Transferuri de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru prestaţii sociale 2103986,8Susţinerea financiară suplimentară a unor beneficiari de pensii şi alocaţii sociale 1154323,0Compensarea diferenţei de tarife de asigurări sociale de stat obligatorii în sectorul agrar 50068,5Compensarea sumelor anulate ale contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii 645,7Transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat,dintre 1389047,2care pentru compensarea sumelor scutite ale contribuțiilor de asigurări sociale și ale contribuțiilor individuale de asigurări sociale (conform Legii nr. 199 din 12 iulie 2013)

Sursa: Legea BASS pe anul 2014, anexa nr .1

16

Concluzie: Din tabelul de mai sus putem observa categoriile de resurse

incluse în veniturile asigurărilor sociale de stat și cuantumul acestora, și

anume:contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii-8569729,2 mii lei și

transferuri de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat-3462687,4

mii lei

66%

34%

Structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2014

Venituri propriiTransferuri

Figura 2. Structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul

2015

Analizînd fig.1 observăm că cea mai mare pondere în structura veniturilor

bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2015 o au veniturile proprii în

mărime de 66 la sută iar transferurile constituie doar 34% din cuantumul total al

veniturilor

În componența veniturilor proprii se include:

1. Venituri curente, din care:

- Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii - 9142454,6 mii lei (99%

din cuantumul veniturilor proprii);

- Alte venituri din activitatea de întreprinzător și din proprietate - 800, 0 mii

lei;

2. Alte venituri – 3900,0 mii lei.

17

În componența tranferurilor se includ transferului de la bugetul de stat la

bugetul asigurărilor sociale de stat – 4698071,2 mii lei

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat – sumele aprobate în

bugetul asigurărilor sociale de stat pentru destinațiile prestabilite conform

prevederilor legale

Cheltuielile bugetare pentru asigurarile sociale de stat sunt reglementate

pornind de la dispozițiile art.39 și 41din Legea privind sistemul public de asigurări

sociale, avînd următoarea destinație:

-pensiile pentru munca desfășurată pînă la depășirea limitei legale de vîrstă;

-pensiile care se acordă pentru pierderea temporară de muncă din cauză de accident

de muncă și boală profesională,denumită și pensie de invaliditate;

-pensiile de urmaș ce se acordă copiilor pînă la o anumită vîrstă ai asiguraților

decedați și soțiilor acestora în funcție de vîrstă și de durata căsătorieicu susținătorul

decedat;

-indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă;

-prestații pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății;

-indemnizații de maternitate și indemnizații pentru creșterea copilului sau îngrijirea

copilului bolnav;

-ajutorul de șomaj;

-ajutor bănesc în caz de deces al salariatului sau al membrilor familiei acestuia.

Modalitatea de acordare, de stabilire şi de plată a altor drepturi de asigurări

sociale se reglementează prin lege.

Pentru anul 2015 s-au aprobat cheltuieli aferente asigurărilor sociale de stat

după cum urmează în tabelul de mai jos.

18

Tabelul 2Sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat la cheltuieli pentru anul 2015CHELTUIELI – TOTAL 13845225,8A. Prestaţii de asigurări sociale 10586916,01. Pensii de asigurări sociale 8841731,5Pensii pentru limită de vîrstă 7033453,1Pensii de dizabilitate 1429540,7Pensii de urmaş 118581,1Pensii pentru vechime în muncă 793,5Pensii unor categorii de angajaţi din aviaţia civilă 47276,2Pensii pentru deputaţi 13340,5Pensii pentru membrii Guvernului 5323,3Pensii pentru funcţionarii publici 140441,5Pensii pentru aleşii locali 18003,5Pensii pentru colaboratorii vamali 456,9Pensii şi indemnizaţii viagere pentru procurori 7847,1Pensii şi indemnizaţii viagere pentru judecători 19910,1Pensii unor categorii de angajaţi din domeniul culturii 194,8Suma restantă după ce pensionarilor din instituţiile de tutelă şi curatelă li s-a plătit parţial pensia 6569,22. Indemnizaţii de asigurări sociale 1455565,9Indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, pentru persoanele asigurate 613673,2Indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă survenită din cauza unui accident de muncă sau a unei boli profesionale 1261,8Indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă 395634,7Indemnizaţii de maternitate 365315,8Indemnizaţii de dizabilitate 5144,1Indemnizaţie de deces din cauza unui accident de muncă sau a unei boli profesionale 385,0Ajutor de deces pentru beneficiarii de pensii de asigurări sociale 33611,6Ajutor de deces pentru salariaţi 4557,3Ajutor de deces pentru şomeri 1,1Ajutor de şomaj şi prestaţii de asigurări sociale pentru şomeri 35981,33. Alte prestaţii de asigurări sociale 30000,0Cheltuieli de recuperare a sănătăţii prin tratament balneosanatorial 30000,04. Cheltuieli de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale 261218,6Cheltuieli pentru distribuirea pensiilor, alocaţiilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi ajutoarelor, inclusiv prin mandate poştale 69005,0Cheltuieli pentru taxa de comision la sumele eliberate în numerar 19715,7Cheltuieli pentru mentenanţa şi dezvoltarea sistemului informaţional „Protecţia Socială” şi a altor componente informaţionale 22115,5Cheltuieli pentru întreţinerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale 150382,4inclusiv investiţii capitale 17800,05. Creditare netă -1600,0B. Prestaţii de asistenţă socială 3258309,8

Sursa: Legea BASS pe anul 2015, anexa nr .1

19

Analizînd tabelul dat observăm în primul rînd în cheltuielile BASS include

două categorii de bază de cheltuieli: Prestații de asigurare socială, circa 76,5% din

cuantumul total de cheltuieli și Prestații de asistență socială, circa 23,53 % din

volumul total al cheltuielilor aprobat pentru anul 2015.Cea mai mare pondere în

cadrul prestațiilor de asigurare socială o deține pensiile de asigurări sociale –

83,5%, iar cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări

sociale constituind doar 2,5% din volumul cheltuielilor destinate prestațiilor de

asigurări sociale.

La elaborarea proiectului bugetului anual al asigurărilor sociale se

urmărește echilibrul dintre venituri și cheltuieli, prevăzîndu-se totodată rezerve

bănești îndeosebi pentru îndemnizățiile ce se acordă în cazuri de incapacitate

temporară de muncă atrasă de accidente și îmbolnăviri profesionale care se produc

neprevăzut.

Elaborarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat se efectuează de

Casa Națională de Asigurări Sociale, coordonat cu Ministerul Muncii și Protecției

Sociale privind evoluția veniturilor și cheltuielilor în anul următor cu influențele

creșterii probabile a prețurilor și tarifelor.Proiectul se eleborează pînă la începutul

ultimului trimestru și este supus avizării de către Ministerul Finanțelor și aprobării

de către Guvern.Guvernul examinează și decide includerea amendamentelor la

proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat și la nota explicativă.După

includerea amendamentelor, dacă acestea există, Guvernul aprobă proiectul legii

bugetului asigurărilor sociale de stat.După aprobare, acesta este înaintat

Parlamentului spre dezbatere și adoptare, concomitant cu proiectul bugetului de

stat pe același an următor.

Examinarea proiectului legii asigurărilor sociale de stat în Parlament se

efectuează în trei lecturi.

a. Examinarea în prima lectură:

20

În cadrul primei lecture, Parlamentul examinează direcțiile principale ale

politicii bugetare ale asigurărilor sociale de stat și concepțiile de bază ale

proiectului;

b. Examinarea în a doua lectură.

În decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei de

specialitate, examinează veniturile estimate sub formă de calcule și structura lor;

cheltuielile estimate, structura și destinația lor; deficitul sau excedentul bugetului

asigurărilor sociale de stat.

c. Examinarea în a treia lectură:

În decursul lecturii a treia, Parlamentul examinează alocațiile detaliate care

vor fi efectuate; stabilește alocațiile care vor fi finanțate în mod prioritar;

examinează alte detalieri din proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

Pînă la data de 5 decembrie a fiecărui an, Parlamentul adoptă legea bugetului

asigurărilor sociale de stat, care va fi promulgate de Președintele statului, apoi va fi

publicată și va intra în vigoare la 1 ianuarie a anului următor.Dacă legea bugetului

asigurărilor sociale de stat nu a fost aprobată cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea

exercițiului bugetar, în continuare se va aplica legea bugetului asigurărilor sociale

de stat al anului precedent pînă la adoptarea noului buget.

Conform dispozițiilor art.74 alin(3) din Constituția Republicii Moldova, toate

legile, adoptate de Parlament, se trimit spre promulgare Președintelui Republicii

Moldova, promulgarea fiind actul final al procedurii legislative și cade exclusiv în

competența șefului statului.Promulgarea legii de către șeful statului îi conferă

acesteia titlu executoriu, astfel obligînd organele responsabile la executarea

prevederilor respectivei legi.

În ceea ce privește executarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat,

aceasta constă în realizarea contribuției și a celorlalte venituri, în corelație practice

necesară cu plata pensiilor, îndemnizațiilor și ajutoarelor bănești acordate din acest

buget.Cu alte cuvinte executarea legii BASS presupune realizarea veniturilor și

alocarea cheltuielilor aferente procesului de asigurare socială.

21

La sfîrșitul fiecărui an bugetar, Casa Națională întocmește o dare de seamă cu

privire la realizarea bugetului asigurărilor sociale de stat, fiind prezentat

Guvernului pînă la data 01 mai a anului imediat următor anului de gestiune, spre

examinare și aprobare, iar Guvernul, după aprobare, va prezenta pînă la data de 01

iunie, Parlamentului.

Capitolul II.Caracteristica condițiilor de dezvoltare

economico-financiară a”Fortina-Labis” S.R.L.

2.1.Condițiile naturale și organizatorice ale ”Fortina-Labis” S.R.L.

Nivelul dezvoltării producţiei agricole în mare măsură este determinat de

particularităţile condiţiilor naturale şi economice. Toţi factorii, care influenţează la

rezultatele finale ale activităţii întreprinderii agricole de regulă se împart în

obiectivi, ce nu depind de colectivul de muncitori din gospodărie (clima, solurile,

relieful) şi subiectivi influenţa cărora depinde de condiţiile colective (folosirea

raţională a mijloacelor de producţie şi investiţiilor, organizarea proceselor de

producţie).

Societatea cu răspundere limitată ”Fortina-Labis” a fonst fondată în anul

1997.Firma dispune de un capital statutar de 5400 lei, împărțiți în două cote-

părți.Fondatorii posedă următoarele cote-părți:

Chirinciuc Iurii Grigore – 3564 lei, 66%;

Melinte Victor Feodor – 1836lei, 34%.

Întreprinderea ”Fortina-Labis”SRL prelucrează anual 149 ha teren agricol ,

inclusiv 113 ha plantații multianuale si dispune de un frigider specializat cu

capacitate de 170 tone. Societatea cultiva mere pe o suprafață de 76 ha , obtinținînd

un volum de 1500 tone; prune recoltează circa 200 tone pe o suprafață de 10 ha;

struguri circa 100 tone pe 20 ha, floarea soarelui în jurul la 150 tone, grîu circa 250

tone, porumb - 150 tone. 

Compania este interesată in accesarea piețelor noi pentru comerțul de cereale

si fructe prin exportul lor. 

22

În vederea asigurării unei gestionări eficiente a activității de conducere și

producție, în cadrul întreprinderii activează 12 persoane

Continuitatea procesului de producție, mai ales în agricultură, se datorează

utilizării unor factori de producție care, se află într-o interdependență permanentă:

pămîntul, forța de muncă, mijloacele tehnice precum și capitalul.

Pentru orice întreprindere o importanţă deosebită o are depărtarea de la pieţele

de desfacere, cu cît distanţa este mai mică, cu atît pierderile la transportare sunt

mai mici, precum şi reţeaua de drumuri, tipul şi calitatea lor, ce unesc gospodăria

cu principalele centre administrative şi punctele de livrare a producţiei agricole.

Astfel, în tabelul ce urmează vom reflecta legăturile administrativ –

economice a ”Fortina-Labis” SRL.

Tabelul 3

Legăturile administrativ – economice şi caracteristica căilor de comunicare a

”Fortina-Labis” SRL

Denumirea direcţiilor de

legătură

Denumirea punctelor de livrare (staţia feroviară)

Tipul şi calitatea căilor de

comunicaţie

Distanţa,Km

1. Administrativ teritorialea. locală Ungheni Asfaltat 10-15b. raională Călărași

FăleștiAsfaltatAsfaltat

7540

c. republicană Chişinău Asfaltat 51

Analizînd datele tabelului 3 putem afirma că poziționarea întreprinderii în

centrul raional și distanța relativ mică față de punctele de comercializare permite

acesteia să-și completeze rezervele cu cheltuieli minime de transport, totodată

păstrîndu-i calitatea.Calitatea drumurilor este una bună, fiind asfaltate în cea mai

mare proporție, astfel asigurînd transportarea în condiții optime a produselor

agricole.

Pentru efectuarea unei caracteristici a dezvoltării economico-financiare a

”Fortina-Labis” SRL. este necesar de explicat influența fiecărui din acești factori.

23

În dezvoltarea economică a întreprinderii o importanță majoră o are

specializarea acesteia.

Pe măsură ce în cadrul unei întreprinderi cu profil agricol dezvoltarea mai

accentuată a uneia sau mai multor ramuri principale face ca aceasta (acestea) sa

ocupe o poziție predominantă în structura sa de producție, întreprinderea agricolă

ajunge să se specializeze în producerea unui anumit sortiment de produse agricole,

în direcția cărora își îndreaptă eforturile, pentru a valorifica rațional condițiile

economice și naturale în care își desfășoară activitatea. Întreprinderile specializate

sunt caracterizate de structuri de producție simple, cu un număr mai mic de ramuri,

ceea ce are efecte benefice asupra organizării și conducerii proceselor de producție,

introducerii unor tehnologii noi, îmbunătățirii calității producției și a nivelului

calificării forței de muncă.

Specializarea – formă superioară a diviziunii sociale a muncii și se

caracterizează prin dezvoltarea cu precădere la nivel de zonă sau unitate a uneia sau

mai multor ramuri sau culturi în condițiile unei concentrări a producției pînă la

dimensiunile care asigură maximul de producție, cu minimum de consumuri și

maximum de eficiență.

Specializarea se poate înfăptui fie pe calea reducerii numărului  de ramuri din

întreprindere, cu deplasarea centrului de greutate a efortului către ramurile rămase în

structură (specializate pe cale extensivă) fie prin dezvoltarea cu preponderență a

unei sau unor anumite ramuri, fără ca structura de producție să sufere modificări

(specializare pe cale intensivă).

Indicatorii specializării producției agricole se împart în două categorii:

1. Principali: structura producției marfă; structura producției globale;

structura venitului din vînzări.

2. Suplimentari: structura suprafeței cultivate; structura efectivului de

animale; structura consumurilor de producție; structura mijloacelor de

producție.

24

Pentru a determina ramura principală în gospodărie, determinăm ramura care

ocupă mai mult de 50%. Dacă în gospodărie sunt două ramuri principale, atunci

specializarea e dublă, adică fiecare ramură are peste 25%, dacă nu se respectă

aceste 2 condiţii, gospodăria are o specializare multilaterală.

În continuare, pentru a determina nivelul de specializare a ”Fortina-Labis”

SRL, vom analiza determinarea tipului de bază al activității privind veniturile din

vînzări în conformitate cu Сlasificatorul Activităților din Economia Moldovei.

Tabelul 4

Analiza de structură a venitului din vînzări în vederea determinării

specializării ”Fortina-Labis”SRL

Tipul activității economice

Anii

2011 2012 2013

mii lei % mii lei % mii lei %

Venit din vînzări 2567,9 100 4803,4 100 4732,1 100

Vînzarea produselor finite

2140,5 83,4 3721,4 77,5 3434,4 72,6

Vînzarea mărfurilor 248,6 9,6 893,9 18,6 947,2 20,6Prestare servicii 178,9 6,9 187,7 3,9 350,5 7,4

Sursa:Rapoartele financiare ale ”Fortina-Labis” SRL (Anexa 2, 3, 4)

Analizînd datele din tabelul de mai sus putem afirma că întreprinderea este

specializată în producerea și comercializarea produselor finite(mere, prune

struguri), ponderea acestuia în structura venitului fiind de 83,4 % pentru 2011, 77,5

% pentru 2012, și 72,6 % pentru anul 2013.Serviciile prestate de întreprinderea

analizată ocupă o pondere nesemnificativă în structura veniturilor, care a crescut

pentru anul 2013.

2.2.Caracteristica dezvoltării economico-financiare a ”Fortina-Labis”

SRL

25

Dezvoltarea economico-financiară a întreprinderii depinde în mare măsură de

componența, dinamica și structura patrimoniului întreprinderii. Prin patrimoniu se

înţelege totalitatea bunurilor ce aparţin unei persoane fizice sau juridice, dobândite

în cadrul relaţiilor de drepturi şi obligaţii. Patrimoniului întreprinderii este

constituit din bunurile economice de care entitatea dispune și din sursele de

finanțare a acestor bunuri. Bunurile economice sunt numite Active, iar sursele de

finanțare a acestor bunuri – Pasive.

Activele întreprinderii cuprind bunurile economice ca avere concretă şi

drepturile de creanţe.În tabelul de mai jos este expusă o analiză detaliată a

dinamicii și structurii activelor în ”Fortina-Labis” SRL.

26

Tabelul 5

Analiza dinamicii și structurii activelor în”Fortina-Labis”SRL

Denumirea indicatorilor

Anul 2011 Anul 2012 Anul 20132013 față de 2011

2013 față de 2012

Mii lei % Mii lei % Mii lei %(+/-)

Mii lei(+/-)

Mii leiX X X X X X X X

1.Active pe termen lung

1883,9 69,5 1796,2 53,1 1630,9 43,6 -253,0 -165,3

1.1.Active nemateriale

- - - - - - - -

1.2.Active materiale pe termen lung

1883,9 69,5 1796,2 53,1 1630,9 43,6 -253,0 -165,3

2.Active curente

825,9 30,5 1588,2 46,9 2107,8 56,4 1281,9 519,6

2.1.Stocuri de mărfuri și materiale

205,2 7,6 299,5 8,8 1231,3 32,9 1026,1 1957,9

2.2.Creanțe pe termen scurt

620,7 22,9 1215,6 35,9 876,1 23,4 255,4 -339,5

2.3.Investiții pe termen scurt

- - - - - - - -

2.4.Mijloace bănești

0,047 0,001 72,9 2,15 - - -0,047 -72,9

2.5.Alte active curente

- - 0,12 0.001 0,4 0,001 0,28 0,4

TOTAL ACTIV

2709,8 100 3384,4 100 3738,7 100 X X

Sursa: Rapoartele financiare ale ”Fortina-Labis”SRL pe anii 2011, 2012, 2013 (Anexa 2,3,4)

Efectuînd analiza în dinamică și de structură a activelor ”Fortina-Labis”SRL

observăm că acestea pe parcursul a 3 ani au suferit modificări. Ponderea cea mai

mare în structura activelor pe parcursul a acestor ani o are activele pe termen lung

pentru anii 2011-2012, iar în 2013 ponderea activelor este mai mare atingînd 53

%.Din cadrul activelor curente cea mai mare pondere în totalul activelor de care

dispune întreprinderea o au stocurile de mărfuri și materiale.Observăm că

întreprinderea deține puține mijloace bănești pe parcursul acestor 3 ani.

27

Pasivele întreprinderii cuprind sursele de formare a acestor bunuri, ca surse

proprii şi sîrse străine.În tabelul de mai jos este reflectată analiza de structură și în

dinamică a pasivelor întreprinderii ”Fortina-Labis”SRL.

Tabelul 6

Analiza dinamicii și structurii pasivelor în ”Fortina-Labis”SRL

Denumirea indicatorilor

Anul 2011 Anul 2012 Anul 20132013 față de 2011

2013 față de 2012

Mii lei % Mii lei % Mii lei %(+/-)

Mii lei(+/-)

Mii leiX X X X X X X X

1.Capital propriu

366,7 13,5 1128,2 33,3 1782,5 47,7 654,3 1415,8

1.1.Capital statutar și suplimentar

5,4 0,2 5,4 0,2 5,4 0,15 0 0

1.2.Rezerve - - - - - - - -1.3.Profit nerepartizat

361,3 13,3 1122,8 33,1 1777,1 47,55 654,3 1415,8

1.4.Capital secundar

- - - - - - - -

2.Datorii pe termen lung

1769,7 66,3 1403,9 41,5 764,00 20,4 -1005,7 -639,9

2.1.Datorii financiare pe termen lung

1796,7 66,3 1403,9 41,5 764,0 20,4 -1005,7 -639,9

2.2.Datorii pe termen lung calculate

- - - - - - - -

3.Datorii pe termen scurt

573,4 21,2 852,2 25,2 1192,1 31,9 618,7 339,3

3.1.Datorii financiare pe termen scurt

- - 826,6 24,4 630,1 16,9 630,1 196,5

3.2.Datorii comerciale pe termen scurt

462,9 17,1 - - 553,1 14,8 90,2 553,1

3.3.Datorii pe termen scurt calculate

110,5 4,1 25,6 0,8 8,83 0,2 -101,67 -16,77

TOTAL PASIV

2709,8 100 3384,4 100 3738,7 100 X X

Sursa: Rapoartele financiare ale ”Fortina-Labis”SRL pe anii 2011, 2012,

2013 (Anexa 2,3,4)

28

Analizînd componența și dinamica pasivelor întreprinderii ”Fortina-

Labis”SRL pe anii 2011, 2012, 2013, putem observa că aceasta variază de la un an

la altul, nemodificate rămînînd doar unele posturi de pasiv ca: Capitalul statutar și

suplimentar, acestea rămînînd nemodificate pe parcursul acestor trei ani.Cea mai

mare pondere în componența pasivelor întreprinderii analizate o au Capitalul

propriu.De asemenea putem conchide faptul că datoriiile financiare pe termen lung

au fost diminuate din 2011 pînă în 2013 de la 66% la 22%, lucru benefic pentru

activitatea întreprinderii..

Unul din indicatorii care sintetizează cel mai bine activitatea economico-

financiară a întreprinderii este lichiditatea.Lichiditatea poate fi definită ca

proprietatea elementelor de a se transforma în bani.Pentru a caracteriza lichiditatea

unei întreprinderi se folosesc următorii indicatori:

- Lichiditatea absolută;

- Lichiditatea intermediară;

- Lichiditatea curentă, generală.

Coeficienții lichidității sunt analizați în tabelul ce urmează.

Tabelul 7

Coeficienții lichidității în ”Fortina-Labis”SRL

  2011 2012 2013

Lichiditatea absolută 0,0001 0,0855 -

Lichiditatea intermediară 4,368 1,512 0,735

Lichiditatea curentă 4,726 1,864 1,768

Sursa: Rapoartele financiare ale ”Fortina-Labis”SRL pe anii 2011, 2012, 2013

(Anexa 2,3,4)

Efectuînd o analiză a coeficienților lichidității pentru ”Fortina-Labis”S.R.L.

putem conchide următoarele: Marja optimă în care este recomandabil să se

încadreze valorile coeficientului lichidității absolute este de 0,2 – 0,25, pentru

29

lichiditatea intermediară 0,7 – 1, iar pentru lichiditatea curentă este de 2 –

2,5.Analiza mai detaliată urmează în baza schemelor de mai jos.

Figura 3. Coeficienții lichidității absolute în ”Fortina-Labis”SRL

În ceea ce privește nivelul lichidității absolute, acesta se încadrează sub

nivelul optim ceea ce înseamnă că întreprinderea nu este capabilă să-și achite

datoriile pe termen scurt pe seama disponibilităților bănești de care dispune.

Fig. 4. Coeficienții lichidității intermediare în ”Fortina-Labis”S.R.L.

Mărimea coeficienților lichidității intermediare se încadrează în marja optimă

30

2011 2012 20130.00000.01000.02000.03000.04000.05000.06000.07000.08000.0900

0.0001

0.0855

0.0000

Lichiditatea absolută

Object 4

pentru anii 2012, 2013 ceea ce înseamnă că întreprinderea va fi capabilă să stingă

datoriile pe termen scurt dacă va recurge la realizarea stocurilor de mărfuri și

materiale.Iar pentru anul 2011 lichiditatea depășeste marja optimă ceea ce

înseamnă că întreprinderea a avut surplus de stocuri.

Figura 5. Coeficienții lichidității curente în ”Fortina-Labis”SRL

Coeficientul lichidității curente depășește nivelul optim recomandat, ceea ce

denotă faptul că întreprinderea poate face față datoriilor pe termen scurt pe seama

activelor curente.

 Eficiența economică a întreprinderii presupune un echilibru între resurese și

sursele de finanțare a acestora, deci presupune existența unui echilibru între

veniturile și cheltuielile acesteia. Acţionând pentru realizarea propriului echilibru,

întreprinderile contribuie la realizarea şi consolidareaechilibrului financiar la

nivel macroeconomic

Aprecierea echilibrului financiar al întreprinderii constuie obiectivul oricǎrei

analize financiare, indiferent de categoria utilizatorilor cǎrora le este destinatǎ.

Nivelul rentabilităţii gospodăriei agricole se calculă ca raportul dintre profitul

de la realizarea producţiei agricole către costul producţiei finite vîndute, exprimat

în procente. De rînd cu rentabilitatea producţiei agricole în ramurile economiei

naţionale se mai calculă şi rentabilitatea generală, economică şi financiară.

31

2011 2012 20130.0000.5001.0001.5002.0002.5003.0003.5004.0004.5005.000

4.726

1.864 1.768

Lichiditatea curentă

Indicatorii care caracterizează activitatea economico-financiară a ”Fortina-

Labis”SRL sunt reflectaţi în tabelul de mai jos.

Tabelul 8

Indicatorii activităţii economico- financiare la ”Fortina-Labis” SRL

IndicatoriiAnii

Abaterile anului 2013 (+,-) faţă de

2011 2012 2013 2011 2012Profit brut, lei

485669 1998059 841429 355760-

1156630Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare, lei 297861 761539 654280 356419 -107259

Profit net, lei 199084 761539 654280 455196 -107259

Rentabilitatea vînzărilor, % 18,91 41,60 17,78 -1,13 -23,82Rentabilitatea activelor, % 10,99 22,50 17,50 6,51 -5,00

Rentabilitatea capitalului permanent, % 13,94 30,07 25,69 11,75 -4,38

Rentabilitatea finaciară, %54,29 0,67 36,71 -17,58 36,03

Sursa: Rapoartele financiare a ”Fortina-Labis”S.R.L. pe anii 2011, 2012, 2013

(Anexa 2,3,4)

Analizînd indicatorii economico-financiari din tabelul de mai sus putem

concluziona că întreprinderea pe parcursul a trei ani anlizați obține profit ci

Observăm de asemenea că valoarea rentabilității vînzărilor este de 18,91 % pentru

2011, 41,6 % pentru 2012 și pentru 2013 – 17,5 %, ceea ce semnifică că

întreprinderea obține cca 20-40 bani profit brul la 1 leu vînzări nete.De asemenea

observăm valori pozitive si a celorlalte tipuri de rentabilități cee ace denotă o

activitate de succes a întreprinderii.

32

2011 2012 20130.005.00

10.0015.0020.0025.0030.0035.0040.0045.00

18.91

41.60

17.78

Rentabilitatea vînzărilor, %

Figura 6. Rentabilitatea vînzărilor în” Fortina-Labis” SRL

Analizînd schema de mai sus observam faptul că întreprinderea analizată

obține profit din activitatea de desfacere în proporție de 18% pentru anul 2013.

Rentabilitatea activelor(economică) reflectă posibilitatea întreprinderii de a

obține profit pentru fiecare leu patrimoniu pe care îl deține.Marja normală a acestui

indicator este de 10-15%.

Figura 7. Rentabilitatea activelor în ”Fortina-Labis” SRL

33

2011 2012 20130.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

10.99

22.50

17.50

Rentabilitatea activelor,%

2011 2012 20130.005.00

10.0015.0020.0025.0030.0035.0040.0045.00

18.91

41.60

17.78

Rentabilitatea vînzărilor, %

Analizînd schema data observăm că indicatorul rentabilității activelor are

valoare pozitivă pe parcursul a trei ani anlizați, deci a fost capabilă de a obtine

profit al perioadei de gestiune pînă la impozitare.

Rentabilitatea financiară arată capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul

propriu în vederea desfășurării unei activități normale de producție.

Figura 8.Rentabilitatea financiară a” Fortina-Labis” SRL

Analizînd figura de mai sus putem menționa faptul că rentabilitatea financiară

are valori pozitive, lucru favorabil pentru activitatea întreprinderii.

Ca concluzie pentru capitolul 2 putem menționa că întreprinderea analizată

activează în condiții natural și climaterice deosebit de avantajoase .De asemenea

accentuăm că activitatea întreprinderii este satisfăcătoare generînd profit pe

parcursul a 3 ani.

Capitolul III.Panificarea bugetului asigurărilor sociale

în ”Fortina-Labis”SRL

3.1.Analiza procesului de planificare a bugetului asigurărilor sociale.

Procesul de planificare a bugetului asigurărilor sociale la întreprindere

semnifică programarea, coordonarea și conducerea pe bază de plan a resurselor

necesare asigurării sociale în concordanță cu normele legale, posibilitățile și

numărul de personal încadrat în activitatea întreprinderii.

34

2011 2012 20130.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.0054.29

0.67

36.71

Rentabilitatea financiara, %

Actualul sistem de asigurări sociale din Republica Moldova se bazează pe

principiul solidarității între generații potrivit căruia totalitatea contribuțiilor care se

colectează în bugetul asigurărilor sociale de stat sunt utilizate imediat pentru plata

pensiiilor, indemnizațiilor și altor tipuri de prestații de asigurări sociale.Un

asemenea mecanism de distribuire a fondurilor bugetului asigurărilor sociale de

stat este expus mai multor categorii de riscuri: economice și demografice.

Odată cu scăderea ratei de ocupare a populației, emigrarea forței de muncă și

îmbătrînirea cu pași rapizi a populației s-a micșorat considerabil baza impozabilă

la nivel național dar totodată s-au majorat obligațiile de plată a pensiilor față de

pensionari.Astfel se creează un dezechilibru profund în sistemul actual de asigurări

sociale.

Prin urmare, începând cu anul 2009 deficitul bugetului asigurărilor sociale de

stat (BASS) este finanțat prin transferuri directe de la bugetul de stat, implicând

importante costuri de oportunitate.

În Republica Moldova s-a prognozat o înrăutățire a situației demografice care

generează o agravare a sistemului de asigurare socială, care și așa se află într-o

stare dificilă.Natalitatea scăzută și accelerarea fenomenului de îmbătrînire a

populație sunt unele din riscurile esențiale pentru stabilitatea actualului sistem de

asigurări sociale de stat.În asemenea situație de fapt s-a pomenit și majoritatea

țărilor din vecinătate.Acestea, ca și Republica Moldova, planifică să recurgă la un

șir de măsuri pentru a evita situația și așa dezastruoasă a sistemului de asigurări

sociale.

În Republica Moldova principalele probleme cu care se confruntă sistemul de

asigurări sociale se referă la raportul dintre contribuabili la sistemul de asigurări

sociale și beneficiarii acestuia care este de aproximativ 1 la 1, iar nivelul optim

fiind 1 la 4.O altă problemă majoră este că nivelul cheltuielilor aferente pensiilor

este aproape același ca și în UE, totodată 90% din beneficiari primesc o pensie

35

inferioară chiar și minimului de existență, iar raportul dintre pensia și salariul

mediu, în ultimii câțiva ani, variază în jurul nivelului de 26%, nivelul minim

admisibil fiind de 40%.

Conducerea Republicii Moldova este conștientă de problema în cauză, și de

aceea în cadrul Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2020”, perfecționarea

sistemului public de asigurări sociale figurează printre prioritățile de bază.

Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2020” în ceea ce privește

reformarea sistemului public de asigurări sociale prevede :

modernizarea actualului sistem ;

analiza posibilității de implimentare a unor principii bazate pe

acumularea de contribuții;

elaborarea unei noi legi privind asigurările sociale pe diverse domenii;

efectuarea de modificări în cadrul sistemului de pensii actual;

analiza detaliată a procesului demografic și a altor factori ce țin de

acest sistem;

întreprinderea unor măsuri care ar reduce fenomenul „salariilor în

plic”,etc..

Guvernul Republicii Moldova fiind conștient de problemele cu care se

confruntă sitemul public de asigurări sociale își direcționează forțele spre

rezolvarea acestora.În Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova

2012-2020 în componența priorităților este inclusă și sustenabilitatea financiară a

sistemului de pensii întru asigurarea unei rate adecvate de înlocuire a salariilor,

care este priortatea nr.6 în cadrul acesteia.Potrivit acestei strategii, sistemul de

pensii consumă cca 8,8% din PIB, în anul 2010 circa 37,5% din populația aptă de

muncă, iar pensiile erau achitate pentru circa 84% din cetățenii ce au atins limita

de vîrstă, care reprezintă aproximativ 13% din populație.

Prin urmare, sistemul de asigurări sociale de stat are un rol considerabil în

asigurarea unui trai decent al populație. Pentru anul 2011, 70% din totalul

36

cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de sta au fost utilizate pentru plata

pensiilor.

În cadrul strategiei ”Moldova 2020” sunt expuse principale căi de

perfecționare a sistemului actual de pensii.

Tabelul 9

Obiectivele strategiei ”Moldova 2020” cu privire la perfecționarea

sistemului actual de pensii

Indicator Unitatea de măsură

Anul 2010

Anul 2015

Anul 2020

Menţinerea ratei de înlocuire a salariilor cu pensii

% cel puțin 25

Creşterea raportului dintre pensia medie pentru limita de vârstă şi minimul de existenţă pentru pensionari

% 70,6 75 85

Reducerea ratei sărăciei absolute a pensionarilor

% 28,1 26 23

Reducerea raportului dintre numărul pensionarilor pentru limită de vârstă cu pensia sub minimul de existenţă pentru pensionari şi numărului total de pensionari pentru limită de vârstă

% 90,1 87 82

Reducerea ratei deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat

% 1(media 2006-2010)

0,5 0

Crearea cadrului normativ necesar introducerii sistemului de pensii private obligatorii şi acoperirea populaţiei ocupate

% Cadru intodus

20

Majorarea numărului statelor cu care Republica Moldova a încheiat acorduri în domeniu securității sociale

% 4 8 12

Sursa: Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”.

În conformitate cu prevederile Raportului anual de activitate al Casei

Naționale de Asigurări Sociale pentru anul 2013, CNAS este implicată în

37

realizarea planului strategiei „Moldova 2020”.Aceasta se petrece prin realizarea

unor sumedenii de obiective stipulate în acest raport:

1. Evidența tuturor categoriilor de contribuabili specificați în Legea BASS.În

vederea îndeplinirii acestui obiectiv s-au relizat următoarele: au fost

înregistrați peste 9 mii de plătitori de contribuții la BASS, a fost coordonat

procesul de evidență a plătitorilor de contribuții la BASS pe categorii și

sectoare, au fost modificate, la solicitarea contribuabililor, datelor

plătitorilor de contribuții prin prelucrarea a 82,7 mii solicitări.

2. Dezvoltarea sistemului de evidență individuală a contribuțiilor de asigurări

sociale de stat.În scopul realizării acestuia, s-au introdus 100% declarații

acumulate în Sistemul Informațional ” Protecția Socială”, au fost atribuite

95816 coduri personale de asigurari sociale, în perioada de referință au

fost înregistrate contracte de încadrare în cîmpul muncii peste hotarele

R.M, în colaborare сu Proiectul USAID IВRlTE, la data de 28 martie 2013

а fost implementat soft-ul , care ofera posibilitatea de verificare а codurilor

CPAS de ре pagina web oficială а CNAS prin introducerea codului IDNP

al persoanei asigurate;

3. Implementarea de către CNAS a serviciilor electronice prestate agenților

economici/persoane asigurate. Atît Sistemul Infоmаțiоnаl "E-Raportare"

сît și Sistemul Informațional ”Protecția Socială” au fost adaptate la

procesul de prezentare trimestrială a declarațiilor persoanei asigurate,

procesul fiind lansat în termen;

4. Indexarea către 1 aprilie a tuturor prestațiilor de asigurări sociale conform

Hotărîrii Guvernului. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.177 din

07.03.2013, la 1 aprilie a fost efectuată indexarea pensiilor cu 6,75% și

alocațiilor sociale cu 4,6% pentru 689,9 mii de beneficiari, pentru 2185

beneficiari a fost efectuată indexarea compensației băneștu lunare în

schimbul asigurării cu produse alimentare și suplimente alimentare în

mărime de 4,6%;

38

5. Perfecționarea cadrului legislativ – normativ pentru asigurarea funcționării

eficiente a sistemului public de asigurări sociale de stat și înaintarea de

propuneri cu privire la modificare a acestora;

6. Planificarea pentru anii 2014-2016 a mijloacelor financiare destinate

funcționării sistemului public de asigurări sociale, în cadrul procesului de

elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu pentru anii 2014-2016, au

fost prezentați indicatorii principali ai bugetului asigurărilor sociale de stat

pe termen mediu, precum și alte multe obiective.

În total pentru anul 2013 au fost stabilite 19 obiective care au inclus 83 de

acțiuni, dintre care au fost realizate 78 de acțiuni, ce condtituie 94%, iar 4 acțiuni

au fost realizate parțial, urmînd să fie finisate în anul 2014.Nu a fost realizată doar

acțiunea ce ține de „migrarea paginii web a CNAS pe platforma tehnico-

tehnologică comună ”M-Cloud”.Faptul că aceasta nu s-a realizat se datorează

nefinisării lucrărilor de Centrul de Guvernare Electronică, și anume elaborarea și

testarea platformei.

Analizînd cele expuse anterior, putem observa că statul depune forțe enorme

în vederea perfecționării sistemului public de asigurări sociale, și mai ales în

domeniul acordării pensiilor, domeniu, în cadrul căruia există numeroase lacune

care nu sunt numai de ordin organizatoric dar țin și de posibilitățile economico-

financiare ale statului, politica dusă de stat în domeniul asigurărilor sociale,

nevoile și necesitățile populației și a fiecărui individ în parte, nivelul de cultură al

acesteia, etc..

De aceea în vederea eficientizării și perfecționării sistemului de asigurări

sociale este necesară participarea nu numai a statului ci și a fiecărui individ în

parte.

3.2.Planificarea bugetului asigurărilor sociale la întreprinderea ”Fortina-

Labis” SRL.

Pornind de la dispozițiile Art. 10 al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat

pe anul 2015 Nr. 329 din 23.12.2013,plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de

39

stat sînt obligaţi să prezinte trimestrial structurilor teritoriale ale Casei Naţionale de

Asigurări Sociale declaraţii privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de

asigurări sociale de stat obligatorii, conform modelului elaborat de Casa Naţională

de Asigurări Sociale. Casa Naţională de Asigurări Sociale prezintă Serviciului

Fiscal de Stat, în termen de 15 zile de la termenul-limită de prezentare a

declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de

stat obligatorii, o informaţie în modul stabilit de Casa Naţională de Asigurări

Sociale şi de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Termenul de prezentare a Declaraţiei privind calculara şi utilizarea

contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (4-BASS):

- întreprinzătorii individuali, fondatorii de înreprinderi individuale, avocaţii,

notarii privaţi – pînă la data de 10 a luni imediat următoare, trimestrului de

gestiune;

- celelalte categorii de contribuabili, judecătorii, procurorii, avocaţii

parlamentari, notarii de stat – pînă la data de 25 a lunii imediat următoare, lunii de

gestiune;

- întreprinzătorii individuali, fondatorii de înreprinderi individuale, avocaţii,

notarii privaţi indiferent de forma juridică, care nu au persoane angajate prin

contract individual de muncă, - pînă la data de 10 ianuarie a anului imediat următor

anului de gestiune.

Potrivit celor menționate mai sus, SRL”Fortina-Labis”., este obligată să

prezinte Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Declarația privind calcularea și

utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pînă la data de 25 a

lunii imediat următoare, lunii de gestiune.

În conținutul F –BASS următoarele aspect:

1. Calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;

2. Calculul și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat

obligatorii(se completează datele pentru lunile trimestrului de

gestiune);

40

3. Îndemnizații de asigurări sociale stabilite și plătită.

În continuare se analizează plățile ”Fortina-Labis” SRL la bugetul asigurărilor

sociale de stat obligatorii conform Declarației privind calcularea și utilizarea

contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

Tabelul 10

Analiza în dinamică a mărimii contribuțiilor de asigurări sociale de stat

obligatorii în ”Fortina-Labis” S.R.L.

IndicatoriiAnii Abaterea(+/-) 2013 faţă de2011 2012 2013 2011 2012

Tariful contribuțiilor(%):

- pentru angajator

- pentru salariați

22

6

22

6

22

6

-

-

-

-Baza de calcul a contribuțiilor corespunzător tarifelor:

- pentru angajator

- pentru salariați

181328,00

181328,00

184112,00

184112,00

193264,00

193264,00

11936,00

11936,00

9152,00

9152,00

Contribuții datorate de angajator

39892,16 40504,64 42518,08 2625,92 2013,44

Contribuții individuale

10879,68 11046,72 11595,84 716,16 549,12

Sursa: Declarație privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări

sociale de stat obligatorii(Anexa 5,6,7)

Concluzie: Analizînd datele din tabelul observăm faptul că mărimea

contribuțiilor de asigurări sociale variază în dependență de mai mulți

factori.Contribuțiile datorate de angajator sunt diferite de cele datorate de salariați,

deoarece variază tariful contribuțiilor care, pentru angajator este de 22%(16% din

mijloacele angajatorului și 6% din bugetul de stat) iar pentru salariați este de

41

6%.De asemenea variază și baza de calcul a contribuțiilor, pentru anul 2013 se

observă o creștere considerabilă a mărimii bazei de calcul cu 11936,00 față de anul

2011 și cu 9152,00 față de anul 2012. Cuantumul contribuțiilor de asigurări sociale

variază proporțional cu baza de calcul a contribuțiilor corespunzător tarifelor.

După cum am menționat mai sus, în componența formei BASS, se include și

informații cu referire la calculul și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de

stat obligatorii.Se prezintă sub forma unui tabel , în care se introduc datele pentru

lunile trimestrului de gestiune și se prezintă Casei teritoriale de asigurări sociale.

Conform legislației Republicii Moldova în domeniul sistemului public de asigurări

sociale ”Fortina-Labis” S.R.L. este obligată să achite în fondul de asigurărilor

sociale contribuții de asigurări sociale, cuantumul acestora variind în dependență

de mărimea fondului de salarizare.

Informații ce țin de calculul și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de

stat obligatorii pentru lunile trimestrului de gestiune ”Fortina-Labis” S.R.L. sunt

prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 10

Calculul și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii

în ”Fortina-Labis” S.R.L.

Contribuțiile datorate de angajator

Contribuțiile individuale

Îndemnizații de asigurări sociale de stat plătite

Total contribuții

Total contribuții spre plată

1 2 3 4 5 6Anul 2011Total 29012,48 10879,68 2053,37 39892,16 37838,78Anul 2012Total 29457,92 11046,72 X 40504, 64 40504, 64Anul 2013Total 30922,24 11595,84 X 42518,08 42518,08

Sursa: Declarație privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări

sociale de stat obligatorii(Anexa 5,6,7)

42

Analizînd conținutul tabelului observăm faptul ca variază datele din coloana

5, „Total contribuții” și coloana 6, „Total contribuții spre plată”. Aceasta se

datorează diferenței dintre modalitatea de calcul a acestor mărimi.Prin urmare, în

coloana 5, „Total contribuții” se includ totalitatea tipurilor de contribuții datorate

de întreprindere bugetului asigurărilor sociale de stat și se calculează prin

însumarea datelor din coloana 2 și 3, si anume, se adună suma contribuțiilor

datorate de angajator și sumele aferente contribuțiilor individuale.În ceea ce

privește modul de calcul al volumului total de contribuții spre plată, coloana 6,

acesta se realizează în modul următor:

Contribuții datorate de angajator(coloana 2) – Îndemnizații de asigurări

sociale de stat plătite(coloana 4) + Contribuțiile individuale(coloana 3).

De asemenea observăm că volumul îndemnizațiilor de asigurări sociale plătite

diferă de la o perioadă la alta iar ponderea acestora în volumul contribuțiilor

datorate de angajator pentru anii 2011 – 2013 este următoarea:

Pentru anul 2011 îndemnizațiile de asigurări sociale plătite au o pondere de 14,2 %

în volumul contribuțiilor datorate de angajator, pentru anul 2012 ponderea este de

6,24 % iar pentru 2013 este de 6,8 %.Aceste diferențe se datorează existenței mai

multor categorii de îndemnizații de asigurări sociale stabilite și plătite de către

întreprindere, care nu sunt aceleași în fiecare trimestru și/sau an de gestiune.

Pornind de la dispozițiile art.41 al Legii Nr. 489 din 08.07.1999 privind sistemul

public de asigurări sociale, asiguraţii din sistemul public au dreptul, în afară de

pensie, la:

a) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli

obişnuite sau de accidente în afara muncii, de boli profesionale şi de

accidente de muncă, inclusiv indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav;

b) prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de

muncă;

c) indemnizație de maternitate;

d) indemnizaţie pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani;

43

e) ajutor de şomaj;

f) ajutor de deces.

Modalitatea de acordare, de stabilire şi de plată a altor drepturi de asigurări

sociale se reglementează prin lege.

În conformitate cu legislația Republicii Moldova cu privire la sistemul de

asigurări sociale de stat, agenții economici sunt obligați să stabilească și să

plătească indemnizații de asigurări sociale.Sub incidența acestei legi cade și

”Fortina-Labis” S.R.L care la fel este obligată la achitarea acestor tipuri de prestații

sociale.

Din tabelul de mai sus observam ca astfel de contribuții au fost achitate numai

în anul 2011 în mărime de 2053,34 pentru o singură persoană, care a beneficiat de

Indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă.

44

Concluzii și propuneri

În rezultatul studierii situației ”Fortina-Labis” SRL ,ţinem să menţionăm că,

această întreprindere situată în partea centrală a Republicii Moldova, reprezintă o

unitate economică de proporţii relativ mici ce are ca activitate de bază cultivarea,

păstrarea şi comercializarea produselor agricole.Acest fapt este constatat atît de

indicatorii calitativi, cum ar fi (venitul din vînzări) cît şi cei cantitativi, ca exemplu

(numărul mediu anual de lucrători, suprafaţa terenului agricol, ş.a.). Fiind situat în

S.Floreni, orașul Ungheni cu împrejurările lui dispune de cele mai avantajoase

condiții climaterice și de sol pentru fabricarea cultivarea productiei agricole.

Întreprinderea este dotată cu un arsenal bogat de tehnică ceia ce duce la

creşteri de capital. Drept urmare observăm că venitul din vînzări este în stabil, ceea

ce a generat și un profit de 654280 lei pentru anul 2013..

Personalul din entitate deţine o experienţă bogată printre care mulţi angajaţi

au o vechime în muncă de peste 5 ani, însă sunt antrenaţi şi noi specialişti pentru

perpetuarea cu succes a planurilor de viitor.

În întreprinderea analizată, sistemul de asigurări sociale se guvernează de

Legea privind sistemul public de asigurări sociale Nr. 489 din  08.07.1999,

Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte

prestaţii de asigurări sociale: nr. 332 din 23.12.2013, Codul fiscal precum și alte

legi și dispoziții emise de Guvernul Republicii Moldova și de Casa Națională de

Asigurări Sociale.

Relațiile întreprinderii cu Casa Națională de asigurări sociale rezidă în

transferuri reciproce, sub formă de contribuții de asigurări sociale obligatorii din

partea întreprinderii analizate și sub formă de indemnizații și pensii de la bugetul

asigurărilor sociale în favoarea lucrătorilor acesteia.Necestitatea plății acestor

contribuții constă în aceea că populația beneficiază de ocrotire în cazurile de

incapacitate temporară sau totală de muncă, în cazi de maternitate, la atingerea

unei anumite vîrste și în alte cazuri specificate prin lege.

45

Conform Declarației privind achitarea și utilizarea contribuțiilor de asigurare

socială obligatorie de stat, ”Fortina-Labis” SRL a contribuit la formarea bugetului

asigurărilor sociale de stat în anul 2013 cu 30922,24 lei și a plătit indemnizații, în

valoare de 2053,37 lei în anul 2011(o singură dată pe parcursul a 3 ani analizați).

În vederea asigurării unei cooperări efeiciente între întreprinderea analizată

și CNAS, prima este obligată să prezinte un set de documente aferente asigurărilor

sociale.

În ansamblu gestionarea asigurărilor sociale la nivel de întreprindere, în

”Fortina-Labis” SRL corespunde prevederilor actelor normative şi legislative în

vigoare însă în vederea menținerii unor relații eficiente ar fi necesar de întreprins

unele măsuri:

constituirea unor fonduri de asigurare socială în cadrul întreprinderii;

întocmirea tuturor documentelor în mod automatizat;

reînoirea tehnicii de lucru;

reglementarea activității în conformitate cu Legea privind sistemul public

de asigurări sociale;

crearea condițiilor optime de lucru pentru personalul întreprinderii;

stagierea lucrătorilor (inclusiv a contabililor) în scopul cunoaşterii şi

respectării normelor legislaţiei în vigoare.

După cum menționat și anterior, întreprinderea este rentabilă din punct de vedere

financiar, iar în vederea diminuării riscului financiar, aceasta ar trebui să

întreprindă unele măsuri ca:

- întocmirea unui plan strategic de către structurile de conducere;

- gestionarea corectă a resurselor;

- direcționarea vînzării produselor și spre alti cumpărători;

- implementarea unor strategii noi de marketing și promovare a producției atît

la nivel național cît și internațional;

- angajarea personalului competent;

46

- perfecționarea continuă a personalului ș. a..

În vederea menținerii activității eficiente, îndeplinirea acestor măsuri ține de

competența organelor de conducere cît și a întregului personal încadrat în procesul

de producție și participant la sistemul public de asigurări sociale de stat.

47

Bibliografie

A. ACTE LEGISLATIVE ŞI NORMATIVE ALE REPUBLICII

MOLDOVA

1. Legea privind sistemul public de asigurări sociale Nr. 489 din  08.07.1999,

publicat: 06.01.2000 în Monitorul Oficial Nr. 1–4 art Nr : 2; Data intrării în

vigoare : 01.07.2000;

2. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 Nr. 329 din

23.12.2013, publicat: 24.01.2014 în Monitorul Oficial Nr. 17-23 art. Nr :

50; Data intrării în vigoare : 01.01.2014;

3. Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi

alte prestaţii de asigurări sociale: nr. 332 din 23.12.2013. În: Monitorul

Oficial nr. 35-41 din 14.02.2014;

4. Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Statutului Casei Naționale de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova Nr. 739 din 25.07.2000, publicat:

03.08.2000 în Monitorul Oficial Nr. 94-97, art. Nr : 834;

5. Codul fiscal al Republicii Moldova pentru anul 2014, publicat : Monitorul

Fiscal FISC.md nr.1 (17) ianuarie 2014;

6. Standardul Național de Conatabilitate 18 „Venitul”;

B. MANUALE, MONOGRAFII, ARTICOLE ȘI ALTE PUBLICAȚII

7. Secrieru Angela,Finanțele publice, instrumente și mecanisme financiare de

intervenție guvernamentală, ASEM, ed. Epigraf, Chișinău 2004,

ISBN: 9975-903-99-1;

8. Armeanic A., Drept financiar ediția a II-a, revizuită și adăugată, ed.

ASEM, Chișinău 2008, ISBN: 9975-903-99-1;

9. Șarcov P.,Ipati Gh., Impozitarea și facilitățile fiscale pentru micul business

din Republica Moldova, Chișinău 2003, ISBN : 9975-928-37-4;

10. Crecană, C. Analiza economico-financiară. Bucureşti: Editura Economică,

2006. 208 p. ISBN 973-709-1280;

48

11. Băncilă Natalia, Evaluarea financiară a întreprinderii, ed. ASEM, Chișinău

2005, ISBN: 9975-75-302-7;

12. Revista științifico-didactică, Economica, nr. 3(73)/ 2010;

13. Publicație cu profil științific, Consultant, nr. 2/ 2012;

14. Publicație bilingvă a CNAS, Asigurarea socială, nr.1(131), ianuarie 2014,

nr.2(132), februarie 2014;

15. Anuarul statistic al Republicii Moldova, Biroul Național de Statistică al

Republicii Moldova, 2013.

C. Pagini web

www.cnas.md

www.minfin.md

www.fisc . md

lex.justice.md

49

Anexe

50