planeta_in_pericol.doc

7/25/2019 planeta_in_pericol.doc

1/46

1


2/46

2


3/46

NASA n cutareacorpurilor

ce pot ameninaPmntul

"Cel mai amenintor obiect de pn acum a fost detectat n spaiu...un potenial pericolpentru Pmnt...". Acestea sunt unele din frazele utilizate de mass-media pentru a descrie

3


4/46

obiectele din apropierea Pmntului comete !i asteroizi care se apropie la mai mult de #de milioane de $ilometri de orbita Pmntului. Cu toate c pn acum nu a fost detectatnici un potenial pericol %A&A lucreaz din 'reu pentru a le 'si putndu-se lucra astfeldin timp pentru a le de(ia de la traiectorie.

"%A&A face parte dintr-un pro'ram internaional de cutare a acestor obiecte. &edore!te descoperirea !i monitorizarea a peste )*+ dintre obiectele din apropiereaPmntului care ar putea reprezenta o ameninare la adresa omenirii pn la sfar!itul anulu

2**," afirma r. onald eomans cercettor n cadrul /et Propulsion 0aborator dincadrul %A&A locul unde se desf!oar cea mai mare parte a acestui pro'ram. Pro'ramul&pace'uard a luat na!tere n 1)) !i concentreaz eforturile mai multor ari din uropaAsia la care se adau' Australia si &4A.

Apro5imati( #+ din cele 11** de astfel de corpuri 6cu diametrul mai mare de 1 $m7au fost descoperite.

eomans face parte din ec8ipa desemnat de %A&A de a prezice e(entualele dezastreproduse de aceste corpuri. 9aiectoria acestor comete !i asteroizi a fost influenat deplanetele sistemului nostru solar unele dintre ele trecnd acum prin apropierea PmntuluCompuse in mare parte din '8ea si particule de praf cometele s-au format in mediul recdin la mar'inea sistemelor planetare n timp ce ma:oritatea asteroizilor s-au format inmediul mai cald din sistemul solar ntre ;arte si /upiter.

"up atin'erea scopului n 2**, ne (om concentra apoi pe detectarea !imonitorizarea corpurilor mai mici care sunt mult mai multe dar !i mai 'reu de 'sit"

precizeaz eomans. "aca (reunul din aceste corpuri reusesc s lo(easc Pmntuldezastrul pro(ocat (a fi unul re'ional nu 'lobal".

"%e-am dori sa 'sim toate corpurile cu un diametru mai mare de 1* de metri. Celecu un diametru mai mic probabil nu (or reu!i sa atin'a solul din cauza frecrii cuatmosfera decat in cazul n care acestea sunt formate dintr-un material foarte dur fier de

e5emplu."

Schimbarea polilor


5/46

Pentru o intele'ere mai buna a acestor informatii trebuie sa aflam cine sunt zetanii cine este %anc.


6/46

scufundarea faliei atlantice afectand tarmurile din :ur si %oul Pamant de lan'a Antarcticacum celelalte planete (or fi afectate in mica masura.


7/46

&8rame$ este real= daca acti(itatile (ulcanice si cutremurele sunt cauzate de catre pulsuelectro-ma'netic si ce le'atura e5ista intre do(ezile 'eolo'ice si impact cu un asteroid.

Sfritul timpului

"Aceeasi samani i-au spus lui >illoldo ca lumea (a a:un'e intr-ade(ar la un sfarsit.ca planeta se (a transforma in anii care urmeaza intr-un mod care depaseste capacitatenoastra de intele'ere actuala. Perioada anilor 2**2 - 2*12 ei o denumeau Pac8acutinsemnand timpul cand totul se intoarce in(ers cand realitatea este restructurata." /aHeidner si >incent Frid'es in cartea ";isterele marii cruci de la Gendae"&-au scris multe despre sfarsitul timpului si 21 decembrie 2*12 data la care celebrucalendar ;aa se inc8eie brusc.

4n lucru interesant este ca ;aasii care erau foarte a(ansati in astronomi

calculasera date cosmice pana la milioane de ani in trecut. e ce calendarul lor se inc8ela solstitiul de iarna din anul 2*12I0a fel de tulburator este faptul ca in cu totul alta parte a lumii traditia Jalac8a$r

6Eoata 9impului7 afirma ca dupa )* de ani de la re(elarea in(ataturii secrete in 9ibet 6cars-a facut in anul 1*2?7 (a (eni o perioada de 2# de ani care (a culmina cu &farsitu9impului. D matematica simpla ne duce la un rezultat intri'antK 1*2? L )* L 2# M 2*12.

Cu cati(a ani in urma au inceput sa apara comentarii si teorii pe mar'inea celor dou"curente" con(er'enteK calendarul ;aa si traditia tibetana Jalac8a$ra. 9otusi nimeni n

putea raspunde la o intrebare simpla si le'itima. Pe masura ce ne apropiem de anul 2*12 intram in era >arsatorului transformarea constiintei colecti(e a umanitatii se (a face far

cataclisme sau (a fi ne(oie de o mare purificare si "triere" asa cum traditia indienilor Gop6si multe altele7 consemneazaI &au in ambele moduriI

Eecent am citit o carte numita ";isterele marii cruci de la Gendae" care raspundacestei intrebari. Astazi suntem la mar'inea 9impului cu toate consecintele de ri'oare. &intr-ade(ar intrea'a realitate se (a intoarce "pe dos". Acelasi lucru sN -a intamplat iAtlantida cu mii de ani in urma cand ca si acum domneau lacomia materialismul setede putere si te8nolo'ia in detrimentul spiritualitatii.

e cel putin 3* de ani o multime de informatii de natura metafizica si spirituala aintrat in campul constiintei planetar si nu intamplator. Aceasta a facut ca multi oameni s

se intoarca din nou sincer catre spiritualitate in toate formele ei. ar nu suficient de multste de a:uns sa ne uitam la lumea noastra de azi si (edem clar ca marea ma:oritate a decsa i'nore acest semnal. Personal cred ca aceasta polarizare de constiinte face parte di

procesul de purificare al planetei.in multimea de in(ataturi profetice o (oi aminti pe cea crestina fiind cea ma

apropiata de ni(elul actual de intele'ere al umanitatii fiind deci cea mai potri(ita. n Fiblse spune ca 'raul (a fi separat de ne'8ina. Aceasta "triere" de:a se desfasoara sub oc8nostri.

?


8/46

ste unanim recunoscut ca de-a lun'ul mileniilor frumoasa nostra planeta a trecuprin di(erse cataclisme. ie ca era (orba de inundatii ere 'laciare in(ersari de poli sau al(iolente ma:ore multe dintre ele s-au petrecut foarte rapid. Caminul nostru nu este atat dstabil si si'ur pe cat am (rea noi sa fie.

n credintele stra(ec8i 'asim referire la fenomenul precesiei ec8inoctiilor a(and durata de 2#.)2* de ani. Acest mare ciclu sau Anul Cosmic are o pozitie centrala itraditiile e'ipteana maasa nord-americana... ra deci foarte important ca astronom

antici sa cunoasca e5act locul lor in acest mare ciclu pentru ca e5istenta lor depindea daceasta.

Secretul crucii de la Hendaye;area cruce de la Gendae din sudul rantei este un monument ce reprezint

&farsitul 9impului. Contine intr-o forma codificata informatiN i despre marele An Cosmic ciclurile de purificare si "triere" care (in odata cu acesta.ar mai important decat aceasta mesa:ul acestei cruci descrie procesul de purificareemisfera nordica a planetei (a trece "prin foc" datorita unui e(eniment ce apare in centru'ala5iei noastre. Autorii se bazeaza nu pe profetie ci pe cercetari stiintifice in le'atura c

anumite alinieri planetare si 'alactice care au determinat perioadele de purificare ditrecut. 4n astfel de proces a inceput de:a si pentru noi.Aceste conculzii prezentate in carte au o baza stiintifica solida. Eecente descoperi

astronomice (in in spri:inul afirmatiei ca multiple sc8imbari planetare au inceput de:a acestea se (or intensifica pe masura ce ne apropiem de anul 2*12.

0a inceputul anului 2** ma'azinul "ortune" si ziarul "98e Ouardian" au facupublic un raport al Penta'onului. Care afirma ca in urmatorii ani ne putem astepta sc8imbari bruste de clima care (or duce planeta la anar8ie= dupa anul 2*1* uropa (suporta o sc8imbare radicala de clima se estimeaza milioane de (ictime omenesti datorarazboiului si foametei= pana in anul 2**? furtuni (iolente (or distru'e bariera de coasta

Dlandei determinand pierderea unor (aste teritorii= re(olte si conflicte interne (or distru'ndia Africa de &ud si ndonezia= numeroase perioade de seceta (or afecta ma:oritate"'ranarelor" lumii= amenintarile nucleare se (or intensifica= ;area Fritanie si tarile (ecinse (or indrepta catre un climat siberian= conflictele si neincrederea (or patrunde in toataspectele (ietii= sc8imbarea climei (a fi o amenintare mai mare decat cea terorista.

o(ezi stiintifice in spri:inul unei sc8imbari bruste 6de ordinul a cati(a ani7 a climee5ista pentru ca asemenea sc8imbari au a(ut loc si in trecut. oua articole recent

publicate in "ortune" si "Common reams" descriu cum aceste sc8imbari sunt asociate cultima era 'laciara care s-a petrecut acum 13.*** de ani. si se pare ca se (a petrece di

nou. Credibilitatea teoriei unei noi ere 'laciare este sustinuta si de masuratorile na(espatiale 4lsses 6lansata de A'entia &patiala uropeana in 1))37 care arata ca sistemusolar primeste din ce in ce mai mult praf cosmic (enind dinspre centrul 'ala5iei ceea cduce la scaderea "luminii" pe care o primim de la &oare.

e asemenea s-a studiat salinitatea oceanului Atlantic de nord in ultimii * de an%i(elul salinitatii apei oceanice a scazut pe masura ce au inceput sa se topeasca din ce ice mai multi '8etari ceea ce a dus la scaderea (itezei marilor curenti de apa oceanici di

,


9/46

aceasta zona 6incluzand faimosul curent cald Oulf &tream7 cu efecte directe asupra climere'ionale. &e asteapta astfel o racire puternica a (remii in urmatorii ani racire ce (a afectcoasta de nord-est a &4A estul Canadei ;area Fritanie si tarile (ecine. Ca medietemperaturile din uropa ar putea sa scada cu ? - 1 'rade.

Eaportul Penta'onului mai arata ca parado5al (ara (a fi din ce in ce mai calda ceece (a duce la o si mai rapida topire a '8etarilor oceanici cu consecinte 'ra(e asuprcurentilor oceanici si a climei zonale. 0a e5trem se poate a:un'e la ierni cu temperatu

foarte scazute similare &iberiei in tarile limitrofe Atlanticului de nord. e asemeneamulte alte zone (or suferi sc8imbari similare.

Legatura cu sudul rantei5traordinarul mesa: daltuit in misterioasa cruce de la Gendae isi are ori'inile i

scolile stra(ec8i ale Onosticismului Alc8imiei &ufismului Jabbalei si Crestinismulumistic. &e pare ca acest mesa: a fost scris pe aceasta cruce de catre un supra(ietuitor ateribilelor zile ale Atlantidei. deea centrala a cartii este ca aceasta cruce reprezinta u

punct de referinta pentru purificarea planetara actuala./a Heidner afirma ca "initiatii scolilor stra(ec8i pri(eau timpul si e5perienta uman

intr-o dimensiune bazata pe cicluri." &tra(ec8i te5te indiene descriu 6cu multe mii de aninaintea Fibliei7 cum ;arele Ciclu de 2#.)2* de ani a fost impartit in ere "n acelasi fecum anotimpurile decur' unul din altul cum 0una trece prin perioadele de nastercrestere maturitate si moarte umanitatea ca intre' trece prin cele faze ale acestui ;arCiclu. Acesta este compus din era de aur 6&ata7 era de ar'int 69reta7 era de bron6(apara7 si era de fier 6Jali7."

Astazi ne aflam nu numai la sfarsitul erei de fier dar si la sfarsitul ciclului de 2#.)2de ani. Conform scrierilor stra(ec8i era de fier este perioada in care ma'ia nea'ra de(inreli'ie iar oamenii 'asesc placerea in a-si controla si domina semenii si c8iar planetPamantul aerul si apa sunt poluate. Eazboaie foamete si epidemii incon:oara rasa umana

9impul insusi se 'rabeste acum spre &farsitul care (a permite unui nou ciclu sa reinceapa.ste de a:uns sa pri(esti atent in :urul tau si (ei (edea ca toate aceste simptome sun

prezente.

Alinieri cosmicePentru a intele'e cu ade(arat mesa:ul crucii de la Gendae este necesar sa intele'em

fenomenul precesiei ec8inoctiilor.Pe scurt planeta Pamant se in(arte in :urul a5ei sale ca un titirez care se clatina. C

rezultat polul nord al planetei traseaza in spatiu un cerc ima'inar lar' a(and o perioada d2#.)2* de ani. Acest ade(arat "An Cosmic" este unul dintre secretele bine pazite al

(ec8ilor scoli spirituale ale ci(ilizatiilor antice.Calea 0actee este 'ala5ia din care face parte sistemul nostru solar. Pri(ita din profiarata ca o paine rotunda cu un mi:loc 6centru7 proeminent. Centrul 'ala5iei 6descoperit i1)1?7 se comporta ca o inima ce pulseaza lent trimitand in spatiu o ener'ie misterioasa.

Autorii cartii afirma ca mesa:ul crucii de la Gendae confirma recentele descoperistiintifice din astronomie care arata ca centrul 'ala5iei este responsabil de periodic

pulsatii ener'etice ce influenteaza sistemul nostru solar. &ecrete stra(ec8i ne spun c

)


10/46

centrul 'alactic este sursa Constiintei Creatoare care '8ideaza e(olutia umanitatii si intre'ii 'ala5ii si determina calitatea (ietii si a constiintei de pe Pamant.

esi aduce mai mult a filozofie nu este deloc asa. Autorii arata ca descoperirifizicianului Paul 0a>iolette sunt esentiale. l le-a publicat in cartea sa "Pamantuincendiat" in care demonstreaza ca apro5imati( la fiecare 13.*** de ani Pamantul primestun (al de ener'ie dinspre centru 'alactic care duce la catastrofe. 4ltima data s-a intamplala sfarsitul erei 'laciare.

;ai mult 0a>iolette a e5aminat probe din '8eata Oroenlandei si a descoperstraturi de ridium element pro(enit din centrul 'ala5iei. 9oate aceste "ploi" 'alactice aperioade de 13.*** de ani. &uspectati (reo le'atura cu precesia ec8inoctiilorI

! "i#iune unificatoareCei care sunt constienti de ceea se intampla azi in lume recunosc ca se pre'atest

intr-ade(ar ce(a. 9raditiile stra(ec8i ale indienilor Gopi maasii d'ar Cace Eoat9impului tibetana si multe altele toate con(er' catre aceste zile. e ce tocmai acumumanitatea este preocupata de probleme planetare ca reducerea salinitatii oceanulAtlantic de nord incalzirea 'lobala riscul unei noi ere 'laciareI

e ce tocmai acum clima se sc8imba drasticI n (ara anului 2**3 aproape 1#.**de francezi au murit din cauza caldurii e5cesi(e in numai 3 saptamani. O8eata din Alas$se topeste rapid iar stalpii liniilor telefonice sunt in pericol de a cadea lipsindu-le suportuin 2**2 s-au inre'istrat cele mai fierbinti (eri din ultimii #** de ani. n ultimele cate(zeci de ani unii '8etari din l(etia s-au diminuat cu #*+ la fel ca si '8eturile nord-polardin re'iunea Alas$a si Canada. &ir a(id Jin' omul de stiinta cel mai respectat din ;areFritanie a afirmat recent ca "ne aflam in fata unui dezastru climatic" 6iar ca urmar'u(ernul Fritanic a incercat sa-l reduca la tacere7.

%u putem i'nora toate aceste informatii.Atunci ce e de facutI &a ne ridicam mainile la cer si sa renuntam la orice speranta

Absolut nu. Aceleasi traditii stra(ec8i ne spun ca cei care sunt pre'atiti (or trece cu succeprin toate aceste e(enimente re'asindu-se in noul ciclu.

Catre sfarsitul cartii autorii amintesc de discutiile pe care le-a a(ut Alberto >illoldcu unii dintre samanii din Peru. "l (orbeste de o posibila e(olutie a speciei Gomo &apienspre Gomo 0uminous". n aceasta directie sunt importante recentele cercetari despr'enomul uman si despre posibilele re-or'anizari ale 'enelor in forme noi care (or dnastere unor lanturi de A% cu mai multe spirale 6in prezent sunt doua7. &a fie rezultatumisterioasei ener'ii din centrul 'ala5ieiI

4n lucru e si'urK acesti samani sunt con(insi ca ce(a cu ade(arat profund este p

cale sa se infaptuiasca si ca urmeaza un pas foarte important pentru umanitate.Ca referinta merita citite "Amprentele zeilor" de Ora8am Gancoc$ "Profetiile ;aa" d;aurice Cotterell si Adrian Oilbert si "incolo de profetii si predictii" de ;oira 9imms.

1*


11/46

Poluarea

e fapt problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua. a a aparut data cu cele dintai colecti(itati omenesti caci omel cu inteli'enta si spiritul creator care definesc nu s-a multumit cu natura asa cum era ea ci a pornit cu cura: si tenacitate lopera de transformare a ei potri(it ne(oilor sale.;ultiplicandu-se neincetat specia umanaadau'at peisa:ului natural pri(elisti noi prefacand mlastini si pamanturi intelenite in (aroditoare tinuturi aride in oaze de (erdeata a creat noi soiuri de plante de cultura si domesticit animale salbatice.Pana aici ec8ilibrul natural nu a a(ut de suferit decat poat

pe arii foarte restranse care nu puteau afecta ansamblul.Cotitura a inter(enit o data cu re(olutia industriala si mai cu seama cu nou

re(olutie te8nico-stiintifica 'ratie careia a(ioane si rac8ete brazdeaza astazi (azdu8ul strapun' norii na(e tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelo

cascade de 8idrocentrale transorma puterea apelor in salbe de lumina in ener'ie calimenteaza parcul de masini in crestere (erti'inoasa.ntr-un cu(ant stiinta si te8nicmoderna sporind nemasurat puterea omului au ridicat in medie ni(elul de (iata d

pretutindeni.ar re(ersul ci(ilizatiei industriale este contemporane al pro'resului materia fost si este inrautatirea mediului natural.&ub impactul dez(oltarii economice au fo

poluate mai mult sau mai putin 'ra( solul apa si aerul au disparut sau sunt pe cale ddisparitie multe specii de plante si animale iar omul este confruntat la randul lui cu di(ersmaladii cauzate de poluare fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.fectelei sunt resimtite pana si pe intinderile pana ieri imaculate ale Antarcticii.&-a calculat ca i

timp de un deceniu de(ierile ci(ilizatiei au pro(ocat mediului natural pa'ube mai madecat intr-un mileni0a inceputul erei neolitice numai apro5imati( zece milioane de oameni actionau asuprnaturii cu unelte primiti(e care practic nu lasau urme cat de cat sesizabile.0a mi:locusecolului trecut deci nu la mult timp dupa declansarea re(olutiei industriale numarulocuitorilor 'lobului a:un'e la un miliard dar deteriorarea mediului nu cunoaste incmanifestari preocupante cu e5ceptia anumitor perimetre din unele tari occidentale incepand cu An'lia - care au urcat primele in "trenul industrializarii" 'ratie in primul ranmasinii cu abur.

Poluarea ca problema 'lobala este apana:ul secolului nostru mai precis al ultimelo

trei decenii timp in care populatia lumii a crescut de la # la miliarde de locuitori.&unmulti sau putini I 5ercita oare numarul lor cu ade(arat o "presiune demo'rafica" asuprmediului incon:urator I ata intrebari ce-i framanta de:a pe demo'rafi economisti medicsi alti specia-listi ca si pe oamenii politici.Problema care i-a preocupat pe specialisti de-lun'ul timpului a fost de fapt aceea daca se poate asi'ura 8rana suficienta populatiei sdoar in ultimile decenii si-au indreptat atentia asupra unui aspect care s-a do(edit a fi la fede important K de'radarea mediului ambiant prin poluare eroziune si alte fenomen

11


12/46

datorate actiunii (oite sau nu a omului proces ce afecteaza nu numai posibilitatile dprocurare a 8ranei ci si alte aspecte ale e5istentei umane incepand cu sanatatea.

%u incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispunpentru satisfacerea ne(oilor si ambitilor sale.0a urma urmelor cel putin pana la in(entarefotosintezei artificiale cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafatPamantului de unde se e5tra' totalitatea resurselor necesare (ietii.Dr unul din maril

parado5uri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze iz(orul (ietii si al fortei din nestiint

lacomie ne'li:enta sau din alte cauze.Asa se face ca in timp ce te8nicile moderne in'aduie sa introduca in circuitul producti( milioane de 8ectare de teren ce pana ieri erasocotite inerte pe (ecie in paralel alte milioane de 8ectare dintre cele aflate in productde(in improprii culti(arii datorita tot actiunii omului.e cand omul a inceput sa luptimpotri(a naturii suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de 8ectare si procesua(anseaza intr-un ritm accelerat.&e cu(ine sa adau'am ca in fiecare an zeci de milioande 8ectare de soluri producti(e sunt "de(orate" de drumuri de uzine si de orase tot atatesec(ente ale duelului ine'al dintre frunza (erde si asfalt.

e cand primul topor primiti( a doborit intaiul arbore padurile au pierdut :umatatdin intinderea lor in timp ce omenirea in acest rasimp s-a multiplicat de sute sau c8iar mde ori.istru'erea padurilor carora li se datoreste in cel mai inalt 'rad stabilitatea calitatea a trei elemente fundamentale ale (ietii oamenilor - solulaerul si apa - s-a soldade-a lun'ul timpului cu efecte dezastruoase.Padurilor le re(ine un rol insemnat in fi5arestratului relati( subtire de sol fertil mediul 'erminati( al masei (e'etalespaduririle masi(e au inmormantat sub dune de nisip infloritoare ci(ilizatii nu numai inordul Africii ci si in Asia iar in unele parti ale uropei au impins dez'olirea muntilor dealurilor pana la limite (ecine cu calamitateEeimpadurirea e inca un cu(ant prea nou si efectele ei prea mici pentru a rascumpar'reseala multimilenara care a determinat disparitia a :umatate din arborii planetei.esi'u

in aceasta pri(inta calculele sunt foarte precare.Eecur'em totusi la unele care indiferencat de mare e apro5imatia ne spun cate ce(a.0a sfarsitul mperiului roman Peninsulberica era acoperita cu paduri (i'uroase de la Fiscaa pana la stramtoarea Oibraltar si ar a(ut o populatie aproape dubla fata de cea de azi cand au ramas doar (reo cinci la suta difostele paduri.

n afara de prote:area solului padurea e5ercita cea mai puternica actiunpurificatoare asupra aerului absorbind bio5idul de carbon si restituindu-l sub forma atde necesarului o5i'en.in cele 1-1 miliarde de tone de bio5id de carbon lansate anual iatmosfera prin arderea combustibililor plus cele pro(enite din respiratia oamenilor animalelor doua treimi sunt absorbite de paduri acei "plamani (erzi" ai Pamantului carorle datoram atat de mult.

%u mai putin important este rolul padurii ca factor de re'ularizare a cursuriloraurilor.e asemenea padurea este menita sa asi'ure cerintele de a'rement si turism tomai accentuate in conditiile (ietii moderne ambianta biofizica indispensabila localitatilo

balneoclimaterice conser(area multor specii de plante si animale foarte utile etc.ntr-un cu(ant fara paduri suficiente dez(oltarea si la urma urmelor (iata insasi n

sunt posibile.Astazi cand padurile ocupa cam o treime din suprafata uscatului 6circa miliarde de 8ectare7 pe plan modial isi face loc parerea ca aceasta reprezinta un minimum

12


13/46

necesarsub care omenirea nu-si poate permite sa coboare.n conditiile cand raman drascumparat fata de padure 'reseli multe si (ec8i cand un sin'ur automobil parcur'an1*** de $ilometri consuma o cantitate de o5i'en suficienta unui om pe timp de un an iaraurile dezlantuite fac tot mai mari ra(a'ii spaland nemilos ce a mai ramas din fertilitatesolului e5ploatarea nerationala a resurselor forestiere a de(enit un lu5 prea scump

Paleta surselor de de'radare a solului este (asta insa partea cea mai (izibila si aflata

indemana intele'erii oricui pri(este acumularea unei enorme cantitati de reziduri de tofelul.ma'inea 8aldelor de deseuri din :urul uzinelor si impresionanta productie de 'unodin centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomen noci(.Ounoi a e5istdintotdeauna dar notiunea aceasta ca si atatea altele si-a modificat seriocontinutul.Pentru 'ospodariile taranesti traditionale si deci pentru localitatile rural'unoiul insemna aproape e5clusi( resturi (e'etale nefolosite de animale care putrezeau icate(a luni pentru ca iarna sau prima(ara sa fie imprastiate pe camp pentrfertilizare.5ista practic o reciclare naturala completa ce se consuma aproape la fel si i

perimetrul oraselor ale caror periferii nu se deosebeau cine stie cat de felul de (iata de sate.

Cu totul altfel stau lucrurile intr-o lume a industrializarii si urbanizarii (erti'inoasecand doi din cinci locuitori ai 'lobului traiesc de:a in orase - fata de unul din sapte linceputul secolului.n plus prolifereaza orasele mari si foarte mari a:un'andu-se ca acecu peste un milion de locuitori sa depaseasca 2**.Dr dupa calcule apro5imati(e fiecarlocuitor din orasele europene "produce" mai bine de 1.# J' de 'unoi pe zi iar in &.4.A d(reo trei ori mai mult.e obicei drumul 'unoiului sfarseste la periferia orasului in 'rope5istente sau pe locuri (irane unde se acumuleaza in 'ramezi imense acceptate cser(ituti ine(itabile uratind peisa:ul poluand solul aerul si apele subterane.&i mai 'ra( ca o buna parte din aceste 'unoaie indeosebi materialele plastice sunt e5trem de rezisten

la actiunea bacterii-lor si practic nu se recicleaza pe cale naturala.(acuarea rudimentara a 'unoaielor a inceput sa puna serioase proble-me in zoneputernic urbanizate din Dccident inca de acum mai bine de o suta de ani.n 1,?* in An'lisi in 1,)2 in Oermania pentru marile orase s-a introdus incinerarea 'unoaielor c(alorificarea partiala a caldurii pentru producerea de abur si curent electric.&istemul dincinerare s-a e5tins si per-fectionat mult optandu-se pentru arderea centralizata in mauzine mai a(anta:oasa pentru marile orase.

Preocupanta ramane nu numai problema asi'urarii salubritatii in perime-trele urbansi in (ecinatatea lor.Astazi plu'urile tractoarelor scot deseori la i(eala ambala:e de plastisi cutii de conser(e in primul rand pe terenurile arabile din :urul centrelor urbane dar si ialte parti.Prezenta acestor obiecte aruncate si a multor altora se intalneste din pacate si i

poienile muntilor si pe malul raurilor sau pe litoralul marin cam peste tot unde oraseanu"e(a-deaza" in sanul naturii fara a renunta macar pentru scurt timp la comodita-tilocuintei si la 'estul refle5 de a arunca resturilPrin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil con(entional se arunca anual iatmosfera apro5imatim un miliard si :umatate tone de cenusa praf si 'aze.Pe lan'a arderecombustibililor - carbune petrol lemn 'aze naturale - probleme asemanatoare creeaza alte industrii indeosebi c8imica metalur'ica unele ramuri constructoare de masin

13


14/46

industria ali-mentara etc. - ca si circulatia automobilelor a(ioanelor trenurilor(apoa-reloetc.

Abstractie facand de unele unitati industriale plasate in plina natura 'rosul poluaratmosferice pro(ine din orase caci aparitia industriei fie ca are loc in orase fie creeazulterior orase.Asa ca primele (ictime sunt orasenii.5ista de acum un numar apreciabil d"infernuri ecolo'ice" perimetre urbane unde no5ele industrializarii se fac simtite priefecte combinate K aer (iciat z'omot a'lomeratie.n asemenea locuri - cum sunt orasel

&an Paulo Ciudad de ;e5ico etroit Callacuta 0os An'eles %e or$ - procentul dimbolna(iri ale cailor respiratorii inclusi( cancerul pul-monar este de cate(a ori mai marinre'istrandu-se de asemenea di(ersi alti factori de risc pentru sanatatea oamenilor si nnumai a acelora ce locuiesc la orase.Abordand aceasta problema specialistii considera c

pe lan'a reducerea prin toate mi:loacele a surselor de poluare si daca se poate c8ieliminarea totala a unora dintre ele insanatosirea aerului este de neconceput fara aportudecisi( al ariilor (erzar daca aerul asa cum este deocamdata poate fi respirat pretutindeni pe 'ratis nu acelalucru se intampla cu apa potabila care pentru citadini are de mai multa (reme un pret.&inca in continua crestere.Caci apa acest al doilea element in ordinea ur'entelor omenestdupa aer a de(enit si el un produs industrial.n prea:ma marilor orase si unitati industrialapar instalatii uriase de "tratare" a apelor naturale prin decantare filtrare serilizare de mmulte feluri etc.

0a prima (edere pare parado5al sa (orbim de ne(oia asi'urarii apei pe o planetacare dispune de atata apa incat s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 $m'rosime.C8estiunea e ca )? la suta din apa 'lobului este sarata iar din restul de 3 la sutacea mai mare parte se afla in '8etari.Eezulta ca populatia lumii are la dispozitie pentruconsumul personal si pentru acti(i-tatile sale economice numai in :ur de 1 la suta din(olumul de apa dulce respecti( cea din rauri flu(ii lacuri si din unele panze freatice.C8ia

si asa ar fi mai mult decat suficient pe ansamblu numai ca asa ca si la alte capitole aleinzestrarii naturale apa e foarte neuniform repartizata pe intinderea 'lobului iar o mareparte din ea este de acum puternic poluata.n ansamblul poluarii ponderea apelor uzate -mena:ere si industriale - este co(arsitoare.aca la poluarea aerului ima'inea-simbol este oferita de arborii "perforati" de "ploileacide" la poluarea apei e5presia caracteristica ar putea fi considerate "mareele ne're"adica poluarea practic continua cu petrol a marilor si oceanelor lumii a(and efectedezastroase asupra florei si faunei marine.

1


15/46

1#


16/46

Specii pe cale de dispariie

$% $ntroducere&Peste 1).*** de specii de plante !i #.*** de specii de animale de pe Olob sun

clasificate ca fiind pe cale de dispariie. Alte cte(a mii de speciii a:un' n pra'udispariiei n fiecare an nainte ca biolo'ii s le poat identifica.

Principalele cauze ale dispariiei speciilor de plante !i

animale suntK distru'erea 8abitatelor e5ploatarea comercial6colectarea de plante (natul iraional !i bracona:ul7distru'erile produse de ctre speciile aclimatizate !i poluarea.intre aceste cauze distru'erea 8abitatelor reprezint cea maimare ameninare pentru aceste specii.

e-a lun'ul erelor 'eolo'ice diferitele specii de plante !ianimale au e(oluat ncet !i au disprut din cauza sc8imbrilorclimatice radicale !i a imposibilitii de a se adapta competiiei

pentru supra(ieuire. 9otu!i din anii 1** rata de dispariie acrescut pro'resi( odat cu cre!terea populaiei umane !i

consumarea resurselor naturale.;uli oameni de !tiin consider c de la dispariia dinozaurilor n urm cu # d

milioane de ani astzi ne aflm n mi:locul celei mai mari perioade critice de distru'erire(ersibil a numeroase specii de plante !i animale.;eninerea ecosistemelor actual

precum pdurile recifurile de corali sau mla!tinile depinde n mare msur dbiodi(ersitatea lor. ispariia uneia dintre speciile care alctuiesc un astfel de lan trofpoate duce la declinul ecosistemului respecti(.

&cderea ire(ersibil a biodi(ersitii are un impact serios asupra ni(elului de trai aoamenilor.

cosistemele sntoase asi'ur 8ran aer curat ap !i soluri fertile pentru a'ricultur. asemenea *+ din medicamentele moderne pro(in de la plante !i animale.

$$% 'au#e& istru'erea 8abitatelor de ctre acti(itile umane este cauza primar a disparii

unor specii de plante !i animale. Pe msur ce (ieuitoarele e(olueaz ele sadapteaz unor 8abitate specifice care le asi'ur condiiile optime de (ia dcare au ne(oie. Poluarea drenarea mla!tinilor defri!area pdurilor urbanizarea

1


17/46

construcia de drumuri 69ransamazonianul 9ranssiberianul7 duc la distru'eresau fra'mentarea acestor medii de (ia. Astfel speciile pierd contactul ccelelalte populaii reducndu-se astfel di(ersitatea 'enetic !i adaptndu-se m'reu la condiiile climatice sc8imbtoare. Qn unele cazuri 8abitatul fra'mentade(ine o zon prea restrns pentru a suporta o populaie mare.

Qn ultimii ** de ani e5ploatarea comercial mondial a animalelor pentru 8ran!i alte produse a crescut simitor. ;ulte specii de balene au a:uns n pra'u

dispariiei dup ce au fost pur !i simplu mcelrite pentru ulei !i carne. 4n ae5emplu concludent este rinocerul ne'ru african ucis pe scar lar' pentru cornusu care este preuit ca medicament !i afrodisiac. e asemenea familii ntre'i dcactu!i !i or8idee sunt ameninate cu dispariia din cauzcule'erii lor iraionale.

&peciile aclimatizate introduse unui nou ecosistem aucauzat de multe ori declinul speciilor nati(e. Qn 1)#)coloni!tii britanici au introdus bibanul de %il n lacul>ictoria n Africa de st. Acest pe!te de prad a redu

drastic populaiile nati(e de pe!ti !i a cauzatdispariia a nu mai puin de 2** de specii endemice carese 8rneau cu al'e. Astfel (e'etaia ac(atic din lacu>ictoria a crescut e5trem de mult !i ec8ilibrulnatural a fost dere'lat ire(ersibil pn n ziua deastzi.

D alt cauz ma:or care a dus !i duce la diminuarea drastic a faunei !i floreeste poluarea mediului. iferite c8imicale to5ice s-au rspndit tot mai mult circuitul 8ranei n cadrul ecosistemelor. Poluarea apei !i temperaturile ridicate aapei au fcut s dispar numeroase specii de pe!ti endemici. Ploile acide a

distrus pn la sfr!itul sec.@@ 11, milioane m3 de material lemnos n urope asemenea de(ersrile c8imice au afectat pentru mult timp !i fundul oceanic.

$$$% ()emple&0ista de specii de plante !i animale recunoscute ca fiind pe cale de dispariie est

mult prea lun' pentru a fi amintit fiecare specie n parte. 5emple mai concludente sunt Porumbelul pasa'er deinea cnd(a supremaia absolut ca numr de e5emplar

ntre psri !i mamifere. Qn anul 1,13 s-au numrat peste 1 miliard de porumbn statul american Jentuc$= peste un secol n acela!i stat a ncetat din (ia

ultimul e5emplar din aceast specie. Pasrea RdodoS asemntoare porumbelului dar nezburtoare a fost zrit prim

oar n anul 1#), n insula ;auritius din Dceanul ndian= ultimul e5emplar disprut n :urul anului 1,1.

Condorul californian considerat ca cea mai mare pasre pe cale de dispariie intrat n atenia speciali!tilor care au luat ultimele e5emplare din mediul lonatural !i le-au trecut n rezer(aii speciale unde se ncearc nmulirea lor.

1?


18/46

>ulturul ple!u( cu capul alb !i acoperit de pene n ciuda numelui su a fodeclarat n anul 1?,2 ca pasre simbol a &.4.A. 5istena sa a fost pus n mardificultate din cauza polurii e5cesi(e dar n urma msurilor ener'ice luate dspeciali!ti numrul lui s-a redresat simitor.

;ulti papa'ali sunt 'ra( amenintati de distru'erea nemiloasa a padurilor di8abitatele lor tropicale si subtropicale si de cererea mare de pasari de coli(ie. Printrspeciile amenintate este ara lui &pi5 din nord-estul Fraziliei din care se crede ca doar u

sin'ur mascul mai traieste in salbaticie. Ja$apo din %oua


19/46

Primatele se afla si ele pe lun'a lista a animalelor amenintate cu disparitia fapdatorat reducerii suprafetelor ocupate cu paduri tropicale. &pecia cea m

periclitata este uran'utanul. %umarul 'orilelor de munte a scazut si el la doar 3#de indi(izi ramasi in salbaticie.

Alte animale pe cale de e5tinctie sunt (idrele marine si cele uriase soparla dJomodo balenele uci'ase si cele cu cocoasa ti'rul siberian unele specii de 8iene

:a'uarul si unele specii de reptile si amfibieni cum ar fi broasca testoasa uriasa dOalapa'os broasca aurie tuatara sau i'uana.&ituaia nu st mai bine nici n ara noastr. Ddinioar n numr foarte mare

bourul !i ac(ila au mai rmas doar ca simboluri pe stema ;oldo(ei !i a ;untenieod. alnicul z'an rmas doar n toponimia muntelui


20/46

masuri numarul elefantilor africani care traiau in salbaticie a fost de ***** i1))#.

+n sfert din mamiferele globului sunt pe cale de

disparitieA patra parte din mamiferele lumii ar putea disparea pna n 2*3* conform unui

studiu al D%4 publicat la sfrsitul lunii mai 2**2. Printre mamiferele cele mai amenintatse numara cincila cu coada scurta din America de &ud rinocerul ne'ru ti'rul siberian sileopardul de Amur. &unt supuse aceluiasi risc al disparitiei 12** de specii de pasari.

Noua atitudine

ste trist ca numeroase specii din ordinul crocodilienilor dupa ce au reusit sasupra(ietuiasca timp de 2** milioane de ani acum in secolul @@ au a:uns

pe cale de disparitie completa din cauza omului. n ultimul timp temutii(anatori au a:uns sa fie (anati si acum sunt in pericol pe toate ariile ederaspandire- Africa Asia Australia si America de &ud. nca din primeleci(ilizatii omul a a(ut un sentiment de teama si respect fata de crocodili siali'atori-in unele locuri i-au adorat ca zei. n 'iptul Antic &ebe$-zeulcrocodil era printre zeii principali iar in mormintele unor persoaneimportante erau in'ropati si crocodili mumificati. n alte parti ale lumii-Africa ndia nsulele ilipine si &ri 0an$a- a e5istat re(erenta fata de

2*


21/46

crocodili. Abori'enii din Australia credeau ca matca unuia dintre cele mai mari rauri din:ur a fost sapat cu dintii unui crocodil.

Lacul ,anta-.recut/ Pre#ent/ *iitor

ste cel mai mare lac din Eepublica ;oldo(a a(and o suprafata de 21** 8a. A aparuin perioada postiurmica a e(oluat decipe parcursul ultimilor 1* mii ani ai8olocenului si-a pastrat forma naturala scomponentii constituiti(i pana in aniisaizeci ai secolului @@ adica pana laintentia e5asperanta a omului de atransforma intrea'a zona a (aii Prutuluide &ud in a'rocenoze. Pana la acestmoment lacul ;anta a(ea o adancime aapei de -, m alocuri a:un'ea pana la 1*metri apa fiind curata transparenta. ra"imbracat" pe deasupra cu plauri ceconstituiau insule plutitoare create prin

dez(oltarea pe parcurs de secole a rizomilor de stuf inc8e'ati cu radacinile multor altespecii de plante semiac(atice in special feri'i de balta. 0a suprafata - plaurii erau acoperitcu compusi anor'anici si or'anici aparuti in urma descompunerii de fiecare an a frunzelorde trestie si a altor componenti floristici. Plaurii cu suprafata pana la zeci de 8ectaredi(izau spatiul ac(atic in mai multe lacuri mai mici numite in poporK Eotunda Coada

>ulpei Fadelnic racele ;arioara ontan etc. Aici isi construiau cuiburile mii de pasarianseriforme limicole raliforme cioconiforme si multe altele iar din neamul mamiferelorse amplasauK (idre nurci bizami ar(icole sobolani. Patrundeau si pisici salbaticemistreti unelocuri si caprioare din (alea umeda de alaturi acoperita cu arbori si stu8arii cintra in zona de 'ranit cu Eomania. Apa lacului era plina cu peste. Actualii pescari batranide pe aici afirma ca anual se pescuiau de la 3 pana la # mii tone de peste care 8ranea satedin :ur capitala republicii - C8isinau partial si alte orase. upa informatia stiintifica pecare o posedam in zona aceasta de (ale umeda se intalneau si asa specii rare si foarte

21


22/46

importante caK soimul dunarean ac(ila tipatoare ac(ila pitica pasari care la ora actuala audisparut.actorii ne'ati(i antropici de prin anii saizeci ai secolului @@ au inceput an la an sadistru'a comple5ul natural intrazonal al (aii Prutului transformandu-l in suprafete a'rarenceputul anilor nouazeci s-ar fi parut ca-i perioada izbanzilor in lupta pentru restabilireazonelor naturale mai ales a celor umede a comple5elor biocenotice a florii faunei. Acestinceput cu con'rese internationale conferinte stiintifice zeci de le'i primite de

Parlamentul Eepublicii cu aparitia institutiilor inalt puse de stat a caror misiune - protectimediului parea a fi cel mai importanta.Astfel in componenta comple5ului Fazinului unarean a fost incus si sectorul de :os alraului Prut unde se afla si lacul ;anta.

Pericol pe lacPri(ind lucrurile din punct de (edere al finantarii proiectelor am putea crede ca acest lac safla la ora actuala intr-un stadiu de inflorire. ;ai multe institutii internationale donatoareca P%4 9AC& etc. au oferit surse considerabile in realizarea problemelor ecolo'iceacute ale (aii Prutului. %u putem spune ce s-a realizat in alte sectoare cert este insa calacul ;anta a fost ne'li:at deoarece lucrari de mastab mare care se cer aici nu au fostefecuate.Are loc un proces de disparitie totala a acestui lac si deinlocuire cu imasuri uscate acoperite cu saruri. Acestacontribuie la disparitia celor mai importante specii de

plante si animale ac(atice semiac(atice si caracteristicespatiilor umede intrazonale.4na din cauzele principale care duce la aceastadeza'reabilitate este nere'lamentarea procesului de

patrundere a apei din raul Prut in lacul ;anta si descur'ere din lac in rau.Eecent procesul de scur'ere a apei din lac in rau estemai intens si nere'lamentat ceea ce duce la secarearapida a lacului. &ituatia determinata in luna iunie-iulieanul curent este urmatoareaKsuprafata acoperita cu apa (enita din raul Prut s-amicsorat considerabil cu apro5imati( *+.in interiorul spatiului ac(atic au aparut suprafetemari inmalite practic lipsite de apa=adancimea ma5ima a apei in lac este de #*-* cm=o mare parte din suprafata lacului este lipsita completde apa si transformata in zona uscata de imas pe alocuri mar'inita de suprafetele acoperitede trestie si papura.Cercetarile florofaunistice efectuate de noi in situatia data au stabilit disparitia completasau reducerea numerica a mai multor specii de plante si animale ac(atice dar si specifice(ailor umede. &pre e5emplu din componenta al'elor au disparutK Cladop8ora fructaE8iziolonium 8iero'lp8cum speciile de 9ribonema oedo'onium care constituiau

22


23/46

partea suficienta a nutritiei multor specii de pasari si pesti. n sc8imb in locul lor auinceput sa se dez(olte in cantitati e5a'erate unele specii de cianofite caK ;icrocstisaerru'inosa Ap8anizomenon flos-aTuae Anabaena spiroides care pro(oaca fenomenul"infloririi apei" in timpul caruia ma:oritatea animalelor ac(atice in primul rand pestiifitofili se into5ica. 9ocmai din cauza aceasta s-a redus la minimum numarul unor specii de

pesti 6sazanul platica somnul7 dar si de rati salbatice 6rata cu oc8i albi rata lopatar ratacantatoare7.

Al doilea factor ne'ati( este cel antropic care influenteaza pe tot parcursul anului. nspatiul impadurit dintre lac si Prut apreciat de noi ca sector de inmultire a multor pasari setransfera in bazinele ac(atice din partea dreapta a Prutului. n situatie de disperare au a:un(idrele nurcile si bizamii prinse de braconieri pentru blana lor scumpa dar si lipsite deconditii de reproducere.

Primii pasiesi'ur oricine ar citi acest articol (a intrebaK ei bine dar ce ati reusit (oi - sa(antiispecialistii in materie sa realizati pe teren si ce credeti ca s-ar mai putea de intreprins.Au fost introduse doua specii de al'e (erzi macroscopice - nteromorp8a prolifera siC8actomorp8a linum care produc o biomasa suficienta intr-un timp relati( restrans si sunintens folosite de pesti fitofili si de pasari ac(atice.A treia specie noua introdusa a fost &pirulina plantesis dar care nu s-a acomodat din cauzani(elului mic al apei. Alte trei specii de plante plutitoare din 'rupul &pirodella Polr8iza&al(inia natans si E8iccia flu(iatilla au fost aduse din zonele de mai la sud. &unt specii cuinalte calitati trofice continand #-##+ de proteine de cea mai inalta calitate. Au fost

pre'atiti rizomii de plantare in luna au'ust a speciilor inalt pretuite dar aflate pe cale dedisparitie ca %imp8aea alba si %up8ar luteum.Cat pri(este succesele dobandite in domeniul faunistic ele

sunt mai e(idente a fost ascendat cu apro5imati( 3*+numarul de rati salbatice. Aici intra si specii rare ca ratasulitar 6Anas acuta7 rata pitica 6Anas crecca7 rata lopatar6Anas clupata7 rata cu oc8iul alb 6At8ia niroca7. Cel maiimportant dupa parerea noastra este aceea ca speciati'anusul 6Ple'adis falcinellus7 inclusa in componenta

pasarilor sfinte e'iptene ocupand cuiburile noastre dinstu8arie a atins un numar stabilit de noi de peste #**e5emplare. 4n atare efecti( numeric aceasta specie inclusain Cartea Eosie nu a atins niciodata. Cu mult a crescut sinumarul e'retei albe dar si a starcului 'alben.

+n "iitor Parc Nationalupa parerea noastra pentru prelun'irea e5istentei laculuisi mentinerea biodi(ersitatii este absolut necesaraconstructia in capatul canalului de scur'ere din lac in Pruta unui bara: cu lun'imea de circa 2** m si inaltimea de1#-2 m. Aceasta in scopul re'larii ni(elului apei in timpul (e'etatiei.

23


24/46


25/46

i(ersitatea landsaftica specifica rezer(atieiK culmi in'uste cu (ai adanci (ersanabrupti 6consecinte ale alunecarilor de teren7 iz(oare cu apa rece si cristalina din care salimenteaza paraiele afluente ale rauletului 9elita ce se (arsa in Fac.

Asi'urarea stiintifica este efectuata cu colaboratorii Academiei de &tiinte a altoinstitutii cat si cu puterile proprii.

Colecti(ul rezer(atiei este preocupat de asi'urarea conser(arii biodi(ersitatii si re'imului de rezer(atie a ecosistemelor naturale de mentinerea ec8ilibrului ecolo'ic delaborarea si aplicarea pe teren a metodelor pri(ind efectuarea reconstructiei ecolo'ice arboretelor tuturor formatiunilor in raport cu conditiile de crestere re'larea numeric formatiunilor faunistice in raport cu baza nutriti(a de educatia ecolo'ica.

Eezer(atia ser(este ca model pentru 'ospodariile sil(ice in domeniul reconstructiecolo'ice aplicarii masurilor de contribuire la re'enerarea naturala din seminte reinstaurarea formatiunilor sil(ice in dependenta de conditiile de crestere.

ormatiunile (e'etale sunt prezentate prin paduri de tipul celor central-europene icare s-au pastrat arboretele de pro(enienta naturala cu fa' 'orun tei carpen ste:a

pedunculat. ormatiunile cu fa' atin' (arsta de pana la 1#* de ani cu o inaltime de pana * m cu un diametru al tulpinii de peste 1** cm. a'ul creste in amestec cu carpenul 'orunul. Aceste paduri se intalnesc pe altitudini mai sus de 2** m.

2#


26/46

Au fost e(identiate si descrise tipuri de padureK cu fa' edificator fa'ul europea6a'us sl(atica7= cu fa' si 'orun= cu 'orun si carpen= cu 'orun si teiLfrasin edificator'orunul 6Uuercus petraea7= cu ste:ar pedunculat si artarLcarpen= cu ste:ar pedunculat plosi salcie edificator - ste:arul pedunculat 6Uuercus robur7. Pe suprafetele mai inalte sintalneste (e'etatia ierboasa mezofita cu elemente de stepa iar pe sectoarele mai :oase (ersantilor si in (ai - (e'etatie de lunca palustra si ac(atica.

lora include )*) de specii inclusi( # de specii de plante (asculare 1#1 de specde ciuperci , de specii de lic8eni # de specii de musc8Plante unice. in cele 2?* de specii de plante considerate ca rare pentru flora Eepublic;oldo(a ,2 au fost e(identiate in rezer(atie dintre care ropteris austriaca 0unarredi(i(a Drt8ilia secunda Prola rotundifolia Padus a(ium si 9ele$ia speciosa sucunoscute numai pe teritoriul rezer(atiei.

auna. Precum mentiona .Cantemir pe aceste melea'uri (ietuiau cerbi ursi ren:deri lupi mistretiV 5tinderea suprafetelor arabile a contribuit considerabil la micsorarespatiului impadurit la reducerea numerica a plantelor si animalelor. >anatul necontrolat

conditionat disparitia ursului cerbului rasului lupului cocosului-de-mesteacan etc.

0a etapa actuala in rezer(atie sunt inre'istrateK 2 de specii de mamifere circa 1de specii de pasari ? - de reptile , - de amfibii. Eecent fauna rezer(atiei a fost imbo'atitcu cerbul nobil cerbul-cu-pete si cerbul lopatar. fecti(ul numeric al (ertebratelor depasit substantial de efecti(ul numeric al insectelor.

Paracopitatele abori'ene sunt reprezentate de caprior si mistret= mamiferecarni(ore - (ulpe bursuc ne(astuica pisica salbatica :derul-de-padure= rozatoarele - 1specii inclusi( soarecele 'ulerat soarecele scurmator microtina sura= in locuri desc8is

populeaza 3 specii de pars si (e(erita= formatiunile sil(ice mai dese si umede sunt prielnicc8itcanului= padurile luminoase creeaza conditii fa(orabile pentru dez(oltarea iepurelui-decamp= c8iropterele sunt reprezentate de specii de lilieci.

2


27/46

Drnitofauna este foarte bo'ata fiind conditionata de prezenta diferitor tipuri d8abitate inclusi( de lunca si ac(atice. n perioada pasa:ului de prima(ara-toamna si dcuibarit rezer(atia este preferata de pasari din 1 ordine. 0a pasa: si 8rana poposescorcodei starci lebede rate culici cristei multe pasari arboricole. Printre cele ? specii dciocanitori a fost obser(ata si ciocanitoarea nea'ra. Padurile rezer(atiei atra' la cuibarac(ila-tipatoare (iesparul soricarul 'aia nea'ra uliul porumbar uliul pasarar. &peciildominante si subdominante la cuibaritK cinteza piti'oiul mare presura aurie muscaru'ulerat pitulicea sil(ia-cap-ne'ru cioc-'rosul toiul.

Eeptilele populeaza intre' teritoriul rezer(atiei insa luncile sunt cele mai solicitatein cele ? specii inre'istrate specii 6broasca testoasa-de-balta (ipera comuna sarpelede-alun sarpele tarator cu abdomenul 'alben7 au fost incluse in lista celor rare si pe cale ddisparitie.

n perspecti(a de preconizeazaK asi'urarea conser(arii biodi(ersitatii si re'imulude rezer(atie= elaborarea masurilor si efectuarea reconstructiei ecolo'ice a arboretelor iraport cu conditiile de crestere= reinstaurarea arboretelor auto8tone= aplicarea masurilor dcontribuire la re'enerarea naturala din seminte= re'larea numerica a efecti(ului lumanimale in raport cu baza materiala= sporirea eficientei educatiei ecolo'ice.

Pericolul incal#irii globale

Potri(it unui studiu efectuat recent un sfert din populatia lumiieste in pericol de disparitie in urmatoarele decenii datorita incalzirii'lobale&tudiul publicat in ziarul en'lez R%atureS afirma ca peste 1** demilioane de specii de plante si animale sunt pe cale de disparitie panain anul 2*#*.

Damenii de stiinta afirma ca industria si masinile suntprincipalele (ino(ate pentru aceasta situatie prin eliberarea asa-numitelor 'aze de sera care determina incalzirea atmosferei

pamantului.Autorul articolului C8ris 98omas un biolo' din cadrul 4ni(ersitatii din 0eeds cereactiunea imediata.

2?


28/46

Acesta afirmaK "&in'ura posibilitate de a sal(a un milion sau c8iar mai multe speci

de la disparitie este sc8imbarea imediata si pro'resi(a a te8nolo'iilor care produc putine'aze de sera sau c8iar deloc si care se implica acti( in indepartarea dio5idului de carbondin atmosfera.

c8ipa condusa de 98omas a studiat re'iuni bo'ate in biodi(ersitate reprezentand 2*+

din suprafata 9erreiK Australia Frazilia Costa Eica uropa ;e5ic si Africa de &ud.c8ipa pre(ede ca Australia (a pierde mai mult de :umatate din cele ** specii de fluturipana in anul 2*#*.


29/46

Jer'uelen Geard ;aconald si ;acUuarie .CuloareK alb cu aripi lun'i cioc 'alben stralucitor cu pene cu irizatii 'albui si ar'intii.5ista 13 specii de albatrosi dintre care iomedea melanop8ris este cea mai mica cadimensiune.;ananca de re'ula pesti de dimensiuni mici dar in special $rill care este de altfel si 8ranafa(orita a balenelor.

AlbinaAlbina este o insecta care traieste in colonii in scorburile copacilor. Dmul insa leconstruieste stupi. &tupii sunt niste cutii de lemn asezate fie in 'radina fie in rulotespeciale cu care crescatorii de albine mer' catre zonele in care e5ista plante inflorite.n fiecare stup e5ista o matca ce depune oua. upa 3 zile de la depunereaoulelor ies lar(ele 6puii de albina7 care sunt 8ranite cu laptisor de matca dealbinele care au rolul de doici in stup.upa inca trei zile lar(ele primesc drept 8rana nectar. %ectarul este de fapt un

amestec de miere si apa.upa o alte perioada de timp lar(ee primesc polen.elurile albinelorK ;atca - re'ina stupului care depune ouale= 0ucratoarele - albine care asarcini di(erse precumK 8ranirea lar(elor curatemnia in stup paza constructie cauta sursede 8rana cule' nectarul polenul= 9rantorii - care asi'ura perpetuarea speciei seimperec8eaza cu matca.

AnacondaAnaconda face parte din ordinul &Tuamata familia Foidae numelstiintific fiind unectes murinus.istributie 'eo'raficaK >enezuela Ouiana Foli(ia Columbia si Frazilia.

Poate a:un'e pana la ) m lun'ime.Perioada de 'estatie este de 1* de zile.&e 8raneste cu mamifere mici.ste considerata a doua reptila ca marime in lume si a primain Frazilia.

B

Broasca testoasa2)


30/46

Froasca testoasa este o reptila din ordinul C8elonieni cu corp scurt silatit orizontal care se afla inc8is intr-o carapace cu ramurilema5ilarelor lipsite de dinti si tapetate cu placi cornoase.Froasca testoasa are o carapace foarte rezistenta formata din solzi.Froastele testoase sunt in functie de specie omni(ore carni(ore sauierbi(ore. 4n carni(or feroce este testoasa de apa europeana.Froasca testoasa are ca dusmani naturaliK ti'rul pisica :a'uarul (ulturul sau alte specii de

pasari iar in mediul marin rec8inii.n nsulele Oalapa'os si in nsulele Dceanului ndian traiesc cele mai mari testoase -9estudo elep8antopos - care au 1 m lun'ime si o 'reutate in :ur de 2#*-** J'.Froasca testoasa este cunoscuta pentru rezistenta ei la foame - speciile mari pot rezista cca** de zile fara sa manance - dar si pentru capacitatea ei deosebita de re'enerare - in ccaun an isi poate reface carapacea deteriorata in proportie de ?*+.

2roascaFroastele pot a(ansa prin salturi mai mari de 2* de ori decat lun'imea corpului lor reusinsa o stear'aXX foarte repede.;a:oritatea broastelor au un camp (izual foarte mare. Pot (edea inainte lateral si c8iar

putin inapoi putand supra(e'8ea astfel atat o sursa de 8rana cat si e(entualii atacatori.4nele broaste 8iberneaza in'ropandu-se pe timpul iernii in malul de pe fundul unei balti iasteptarea prima(erii.

C

CangurulCan'urii sunt mamifere cu marsupiu o cate'orie foarte interesanta de mamifere care aucaracteristica o pun'a situata de obicei in zona abdominala unde isi tin pui.;arsupialele sunt foarte di(erse 6 23? specii7 si sunt raspandite inAmerica la sud de Canada pana in Pata'onia si in continentul australian9asmania %oua Ouinee.Caracteristicile acestor mamifere este faptul ca 'estatia este foarte

scurta 1* W 3* de zile iar puii sunt nascuti incomplet dez(oltati. 4n can'ur nou-nascutare numai 2# centimetri lun'ime apro5imati( un 'ram in 'reutate si la nastere trebuie sa'aseasca sin'ur pana in pun'a unde sunt sfarcurile mameloanelor de care trebuie sa se

prinda. Puiul sta in pun'a mamei 1)* de zile.Can'urul rosu este cel mai mare din 'rupa acestor mamifere australiene.Grana sa este (e'etala. Picioarele din fata sunt uimitor de mici cu '8eare puternice iar

picioarele din spate sunt lun'i si impreuna cu coada formeaza un scaunel .Can'urul poate face salturi imense pana la 13 metri atin'and (iteza de ,* de $m la ora.

3*


31/46

Calutul de mareApartine &ubordinului 9eleost amilia &n'nat8idae.&e pot camufla ceea ce le foloseste calutilor de mare foarte mult a(and in(edere ca se deplaseaza foarte incet. % &4A sunt cunoscute specii de calutide mareK Gippocampus zosterae= Gippocampus reidi= Gippocampus in'ens=Gippocampus erectus.9raieste la tropice sau in apele de pe lan'a coastele temperate. Calutii de mare(aneaza intr-un stil care aminteste de o ambuscada.Calutii de mare au un fel de coroana pe cap diferita de la indi(id la indi(id asemeneaamprentei pentru oameni. e re'ula se prind cu coada de bucatele de corali sau de plantelde pe fundul apei in care traiesc de re'ula inoata in perec8i cu cozile le'ate una de alta.;atloc$ a descoperit o relatie liniara care e5ista intre lun'imea calutilor de mareGippocampus erectus si (arsta lorK 0M 21. L *.1*? A unde 0 M lun'imea totala iar A M(arsta in zile a calutului de mare.

CastorulCastorul este un mamifer cu capul relati( mic atasat la un corp compact si ndesat acopercu blana deasa de culoare maro nc8is. Ca si alte mamifere care si petrec o mare parte dintimp n apa blana este alcatuita din doua tipuri de periK firele dese si scurte asi'ura izolare

si caldura iar firele mai lun'i de protectie sunt pentru aparare si camufla:. Picioarele suntscurte si att labele anterioare ct si cele posterioare au patru de'ete cu '8eare puternice.0abele posterioare sunt mai mari dect cele anterioare si sunt membranate su'ernd modude (iata ac(atic al castorilor. . Castorii si folosesc coada ca (sla si crma pentru

propulsie si putere de crmire.

Castorii sunt cunoscuti pentru ca isi construiesc casele dar si bara:e si canaleeficiente. &copul bara:elor este de obicei de a asi'ura mentinerea ni(elului apein canalele care sunt sapate pentru ca bustenii sa poata fi dusi la elesteu

precum si de a mentine casa ncon:urata de apa si astfel la adapost n fataatacurilor pradatorilor.Casa castorului este o (izuina complicata sapata relati( aproape de suprafata si aflata peteritoriul foarte mic al animalului. >izuina are o camera a cuibului relati( mare captusitacu (e'etatie si un labirint de tunele unele terminndu-se n camere pentru depozitarea8ranei altele fiind linii moarte care se utilizeaza pentru e5cremente.Aceste animale sunt n principal nocturne si desi nici unul nu 8iberneaza adesea de(inmai putin acti(e pe timpul iernii. i se deplaseaza lent si stn'aci pe uscat si par mereuatenti la pericole. l se catara n copaci la naltimi de pana la apro5imati( ? m pentru a ta

31


32/46

si a aduna cren'i mici.Castorul este un animal ierbi(or. Castorii si obtin 8rana lemnoasa n acelasi mod n caretaie copacii pentru a-si construi casele - roznd trunc8iurile cu incisi(ii inferioriutilizndu-si dintii superiori drept pr'8ii.

CrocodilulCrocodilii sunt reptile ce se inmultesc prin oua si care au pielea foarte frumos colorata infi'uri 'eometrice nere'ulate si atracti(e.Crocodilidele sunt alcatuite din mai multe specii. Cele mai mari simai cunoscute sunt cele din flu(iile Africii centrale si (estice6&ene'al %i'er7 asa cum este Crocodilul cu platosa precum sicrocodilul de %il care traieste in apele din partea estica a acestuicontinent fiind considerat cea mai temuta reptila care ataca dere'ula in cursul noptii toate cate'oriile de animale care stau in

prea:ma unitatilor ac(atice. e asemenea foarte cunoscut este si Crocodilul cu creste cu lun'ime de ? m care traieste in toate apele cur'atoare din sud-estul Asiei 6;e$on'rraad &aleen &i$ian' s. a.7 si din cele din nordul Australiei. ste foarte mancacios8ranindu-se cu mamifere si c8iar si cu 8oituri.

Ali'atoridele includ speciile de ali'atori si caimani. Ali'atorii - raspanditi atat in apeleflu(iului C8an'-/ian' sau an'-9se din C8ina - au botul lat si sunt cunoscuti sub numelede Ali'atorul de C8ina dar si in apele flu(iului ;ississipi mai ales in delta acestuia undetraieste ali'atorul-stiuca sau Ali'atorul american care are si un bot ascutit ca de stiuca.

ste feroce si ataca si omul. n America Centrala si in America de &ud 6Frazilia7 seintalnesc caimani care prefera locurile mlastinoase ducandu-si (iata mai mult in namol.Crocodilul de %il si Oa(ialul Oan'elui atin' apro5imati( ?-, m.

D

3elfinulelfinul este un mamifer a(and inotatoarea dorsala triun'8iular-curbata ascutita si localizata in mi:locul spatelui de culoare nea'raspre 'ri-desc8is cu mar'inea nea'ra.elfinul are de re'ula in :ur de 23 - 2 m a:un'and pana la 13# $'.&e 8raneste cu specii mici de peste cu calamar.emela naste un pui de re'ule pe care il 8raneste cu lapte pui care la

32


33/46

nastere are lun'ime de ? - , cm. Perioada de 'estatie este de 1* - 11 luni.

E

Elefantullefantul este un mamifer care poate atin'e c8iar 'reutatea de tone. 9raieste in turme.iecare membru al turmei a:uta la cresterea puilor in caz de pericol elefantii maturi sestran' in cerc in :urul puilor.lefantii sunt animale foarte mari. Capul unui elefant cantareste cam un sfert din masa

corpului.ildesii elefantilor sunt de fapt incisi(ii lor alun'iti pe care un elefant ii foloseste pentruscoaterea radacinilor deco:irea pomilor iar masculii ii folosesc in lupte.lefantii sunt ierbi(ori se 8ranesc cu radacini flori tulpini moi cren'i frunze. ntr-o zielefantul consuma cam 2# $' de mancare deci ma:oritatea zilei si-o petrece mancand ceece nu este de mirare a(and in (edere 'abaritul acestor animale.9rompa elefantului este de fapt nasul lui alun'it este foarte sensibila. Puii de elefant in(at

pana la luni cum sa o foloseasca.lefantul traieste in :ur de ?# de ani.

F

Furnicaurnica poate sa care o 'reutate cam de #-2* de ori 'reutatea sa. urnicile traiesc incolonii conduse de re'ina.

Ee'ina traieste in :ur de 1* - 2* ani iar furnicile muncitoare in :ur de 1-#ani.urnicile mananca aproape orice dar preferatele lor sunt dulciurile.Au fost descoperite in :ur de #** de specii de furnici ma:oritatea suntferoce duc ade(arate razboaie unele luand c8iar prizoniere furnici dinspecii mai mici pe care le pun la munca in coloniile lor. 4nele specii in(adeaza cuiburilespeciilor mai mici si le fura ouale. upa ce furnicile astfel capturate ies din oua ele sunt

puse la munca in cadrul coloniei.

33


34/46

&tiinta care se ocupa cu studiul furnicilor poarte numele de ;irmecolo'ie.

FocaPe numele stiintific - ;iroun'a leonina foca traieste pe coastelestancoase ale insulelor Antarctice.ocile sunt mamifere de dimensiuni mari cu un nas cu o trompa foartea'ile in apa dar miscandu-se foarte 'reoi la suprafata.&unt carni(ore mancand in 'eneral pesti dar si pin'uini de dimensiuni mai mici focilenea(and deloc sau foarte putini pradatori.

G

GhepardulO8epardul este un mamifer carni(or felina a(and cap mic rotund coada lun'a picioareinalte blana de culoarea 'albuie cu pete mici intunecate.l traieste mai ales in sa(anele din Africa si din sudul Asiei.ste considerat cel mai rapid animal de pe pamant atin'and in :urde )# $mB8.

emelele nasc in :ur de pui iar dupa nastere mama muta culcusuldin 2 in 2 zile. n primele luni de (iata multi pui de '8epard suntucisi de lei (ulturi sau 8iene mama '8epard putand cu 'reu sa-si apere puii.Apartinand felinelor '8epardul toarce asemenea pisicilor.

Girafa%umele stiintific al 'irafei este Oiraffa camelopardalis ea face parte din ordinulArtiodactla familia Oiraffidae. Oirafa traieste in sa(anele africane.

Picioarele din fata sunt mai lun'i decat cele posterioare 'atul 'irafei masoara intre3* si ** metri masculul este mai mare decat femela si in 'eneral un indi(idmasoara in :ur de # - 1* m inaltime si intre )#* - 1.3** J'.Perioada de 'estatie dureaza intre ** si #* zile dupa care 'irafa da nastere unui pui.Grana consta in frunze si fructe.Ca o curiozitate 'irafa doarme in picioare numai in situatii in care se considera in deplinasi'uranta se aseaza pentru a dormi. esi are or'ane perfecte pentru a scoate sunete 'irafarareori o face.

3


35/46

GorilaOorila are corpul acoperit cu blana nea'ra matasoasa iar fata palmelesi talpile sunt lipsite. de blana Primata cu maini foarte lun'i care poatea:un'e pana la 2** $' are o putere impresionanta de care in ciuda

reputatiei sale de animal feroce face uz foarte rar in special pentru a-siapara familia.;asculii sunt cam de doua ori mai 'rei decat femelele si pentru a-siarata superioritatea fata de alti masculi ai speciei isi bat pieptul cu pumnii itr-un 'estamenintator.Oorila mananca telina salbatica bambus scaieti urzici paie fructe si alte plante. Oorileletinere se catara in copaci spre deosebire de cele mai batrane care isi fac pana si culcusul p

pamant.ste o specie pe cale de disparitie e5emplarele speciei fiind cunoscuta drept rusinoase si

retrase.

H

Hipopotamul4n animal foarte puternic cu canini lun'i si 'rosi capabili sa distru'a barcile de micidimensiuni. Are si o marime impresionanta - 1,** $' - fiind considerat cam al treileaanimal de pe pamant din acest punct de (edere. Are in :ur de 3 metri lun'ime si 1# metriinaltime.&unt ierbi(ori 8ranindu-se cu iarba fructe trestie de za8ar porumb.;a:oritatea timpului si-o petrec in apa preferand 'urile de (arsare ale raurilor cu apadulce.4rec8ile si narile sunt localizate spre (arful capului si se inc8id automat cand animalul estsub apa. Gipopotamul nu are par de loc are piele neteda ce secreta un lic8id rosu uleios care rolul de a pastra pielea umeda si a o prote:a cand este sub apa.

9raieste in Africa si sudul &a8arei.

J

Jaguarul3#


36/46

%ume stiintificK elis pardalis.DrdinKCarni(oraamiliaK elidaeGabitatK Cerrado Caatin'a Pantanal Padurile tropicale si sud tropicale.istributie 'eo'raficaK &ud-stul 9e5asului din >estul ;e5icului pana in

%ordul Ar'entinei.Perioada de 'estatieK intre ?* si ,# de zile. %aste intre 1 si pui.

noata foarte bine si se catara in copaci cu rapiditate traieste in medie 2* de ani.

K

KoalaSeamana cu un ursulet de 4ucarie% (ste adaptat "ietii arboricole si se

hraneste numai cu lastarii de eucalipt%Numele 56oala5 "ine din limba aborigenilor australieni/ careinseamna 5nu bea7%Acest animal isi ia apa din hrana pe care o consuma/ frun#ele de launele specii de eucalipt% run#ele de eucalipt sunt tari si nedigerabile/dar ursuletul 6oala are un apendice intestinal lung de apro)imati" 8/9: m/ undsumedenia de bacterii celulo#oice transforma frun#ele de eucalipt intr-o hrana bogain "itamine%Se formea#a o substanta ;pasta< care este adusa din nou in tubul digesti" cnutriment si e digerata in final%$n perioada de imerechere/ masculii au un mic grup de femele p care il pa#esc si apara cu hotarare%3upa o perioada de gestatie de =9 de #ile/ se naste un singur pui mic de cca% 8 cm si 9> grame greutate% 3upa > luni/ creste in lungime pana la ?@ cm% Puiul sta in pung; marsupiul< mamei cam > luni / fiind hranit cu lapte %$n ultimele 8 luni / inainte defi parasi punga / puiul este hranit suplimentar cu cecotrofi niste cocoloase de frun#; care au fost stricate de bacterii sau "iermi < care ii sunt introduse in gura pana istomac unde sunt digerate/ apoi eliminate%igura lor cu capul rotund/ nasul negru/ urechile paroase constituie o aparit

placuta/ mai ales pentru copii curiosi%Se catara bine in copaci/ unde isi petrec ma4oritatea timpului% .raiesc in Australideoarece acolo s-au adaptat bine cu mediul fa"orabil ;padurile mari de eucaliptulturii aurii traiesc in paduri si se 8ranesc cu pasarimicisoarecisau sobolani.Damenii au taiat padurile masi( s-au le-au luat ouale din cuiburi

contribuind astfel la disparitia lor.Alunarul sau pasul traieste in paduri iar astazi este pe cale de disparitie din cauzapoluarii sau a substantelor c8imice folosite de om.

>e(eritele rosii sunt si ele pe cale de disparitie deoarece omul le-a modificat8abitatul.

4rsii cafenii sau lupii au a:uns animale rare astazi in uropadeoarece oamenii au taiat padurile si si-au construit locuintedistru'andu-le 8abitatul si implicit contribuind la sc8imbarile declima.

efrisarile masi(e au dus si la disparitia pasarii ibiscalu'ar6Oeronticus eremita7care era raspandita cand(a inuropaDrientul ;i:lociu si nordul Africii.Astazi au mai ramas doar** de e5emplare.

Ou(ernul marocan a creat Eezer(atia naturala &ouss-;assapentru ibisi.

4ran'utanii sunt si ei pe cale de disparitie.Apro5imati( ,*+ din 8abitatul lor a fostdistrus prin defrisarile din ndonezia. in 1)) taierile le'ale sau ile'ale au distrus douamilioane de paduri pe an. 9oate efectele acestor defrisari asupra sc8imbarilor de clima se(or (edea in timp dar efectul cel mai imediat este disparitia unor specii de animale si

plante.


45/46

#


46/46

planeta_in_pericol.doc

Documents

Transcript of planeta_in_pericol.doc