PLAN SECTORIAL–ADER 2020 Contractor: Institutul National ...Activitatea 1.1.Analiza si...

PLAN SECTORIAL – ADER 2020

Contractor: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului – ICPA Bucuresti

Obiectivul general: 12

Contract: 12.4.3 / 2015

Numărul/codul proiectului: 12.4.3.

Act aditional: -

Anul inceperii: 01/10/2015 Anul finalizarii: 20/12/2018

Denumirea proiectului:

Irigaţii din resurse alternative. Alimentare cu apă din pânza freatică şi lacuri

Director de proiect:Dr. Olga Vizitiu

Date contact (Tel/Fax, e-mail):Tel: 021/3184458, Fax: 021/3184348, e-mail: [email protected] Marasti nr. 61, sect. 1, Bucuresti

OBIECTIVE GENERALE:

Obiectivul general conform ADER 2020: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de e- servicii în domeniul resurselor pedologice

Proiectul nr.: 12.4.3.

Obiectivul general al proiectului: Resurse alternative pentru amenajari de irigatii cu alimentare cu apa din lacuri colinare si din panza freatica

Conformitatea si relevantaObiectivul temei este în concordanta cu Obiectivul general 12 al programului ADER 2020. Prin gasirea de solutii alternative pentru irigatii, anume prin utilizarea resurselor de apa din lacuri colinare si panza freatica creste eficienta utilizarii apei, resursele de apă se conservă, astfel că la nivel de tară, se atinge unul din obiectivele politicii agricole comune (CAP) 2014-2020, care este reglementat prin Directiva Cadru pentru Apa si se referă la managementul durabil al resursei de apa, adaptat la schimbările climatice.


OBIECTIVE SPECIFICE:Obiectivul specific conform ADER 2020: Metode de inventariere, monitorizare, protectie, ameliorare si utilizare durabilă a resurselor naturale ale agroecosistemelor (sol, apă, climă)

Obiective specifice ale proiectului: Zonarea suprafetelor pretabile a fi irigate din apa subterana; caracteristicile apei subterane din zonele identificate si potential de amenajare pentru irigatii;

Inventarierea principalelor lacuri colinare existente, folosinte, caracteristicile si starea acestora;Identificarea unor zone pretabile amenajarii cu lacuri colinare, definirea criteriilor pe baza carora zonele respective sunt fezabile pentru asemenea amenajari, solutii de amenajare si eficienta economica

Conformitatea şi relevanţaInventarierea suprafetelor pretabile a fi irigate din apa subterana si identificarea caracteristicilor apei subterane, inventarierea principalelor lacuri colinare existente;Analiza economică a solutiilor de amenajari de irigatii alimentate cu apa din resurse alternative


Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului principal:

Inventarierea suprafetelor pretabile a fi irigate din apa subterana;

Inventarierea principalelor lacuri colinare existente, folosinte, caracteristicile si starea acestora;

Sistem informatic de optimizare a structurii culturilor in contextul conditiilor climatice actuale si schimbarilor climatice prognozate;

Sistem informatic de analiza a eficientei economice a amenajarilor de irigatii alimentate cu apa din resurse alternative;

Sistem informatic de optimizare a necesarului de apa in amenajarile de irigatii ce folosesc apa din resurse alternative;

Proiecte tip pentru amenajari de irigatii alimentate din panza freatica si lacuri colinare; regulamente tip de exploatare (avize, studii necesare, proiectare, etc.);

Ghiduri de bune practici cu etapele de parcurs pentru realizarea amenajarilor de irigatii cu alimentare din apa subterana si lacuri colinare

Proiectul nr.: 12.4.3. / faza 1 / 2015

Obiectivul fazei 1: Zonarea suprafetelor pretabile a fi irigate din resurse alternative

Nr.crt. Parteneri /acronim(cf. Formular A –

Informaţii)

Activităţi(cf. Planului de realizare al proiectului)

1. Conducător de proiect / INCDPAPM – ICPA Bucuresti

Activitatea 1.1. Analiza si identificarea resurselor de apa subterana pretabile la amenajari de irigatii, prin descrierea caracteristicilor privind adancimea, volumul si debitul de apa

Activitatea 1.2. Analiza si identificarea resurselor de apa provenind din acumularea apei in lacuri mici – lacuri colinare – cu evidentierea functionalitatii acestora si a potentialului lor la amenajari de irigatii

Activitatea 1.3. Descrierea situatiei actuale in ceea ce privesc amenajarile de irigatii din surse alternative posibil existente in Romania

Activităţi preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:


Activitatea 1.1. Analiza si identificarea resurselor de apa subterana pretabile la amenajari de irigatii, prin descrierea caracteristicilor privind adancimea, volumul si debitul de apa

Activitati desfasurate in cadrul fazei 1 / 2015:

Rezultate preconizate (cf. Planului de realizare al proiectului)

Bază de date cu resursele de apă subterană și lacuri colinare din România

Sinteza bibliografica privind situația actuală în ceea ce privesc amenajările de irigații din resurse alternative

Activitatea 1.3. Descrierea situatiei actuale in ceea ce privesc amenajarile de irigatii din surse alternative posibil existente in Romania

Activitatea 1.2. Analiza si identificarea resurselor de apa provenind din acumularea apei in lacuri mici – lacuri colinare – cu evidentierea functionalitatii acestora si a potentialului lor la amenajari de irigatii


Activitatea 1.1.

Evaluarea resurselor de apă subterană din România:

Apele subterane constituie o resursă mai puțin văzută, însă constituie oresursă importantă, în special datorită calității lor fizico – chimice șibiologice.

Înmagazinarea și circulația apelor subterane sunt corelate cu alcătuirealitologică, dispoziția spațială și condițiile de alimentare, elemente caredetermină condițiile hidraulice ale acviferelor. În funcție de acestea, apelesubterane sunt împărțite în ape freatice și ape de adâncime.

Apele freatice se află cantonate în primele orizonturi permeabile, până lacirca 50 m adâncime și sunt sub influența directă a factorilor atmosferici.

Apele subterane de adâncime sunt cantonate la adâncimi mai mari de 50m și sunt închise prin orizonturi impermeabile.

Resursele exploatabile de ape subterane:

Resursa totală – 387,669 m3/s (12,224 km3/an), din care:

ape freatice:- resursa de bilanț – 149,4 m3/s (4,715 km3/an) ;

ape de adâncime:- resursa de bilanț – 244,497 m3/s (7,519 km3/an).


Activitatea 1.1.

Proiectul nr.: 12.4.3. / faza 1 / 2015Activitatea 1.1.

Rezultate obtinute:

Împărțirea resurselor de apă subterană pe districte de bazine hidrografice realizată după ANAR:

Direcția apelor Acvifere freatice (<50 mad)

Acvifere de adâncime (>50 mad)

Resurse de bilanț (l/s)

Resurse de bilanț (l/s)

Someș - Tisa 7873,9 4364

Crișuri 8944,96 11389,9

Mureș 9433 5265,9

Banat 7560 5151,98

Jiu 13550 7898,7

Olt 11718,8 15580,6

Argeș - Vedea 27707 84652,2

Buzău – Ialomița 28180 13649

Siret 14637 2555

Prut 3917,9 9156,3

Dobrogea – Litoral 15889,3 84833,4

Total 149.411,86 244.496,98


Rezultate obtinute:Volumul de apă captată din apele subterane pentru diverse utilizări:

Direcția apelor Apa captată (mil. m3)

Populație Industrie Agricultură Irigații Total

Someș - Tisa 19,9 12,2 0,5 0 32,6

Crișuri 17 17 0,8 0 34,8

Mureș 21,7 10,2 0,9 1,1 33,9

Banat 10,9 10,3 0,1 0 21,3

Jiu 33,7 18,7 9,7 0,5 62,6

Olt 48,9 18,7 0,9 0,5 69

Argeș - Vedea 25 40 2 0,3 67,3

Buzău – Ialomița 49,8 41,4 5,9 0,1 97,2

Siret 75 45 3,1 1,3 124,4

Prut 3,4 3,1 0 0 6,5

Dobrogea – Litoral 97,4 5,9 2,4 0 105,7

Total 402,7 222,5 26,3 3,8 655,3


Rezultate obtinute:

Repartizarea apelor subterane în România:

Câmpia Română deține 45% din resursele utilizabile, iar Câmpia de Vest 21%, întimp ce regiuni precum Dobrogea și Podișul Transilvaniei dețin ponderi mai micide 10% (4,7% și respectiv 8,2%).

Resurse bogate de ape freatice: în formațiunile aluvionare ale luncii și teraselorDunării, ale luncilor, teraselor și conurilor de dejecție ale principalelor râuri aleRomâniei (Someș, Mureș, Timiș, Olt, Prahova, Buzău, Putna, Moldova, Siretetc.).

Rezerve importante de ape de adâncime: în straturile de Frătești și de Cândești,în calcarele jurasice și cretacice din Dobrogea de Sud, în depozitele pleistoceneși panoniene din Câmpia de Vest, în nisipurile daciene din Oltenia.


Rezultate obtinute:

Repartizarea apelor subterane în România


Rezultate obtinute:

Bazin hidrografic

Cod corpuri

apă subterană

Nr. corpuri

apă subterană

Stare calitativă Stare cantitativă Local slabă

Bună Slabă Bună Slabă

Someș - Tisa ROSO 15 14 1 15 - 4

Crișuri ROCR 9 9 - 9 - 1

Mureș ROMU 24 22 2 24 - 1

Banat ROBA 20 18 2 20 - -

Jiu ROJI 8 6 2 8* - 2*

Olt ROOT 14 11 3 14 - -

Argeș - Vedea ROAG 11 8 3 11 - 2

Buzău –Ialomița

ROIL 18 15 3 18 - 2

Siret ROSI 6 6 - 6 - -

Prut ROPR 7 5 2 7 - 1

Dobrogea –Litoral

RODL 10 9 1 10 - 1

Total 142 123 19 142 - 14

* local stare cantitativă slabă

Starea corpurilor de apă subterană din România


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Someș - Tisa

Cod/nume F(km2)

Caracterizarea Geologică/hidrogeologică

Utilizăriale Apei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-tie

Transfrontalier/Tara

TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROSO01/ Conul Someșului, Holocen și Pleistocen sup. 1380/? P Nu 5,0-15,0 PO, I, Z I, A PG Da/Ungaria

ROSO02/ R. Iza și Vișeu 508 F+P Nu 0,0-3,0 PO, I PU, PVU Nu

ROSO03/ Depresiunea Maramureș 207 F Da 64,0-135,0 PO, P PVG Nu

ROSO04/ Munții Bihor –Vlădeasa 469 K+F Nu variabilă PO, P PU, PVU Nu

ROSO06/ Câmpia Carei 633 P Nu 0,0-15,0 PO, Z, P I PM, PG, PVG Da/Ungaria

ROSO07/ Câmpia Crasna, lunca și terase 191 P Nu 0,5-5,0 PO, Z, I I, A, M PM, PU Nu

ROSO08/ Depresiunea Lăpuș 110 P Nu 0,2-1,5 I, P PM, PU Nu

ROSO09/ Someșul Mare, lunca și terase 585 P Nu 3,0-6,0 PO, I, P I, M PG, PM Nu


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Someș - Tisa

Cod/nume F(km2)


Utilizăriale Apei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROSO10/ Someșul Mic, lunca și terase 315 P Nu < 7,5 PO, I, Z I, Z, M PG, PM Nu

ROSO11/ Someșul Superior, lunca și terase 414 P Nu 3,0-10,0 PO, I, P I PG, PM Nu

ROSO12/ Depresiunea Baia Mare 525 P Nu 2,0-4,0 I, P I PM, PU Nu

ROSO13/ Conul Someșului, Pleistocen inf. 1390/? P Da ≈ 30 PO, Z PVG Da/Ungaria

ROSO14/ Zona Baia Mare 730 P Da > 40 PO PVG Nu

ROSO15/ Munții Rodnei 124 F Nu variabilă PO PU Nu

ROSO17/ Câmpia Turului Superior 134 P Nu 5-15 PO PG Nu


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Crișuri

Cod/nume F(km2)


Utilizăriale Apei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROCR01/ Oradea (Câmpia de Vest)

6700/8787 P Nu 1,0-10,0 PO, I, Z I, A PM, PG Da/Ungaria

ROCR02/ Zece Hotare (Munții Pădurea Craiului) 463 K+F Mixt variabilă PO PU, PVU Nu

ROCR03/ Dumbrăvița de Codru – Moneasa (Munții Codru Moma)

141 K+F Mixt variabilă PO PU, PVU Nu

ROCR04/ Clăptescu (Munții Codru Moma) 29 K+F Mixt variabilă PO PU, PVU Nu

ROCR05/ Vașcău (Munții Codru Moma) 142 K+F Mixt variabilă PO PU, PVU Nu


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Crișuri

Cod/nume F(km2)


Utilizăriale Apei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROCR06/ Valea lui Mihai (Câmpia de Vest)

2292/5373 P Da 30 PO, I A PVG Da/Ungaria

ROCR07/ Crișuri (Câmpia de Vest)

4288/3414 P Da 30 PO, I PVG Da/Ungaria

ROCR08/ Arad – Oradea –Satu Mare 15977 P Da 0-150,0 PO, I PG, PVG Nu

ROCR09/ Depresiunea Beiuș 236 P Nu 0-5,0 PO, I, Z PM, PG Nu

Sursa: ANARTip predominat: P-poros; K-karstic; F-fisuralSub presiune: Da/Nu/MixtStrate acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitorUtilizarea apei: PO- alimentari cu apa populatie; IR - irigatii; I - indrustrie; P - piscicultura; Z – zootehniePoluatori: I-industriali; A-agricoli; M-menajeri; Z-zootehniciStare calitativa si cantitativa: Buna (B)/Slaba (S)Transfrontalier: Da/Nu.


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Banat

Cod/nume F(km2)


Utilizăriale Apei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROBA01/ Lovrin – Vinga 1376/? P Nu 1,0-3,0 PO, I, Z I, A PM Da/Serbia

ROBA02/ Fibiș 782 P Nu 3,0-10,0 PO, Z A PG, PVG Nu

ROBA03/ Timișoara 2577/? P Nu 3,0-5,0 PO, I, Z I, A, M PM, PG Da/Serbia

ROBA04/ Lugoj 1702 P Nu 3,0-5,0 PO, I, Z I, A PM, PG Nu

ROBA05/ Gătaia 961/? P Nu 3,0-10,0 PO, Z A PG, PVG Da/Serbia

ROBA06/ Fărășești (Munții Poiana Ruscă) 80 K+F Mixt 0/

variabilă PO PU, PVU Nu

ROBA07/ Luncani (Munții Poiana Ruscă) 47 K+F Mixt 0/


ROBA08/ Maciova (Munții Poiana Ruscă) 132 F Mixt 0/


ROBA09/ Cornereva (Munții Cernei) 137 F Mixt 0/

variabilă PO PVU Nu



Cod/nume F(km2)


Utilizăriale Apei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROBA10/ Feneș (Munții Țarcu) 137 K+F Mixt 0/


ROBA11/ Reșița – Moldova Nouă (Munții Locvei-Munții Aninei)

806 K+F Mixt 0/ variabilă PO PU, PVU Nu

ROBA12/ Jam 272/? P Nu 3,0-10,0 PO, Z A PG, PVG Da/Serbia

ROBA13/ Bozovici (Depresiunea Almăj) 160 F+P Mixt 0/

variabilă PO PM, PU Nu

ROBA14/ Cena – Câmpușel (Munții Cernei – Munții Mehedinți)

417 K+F Mixt 0/ variabilă PO PVU Nu

ROBA15/ Godeanu (Munții Godeanu) 483 F+P Mixt 0/




Cod/nume F(km2)


Utilizăriale Apei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROBA16/ Sichevița (Munții Locvei – Munții Almăjului) 49 F+P Mixt 0/

variabilă PO PM, PU Nu

ROBA17/ Bigar (Munții Almăjului) 113 F Mixt 0/


ROBA18/ Banat 11408/8556 P Da > 30 PO, I, Z PVG Da/Serbia

ROBA19/ Dalboșeț - Prigor 48 P Nu 1-4 PO, I, Z PG, PVG Nu

ROBA20/ Naidăș - Socol 42 P Nu 0,5-35 PO, I, Z PM, PG Nu


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Jiu

Cod/nume F(km2)


UtilizăriApei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROJI01/ Câmpul lui Neag –Petrila (Depresiunea Petroșani)

151 F Mixt 0/ variabilă PO PVU Nu

ROJI02/ Cloșani – Baia de Aramă (Podișul Mehedinți) 29 K+F Mixt 0/


ROJI03/ Tismana – Dobrița (Munții Vâlcan) 158 K+F Mixt 0/


ROJI04/ Vârciorova –Nadanova Ponoarele (Podișul Mehedinți)

193 K+F Mixt 0/ variabilă PO PVU Nu

ROJI05/ Lunca și terasele Jiului și a afluenților săi 2374 P Nu 5-20 PO, I, Z, P I, A, M,

Z PM, PU Nu

ROJI06/ Lunca și terasele Dunării (Calafat) 4889 P Nu 5-30 PO, I, Z, P I, A, M PM Nu

ROJI07/ Oltenia 17174 P Da 0-200 PO, I, Z PVG, PG Nu

ROJI08/ Tg. Jiu 748 P Da 0-40 PO PM Nu


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Olt

Cod/nume F(km2)


UtilizăriApei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROOT01/ Depresiunea Ciucului 169 P Nu 5,0-10,0 PO, I I PM Nu

ROOT02/ Depresiunea Brașov 1917 P Nu 4,0-8,0 PO, I I PM Nu

ROOT03/ Munții Persani264 F+K Mixt variabilă PO PU, PVU Nu

ROOT04/ Munții Bârsei238 K+F Nu variabilă PO PVU Nu

ROOT05/ Depresiunea Sibiu183 P Nu 0,5-6,0 PO, I PM Nu

ROOT06/ Lunca Pârâunui Hartibaciu 101 P Nu 0-3,0 PO A, M PM Nu

ROOT07/ Depresiunea Făgăraș 1172 P Nu 0-0,5 P, I PG, PVG Nu


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Olt

Cod/nume F(km2)


UtilizăriApei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROOT08/ Lunca și terasele Oltului inferior 3600 P Nu 2,0-8,0 PO, I, P I, A, M PM Nu

ROOT09/ Lunca Dunării (Bechet – Tr. Măgurele) 96 P Nu 3,0-12,0 PO, P PM Nu

ROOT10/ Depresiunea Ciucului 306 P Da 50,0-60,0 PO, I PG, PVG Nu

ROOT11/ Depresiunea Brașov 1803 F+K Da 40,0-50,0 PO, I PVG Nu

ROOT12/ Nocrich – Bunești622 P Da > 80 PO PG, PVG Nu

ROOT13/ Vestul Depresiunii Valahe 12584 P Da 10,0-100,0 PO, Z PVG Nu

ROOT14/ Vanturarita - Buila22 F+K Mixt 0-0,5 PO PM, PU Nu


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Argeș - Vedea

Cod/nume F(km2)


UtilizăriApei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROAG01/ Munții Piatra Craiului 140 K+F Mixt 0/


ROAG02/ Câmpia Titu 484 P Nu 1,0-5,0 PO, I Z PM Nu

ROAG03/ Colentina 979 P Nu 5,0-10,0 PO, I I, M PM Nu

ROAG05/ Lunca și terasele râului Argeș 1504 P Nu 3,0-6,0 PO, Z A PM Nu

ROAG07/ Lunca Dunării (Giurgiu – Oltenița) 1628 P Nu 1,0-5,0 PO, P PM Nu

ROAG08/ Pitești 3253 P Mixt 15,0-20,0 PO, I I, M PVG Nu

ROAG09/ Luncile râurilor Vedea, Teleorman și Călmățui

2940 P Mixt 5,0-30,0 PO, Z PM Nu


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Argeș - Vedea

Cod/nume F(km2)


UtilizăriApei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROAG10/ Lunca Dunării (Tr. Măgurele – Zimnicea) 464 P Nu 2,0-10,0 PO, Z, P A, Z PM Nu

ROAG11/ București –Slobozia (Nisipurile de Mostiștea)

7124 P Da 25,0-40,0 PO, I I, A PM Nu

ROAG12/ Estul Depresiunii Valahe (Formațiunile de Cândești și de Frătești)

42768 P Da 20,0-200,0 PO, I PVG Nu

ROAG13/ București (Formațiunea de Frătești) 265 P Da 80,0-200,0 PO, I I, A PVG Nu


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Ialomița - Buzău

Cod/nume F(km2)


Utilizări ale

Apei

Surse de polu-are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROIL01/ Depresiunea Comandău 58 F Mixt 0/


ROIL02/ Munții Ciucaș 293 F+P Mixt 0/ variabilă PO PU, PVU Nu

ROIL03/ Munții Bucegi 140 F+K Mixt 0/ variabilă PO PU, PVG Nu

ROIL04/ Nordul Câmpiei Brăilei 176 P Nu 5,0-10,0 PO, Z A PM Nu

ROIL05/ Conul aluvial Buzău 421 P Mixt 3,0-5,0 PO, Z, I I, A PU Nu

ROIL06/ Lunca Râului Călmățui 569 P Nu 1,0-5,0 PO, Z A, Z PU Nu

ROIL07/ Câmpia Brăilei 1278 P Nu 5,0-10,0 PO, Z, I A, Z PM Nu

ROIL08/ Urziceni 1383 P Nu 5,0-15,0 PO, Z, I, P A, Z PM Nu


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Ialomița - Buzău

Cod/nume F(km2)


Utilizări ale

Apei

Surse de polu-are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROIL09/ Călmățuiul de Sud 1599 P Nu 10,0-20,0 PO A PG Nu

ROIL10/ Lunca Buzăului superior 136 P Nu 0-2 PO, Z PU Nu

ROIL11/ Lunca Dunării (Oltenița – Hârșova) 1635 P Nu 1,0-3,0 P, PO, Z A PU Nu

ROIL12/ Câmpia Gherghiței 1639 P Nu 1,0-5,0 PO, Z A PU Nu

ROIL13/ Lunca Ialomiței 1180 P Nu 1,0-3,0 PO, Z A PM Nu

ROIL14/ Gimbășani – Sudiți 1063 P Nu 10,0-20,0 PO, Z A, Z PG Nu

ROIL15/ Conul aluvial Prahova 658 P Mixt 0,5-2,0 PO, I, Z I, M, Z PU Nu

ROIL16/ Câmpia Vlăsiei 631 P Nu 10,0-15,0 PO, Z A PM Nu

ROIL17/ Fetești 3509 P Nu 5,0-20,0 PO, Z A PM Nu

ROIL18/ Teleajen 63 P Nu 0-2 PO, Z PU Nu


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Siret

Cod/nume F(km2)


UtilizăriApei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROSI01/ Cârlibaba 90 F Mixt 0/variabilă PO PM, PU Nu

ROSI02/ Depresiunea Dornelor 129 P Nu 3,0-5,0 PO, Z PM, PU Nu

ROSI03/ Lunca Siretului și afluenților săi 4256 P Nu 2,0-10,0 PO, I, Z I, A PM, PG Nu

ROSI04/ Munții Hăghimaș 141 F+K Mixt 0/variabilă PO PU, PVU Nu

ROSI05/ Câmpia Siretului inferior 2145 P Nu 2,0-12,0 PO, I I, A PM, PG Nu

ROSI06/ Suceava (Sarmațian) 3857 P Da 40,0 PO, I PVG Da/Ucraina


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Prut - Bârlad

Cod/nume F(km2)


UtilizăriApei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

POPR01/ Lunca Prutului superior 48 P Nu 1,0-5,0 PO PU, PM Nu

ROPR02/ Luncile și terasele Prutului mediu-inferior și ale afluenților săi

2133 P Nu 2,0-10,0 PO, I, Z, P I, A, Z PM Nu

ROPR03/ Lunca râului Bârlad 1033 P Nu 2,0-5,0 PO, I, Z I, A PU, PM Nu

ROPR04/ Câmpia Tecuciului 1445 P Nu 2,0-15,0 PO, IR, P, Z A, M PM Nu

ROPR05/ Podișul Central Moldovenesc

12531/9662 P Nu 40,0-60,0 PO, Z PVG Da/R. Moldova

ROPR06/ Câmpia Covurlui 785 P Nu 0-40 PO, I, Z PM Nu

ROPR07/ Câmpia Moldovei 5221 P Nu 0-10 PO, I, Z PM Nu


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Dobrogea - Litoral

Cod/nume F(km2)


UtilizăriApei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

RODL01/ Tulcea 1160 F+K Nu 0/ variabilă PO PM Nu

RODL02/ Babadag 771 F+K Nu 0-10 PO, I PM, PU Nu

RODL03/ Hârșova –Ghindărești 192 F+K Nu 0/

variabilă PO PM, PG Nu

RODL04/ Cobadin –Mangalia

2178/6356 F+K Nu 0,0-20,0 PO, Z A, Z PM, PG Da/Bulgaria

RODL05/ Dobrogea Centrală 2999 P Nu 0,0-0,5 PO, Z A, Z PM Nu

RODL06/ Platforma Valahă 11320/ 26903 F+K Da 0/

variabilă PO, I, Z PG Da/Bulgaria


Rezultate obtinute:Caracterizarea geologică / hidrogeologică corpurilor de apă din bazinul hidrografic Dobrogea - Litoral

Cod/nume F(km2)


UtilizăriApei

Surse de polu-

are

Grad deprotec-

tie


TipSub

presiu-ne

Grosime strate

acoperi-toare(m)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

RODL07/ Lunca Dunării (Hârșova – Brăila) 1892 P Nu 1,0-5,0 PO, P, Z A, Z PU Nu

RODL08/ Casimcea 92 F+K Nu 0-10 PO, Z A, Z PM, PU Nu

RODL09/ Dobrogea de Nord 2730 P Nu 0-0,5 PO, Z A, Z PM Nu

RODL10/ Dobrogea de Sud 4440 P Nu 0-0,5 PO, Z A, Z PM Nu


Rezultate obtinute:Surse de poluare a corpurilor de apă subterană

Corpurile de apă subterană sunt supuse unei posibile poluări de la suprafaţă (cu compuşi ai azotului), provenite:

- din aplicarea de îngraşaminte chimice,

- din depozitarea necorespunzătoare a dejecţiilor animnaliere de la fermele din zonă.


Activitatea 1.2.

Analiza și identificarea resurselor de apă provenind din acumularea apei înlacuri mici – lacuri colinare – cu evidențierea funcționalității acestora și apotențialului lor la amenajări de irigații

„Lacul colinar” = un bazin de acumulare a apei de precipitații, scursă de pesuprafețele agricole, format printr-un baraj de pământ care închide o valesecundară sau o vâlcea, cu înălțimea de retenție maximă de la 8-10 m la 15-20m, cu scop agricol: irigare, creșterea peștilor, creșterea păsărilor de apă,alimentarea cu apă a animalelor, regularizarea scurgerilor pe terenurile agricole,sport, turism în domeniul rural etc.

Proiectul nr.: 12.4.3. / faza 1 / 2015Activitatea 1.2.Existența lacurilor colinare permite:- dezvoltarea, pe lângă irigarea culturilor, și a altor sectoare din domeniul

economiei agricole, cum ar fi crescătoriile piscicole.

- dezvoltarea sistemelor zootehnice din fermele mari, cu animale multeconcentrate într-un singur loc, necesită existența unei surse de apă potabilăcare să fie satisfăcătoare atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ. înunele zone sărace în ape permanent curgătoare, cum sunt zonele din PodișulMoldovei și Platforma Getică.

- prepararea soluțiilor pentru stropiri în vederea combaterii dăunătorilor și bolilorîn zonele de dealuri cu vii și livezi, care sunt sărace în izvoare sau apecurgătoare permanente.

- obținerea de venituri suplimentare prin creșterea păsărilor de apă (gâște,rațe).

- parțial sau total utile în protecția împotriva inundării suprafețelor agricole, prinreducerea vârfului undelor de viitură produse de ploile însemnate cantitativ.


Folosința: Procent (%):

piscicultură 24,7

irigare 14,0

atenuare viituri 0,4

alimentare cu apă, stropirea pomilor și viei, adăparea animalelor

0,9

irigare, adăparea animalelor și piscicultură

60,0

Lacurile actuale au folosință unică sau mixtă în următoarele proporții:

Volumul acumulabil maxim este de circa 350 mil. m3, cu mărimiindividuale ale lacurilor cuprinse între câteva mii de m3 și până laaproape 10 mil. m3. Circa 50% dintre lacuri au mărimea cuprinsă între100.000 și 500.000 m3. Volumul util pentru irigații este de 2.459 mil. m3

pentru asigurarea de 50% și de 1.291 mil. m3 pentru asigurarea de 80%.


Stabilirea potențialului de acumulare a apei în lacuri colinare

Pentru determinarea volumului de apă ce se poate colecta într-un laccolinar, se are în vedere suprafața bazinului hidrografic de pe care se facecolectarea, precipitațiile (pentru asigurarea de 80%) căzute pe suprafațabazinului hidrografic în perioada în care se face înmagazinarea apei șicoeficientul de scurgere a apei la suprafața terenului în bazinul respectiv.

Formula după care se stabilește volumul de apă scurs se prezintă astfel:

V = S K h (în m3)

unde: V – volumul de apă scurs la suprafața terenului (m3);S – suprafața bazinului hidrografic pe care se face colectarea

apei în acumulare (m2);K – coeficientul de scurgere, care reprezintă raportul dintre apa

ce se scurge la suprafața terenului, și cantitatea de apă căzută dinprecipitații;

h – cantitatea de precipitații căzută în perioada în care se facecolectarea (în m col. H2O).



Volumul de apă care se poate colecta și înmagazina într-o acumulare de peun bazin hidrografic nu poate să fie folosit în totalitate pentru irigații saupentru alte folosințe, deoarece, de la înmagazinare și până la utilizare, o partesemnificativă din acest volum se pierde prin infiltrație și evaporație de lasuprafața lacului.La volumul de apă ce se acumulează în lac, necesar pentru folosințele uneiexploatații agricole, se vor adăuga și pierderile care se produc prin infiltrație șievaporație.Ca valori estimative pentru calculul pierderilor, se pot utiliza următoareleprocente:

pentru infiltrație:- 15 % din volumul acumulat, pentru terenuri cu permeabilitate medie;- 10 % din volumul acumulat, pentru terenuri cu permeabilitate redusă.

pentru evaporație:- 15 % din volumul acumulat, pentru zona de șes cu umiditate redusă;- 10 % din volumul acumulat, pentru zonele umede și subumede.



La alegerea amplasamentului pentru realizarea lacului, se va avea în vedereca volumul lacului să cuprindă și următoarele volume de apă:

- volumul de apă necesar pentru irigații și alte folosințe, dacă este cazul (deex., pentru zootehnie și piscicultură;

- volumul de apă pentru atenuarea viiturilor provenite din ploile maxime dintimpul verii;

- volumul rezervat pentru depunerea aluviunilor transportate de apă de peterenurile din bazinul hidrografic și care se poate considera de cca 10 %din volumul de apă util.


Criterii pentru alegerea amplasamentului unui lac colinar

- Să fie cât mai aproape de terenul care urmează a fi irigat și, pe cât posibil, săfie într-o poziție dominantă ca nivel, astfel încât costurile cu transportul apeisă fie cât mai reduse.

- Volumul cuvetei să corespundă pentru înmagazinarea apei necesarăfolosințelor și pierderilor normale înregistrate la nivelul unui an, dar și pentruatenuarea vârfului viiturilor din aval.

- Scurgerile anuale din bazinul de recepție corespunzător lacului colinar,pentru asigurarea de 80%, să fie mai mari decât volumul cuvetei cu cel puțin50%. În situațiile în care scurgerile sunt mai mici în bazinul de recepție, sevor căuta alternative pentru suplimentarea alimentării cu apă din lacuriamplasate pe acceași vale, în amonte, sau prin derivații de pe alte văiînvecinate.

- Suprafața bazinului de recepție să fie acoperit cu sol neerodat sau avânderoziune normală. În cazul prezenței fenomenului de eroziune, sunt necesarelucrări de combatere a eroziunii.



- Cuveta să fie cât mai impermeabilă, astfel încât pierderile prin infiltrație aleapei să fie minime. Caracterizarea stratului de la suprafață din punct devedere al texturii, grosimii și permeabilității, în studiul pedologic efectuat,trebuie să arate mărimea suprafețelor acoperite cu nisipuri și pietrișuri și săverifice caracterul izolat, lenticular, al acestora sau apartenența lor la un stratcu extindere mare, în special în aval de amplasament.

- Suprafața cuvetei să fie cât mai plană, pentru a facilita pescuitul cu năvodul.Pentru aceasta, se vor estima sau măsura volumele albiilor minore, acoturilor părăsite și parțial colmatate, a gropilor rezultate din carierele de nisipsau pietriș etc., în scopul umplerii lor până la nivelul malurilor. Aceastămăsură contribuie, de asemenea, la micșorarea pierderilor prin infiltrații.

- Se recomandă totodată, alegerea amplasamentelor pentru realizareacuvetelor lacurilor colinare, în care vegetația lemnoasă este prezentă cât maipuțin sau chiar deloc.



- Se vor evita amplasamentele în care se găsesc locuințe, terenuri intravilaneîn proprietate privată, terenuri agricole arabile, cu plantații de pomi sau vii, căide comunicații (șosele, drumuri, căi ferate), linii de electricitate, de telefonie,conducte de gaze, apă etc. În schimb, sunt preferate terenurile neproductivesau cu pășuni. În situația în care la proiectarea și realizarea cuvetei esteinclusă și o anumită suprafață de teren arabil, se recomandă ca în proiect șidocumentația tehnică să fie inclusă o suprafață de tern neproductiv sau slabproductiv echivalentă pentru ameliorare în vederea valorificării apei din laculcolinar.

Proiectul nr.: 12.4.3. / faza 1 / 2015Activitatea 1.2.Inventarierea resurselor de apă provenind din acumularea apei în lacuri mici

- Au fost inventariate, la nivel de bazin hidrografic acumulările permanente șinepermanente de pe teritoriul țării noastre.

- Pe teritoriul Romaniei exista un numar de 1268 acumulari, dintre care:- 1101 acumulari permanente- 167 acumulari nepermanente

- Suprafața potențial amenajabilă pentru irigații (ca folosință unică) este decirca 500.000 ha pentru o normă de irigare de 2.500 m3/ha. În cazulfolosințelor mixte, suprafața potențial amenajabilă pentru irigații cu alimentarecu apă gravitațional din lacuri colinare este de până în 200.000 ha.

Proiectul nr.: 12.4.3. / faza 1 / 2015Activitatea 1.3.Descrierea situației actuale în ceea ce privesc amenajările de irigații dinsurse alternative posibil existente în România

În cadrul acestei acitivtăți au fost identificate sisteme de irigații existente înregiunea de sud a României, care sunt alimentate cu apă din pânza freatică saudin lacuri colinare, unul fiind amplasat în Lunca Dunării, iar celălalt în apropiereaBucureștiului.

Au fost identificate volumele de apă captate din corpurile de apă subterană,care au fost utilizate în scop agricol.

Administraţia Bazinală de Apă

Volume captate (mii m3/an)

Someș-Tisa 5Mureș 1165Banat 1978Crișuri 634

Jiu 1276Olt 5875

Argeş-Vedea 2449Buzău-Ialomiţa 6575

Siret 2259Prut - Bârlad 47994

Dobrogea-Litoral 2328TOTAL 422805


Concluzii:

Utilizarea apei de din lacurile colinare – avantajul utilizării apei din lacuricolinare pentru irigarea culturilor îl constituie costul redus cu întreținerea uneiastfel de acumulări de apă, iar dezavantajul poate fi determinat de debitelereduse care se pot înregistra în perioadele cu secetă prelungită;

Apa subterană poate fi extrasă din foraje de mică sau mare adâncime, insa vatrebui depozitată în bazine de retenţie pentru a-i creşte temperatura şi apoiutilizată şi în zonele deficitare în precipitaţii, în irigarea culturilor. Utilizareaacestor resurse poate fi realizată doar după stabilirea debitelor disponibile,precum şi a condiţiilor de calitate, dar doar la scară locală;

Dezavantajul utilizării apei din subteran pentru irigarea culturilor îl reprezintă,în principal, costurile de construcţie a lucrărilor de captare (foraje), dar şi deextragere şi transport a apei captate.


Bază de date privind corpurile de apă subterană din România

Bază de date privind lacurile permanente și nepermanente din România

Rezultate obtinute obtinute in faza 1:

PLAN SECTORIAL–ADER 2020 Contractor: Institutul National ...Activitatea 1.1.Analiza si...

Documents

Transcript of PLAN SECTORIAL–ADER 2020 Contractor: Institutul National ...Activitatea 1.1.Analiza si...