Contract: 1.1.14./2013“Dezvoltarea unui ansamblu de

metode şi tehnici de cultivare a viţei de vie în sistem ecologic, cu accent pe valorificarea produselor principale şi

secundare rezultate din plantaţiile viticole, în vederea reducerii

consumurilor energetice în fermele de semi-subzistenţă”

CONTRACTOR: STATIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE MURFATLAR

PLAN SECTORIAL ADER 2020

PLAN SECTORIAL ADER 2020• CONTRACTOR: STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE

PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE MURFATLAR

• Obiectivul general: ADESC• Contract: 1.1.14./2013• Anul inceperii: 26.11.2013 Anul finalizarii: 10.12.2014

• Denumirea proiectului: “Dezvoltarea unui ansamblu de metode şi tehnici de cultivare a viţei de vie în sistem ecologic, cu accent pe valorificarea produselor principale şi secundare rezultate din plantaţiile viticole, în vederea reducerii consumurilor energetice în fermele de semi-subzistenţă”

• FAZA II: Identificarea mijloacelor tehnico-economice de valorizare a produselor principale si secundare, cu consumuri energetice minime.

Persoana de contact (Directorul de proiect):Dr. biolog AURORA RANCA

• Implementarea unui sistem de cultivare a vitei-de-vie in respect cu buneleconditii agricole si de mediu, care să permita fermelor de semi-subzistențăsa poată face faţă exigenţelor pieţei comune și principiilor PAC 2014-2020.

• Identificarea soiurilor de viță de vie cu productivitate și rezistență genetică ridicată, cu pretabilitate pentru viticulture ecologica

OBIECTIVUL PROIECTULUI

REZULTATE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI

CO:SCDVV

MURFATLAR

P1:ICDVV VALEA CALUGAREASCA

P2:SCDVV BLAJP4:SCDVV IASI

P3:SCDVV BUJORU

OBIECTIVUL FAZEI IIParteneri /acronim(cf. Formular A –

Informaţii)

Activităţi(cf. Planului de realizare al proiectului)

CO‐SVMP1‐IVVP2‐SBJP3‐SBUP4‐SVI

Activitatea 2.1.: Experimentarea şi optimizarea unor metode şi practici decultură a viței‐de‐vie în perioada de conversie şi cea de certificareecologicăObiectivul 2.1. “ Tehnologie ecologica, adaptata specificului zonei viticolecare sa conduca la cresterea calitativa a productiilor si la valorificareaproduselor secundare.” cuprinde:a.Caracterizarea parcelelor experimentaleb.Metode de apreciere a atacului si a pagubelor produse de agentiifitopatogenic.Caracterizarea climatica si fenologicad.Descrierea tehnologiei aplicate in cadrul parcelelor experimentale

CO‐SVM Activitatea 2.2.: Experimentarea producerii in sistem ecologic amaterialului saditor viticolObiectivul 2.2. “ Producerea de material saditor viticol in sistem ecologic.Lot demonstrativ”

CO‐SVM Activitatea 2.3.: Experimentarea valorificarii produselor secundare rezultate din ecosistemul viticolObiectiv 2.3. Utilizarea coardelor tocate și a compostului din tescovinapentru fertilizarea plantatiilor ecologice

Localizarea si identificarea loturilor experimentale Caracterizarea comportamentul specific al soiurilor studiate Identificarea tipului de sol Controlul buruienilor si gradul  de infestare al parcelelor 

experimentale  Caracterizarea climatica  Derularea fenofazelor vegetative  Monitorizarea agentilor daunatori din plantatiile 

experimentale Descrierea si aplicarea tehnologiei ecologice in cadrul 

parcelelor experimentale Producerea de material saditor viticol in sistem ecologic. Lot 

demonstrativ Utilizarea coardelor tocate și a compostului din tescovina 

pentru fertilizarea plantatiilor ecologice

Activităţi efectuate/rezultate obţinute faţă de Planul de realizare propus

Au constat in 

Localizarea si identificarea loturilor experimentale

PogdoriaSoiul/Portaltoi Anul

infiintarii

CO-SVMMurfatlar

Chardonnay/SO4-4 2007

Cabernet Sauvignon/SO4-4 2009

Parteneri

P1-IVVValea

Calugareasca

Chardonnay/SO4 1997

Cabernet Sauvignon/SO4 2001

P2-SBJBlaj

Fetească regală 21Bl/SO4-4 2010Muscat Ottonel 12Bl/SO4-4 2006Sauvignon 9Bl/SO4-4 2006

P3-SBUBujoru

Merlot/SO4-4 1981

Fetească regală/SO4-4 1981

P4-SVIIasi

Feteasca alba/Kober 5BB 1992

Feteasca regala/Kober 5BB 1992

Pogdoria Soiul SolulCO‐SVMMurfatlar

Chardonnay Cernoziom calcaric cu textura lutoasaCabernet Sauvignon

P1‐IVVValea Calugareasca

Chardonnay Preluvosol roşcat tipic  Br mo

Cabernet Sauvignon Preluvosol roşcat molic Br mo

P2‐SBJBlaj

Fetească regală 21Bl Lutonisipos, fără scheletMuscat Ottonel 12Bl Lutonisipos, fără scheletSauvignon 9Bl Lutonisipos, fără schelet

P3‐SBUBujoru

Merlot Cernoziom Fetească regală

P4‐SVIIasi

Feteasca alba Cernoziom cambic, textura luto‐argiloasă

Feteasca regala Cernoziom cambic format pe depozite loessoide, textură luto‐argilosă

Identificarea tipului de sol in parcelele experimentale din cadrul unuitatiilor de cercetare: SCDVV Murfatlar, 

ICDVV Valea Calugareasca, SCDVV Blaj, SCDVV Bujoru si SCDVV Iasi

Gradul  de infestare al parcelelor experimentalecu buruieni mono si dicotiledonate (Densitatea %)

Co‐SMV

P1‐IVV

Din prelucrarea datelor privind nivelul factorilorclimatici din perioada noiembrie 2013 – mai 2014 s‐aconstatat că temperaturile medii lunare au fost maimari decât valorile mediei multianuale in cazulpodgoriilor Murfatlar, Dealul Mare si Tarnave, si maimici in podgoriile Dealul Bujoru si Iasi. Cele mai maritemperaturi medii lunare cat si cele mai maritemperaturi maxime absolute au fost inregistrate inpodgoria Murfatlar.Cu toate ca in perioada de iarna 2014 au fostinregistrate temperaturi minime negative, viabilitateamugurilor de iarna nu a fost afectata in cadrulpodgoriilor: Murfatlar, Dealul Mare, Tarnave si Bujoru,in schimb in podgoria Copou Iasi au fost înregistratepierderi de ochi principali cuprinse între 5 – 25 %.

Caracterizarea climatica‐ Regimul termicTemperatura medie lunara

Temperatura minima absoluta

Caracterizare climatica ‐ Precipitatiile

Cea mai mare cantitate de precipitatii cazuta a fost inregistrata in podgoria DealulMare, Tarnave si Bujoru, iar cele mai mici au fost in registrate in podgoriaMurfatlar si Copou Iasi.

Observaţiile efectuate privind parcurgerea fenofazelor de vegetaţie, dezmugurit şiînflorit în corelaţie directă cu condiţiile climatice din ecosistem, arată că soiurile studiateau parcurs fenofazele specifice perioadei de cercetare aproape simultan

Derularea fenofazelor vegetative 

Pogdoria Soiul Dezmugurit Inflorit

Coordonator Data T utila °C Data T utila °C

CO-SVMMurfatlar

Chardonnay 15.04 77.4 30.05 379.6

Cabernet Sauvignon

24.04 125 9.06 460.4

Parteneri

P1-IVVDealul Mare

Cabernet Sauvignon

03.05 130.3 04.06 340.8

Chardonnay 15.04 64.3 30.05 314.1

P2-SBJTarnave

Fetească regală 21Bl

18.04 24 12.06 351.1

Muscat Ottonel 12Bl

17.04 21.2 12.06 351.1

Sauvignon 9Bl 17.04 21.2 13.06 360.1

P3-SBUDealul Bujoru

Merlot 19.04 62.1 05.06 254,6

Fetească regală

15.04 55.2 01.06 226.9

P4-SVIIasi

Feteasca alba 19.04 30,4 4.06 291,6

Feteasca regala

20.04 32,7 5.06 298,5

Monitorizarea principalelor boli din plantatiile experimentalePogdoria Soiul Gradul de atac %

Mana Fainarea   Putregai  cenusiu  Putregai  negru Excorioza

VE VC VE VC VE VC VE VC VE VCCO‐SVMMurfatlar

Chardonnay 0.28 0.1 0 0 0 0 ‐ ‐ ‐ ‐

Cabernet Sauvignon

0.07 0.05 0 0 0 0 ‐ ‐ ‐ ‐

ParteneriP1‐IVVValea Calugareasca

Chardonnay 0 0 0 0 0 0 ‐ ‐ ‐ ‐

Cabernet Sauvignon

0 0 0 0 0 0 ‐ ‐ ‐ ‐

P2‐SBJBlaj

Fetească regală 21Bl

3.0 1.0 0.5 0.3 1.0 0.5 6 2 0.6 0.3

Muscat Ottonel 12Bl

2.0 0.5 0.4 0.1 1.5 0.7 4.0 1.5 0.5 0.2

Sauvignon 9Bl

2.5 0.3 0.4 0.1 1.3 0.6 3.5 1.3 0.5 0.3

P3‐SBUBujoru

Merlot 0 ‐ 0 ‐ 0 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐Fetească regală

‐ 0 ‐ 0 ‐ 0 ‐ ‐ ‐ ‐

P4‐SVIIasi

Feteasca alba

0.23 0.12 0 0 0 0 ‐ ‐ ‐ ‐

Feteasca regala

0,26 0.06 0 0 0 0 ‐ ‐ ‐ ‐

In conditiile aplicarii tratamentelor anticriptogamice si a conditiilor climatice, parcelele experimentale atat cele cultivate in sistem ecologic cat si cele cultivate in sistem conventional au manifestat o rezistenta buna la atacul agentilor daunatori.

Monitorizarea daunatorilor din plantatiile experimentale

Podgorie Soiul

Densitatea %

Lobesia botrana

Eupoecilia ambiquell

a

Spharganothis 

pillerianaVE VC VE VC VE VC

Murfatlar Chardonnay 5 3 ‐ ‐ ‐ ‐Cabernet Sauvignon

3 2.5 ‐ ‐ ‐ ‐

Târnave Fetească regala 0.1 0.1 0.2 0.1 0.1 0.1Muscat ottonal 0.1 0.1 0.4 0.3 0.2 0.2Sauvignon 0.1 0.1 0.3 0.3 0.2 0.2

Podgorie Soiul Densitatea %Tetranychus urticae

Calepitrimerus vitis

Eriophyes vitis

Panonychus ulmi

VE VC VE VC VEVC

VE VC

Murfatlar CH ‐ ‐ ‐ ‐ 4 1 ‐ ‐CS ‐ ‐ ‐ ‐ 5 0.

5‐ ‐

Dealul Mare CH 0.5 0.6 ‐ ‐ 4 5 ‐ ‐

CS 0.4 0.5 ‐ ‐ 3 3 ‐ ‐

Târnave FR 0.3 0.2 4 3 4 3 0.6 0.5

MO 0.1 0.3 4 3 2 2 0.5 0.4

S 0.2 0.2 5 4 2 2 0.4 0.2

Dealul Bujoru M ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐FR ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐

Podgoria Iaşi FA 0.1 0.1 0.1 0.1 ‐ ‐ ‐ ‐

FR 0.1 0.1 0.1 0.1 ‐ ‐ ‐ ‐

In conditiile perioadei analizate noi 2013‐mai 2014, parcelele experimentale atat cele cultivate in sistem ecologic cat si cele cultivate in sistem conventional au manifestat o rezistenta buna la atacul daunatorilor. Densitatea acestora fiind foarte mica.

Aplicarea tehnologiei ecologice in cadrul parcelelor experimentale

Dezvoltarea şi implementarea unor soluţii viabile de conservare şi deexploatare durabilă a resurselor naturale şi a biodiversităţii

Variantele experimentale luate în studiu au fost:VE:Varianta ecologicaVC:Varianta conventinalaM: martor netratat

Perioada 2014 Calendarul  Lucrari lor  efecuate

II-IV Tăiat vii modernizateDescurcat coarde

II-VIII Transport tehnologicIII-IV Desfăcut muşuroi cu sapaIV Adunat coarde de vie

Scos coarde la alee 1/5Transportat coarde de pe aleeArderea coardelorRevizuit sistem de susţinereCercuit plus legatArătură de primăvarăTăiat şi copcit via Sapă mare pe rând

Copcit via de 2 oriV-prezent Prăşit + grăpatx5V-prezent Plivit lăstari de pe tulpinăVI-prezent Prăsit manual pe rând de 4 ori

Podgoria Murfatlarsistem ecologic: Kocide 2000, Altosan Cu, Microthiol Special (Sulf 80%), Kumulus, fertilizator pe baza de alge Super Fifty , si capcane AtraBot sistem convenţional: Efasate 36S, Curzate Manox, Shavit 72 WDG, Cosavet 80DF, Kumulus si Nissorum 10WPPodgoria Dealul Maresistem ecologic: Kocide 2000, Thiovit Jet WG, Kumulus,, si capcane AtraBot sistem convenţional: Envidor 240 SC, Dithane M‐45, Mikal Flash, Kumulus, Falcon 460 EC, Ridomil Gold Plus, Domark 10 ECPodgoria Tarnavesistem ecologic: Kocide 2000, Kumulus, capcane AtraBot şi AtraBig, capcane optice sistem convenţional: Topas, Mikal, Profiler, Antracol, Thiovit Jet Podgoria Dealul Bujorusistem ecologic: Zeamă sulfocalcică , Zeamă bordoleză, Kumulus,  FunguranThiovit si capcane AtraBotsistem convenţional: Zeamă sulfocalcică, Antracol, Kumulus, Calypso, Mikal Flash, TopasPodgoria Iasisistem ecologic: Kocide 2000, Kumulus, si capcane AtraBotsistem convenţional: Pergado F45 WG, Topas 100 EC,  Antracol, Kumulus, Mikal Flash, Cerita, , Profiler, Antracol, Thiovit Jet  si capcane AtraBot şi AtraBig, capcane optice 

Tratamentele fitosanitare aplicate

Activitatea 2.2. Experimentarea producerii in sistem ecologic a materialului saditor viticol.Obiectivul 2.2. Producerea de material saditor viticol in sistem ecologic. Lot demonstrativ.

In faza a II‐a a proiectului a fost realizat un lot experimental de producere a materialuluisaditor viticol. Pentru a obţine un material săditor viticol superior din punct de vedere biologictrebuie să adaptăm tehnologia la dotarea tehnică existentă. Pregătirea pentru altoit începe prinscoaterea materialului (altoi/portaltoi) de la păstrare, eşalonat, în funcţie de ritmul de altoire.

Rezultate privind activitatea 2.2

Producerea material saditor viticol in system ecologic in serele din cadrul unitatii de cercetare SCDVV Murfatlar

Rezultate privind activitatea 2.3. Experimentarea valorificarii produselor secundare rezultate dinecosistemul viticol.Obiectivul 2.3. Utilizarea coardelor tocate și a compostului din tescovina pentru fertilizarea plantatiilorecologice.Rezultatele vor fi utilizate in demonstrarea aplicabilitatii tehnologiei in zona de influenta a fiecaruipartener si realizarea in teren a dispozitivelor experimentale (loturi cultivate ecologic).Dupa executarea taierii in uscat a butucilor de vita de vie, coardele rezultate au fost taiate si incorporatein sol, in parcele experimentale ca si fertilizator natural.

Rezultate privind activitatea 2.3

Imagini cu tocatorul de coarde executand lucrarea de fertilizare naturala

Stadiul realizării proiectului

Alegerea temei de cercetare este justificată avandla bază două premise: faptul că în principalele ţări viticoleale Europei conversia la sistemul de cultură ecologic seaflă pe un trend ascendent, datorită cererii şi, în special, aconsumului tot mai mare de produse viti-vinicole ecologice.Plantele reprezintă o sursa inepuizabilă ce asigura nudoar hrană, medicamente ci şi energie, iar de-a lungultimpului aceste caracteristici s-au dezvoltat în functie descop, importanţă şi dificultate. Datorita celor mai noidescoperiri în domeniul tehnologiei ecologice au rezultatîmbunătăţiri nebănuite regasite în creşterea calităţiiproduselor agricole cu efect benefic asupra populaţiei.Datorita conditiilor ecopedoclimatice toate soiurile dinparcelele experimentale sunt pretabile pentru cultivarea lorin sistem ecologic.

In cadrul unitatilor de cercetare participante laproiect, au fost realizate toate activitatiile propuse.

Concluzii

1. În cadrul fazei II a Proiectului Sectorial 1.1.14., s‐auefectuat activităţile prevăzute în planul de realizare.

2. Pentru buna desfasurarea a fazei II/2014 au fostamenajate loturi experimentale cu doua sau trei soiurireprezentative pentru fiecare podgorie, din cadrulunitatilor de cercetare participante la proiect, unde s‐aaplicat si urmarit tehnologia de cultura ecologicacomparativ cu cea conventionala.

3. Tipurile sol intalnite in podgorie sunt: cernoziomcalcaric (Murfatlar), preluvisol roscat tipic si molic(Dealul Mare), lutonisipos (Tarnave), cernoziom(Bujoru) si cernoziom cambic (Copou Iasi). Toateacestea sunt favorabile culturii vitei de vie.

4. Datorita conditiilor ecopedoclimatice toate soiurile dinparcelele experimentale sunt pretabile pentrucultivarea lor in sistem ecologic.

5. Observaţiile efectuate privind parcurgerea fenofazelor de vegetaţie,dezmugurit şi înflorit în corelaţie directă cu condiţiile climatice dinecosistem, arată că soiurile studiate au parcurs fenofazele specificeperioadei de cercetare aproape simultan.6. In conditiile climatice ale perioadei analizate in cadrul parcelelorexperimentale soiurile studiate au prezentat o rezistenta foarte buna lamana, fainare, putregai cenusiu si excorioza.7. In conditiile aplicarii tratamentelor anticriptogamice si a conditiilorclimatice, parcelele experimentale, atat cele cultivate in sistem ecologiccat si cele cultivate in sistem conventional au manifestat o rezistentabuna la atacul agentilor daunatori.8. Au fost respectate toate verigile tehnologice vizând lucrările asupraplantei şi asupra solului, specifice sistemului de cultură ecologic siconventional.9. Pentru fiecare centru viticol a fost stabilit si aplicat un program detratamente pentru sistemul de cultura ecologic si separat pentru celconventinal.10. In cadrul activitatii 2.2 a fost realizat un lot experimental deproducere a materialului saditor viticol, la SCDVV Murfatlar.11. De asemenea a fost indeplinita si activitatea 2.3, astfel dupaexecutarea taierii in uscat a butucilor de vita de vie, coardele rezultateau fost taiate si incorporate in sol, in parcele experimentale ale SCDVVMurfatlar.

Concluzii