Plan Marketin Billa Ref

7/31/2019 Plan Marketin Billa Ref

1/33

n decembrie 1953 pianistul de numai 36 de ani Karl Wlaschek deschidea in Viena

primul magazin de produse cosmetice in regim discount.

Astfel, intr-un spatiu de vanzare de numai 40 mp, clientilor li se oferea posibilitatea de a

achizitiona produse de marca la preturi extrem de avantajoase.

Aceasta politica de preturi s-a impus in scurt timp, succesul avut ducand la deschiderea si altor filiale n Viena.

In 1960 numarul magazinelor ajunsese deja la 45, strategia de discount fiind ulterior aplicata si in sectorul alimentar. In

1961 firma primea numele BILLA, nsemnand n limba germana "magazin ieftin" (Billiger Laden), strategia clara a

preturilor avantajoase ducand la pozitia de cel mai de succes lant de supermagazine n Austria de astazi. De aceea,

expansiunea a continuat intr-un ritm accelerat. Astazi firma face parte din concernul german REWE, numarnd in Austria

aproximativ 1000 de magazine, iar Eurobilla este prezenta in diverse tari precum Italia, Cehia, Slovacia, Romania,

Croatia, Ucraina, Bulgaria si Rusia

In Romnia, EUROBILLA este reprezentata de lantul de supermagazine BILLA, lider al pietei romnesti en detail

de produse alimentare si de larg consum1[1].

Din februarie 1999, cnd a avut loc deschiderea primului supermagazin n Bucuresti, BILLA s-a straduit in

permanenta sa satisfaca cele mai exigente c 727f59h erinte ale clientilor sai. Prin utilizarea unei tehnologii moderne si a

unei organizari riguroase, BILLA reuseste sa atinga un volum mare de vanzari, sa isi asigure in permanenta o buna cota

de piata si sa se dezvolte permanent.

n anul 2001, Rewe a adus n tara si lantul Selgros Cash&Carry, prin deschiderea primului magazin la Brasov,

unde se afla si sediul administratiei centrale, iar din 2005 a fost extinsa si reteaua de discount Penny Market.

REWE Romnia opereaza n prezent 33 de supermarketuri Billa, 51 de magazine de

discount Penny Market, 6 magazine de discount Penny Market XXL si 17 magazine cash &
http://ro.wikipedia.org/wiki/2001http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2001


2/33

carry Selgros. n anul 2007 vnzarile din Romnia au fost de peste 1 miliard de euro fiind al

doilea jucator pe piata romneasca de retail dupa Metro Romnia.

Din februarie 1999, cand a avut loc deschiderea primului supermagazin n Bucuresti,

BILLA s-a straduit in permanenta sa satisfaca cele mai exigente cerinte ale clientilor sai.

BILLA are ca principal obiect de activitate comertul cu produse alimentare si ca

obiectiv secundar productia de produse CLEVER.

BILLA se doreste a fi simbolul cumparaturilor de calitate la preturi convenabile, iar ca

obiectiv principal are scaderea preturilor pentru a facilita achizitionarea de produse ntr-o

gama larga. BILLA are n vedere satisfacerea tuturor gusturilor prin produse de calitate,

preturi avantajoase, marci binecunoscute si marca proprie si binenteles prin promotii

atractive.

O oferta bogata la cele mai avantajoase preturi.2[2] Billa reprezinta simbolul

cumparaturilor de buna calitate la cel mai avantajos pret, obiectivul central al firmei fiind

acela de a scadea in permanenta preturile, astfel incat procurarea alimentelor si bunurilor de

larg consum sa nu mai constituie o problema pentru consumatorul romn. Politica BILLA este

aceea de a satisface toate gusturile, printr-o gama variata de produse la preturi fara concurenta.

Printr-o organizare eficienta a muncii, precum si datorita marii cantitati de produse

achizitionate, BILLA este in masura sa ofere clientilor sai o mare diversitate de articole demarca, produse proaspete si toate articolele din necesarul zilnic.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Selgroshttp://ro.wikipedia.org/wiki/METRO_AGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/METRO_AGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Selgros


3/33

Prospetime. Unul din avantajele cu care BILLA intelege sa vina in intampinarea

dorintelor clientilor sai este prospetimea articolelor. In fiecare filiala BILLA exista raioane

specializate menite a satisface toate preferintele si exigentele de calitate ale clientilor nostri.

Astfel, in carmangeriile specializate, carnea proaspata, atent selectionata de la furnizori, este

transata la fata locului si ambalata in conditii de maxima igiena. La raionul Delicatese, clientii

vor gasi un sortiment bogat de mezeluri, salate, brnzeturi, mancaruri gata preparate sau

delicioase specialitati de panificatie. Nu in ultimul rand, raionul de Legume&Fructe va

intampina in fiecare filiala cu produse atat de provenienta autohtona ct si de import, atributul

comun fiind calitate la cele mai bune preturi.

Calitate.Billa ofera atat articole ale unor marci binecunoscute, ct si

articole marca proprie, la fel de bine cotate din punct de vedere calitativ ca sicele ale unor marci renumite.

Servicii. Gama larga de servicii puse la dispozitia clientilor face din

BILLA locul unde cumparaturile zilnice pot deveni o adevarata placere, de la

carucioare pentru copii, pna la facilitatile oferite clientilor pentru plata

produselor achizitionate.

In prezent reteaua de supermagazine BILLA numara 33 filiale in intreaga tara. Fiecaresupermagazin are o suprafata de vanzare intre 1000 si 2400 mp, intre 100 si 200 locuri de

parcare, peste 10.000 de produse si ofera locuitorilor din Bucuresti, Ploiesti, Arad, Timisoara,

Cluj, Deva, Constanta, Galati, Craiova, Iasi, Braila, Sf. Gheorghe, Satu Mare, Bacau, Rmnicu

Valcea, Baia Mare, Medias, Giurgiu, Reghin, Sibiu, Slatina, Tulcea si Suceava, posibilitatea

de a-si face cumparaturile zilnice intr-un supermagazin civilizat de talie europeana, la preturi

foarte avantajoase.

Piata bunurilor de larg consum din Romnia este evaluata pentru 2008 la 29 miliarde

de euro. Aceasta piata a suferit numeroase modificari structurale si de volum in ultimii 3 ani,


4/33

schimbari de clasamente si implicari ale statului pentru pentru protectia mediului si a sanatatii.

Anul acesta s-a caracterizat si printr-o crestere a competitiei, prin intrarea de noi jucatori pe

piata, prin expansiunea marilor retaileri (magazinele de tip discount fiindcel mai dinamic

sector al pietei).

Numarul total de magazine din retailul modern era de 396 unitati, n iulie 2008,

conform unui studiu al companiei Nielsen. Numarul de hipermarketuri din tara a ajuns la 38

de unitati din care Carrefour detine 15 unitati, Cora trei unitati, Real 15 unitati, iar Auchan

cinci unitati. Tot la aceasta data, numarul de supermarketuri era de 123 magazine, cele mai

extinse retele fiind Billa cu 30 unitati si Mega Image cu 24 unitati. Pe formatul de discount,

numarul de magazine s-a situat la 195 magazine, cele mai multe unitati fiind operate de

retelele Penny Market si Plus Discount. Pe segmentul de cash&carry au ramas tot cei doijucatori Metro si Selgros cu un total de 40 de magazine.

Tendinte. Potrivit unei analize recente realizata de Planet Retail, anul acesta liderul

pietei romnesti de retail va fi Metro Group cu vnzari estimate la 2,68 miliarde euro si o cota

de 8%, urmat de grupul Rewe cu vnzari de 1,84 miliarde euro si o cota de piata de 6,5% si de

Carrefour cu vnzari de 1,44 miliarde euro si o cota de 4,3%.

Segmentul de discount va avea in continuare cea mai accelerata crestere datoritapreturilor foarte mici de la raft. Ba mai mult, vom asista la o migrare a fluxului de

cumparatori dinspre hipermarket catre magazinele de discount.

Criza economica nu va duce la scaderea numarului de clienti in 2009, ci eventual la

temperarea cresterii acestuia, concomitent insa cu majorarea cosului mediu de consum (bonul

mediu de la casa), ca urmare a reducerii frecventei de cumparaturi.

Piata romneasca de retail este "uriasa", motiv pentru care va avea mereu o

atractivitate crescuta pentru retailerii internationali. Cel mai concludent exemplu este grupul

Schwarz care si-ar putea aduce n viitorul apropiat si divizia de discount Lidl, desi este prezent

deja pe piata prin lantul de magazine Kaufland.


5/33

Intrarea de noi jucatori pe piata se va face mai degraba prin achizitii sau fuziuni dect

prin crestere organica si se va ntmpla pe termen mediu si lung. Totusi, expansiunea rapida a

retailerilor deja exitenti va duce n ctiva ani la consolidarea pietei.

Billa Romnia a inregistrat n 2007 o crestere a vnzarilor de 32% fata de2006, ajungand la circa 400 mil. Euro (fata de 321 mil euro n 2006). Pentru anul 2008,

BILLA estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 472 mil.euro, nregistrnd o usoara scadere

pe fondul expansiunii retelelor de tip discount.

Profitul net raportat de companie la Ministerul de Finante pe 2007 a fost de

35,1 mil.lei (10,5 mil. euro), la o cifra de afaceri de circa un miliard de lei (322 mil. euro).

In plan teritorial, Billa a ajuns in 2008 la un ritm de expansiune de zece

magazine noi pe an, fata de una-doua unitati in primii ani de activitate. Compania a deschis

anul trecut opt magazine, in urma unor investitii de 60 milioane de euro, existnd n prezent pe

piata romneasca 34 de supermarket-uri Billa.


6/33

Billa are o cota de piata de aproximativ 9% n totalul vnzarilor de larg

consum din Romnia 3[3].Pentru aplicarea matricii BCG n stabilirea strategiei, supermarketul Billa

analizeaza produsele cele mai reprezentative pe care le comercializeaza, rata de crestere si

pozitia relativa pe piata a acestora. Aceasta va depinde att de pozitia obiectiva ce rezulta din

analiza portofoliului de afaceri, ct si de viziunea manageriala, nclinatia spre risc a

managerilor sau alti factori subiectivi. Produsele marci proprii, ce reprezinta obiectul studiului

sunt reprezentate n cadranul matricii, n functie de cele doua caracteristici.

Produsele Clever (marca privata Billa), Frieslander Foods, Dero se ncadreaza n

categoria stelelor cu un segment de piata important, fiind oportunitati pentru investitii.

Necesita nsa un transfer important de resurse financiare pentru sustinerea pozitiei

competitionale si vor genera venituri nete cnd rata de crestere se va diminua si nu va mai fi

necesara reinvestitia. Strategia recomandata acestor produse este cea de crestere materializata

n investitii n capacitati de productie. Pentru produsele din categoria vaci de muls,

Carmangeria Billa, Brutaria Billa se recomanda strategii neutrale, prin care se dreneaza

surplusul de resurse financiare si se mbunatateste productivitatea.


7/33

SteleSemne de

ntrebare

Vaci de muls Cini

Pozitia relativa pe piata

Clever (produse alimentare - nealimentare) Burger (bauturi)

Frieslander Foods(alimentare) Scandia (alimentare)

Dero (menaj) ChefMenu(alimentare)

Carmangeria Billa Bellinda (textile)

Brutaria Billa Daewoo (electrocasnice)

Tratarea semnelor de ntrebare, a produselor Chef Menu, Daewoo, Belinda este mai

dificila pentru ca, fiind produse n lansare, unele sunt sortite sa devina stele, iar altele sunt

sortite esecului. Cinii, conservele Scandia si berea Burger, reprezinta produse n declin ce

impun strategii de restrngere, nsa acestea pot fi profitabile pentru firma ntr-un mediu de

piata stabil si predictibil.

Pozitionarea n cadrul pietei a supermarketului Billa


8/33


9/33

3.1. Politica de produs

Elementul de produs in supermarketul Billa este unul

foarte complex, pentru ca Billa nu se bazeaza numai pe produsul

propriu-zis, ci si pe serviciile aferente vnzarii acestuia. Pe de alta

parte, produsul oferit trebuie analizat att din pesrpectiva ofertei

de bunuri necesare satisfacerii nevoii de consum sau cumparare,

ct si din perspectiva imaginii, ambientului, etc. De fapt, tendinta pe acesta piata este de a oferi

cat mai multe avantaje consumatorilor, acestea implicnd desigur servicii nainte de si n

timpul vnzarii (ambient, consultanta, ncredere), ct si servicii postvnzare menite sa

satisfaca intr-o masura cat mai mare asteptarile clientilor si sa intareasca increderea acestora in

ceea ce inseamna brandul Billa.

3.1.1. Oferta de produse si servicii

Din acest punct de vedere, Billa dispune de o gama de produse-servicii foarte

inovatoare si foarte atragatoare pentru clienti, ct si o serie de programe, ce stau la baza

dezvoltarii retelei retail. In oferta magazinelor

BILLA Romnia intra peste 5000 de produse.

Gama de produse este cat se poate de variata

si diversificata, pentru a acoperi cerintele unei plaje

cat mai extinse de consumatori: produse alimentare,

produse decorative, confectii si textile (imbracaminte,

incaltaminte, genti, lenjerii,etc), papetarie si birotica,

uz casnic (vesela, tacmuri, etc.), produse pentru

menaj, pentru igiena, produse electronice si

electrocasnice, produse pentru autoturisme, articole
http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_AngebotLayout.asp?snr=75924http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_AngebotLayout.asp?snr=75924


10/33

de parfumerie, produse pentru animalele, bautri alcoolice si nonalcoolice, s.a.

Pentru a se diferentia de concurenta si a-si spori competitivitatea, Billa a introdus pe

piata din Romania si cateva marci proprii:

Sortimentul cuprinde peste 300 de articole din cele mai variate categorii: alimente de

baza, conserve, mezeluri, bauturi, articole de igiena si cosmetice, articole de menaj si multe

altele.

Produsele marca Clever detin aproximativ 20% din totalul vanzarilor in magazinele

Billa.

Chef Menu a ramas, pentru Billa, un brand dezvoltat doar la

raionul de delicatese si produse proaspete.

Printre sortimentele proprii pe care Billa le pune la dispozitia

clientilor sai se numara si:

Carmangeria Billa - Diversele sortimente de carne sunt amabalatein pachete de dimensiuni variate, fiecare client avnd posibilitatea de a gasi exact pachetul cu

greutatea dorita.

Brutaria Billa - La BILLA painea si multe alte specialitati de

panificatie va asteapta calde la orice ora din zi, pentru ca fiecare

supermagazin BILLA este dotat cu un cuptor propriu.

Delicatese Epress- La raionul Delicatese din BILLA clientii pot

descperi o bogata sotimentatie de mezeluri, brnzeturi, salate, dar si

mancaruri gata preparate in regim de servire asistata.

In concluzie, politica de produs la Billa este una bazata pe oferirea de produse de calitate.

Putem vorbi de un mix in cadrul politicii de produs, explicabil prin faptul ca pe piata de retail

nu se ofera numai si numai produsul, ci o solutie integrata. Serviciul cel mai important de care


11/33

se bucura clientii Billa este posibilitatea cumpararii in rate cu cardul Estima Bonus a

absolut oricarui produs, fapt ce reprezinta pentru consumatorii cu venituri reduse un avantaj

extraordinar.Disponibil tuturor celor ce au vechime mai mare de trei luni la actualul loc de

munca, noul card Estima Bonus se poate obtine depunnd o cerere la birourile Estima din

magazinele Billa. Plata cumparaturilor poate fi esalonata n 60 de rate, iar pentru platile facute

prin card clientii vor primi bonusuri substantiale.

Sistemul de servicii. Printre serviciile unice pe care Billa le ofera consumatorilor sai se

afla Billa Client Fidel, un card care transforma cumparaturile n puncte pe care clientul le

poate schimba pentru produsele din catalogul Billa Client Fidel.

Alte servicii oferite de Billa clientilor sai:

Schimbarea produsului

Daca clientul nu este multumit de calitatea unui articol

achizitionat, prezentand bonul de cumparare va primi imediat un

alt articol la schimb sau contravaloarea produsului.

Garantie 24 luni

Pentru toate produsele electrocasnice achizitionate in Billa, clientii beneficiaza

de 24 luni garantie.

Bancomat

In toate magazinele BILLA exista un bancomat cu ajutorul caruia problema

banilor cash va disparea.

Urna de sugestii si reclamatii

Parerea clientilor este importanta pentru Billa, de aceea in fiecare magazin esteamplasata o urna in care clientii sunt invitati sa depuna propunerile lor.

Carucioare pentru copii

Cumparaturile la BILLA pot fi si pentru copii o bucurie. In timp ce micutul


12/33

conduce caruciorul prin magazin, dumneavoastra puteti alege in liniste.

Plata electronica

La fiecare casa clientii au posibilitatea de a achita contravaloarea cumparaturilor

cu ajutorul cardului electronic.

Bonuri valorice BILLA

Contra sumei de 50 lei sau 100 lei clientii pot achizitiona oricnd bonuri valorice

BILLA sau tichete de masa.

Billa Divertisment

Pe www.billa.ro clientii si vizitatorii sitului potdescoperi o oaza de divertisment prin jocuri, glume, horoscop, s.a.

3.1.2. Analiza ambientului supermarketului BILLA

Ambientul supermarketului Billa va fi analizat avnd n vedere patru aspecte fundamentale:

exteriorul, interiorul, amplasarea si afisajul.

Design-ul exterior - trebuie sa aiba un impact

puternic asupra imaginii Billa

Fatadele magazinelor Billa sunt singulare de la locatie la

locatie, zona la zona, avnd o arhitectura impozanta,

moderna, atractiva.

Sigla Billa este usor de retinut, majusculele de culoare galbena pe fond rosu reusesc sa

acapareze atentia oricarui individ.De altfel, sigla corespunde cu imaginea pe care comerciantul

doreste sa o comunice clientilor sai.

Design-ul interior Incepnd cu partea constructiva, pardoseala este din gresie de

dimensiuni mari pentru ca in astfel de spatii este strict necesara, aplicata intr-un mod
http://www.billa.ro/http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Testbox.asp?snr=78521http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Testbox.asp?snr=78521http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Testbox.asp?snr=78521http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Testbox.asp?snr=78521http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Testbox.asp?snr=78521http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Testbox.asp?snr=78521http://www.billa.ro/


13/33

profesional este cea mai buna alegere. Culoare este deschisa pentru ca astfel creeaza impresia

de spatiu si confera un design placut supermarket-ului.

Culorile luminoase, intense contribuie la crearea unei imagini clare asupra produselor si

intregului spatiu.

Personalul este n general, politicos, pregatit si informat tocmai pentru a crea o imagine

pozitiva n mintea consumatorilor.

n supermagazinele Billa primeaza curatenia, impecabilitate, deoarece orict de

impresionant ar arata interiorul si exteriorul, un magazin nentretinut va fi perceput ca

necorespunzator.

Amplasament-ul rafturilor in magazin, vitrinelor frigorifice, caselor de marcat -

Suprafata libera este mare fiind obligatorie, zonele vizate sunt usor accesibile, de exemplu

culoarele dintre rafturi sunt mari permitand astfel circulatia clientilor cu carucioarele pentrucumparaturi, multor clienti simultan cu sau sau fara carucioare. Aleele principale cum sunt cele

de la intarea in supermarket sunt iarasi special gandite pentru un flux continuu al clientilor ,

spatiile de acces sunt mari si de o usoara accesibilitate pentru ca acesta este si principiul, intr-un

supermarket este inadmisibil ca spatiul sa fie mic, evitand astfel imbulzeala si neplacerea de a

sta la cozi interminabile avand in vedere numarul mare al clientilor.

Depozitul este amplasat in aceeasi cladire, undeva in spatele ultimelor randuri de rafturi

astfel fiind usor accesibil de catre angajatii care in permanenta expun marfa pe rafturile

supermarket-ului. Este spatiul special amenajat pt depozitarea marfurilor destinate spre

vanzare, ( bax-uri, marfuri importate care necesita etichetare in limba romana, si marfuri

amplasate pe paleti si rafturi speciale).

Atat sectorul alimentar cat si cel nealimentar au o structura clara, bine definita ce

permite trafic fluid si vizibilitate, dar si confort pentru efectuarea rapida a cumparaturilor

adresate intregii familii. Accentul este pus pe calitatea produselor proaspete, legume, verdeturi

si fructe, produse de patiserie, cofetarie si brutarie din productie proprie, carne si preparate din

care, mezeluri branzeturi etc intr-o gama deosebit de variata adresata tuturor gusturilor.

Sectoarele sunt foarte bine concepute si ca in orice supermarket, fluxul este orientat

strategic, incepand cu ofertele promotionale si apoi cele de interes alimentar si nealimentar.


14/33

n concluzie, politica de produs la Billa este foarte client focused, fapt ce a si

asigurat succesul de care se bucura acum compania.

3.2. Politica de Pret a supermarketului Billa

Pentru Billa, pretul reprezinta unul dintre principalele avantaje competitionale, fiind si

motorul ce a generat cresterea spectaculoasa a companiei in ultimii 3 ani. De altfel, insusi unul

dintre sloganele companiei Billa, Cel mai bun pentru tine te duce cu gandul la politica de

pret practicata, care are la baza gasirea de solutii pentru a oferi consumatorilor aceleasi

produse sau unele mai performante decat concurenta, la preturi cat mai mici si in conditii de

achizitionare cat mai convenabile pentru clienti. Politica de pret este strans legata de politica

de produs.

Putem vorbi de o mobilitate destul de ridicata a preturilor, motivata prin multiplele

promotii si oferte pe acre Billa le ofera. Per total, Billa adopta strategia preturilor scazute.

Billa foloseste, de asemenea ceea ce in literatura de specialitate se numeste preturi psihologice

(de tipul 9,99 lei ) pentru a influenta consumatorii la alegerea produselor. n acelasi timp,

Billa apeleaza la mai multe categorii de preturi menite sa fie atractive pentru

fiecare client.

PRET DE PROMOTIE

Oferte senzationale n fiecare saptamana pentru produse proaspete si alte

articole de marca! Preturi incredibil de mici si cea mai buna calitate numai in

promotia Billa!

PRET MINIMAL

Cumpara istet: Preturile minimale Billa

Peste 100 articole de calitate

O oferta larga de produse la cele mai mici preturi


15/33

CLEVER

Exclusiv la Billa: Cumpara istet la cel mai bun pret!

BILLA PLUS

Primesti mai mult, platesti mai putin!

Ai garantia unor oferte senzationale la un pret avantajos. Cumperi pentru

ntreaga familie si economisesti!

3.3. Politica de Distributie a Supermarketului Billa

Billa este cea mai mare retea de supermarket-uri, cu 34 de magazine in mai mult de 25de orase din intreaga tara

Billa are o retea de distributie extraordinar de bine dezvoltata, s-a extins in toata tara,

iar la momentul actual detine n unele orase 2-3 pna la 6 magazine. Billa a avut si va avea o

foarte buna distributie dat fiind faptul ca pietele vizate sunt orasele cu mai put in de 100.000

de locuitori (neignornd nsa n unele cazuri nici marile orase) spre deosebire de retaileri

precum Carrefour sau Real care au ncercat sa patrunda doar n orasele foarte mari. n cele mai

multe orase, Billa a avut rolul de pionerat, fiind primul retailer care introducea magazine de

mari dimensiuni.


16/33

Magazinele Billa au fost plasate in locuri strategice, urmarindu-se asigurarea unui flux

cat mai mare de clienti din toate segmentele vizate de companie. Supermarket-urile au fost

amplasate numai in mediul urban, insa se pare ca exista potential de dezvoltare si in zonele

rurale, intrucat pe masura ce ne departam de centrele urbane cu atat mai mult consumatorii

stiu sa aprecieze faptul ca au in proximitatea lor un loc de unde sa isi cumpere snacks -uri sau

bauturi cand ies din casa.Billa va lua in considerare posibilitatea extinderii si pe plan rural,urmarind piata respectiva si tendintele acesteia.

Deoarece se afla pe un trend ascendent, Billa va continua dezvoltarea la nivel national

si va incerca si pietele rurale. Lantul de supermarketuri Billa va ajunge la cel putin 50 unitati

la finele anului 2010, moment in care va incepe si expansiunea, speram, n mediul rural. n

prezent, Billa are in proiect deschiderea a cate 10 unitati in fiecare an, fiind vizate orasele cu o

populatie de mai putin de 200.000 de locuitori.


17/33

3.4. Politica de promovare a supermarketului Billa

Identitatea de brand a Billa a capatat in ultimii ani valoare

prin eforturile accentuate pe linia promovarii si a orientarii spre

client.

Culorile rosu cu galben au inceput sa sugereze

consumatorilor brandul Billa, iar sloganurile alese persista in

mintea clientilor: Billa, Cel mai bun pentru tine! si Billa,

zilnic!

Privind din alta perspectiva, Billa sta prost la capitolul promovare prin publicitate TV,

radio, elemente care ar putea genera o recunoastere si constientizare mult mai facila n rndulpublicului.

Pe liniafidelizariiBilla a actionat introducand cardul de fidelitate Billa Client Fidel.

Cardul este valabil pentru orice tip de achizitie si este oferit pe loc in magazin, in momentul in

care clientul completeaza un formular de nscriere. De fiecare data cnd face cumparaturi din

reteaua magazinelor Billa clientul prezinta cardul si acumuleaza puncte de loialitate pe care le

poate schimba ntr-unul din ofertele catalogului Billa. De asemenea, posesorii acesztor carduri

pot beneficia de preturi speciale, evidentiate cu etichete albastre. n cadrul programului se

organizeaza promotii, concursuri si tombole speciale doar pentru titularii de card.

"Puncte Billa valoroase pentru mese sanatoase!", o campanie promotionala de

fidelizare a consumatorilor. Campania s-a desfasurat n perioada 30 octombrie 2008 31

ianuarie 2009 in toate magazinele retelei si a avut urmatorul mecanism: cumparaturile din

magazinele Billa se transforma in puncte bonus. Pentru fiecare 10 RON din valoarea bonului

de casa, consumatorul a primit un punct bonus. Odata ce se acumuleaza mai multe puncte se

poate achizitiona un articol din gama de vase Simax, participante la promotie, cu o reducere

substantiala. Promotia a fost sustinuta de o campanie de comunicare pe radio, presa, internet,

pe site-ul www.billa.ro si la punctele de vanzare ale Billa Romania SRL prin materiale

promotionale specifice.


18/33

La Billa promovarea vnzarilor este la zi, lunar existnd

promotii la peste 100 de produse. Spre exemplu, in decembrie

2008 Billa a aplicat reduceri de pret de pna la 30%.

De asemenea, posesorii cardurilor Billa Client Fidel pot beneficia de preturi speciale,evidentiate cu etichete albastre.

Vnzarile grupate de tipul Primesti mai mult, platesti mai putin reprezinta puntul

de atractie al supermarketului Billa, acesta cuprinznd n oferta sa o gama foarte variata de

articole la care clientul fie primeste un produs bonus, cadou sau gratis, fie poate

achizitiona pentru diverse pachete promotionale de genul aragaz + hota cu o reducere de

20%.

n ceea ce priveste publicitatea, Billa apeleaza ndeosebi la posturi de radio si presa

specifice zonei n care activeaza. Totodata, Billa apeleaza si la publicitatea pe site-uri web

prin intermediul banere-lor animate care vor fi inserate pe pagini cu un numar ridicat de

accesari, dar si lapublicitatea outdoorcare ofera o mai buna vizibilitate si recunoastere marcii

Billa, utilizand ca si suport promotionale banerele stradale.

Relatiile cu mass-media se concretizeaza in comunicate de

presa, conferinte de presa la inaugurarea unui nou supermarket,

interviuri. O actiune de aceasta natura a avut loc n 2005 cnd Billa

Romnia a primit Distinctia de Excelenta n Afaceri n cadrul

Galei Excelentei n Afaceri, eveniment organizat de Camera de

Comert si Industrie a Romniei. Distinctia de Excelenta se acorda firmelor care s-au pozitionat

in ultimii 3 ani pe locul I in Topul National al firmelor.

n ceea ce priveste forta de vnzare, la Billa personalul aflat in contact direct cu

clientul este pregatit din mai multe puncte de vedere de catre companie pentru a asigura o

buna relatie cu clientii. Se fac traininguri de specialitate si se educa personalul in chestiuni ce

tin de comportament si de persuadare a clientului.
http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Themenstart.asp?snr=75899http://www.billa.ro/eurobilla_ro/autoLayouts/bi_Themenstart.asp?snr=75899


19/33

4.1. Stabilirea obiectivelor strategice

BILLA are o conceptie de marketing bazata pe comert, considernd ca potentialii clientidoresc produse de calitate si cele mai bune preturi, dorind pe termen lung, fidelizarea

clientelei, extinderea n marile orase ale tarii si acapararea unei cote de piata ct mai mari.

Pornind de la conceptia de marketing se pleaca de la piata, iar concentrarile vor fi

nevoile consumatorilor, mijlocul fiind ntreaga activitate de marketing, scopul fiind

maximizarea profitului si n acelasi timp, satisfacerea consumatorilor.

Deci, obiectivul fundamental l reprezinta satisfacerea clientilor, att prin produselepuse in vnzare, ct si prin serviciile oferite de angajati.

Obiective pe termen lung. Axndu-se pe strategia de dezvoltare, se doreste fidelizarea

clientilor, att datorita calitatii produselor si serviciilor, ct si prin programe promotionale.

Billa si va concentra atentia asupra unei publicitati permanente, n conditiile n care

economia romneasca se afla ntr-o stare de incertitudine.

Obiectivele pe termen scurt (1-3 ani) se concretizeaza n:

extinderea retelei de supermarketuri si n orasele mici astfel nct sa se atinga pragul

minim de 50 magazine Billa n 2010

penetrarea pietei;

dezvoltarea notorietatii marcii;

cresterea cotei de piata la 25%;

cresterea profitului cu 30% anual;satisfacerea ct mai nalta a clientilor;

4.2. Alternative strategice ale dezvoltarii supermarketului Billa


20/33

Din pozitia sa de lider pe segmentul supermarket, Billa poate adopta urmatoarele

strategii:

n functie de dinamica pietei, se vizeaza adoptarea unei strategii de crestere, Billa

facnd publice nca de la sfrsitul anului 2007 intentiile sale de extindere la nivel national,prin construirea de noi unitati n toate orasele mari din tara.

nsa pe fondul intensificarii concurentei pe segmentul supermarketurilor, a expansiunii

discounterilor si ca urmare a succesului nregistrat de acestia prin penetrarea pietelor mici,

strategia Billa ar trebui sa aiba n vedere patrundrea si acapararea acestor piete care i-ar

aduce un cstig garantat.

Noile deschideri presupun constructia de magazine prin investitii greenfield,cumpararea de spatii in cladiri deja construite, inchirierea de spatii comerciale, precum si

deschiderea de magazine in cadrul unor centre comerciale, astfel ca flexibilitatea in ceea ce

priveste spatiile de vanzare sa fie una foarte mare. In aceste conditii, spatiile de vanzare ale

viitoarelor unitati Billa ar putea fi mai mici, adaptate in functie de amplasamentul

magazinului.

Nu este exclusa nici extinderea prin achizitia unor magazine locale. De altfel, Billa nu s-

ar afla la primul exercitiu de acest gen, avnd n vedere achizitia n 2006 a doua magazine

Hofer din Baia Mare. Totodata, sunt facute publice intentiile operatorului de a achizitiona

reteaua de magazine din Bucuresti Mega Image apartinnd grupului Delhaize, urmarind astfel

adoptarea unei strategii de proximitate

n privinta exigentelor, Billa foloseste strategia exigentelor ridicate, asigurand pentru

clienti nu numai produse de buna calitate, ci si servicii aferente acestora cat mai performante.

Preocuparea pentru atingerea unor standarde de satisfacere superioara a consumatorului a stat

la baza cresterii organizatiei. Supermarketul Billa si propune sa devina magazinul preferat

pentru cumparaturile zilnice sau saptamanale, unde clientii vor gasi produse de calitate la

preturi mici, precum si o gama mult mai larga decat in magazinele de proximitate. nsa

satisfacerea clientilor trebuie sa vizeze si o atitudine orientata catre client prin instruirea

personalului pentru a avea un comportament care sa satisfaca si cele mai exigente cerinte ale


21/33

consumatorilor. De asemenea, ambianta magazinului - utilizarea n decorarea magazinului a

unor culori ct mai potivite, muzica sa fie ct mai placuta, iar ergonomia spatiului ct mai

adecvatajoaca un rol n satisfactia clientilor.

Pe fondul intensificarii competitiei pe anumite piete, prin deschiderea unor magazineprecum Carrefour, Cora sau Auchan vnzarile Billa ar putea fi afectate, avnd n vedere

existenta unor locatii Billa mai vechi cum ar fi cele din Cluj, Craiova, Sibiu. n aceste conditii

se impun realizarea unor investitii pentru reamenajrea si modernizarea acestor locatii,

cunoscndu-se rolul major pe care l joaca ambientul n atragerea clientilor, si prin urmare n

cresterea vnzarilor.

Magazinele vor fi reamenajate in spritul conceptelor arhitecturale noi, vor beneficia de

echipamente, instalatii si finisaje moderne. In acelasi timp, noul format de magazin are la baza

un plan de mercantizare adaptat clientului modern si pune accent pe complementaritate mai

buna a categoriilor adiacente si pe directionarea controlata a fluxurilor de clienti in interiorul

magazinului.

n functie de schimbarile pietei, Billa va adopta strategia activa, ofensiva prin toate

mijloacele care o pot diferentia de competitie pe piata: prezenta insistenta att n plan fizic, ct

si pe plan mediatic, viznd tot ceea ce inseamna oferte promotionale, reduceri de pret, serviciioferite, etc. Previzionarea schimbarilor pietei si actionarea in consecinta reprezinta singura

modalitate care poate asigura succesul pe piata. Anticiparea momentelor dificile si a celor

favorabile este primordiala pentru luarea deciziilor.

Billa si-a dezvoltat si propria marca de produse, Clever, una dintre cele mai cunoscute

trei marci proprii de pe piata locala (potrivit unui studiu al AC Nielsen din 2006), in conditiile

in care aproape toate lanturile mari de retail au mers pe aceasta strategie, fiecare detinnd n

portofoliul de produse cel putin 2 marci private pentru a se diferentia de restul jucatorilor.Acest tip de folosire al produsului si de etichetare a lui sub marca proprie, i permite firmei sa

practice preturi mai mici, la produse cu o calitate la fel de buna cu a produselor nregistrate

sub marci proprii ale diferitelor firme producatoare. Tocmai acest tip de produse, de marci

proprii reprezinta punctul spre care se va axa firma n viitor. Din aceasta perspectiva ideal ar fi


22/33

ca Billa sa si dezvolte si un brand propriu omonim BILLA - pentru care se va impune

colaboarea cu producatori romni si care spre deosebire de Clever care este o marca de tip

prim pret, sa fie clasificata pe segmentul mediu.

Lansarea unei agentii de turism n cadrul Billa, cunoscut fiind faptul ca Grupul Reweare mai multe divizii printre care si o divizie de turism Rewe Touristik, cel de-al doilea

segment economic al grupului. Rewe Turistik activeaza deja pe piata din Romnia prin

intermediul agentiei de turism Dertour, una dintre cele mai mari agentii de turism

touroperatoare din tara, si al doilea touroperator european dupa TUI. n prezent, Deltour

activeaza doar n Bucuresti, nsa supermarketurile Billa trebuie vazute ca o oportunitate de a

profita de fluxul de turisti din magazine avnd n vedere strategiile Billa de a se extinde si n

orasele mici.

nfiintarea unei centrale de achizitii comune pentru Billa, Penny Market si Selgros

care sa aiba n vedere stabilirea coordonatelor de negociere cu furnizorii comuni ale celor 3

divizii Rewe privind conditiile comerciale si nu numai.

nfiintarea unor depozite de fructe si legume Billa, un concept nou pentru

retailerii internationali, care sa se adreseze att magazinelor proprii ct si marilor lanturi deja

existente pe piata din Romnia. Aceste depozite se doresc a fi cele mai mari din Romnia,respectiv de aproximativ 5000mp si cu o capacitate de 2000 tone iar functionalitatea

depozitului va fi data de echipamente si tehnologii de ultima ora n domeniul stocarii,

ambalarii si livrarii de fructe si legume, n conditii optime astfel nct sa acopere tot necesarul

din tara.

nfiintarea unui Billa Shopping Center n orasele unde intrarea supermarketului pe

piata nu ar fi profitabila (cum este cazul orasului Brasov). Billa Shopping Center va cuprinde

un supermarket de 8000mp, dar si o galerie comerciala de 2000mp. Noua locatie va aduceceva n plus fata de celelalte supermarketuri din retea. Este vorba de produsele gastronomice

proprii, nsa accentul va cadea pe partea de servicii, n principal solutii de petrecere a timpului

liber (coffe bar, bowling, biliard, s.a.), dar si salaone de nfrumusetare, unitati bancare, s.a

desfasurate pe o suprafata de 2000mp.


23/33

Intrarea retailerului Billa si pe segmentul hypermarket urmarindu-se astfel oferirea

unor servicii integrate dincolo de oferta de produse, respectiv unitati farmaceutice, bancare si

de asigurari, spatii supravegheate de joaca pentru copii, fast food precum si birouri de relatii

cu clientii.

Pe linia promovarii se impune lansarea unei campanii publicitare care sa vizeze cu

precadere reclame tv, dat fiind faptul ca un procentaj foarte mare al populatiei nu stie de

existenta supermarketurilor Billa pe piata din Romnia, datorita promovarii acestora exclusiv

n zonele n care activeaza, absenteismul din campaniile sociale, din actiuni caritabile sau

sponsorizari la nivel national.

Promov fy local

n continuare voi incerca elaborarea dataliata a uneia dintre variantele strategice

propuse mai sus.

4.3. Elaborarea ideii de afacere.

Inaugurarea unui Billa Shopping Center n Brasov

Un centru comercial este o cladire sau un grup de cladiri, mpreuna cu caile de acces sispatiile de parcare aferente, n care si desfasoara activitatea mai multe unitati de desfacere ce

comercializeaza o gama larga de produse si servicii. Un termen sinonim folosit frecvent n

ultimii ani este shopping mall sau, prescurtat, mall.4[4]

Tipul de magazine incluse intr-un mall este dat de conceptul mall-ului. Dezvoltatorul

alege chiriasii in functie de locatie, piata tinta si concept. Intr-un mall bine gandit de la

inceput, magazinele ar trebui sa functioneze. Esecurile au loc din cauza conceptelor gresite

(nepliate pe locatie si piata tinta) si a politicii comerciale a magazinelor neadaptate cererii
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unitate_de_desfacere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C5%A3http://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C5%A3http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unitate_de_desfacere&action=edit&redlink=1


24/33

consumatorilor. Cu toate acestea, interesul investitorilor, atat locali cat si straini, s-a

manifestat si pana in prezent.

Potentialul comercial al Brasovului a fost pana acum testat doar de cateva dezvoltari mici si medii. Orasul are un

singur centru comercial care atinge 20.000 mp suprafata inchiriabila. Totusi, Brasovul este deschis initiativelor si asteapta

sa ofere locuitorilor sai noi alternative pentru shopping, motiv pentru care consider oportuna pozitionarea unui centru

comercial Billa pe aceasta piata.

Produsul oferit de catre Billa Shopping Center. Centrul comercial va fi construit n

zona Noua, pe o suprafata de 30.000 de mp. Investitia va fi finalizata la nceputul anului viitor.

Noua unitate este cea mai mare din reteaua Billa, iar planurile arhitecturale o vor face si cea

mai spectaculoasa din Brasov. Constructia n sine va inspira ideea de lux accesibil, comuna

tuturor magazinelor Billa.

Billa Shopping Center va nsemna calitate, valoare, surpriza, noutate, muzica si

distractie, cuprinzand o zona dedicata evenimentelor, organizarii de expozitii sau alte actiuni

socio-culturale.

Billa Shopping Center pe lnga supermarketul cu acelasi nume, va oferi vizitatorilor

sai o gama larga de magazine specializate pentru toate gusturile: imbracaminte, incaltaminte,

electronice, suveniruri, florariei, s.a.

Ca o completare la toate alternativele de shopping si de petrecere a timpului liber

propuse de Billa, vizitatorii complexului comercial vor beneficia de servicii specializate, cum

ar fi: agentii de turism, servicii financiar-bancare, gsm, servicii farmaceutice, de consultanta,

imobiliare, curatatorie, coafor, catering si multe altele.

Zona dedicata restaurantelor si centrelor de distractie si relaxare va satisface toate

gusturile amatorilor de arta culinara, amuzament si rasfat. Astfel, vizitatorii viitorului centru

comercial se pot bucura de fast food-uri cu meniuri dintre cele mai variate, restaurante clasice,

cafenele sic, centre de spa si de nfrumusetare.

Zona de distractie va include, printre alte interesante moduri de petrecere a timpului

liber, o sala de bowling, tenis de masa, fitness, aerobic, un casino.


25/33

Elementul de noutate va fi dat de un centru de bussines adresat ndeosebi ntlnirilor de

afaceri relaxate si centru de joaca pentru copii.

Caracteristici principale:

Subsolparcare subterana

Parter Supermarket Billa , cadouri , cosmetice, sticlarie, bijuterii, carti,

jucarii, produse si accesorii GSM, produse farmaceutice,banci,oficii de schimb valutar,

tutun si bauturi alcoolice, cafenea.

Etajul 1 - Imbracaminte, lenjerie intima, incaltaminte de dama

Etajul 2 - Imbracaminte, lenjerie intima, incaltaminte, articole sport pentru

barbati, magazine pentru barbati si copii.

Etajul 3 - Electronice, instalatii sanitare, aparate de aer conditionat, mobila de

bucatarie cu produse electrocasnice incorporate, echipament de fitness, mobila si

decoratiuni interioare, centru de joaca pentru copii.

Etajul 4 - Zona de distractie, restaurante, casino, spa, business center, s.a.

Conjuncturile pietei privind dezvoltarea noului concept Billa Shopping Center pe

piata de retail brasoveana pot fi clasificate astfel:

Oportunitatile pietei

criza mondiala va duce la ntarzierea proiectelor anuntate ale retailerilor in

proportie de 20-30% , fapt ce poate fi privit ca o oportunitate pentru dezvoltarea mall-ului

Billa;

consumatorii vor opta pentru branduri renumite, varietate, concepte noi, oportunitati

de divertisment.

retailerii vor fi mai atenti la politica de extindere;acces direct si rapid la o diversitate de mijloace de transport de suprafata - autobuze,

taxi, alaturi de spatii de parcare limitrofe;

potential de dezvoltare turistica a zonei Noua (aria aleasa pentru amplasarea

viitorului mall)


26/33

profilului predominanant turistic al orasului Brasov si apropierea de cteva puncte

de atractie turistica, motiv pentru care Billa Shopping Center va viza un tip de turist-

consumator dornic sa descopere noi solutii pentru shopping si distractie.

apropierea zonei Noua de orasul Sacele si de alte localitati.

Amenintarile pietei

nivelul chiriilor din zona va scadea usor si se va stabiliza la circa 20 euro/mp/luna

cresterea ratei somajului;

reducerea veniturilor pe gospodarie;

clientii vor fi mai atenti la ce cumpara,

nasprirea conditiilor de creditare.

Optiunea privind amplasarea Billa Shopping Center n orasul Brasov si implicit alegerea zonei

Noua ca si locatie este fundamenmtata si de urmatoarele analize referitoare la:

gravitatia comerciala sau Legea gravitatiei comerciale elaborata de Reilly cu

ajutorul careia am determinat gradul de atractie al ariilor comrerciale avute n vedere - Noua si

Bartolomeu - rerspectiv masura n care acestea reusesc sa atraga cumparatorii dintr-o anumita

zona.

Variantele de pozitionare au fost:

Ca - cartierul Noua17.171 locuitori

Cb - cartierul Bartolomeu30.085 locuitori Ct- cartierul Astra50.670 locuitori

distanta ntre Bartolomeu si Astra este de 8 km, iar ntre Astra si Noua

de 4 km.


27/33

Astfel 31% dintre cumparaturi sunt atrase de cartierul Bartolomeu, si 69% dintre cumparatorii

cartierului Astra sunt atrasi de cartierul Noua.

Ariile de atractie comerciala sau Legea lui Converse

Pentru calculul acestui indicator ma voi raporta la datele considerate n analiza de mai sus.

, rezultaDb= 6,8 km si Da=(Da+Db)Db=5,2 km

Adica, aria comerciala a zonei Noua este de 6,8 km, iar aria comerciala a zonei

Bartolomeu de 5,2 km.

Concurenta. n prezent, piata centrelor comerciale din Brasov este disputata ntre 4

jucatori: Eliana Mall, Macromall, Unirea Shopping Center si My Place fiecare fiind amplasat

n arii comerciale distincte (exceptie facnd ultimele doua mall-uri).

Nu pot fi excluse nici influentele exercitate de catre marii retaileri, micii comercianti,

magazinele universale sau de catre ofertantii de servicii alternative de agrement si petrecere a

timpului liber, motiv pentru care Billa Shopping Center trebuie sa vina cu un element denoutuate creativ, ingenios, atractiv.

Clientii. Billa Shopping Center se va adresa persoanelor de toate vrstele, inclusive

copii, att femei ct si barbati, familisti sau nefamilisti, cu activitate profesionala diversa, cu

venituri medii spre mari. Prin intermediul supermarketului, Billa se va orienta i catre publicul

cu venituri mai mici.

Publicul tinta l constituie publicul romn, ndeosebi cei rezidenti n municipiul Brasov,dar sunt vizati si turistii straini dornici de a -i petrece timpul i de a face shopping ntr-unul din

mallurile romneti.

Bugetul alocat investitiei


28/33

Investitiile vor fi finanate de catre Rewe Group i se vor ridica la 30 milioane de euro,

pentru o suprafaa utila de 30.000 mp, din care 7000 mp vor fi ocupai supermarketul Billa iar

15.000 mp vor fi chiriabili.

Bugetul estimativ esalonat - cheltuieli totale previzionate25 milioane euro

Terenul5 milioane euro

Cheltuieli acte, cari funciare, plan urbanistic 25.000 euro

Cheltuieli privind constructiibranamente instalaii - 8 milioane euro

Cheltuieli amenajare exterioar-interioara, inclusiv parcare - 11 milioane euro

Cheltuieli promovare - 50.0000 euro

Cheltuieli cu remunerarea personalului de ntreinere i paza 50.000 euro

Previzionari. se anticipeaza amortizarea investitiei in termen de 5 ani corespunzator unui flux

mediu zilnic de 10.000 de vizitatori, i a unei cifre de afaceri medii anuale de 1,5 miliarde euro

constituita din veniturile generate de propriul supermarket Billa i din chiriile i alte taxe

percepute comercianilor.

Alaturi de chiria propriu-zisa, managementul Billa Shopping Center va percepe i o serie

de alte taxe, exprimate la fel ca valoarea chiriei, in euro/mp/luna.

n plus, pentru inchirierea spatiului este necesara si o scrisoare de garantie sau crearea

unui depozit bancar. Contractele de chirie sunt vizate de banci, si, in general, se semneaza pe o

durata de cel putin cinci ani.

Totodata, se va percepe o taxa unica de 3/mp, legata de marketingul si promovarea

centrului comercial, inainte de lansarea acestuia. Taxa este menita sa acopere cheltuielile legate

de publicitate si de evenimentele organizate la deschiderea oficiala.Chiriasii care semneaza

contracte dupa ce mall-ul a fost deja lansat, nu mai sunt obligati sa plateasca aceasta taxa. Insa,


29/33

toti chiriasii (atat cei care s-au mutat inainte de lansare, cat si cei care au venit dupa acest

moment), sunt nevoiti sa plateasca o taxa anuala de marketing de 2/mp/ lunar, pentru

promovarea continua a centrului comercial.

Indiferent de momentul inchirierii, toti comerciantii trebuie sa plateasca si o serie detaxe legate de intretinerea spatiilor comune, parcarilor, exteriorului centrului comercial. La

acestea se adauga costurile legate de curatenie, electricitate, apa etc.

Etapele inchirierii. Spatiile din centrul comercial se vor inchiria mai intai marilor operatori -

principalele magazine de moda etc. la o valoare a chiriei de 25 /mp/luna, abia dupa ce sunt

stabiliti chiriasii principali (ancorele - marcile importante care genereaza un trafic mare de

clienti), se trece la inchirierea spatiilor ramase la o valoare situata ntre 17-20 / luna.

Pentru a pastra o coerenta, magazinele nu pot sa isi aleaga un spatiu oriunde in centrul

comercial. De exemplu, nu poti deschide un magazin cu produse sportive pentru motociclisti in

zona unde sunt magazinele pentru nou-nascuti. Retailerii sunt grupati in functie de target-ul

vizat, astfel incat, clientii sa gaseasca tot ce au nevoie dintr-o anumita categorie, in aceeasi zona

din mall.

Spaiile

comerciale

Suprafaa

nchiriata mp

Chirii

/mp/luna

Suprafaa

depozit mp

Chirie depozit

/mp/luna

Parter 5300 22 200 5

Etaj 1 4000 25 300 8

Etaj 2 3800 23 150 8

Etaj 3 3600 20 150 8

Etaj 4 4000 22 100 5

TOTAL 20700 112 900 34

Veniturile lunare din chirii ale centrului comercial pot fi estimate la 2.349.000 euro,

rezulta asadar un nivel al veniturilor anuale din chirii de 28.188.000 euro.


30/33

Cifra de afaceri a supermarketului Billa Romania s-a situat n 2008 la valoarea de 685

milioane de euro, motiv pentru care putem aprecia un nivel pozitiv al rezultatelor viitorului

supermarket.

Elaborarea planului de implementare a strategiei

n vederea lansarii si promovarii Billa shopping Center pe piata, acesta si propune

derularea unor actiuni mpreuna cu toti factorii care vor fi implicati n elaborarea acestei

afaceri.

A. Analiza detaliata a pietii de retail existenta in oras/regiune i Studiul obiceiurilor de achiziie al

consumatorilor

B. Identificarea potenialelor locaii

C. Identificarea ariei comerciale favorabile

D. Selectarea terenurilor

E. Identificarea, selectarea i negocierea cu compania de construcii Avantgarde

F. Formalitaile de obinere a autorizaiilor de construcie, de mediu, sanatate publica, .a.

G. nceperea executarii lucrarilor de construcie

H. Contractarea companiei de design interior Nova

I. Contractarea companiei de advertising Art Design

J. Amenajarea parcarii

K. Negocierea cu potenialii comerciani (chiriasi) i ncheierea contractelor cu acetia

L. Recrutarea fortei de munca prin intermediul agentiei Human Synergetics

M. Inaugurarea Billa Shopping Center

Diagrama Gannt

Activitati Feb. Mar. Apr. Mai. Iun Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Ian. Feb.


31/33

Analiza detaliata apietii de retailexistenta inoras/regiune

Studiul obiceiurilor deachiziie al

consumatorilorIdentificareapotenialelor locaii(terenuri) i alegerea

terenuluiIdentificarea ariei

comerciale favorabileIdentificarea,selectarea

i negocierea cucompania deconstrucii

nceperea executariilucrarilor de

construcieFormalitaile deobinere a

autorizaiilor deconstrucie, de mediu,sanatate publica, .a.

nceperea lucrarilor deamenajare, design

Realizarea uneicampanii promotionale

Negocierea cupotenialii chiriai

Recrutarea forei demuncaInaugurarea BillaShopping Center

Evaluare si control

Monitorizarea si evaluarea activitatii constituie o etapa necesara pentru orice firma,

avantajul principal al sistemului de evaluare si control fiind acela ca managementul Billa va sti

din timp daca lucrurile nu merg bine si va putea ntreprinde actiuni corective imediate.

Controlul trebuie efectuat chiar din momentul elaborarii ideii de afacere.

Cu alte cuvinte, se urmareste sau se verifica concordanta ntre obiective si misiunea firmei, daca

strategiile de piaa i de marketing elaborate sunt fezabile si asigura realizarea intelor propuse.

De asemenea, se monitorizeaza si modul de implementare a strategiilor, daca acestea sunt


32/33

finalizate la termenele stabilite si/sau daca sunt depasite sumele alocate definitivarii fiecarei

actiuni.

n cazul n care n urma controlului efectuat apar neconcordante se vor stabili corectiile

necesare, acestea putnd viza fie modificarea strategiilor sau a resurselor necesare, fiesuplimentarea numarului de persoane responsabile cu realizarea actiunilor sau chiar modificarea

obiectivelor de marketing sau a volumului vnzarilor estimate.

Prin evaluarea activitatilor si rezultatelor obtinute se va ncerca sa se afle daca s-au atins

obiectivele scontate analiznd urmatoarele aspecte:

analiza cotei de piata;

analiza cifrei de afaceri;

analiza raportului dintre cheltuielile de marketing si vnzari;

analiza profitabilitatii;

analiza eficientei campaniei publicitare;

analiza financiara;

analiza gradului de satisfactie a clientului;

analiza nivelului calitativ al produselor.

Cota de piata va indica daca centrul comercial este performant n competitie cu alte

mall-uri similare. Cota de piata, practic, ajuta la orientarea tuturor actiunilor astfel nct acestea

sa devina competitive, eficiente.

Volumul vnzarilorpentru un un produs sau a unui comerciant va indica modul n care

evolueaza vnzarile pentru produsul sau magazinul respectiv, care are cea mai mare

profitabilitate, cum sunt apreciate produsele de catre clienti, eventualele mbunatatiri reclamate.


33/33

Analiza vnzarilor va trebui sa fie urmata de masuri concrete n vederea cresterii acestora pe

piata, pe fiecare preparat culinar.

n ceea ce priveste analiza raportului dintre cheltuielile de marketing si vnzari,

masurarea efectului pe care o campanie de publicitate l produce asupra vnzarilor este ooperatiune dificila. Pe lnga publicitate, desfacerile sau ncercarile sunt influentate de numerosi

alti factori, cum ar fi : caracteristicile, pretul si disponibiliatea produsului, si modul n care este

perceput produsul de catre client. n acest sens se va efectua o comparatie desfacerilor cu

cheltuielile publicitare din trecut.

Controlul eficientei actiunilor de marketing are n vedere n ce masura campania

publicitara a contribuit la cresterea gradului de cunoastere a centrului comercial Billa Nature

sau a influentat nivelul de ntelegere, opiniile, preferintele ori intentiile de cumparare ale

consumatorilor vizavi de marca respectiva. Atitudinea consumatorilor fata marca (alimentatia

bazata pe produse naturale) este identificata dupa derularea campaniei. Publicitatea de

informare permite consumatorilor sa afle mai multe lucruri despre avantajele produsului. Daca

reclama este orientata necorespunzator, mesajul sau va fi indezirabil sau neconvingator, iar

consumatorii vor manifesta antipatie la adresa restaurantului respectiv. Ei nu se vor simti atrasi

n nici un fel de produsul n cauza .

Pentru stabilirea gradului de satisfactie a clientului, se va lua n consideratie fidelitatea

acestuia fata de restaurantul Nature, analizndu-se, n acest sens, numarul celor care repeta

actul de cumparare a produselor Nature raportat la numarul consumatorilor restaurantului

ntr-o perioada de timp.

n cazul n care consumatorul este satisfacut de produsul achizitionat, el ar urma sa

repete De asemenea se mai impune si o examinare cuprinzatoare, sistematica si periodica a

mediului de marketing, a obiectivelor si strategiilor centrului comercial cu scopul de adetermina amenintarile si oportunitatile si de planifica un plan de actiune menit sa

mbunatateasca performantele restaurantului Nature.

Plan Marketin Billa Ref

Documents

Transcript of Plan Marketin Billa Ref