REF Meteo Nou

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA

Facultatea de Silvicultură

REFERAT LA METEOROLOGIE

Studenţi:

Craciun Mereuta Tudor

Apalaghiei Andrei

2012-2013

1. RADIAŢIA SOLARĂ

A. Definiţi durata de strălucire a soarelui şi precizaţi importanţa ei.

-Durata de stralucire a soarelui, reprezinta intervalul de timp, din cursul unei zile, cand soarele straluceste si se exprima in ore si zecimi de ora. Durata de strălucire a Soarelui reprezintă o caracteristică meteorologica si climatică importantă a fiecărei regiuni.

-Valorile ei prezintă atât importanţă teoretică pentru caracterizarea condiţiilor climatice ale unei regiuni în calculul indirect al bilanţului radiativ, cât şi o mare valoare aplicativă în agronomie, balneologie, turism.

-Energia provenită de la Soare (sub forma luminii, căldurii ș.a.) face posibilă întreaga viață de pe Pământ, de ex. prin fotosinteză, iar prin intermediul căldurii și clima favorabilă.

B. Cu ce aparate poate fi măsurată durata de strălucire a soarelui? (prezentaţi şi imagini)

Aparatele cu care se masoara durata de stralucire a soarelui sunt:

H e l i o g r a f u l t i p F u e s s

H e l i o g r a f u l t i p M e t r a

H e l i o g r a f u l U n i v e r s a l

C. Prezentaţi tabelar şi reprezentaţi grafic variaţia anuală a duratei de strălucire a soarelui pentru o zonă în care valorile medii lunare sunt

următoarele:

Zona de campie

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media anuala

DSS(h) 67.1 98.0 140.5 193.8 238.0 254.0 314.0 295.0 236.5 148.8 65.8 69.4 2121.6

Zona de deal si munte

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

DSS(h) 62 65.2 128 180.3 220.5 222.3 278.3 270.2 200.8 138 57.2 56.6

Analizaţi şi comentaţi modul de variaţie al parametrului meteorologic în discuţie.

Modul de variatie a stralucirii soarelui depinde in mare parte de zona unde se efectueaza masuratorile si perioada de timp in care executa acestea, ca exemplu zonele cu patru anotimpuri, in perioada de iarna soarele straluceste mai putin iar in timpul verii durata de stralucire este

mai lunga. O alta caracteristica care influenteaza durata de stralucire a soarelui este si gradul de acoperire al cerului de nori adica nebulozitatea.

2. TEMPERATURA

A. Definiţi temperatura şi precizaţi importanţa ei.

-Temperatura este proprietatea fizică a unui sistem, prin care se constată dacă este mai cald sau mai rece. Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic.

-Ca importanta putem spune ca are un rol ecologic deoarece sunt diferite plante care nu suporta variatiile ridicate de caldura la fel si in regnul animal, este si un factor esential din cadrul ecosistemelor. Daca este perturbata sau modificata temperatura poate afecta starea de echilibru a ecosistemului.

B. Cu ce aparate poate fi măsurată temperatura? (prezentaţi şi imagini)

Temperatura este masurata cu ajutorul termometrelor.

Termometru interior / exterior

C. Prezentaţi tabelar şi reprezentaţi grafic variaţia anuală a temperaturii pentru o zonă de câmpie în care valorile medii lunare sunt următoarele:

Zona de campie

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOI DEC Media anuala

T(C) -1.9 0.7 5.6 11.8 17.1 20.3 22.3 22 18.3 12.2 5.9 0.8 11.2



T(C) -4.4 -2.2 2.8 9.5 14.8 18 19.5 19 15.3 9.6 3.9 -1.4 8.7

Analizaţi şi comentaţi modul de variaţie al parametrului meteorologic în discuţie separat pentru zona de câmpie, apoi pentru zona de munte şi faceţi comparaţie între cele două.

In zona de campie temperatura pe parcursul unui an variaza sub forama curbei lui Gauss cu valori ale temperaturii mai ridicate in lunile iulie august care pot ajunge in medie la 20° C.

Comparand cu variatia temperaturilor din zona de campie, in zona de munte valorile temperaturii sunt mai scazute iar media anualanu depaseste 9° C cum reiese din fisa rezultatului meteorologic.

3. PRECIPITAŢIILE

A. Definiţi precipitaţiile, arătaţi cum se formează şi precizaţi importanţa lor.

-Precipitațiile atmosferice reprezintă orice formă de apă care cade din atmosferă pe pământ. Formele de precipitații sunt: ploaia, zăpada (ninsoarea), lapovița, grindina, ploaia înghețată, chiciura și virga.

- Precipitațiile sunt o componentă de bază a circuitului apei în natură. Datorita lor plantele se aprovizioneaza cu apa din sol dar nu numai ci si cu vaporii de apa din atmosfera, zapezile din timpul iernii sunt foarte benefice sectorului agricol si nu numai deoarece noile plantule traiesc sub zapada iar in primavara le vom avea la o anumita dimensiune si in viata. La fel si la munte unde jneapanul si muschii ajuta la aprovizionarea solului formand izvoare de apa.

B. Cu ce aparate poate fi măsurată cantitatea de precipitaţii lichide? (prezentaţi şi imagini). Dar solide?

-Cantitatea de precipitatii lichide si solide se masoara cu PLUVIOMETRU.

Pluviometru

Pluviometru de gradina

Pluviometru

Pluviometru de debit si precipitatii

C. Prezentaţi tabelar şi reprezentaţi grafic variaţia anuală a precipitaţiilor pentru o zonă de câmpie în care valorile medii lunare sunt următoarele:

Zona de campie


P(mm) 37.5 38.5 40.1 50.7 63.5 73.8 55.7 45.8 36.1 35.3 51.1 45.8 573.9



P(mm) 23 23.5 24.3 49.5 70.7 81.1 78.5 62 44.3 29 30.4 24.6 540.9


Precizaţi în funcţie de valorile precipitaţiilor în care dintre cele două zone pot apare ecosisteme forestiere.

4. EVAPOTRANSPIRAŢIA

A. Definiţi evapotranspiraţia şi precizaţi importanţa ei.

Evapotranspirația este suma dintre evaporație și transpirația plantelor. Evaporația reprezintă cantitatea de apă care intră în atmosferă de pe suprafața corpurilor de apă, de pe suprafața solului sau din apa interceptată de frunziș. Transpirația este cantitatea de apă care intră în atmosferă prin stomatele din frunzele plantelor. Evapotranspirația este un element principal al circuitului apei în natură.

Ca importanta o are mai mult din punct de vedere ecologic la formarea vaporilor de apa si la condensarea acestora, ducand in final la formarea norilor.

B. Cu ce aparate poate fi măsurată temperatura? (prezentaţi şi imagini)

Evapometru - Utilizat la masurarea evapotranspiratiei si a evaporarii

C. Prezentaţi tabelar şi reprezentaţi grafic variaţia anuală a evapotrnspiraţiei reale şi potenţiale pentru o zonă de câmpie în care

valorile medii lunare sunt următoarele:

Zona de campie


ETR(mm) 0 0 17 52 95 125 64 42 35 43 14 0 487



ETR(mm) 0 0 9 42 119 100 60 42 37 10 12 0 511

Zona de campie


ETP(mm) 0 0 17 52 95 125 146 127 85 116 14 0 707



ETP(mm) 0 0 9 42 92 119 133 117 75 39 10 0 636


Comparaţi valorile evapotranspiraţiei potenţiale cu valorile precipitaţiilor prin reprezentare grafică şi pe baza comparaţiei caracterizaţi bilanţul hidrologic al zonelor respective

5. VÂNTUL

A. Definiţi vântul şi precizaţi importanţa lui.

În meteorologie, prin vânt se înțelege un fenomen fizic ce se manifestă ca o circulație dirijată de aer în atmosfera terestră.

În meteorologie, prin vânt se înțelege un fenomen fizic ce se manifestă ca o circulație dirijată de aer în atmosfera terestră. Ca importanta, el o are din punct de vedere ecologic, deoarece poate influenta zborul unor anumite specii, factor ca inprestierii semintelor, producerea a tot felul de dune de nisip sau prafuri,influenta zborului a diferitor specii de insecte, are rol in polenizare etc.

B. Cu ce aparate pot fi făcute măsurători legate de vânt? (prezentaţi şi imagini)

ANEMOMETRU (ELECTRONIC(DIGITAL;)

ANEMOMETRU INDUSTRIAL

ANEMOMETRU CLASIC

C. Reprezentaţi grafic variaţia frecvenței și vitezei vântului pe direcţii, într-o zonă în care valorile medii lunare sunt următoarele:

Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii

Vant Frecventa vantului (%) pe directiiN NE E SE S SV V NV Calm

2.8 7 3.5 8.4 0.8 3.1 12 15.9 46.5

Viteza vantului (m/s) pe directiiN NE E SE S SV V NV

1.8 2.2 2 2 0.8 2.2 4 2.6

Analizaţi şi comentaţi modul de variaţie al parametrului meteorologic în discuţie

6. Determinarea unor indici climatici şi ecologici

I. Gradul de continentalism – poate fi apreciat pe baza amplitudinii termice anuale (A = cu diferenţa între valoarea temperaturii medii a lunii celei mai calde şi valoarea temperaturii medii a lunii celei mai reci) În funcţie de amplitudinea termică, climatele se pot clasifica astfel:

a. climate maritime cu A<10oC

b. climate moderate cu A cuprinsă între 10oC şi 20oC

c. climate continentale sau excesive, cu A>20oC

Determinaţi gradul de continentalism pentru cele două zone din setul de date şi stabiliţi astfel tipul de climat.

II. Indicele de ariditate de Martonne – pune în evidenţă legătura între climat şi sol, stabilind o relaţie între temperatură şi precipitaţii:

Ia = P/T+10 unde P sunt precipitaţiile medii anuale iar T temperatura medie anuală

Dacă

Ia < 5, se instalează deşerturile

Ia în jurul valorii de 10 se instalează stepele aride

Ia în jurul cifrei de 20 se instalează preeriile

Ia > 30 este caracteristic zonelor cu vegetaţie lemnoasa arbustivă şi arborescentă predominantă

Ia > 40 este caracteristic zonelor cu păduri

Determinaţi pentru cele două zone din setul de date tipul de vegetaţie care se poate instala în funcţie de valorile calculate ale indicilor de ariditate.

7. Influenţa condiţiilor climatice asupra vegetaţiei

Stabiliţi în funcţie de datele climatice primite, ce specii dintre cele ale căror fişe ecologice le-aţi primit se pot instala în cele două zone şi în ce interval - de limită, suboptim sau optim vor vegeta ele.

REF Meteo Nou

Documents

Transcript of REF Meteo Nou