Plan Dezvoltare a Judetului Calarasi 2007 2013[1]

< o strategie pentru prosperitate >< o strategie pentru prosperitate >

CalarasiCalarasi

20072007

Consiliul JudeConsiliul Judeţţean Calarasiean Calarasi

CONŢINUT PAGINĂ I. PREZENTAREA JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI- CARACTERISTICI, ANALIZĂ

1. INTRODUCERE 1 2. STAREA ACTUALĂ A JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI 3 2.1 Caracteristici geografice 3 2.2 Analiza situaţiei sociale, economice şi instituţionale. Metodologia

utilizată. Concluzii relevante. 4

2.2.1 Context social 5 Demografia 6 Educaţia 12 Forţa de muncă 15 Cultura 20 Sănătatea 22 Protecţia socială 27 Dezvoltarea edilitară 30 2.2.2 Context economic 32 Economia 33 Industria 35 Agricultura 39 Silvicultura 43 Sectorul privat 44 Serviciile 45 Infrastructura 47 Turismul 50 Mediul 53

3. ANALIZA SWOT A JUDEŢULUI 56 II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI

1. SCOP 60 2. CONTEXT NAŢIONAL ŞI REGIONAL 62 3. VIZIUNE 63 4. PROVOCĂRI 65 5. OBŢINEREA VIZIUNII 68 6. OBIECTIVE STRATEGICE 71 7. PRIORITĂŢI DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ 73 Prioritatea 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii

judeţului 74

Măsura 1.1.Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare, a utilităţilor publice, a infrastructurii de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, inclusiv infrastructura şi activităţile de suport ale

75

acestora Măsura 1.2.Modernizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sociale 78 Măsura 1.3.Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a

mediului 81

Măsura 1.4.Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi dezvoltarea mediului urban construit

84

Prioritatea 2. Dezvoltarea afacerilor, creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea cooperării transfrontaliere şi internaţionale

87

Măsura 2.1. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri 88 Măsura 2.2. Înfiinţarea de noi IMM-uri şi creşterea competitivităţii

celor existente 89

Măsura 2.3. Consultanţă şi formare profesională în domeniul afacerilor

91

Măsura 2.4. Stimularea investiţiilor şi promovarea produselor şi serviciilor

92

Măsura 2.5. Dezvoltarea infrastructurii turistice, promovarea şi diversificarea ofertei de turism

93

Măsura 2.6. Cooperare internă şi internaţională 95 Prioritatea 3. Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii 97 Măsura 3.1. Creşterea competitivităţii sectorului agricol 99 Măsura 3.2. Îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural 100 Măsura 3.3. Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea

economiei rurale 102

Prioritatea 4.Dezvoltarea resurselor umane şi utilizarea eficientă a potenţialului de forţă de muncă

104

Măsura 4.1. Modernizarea şi adaptarea sistemului de învăţământ şi de pregătire profesională la noile cerinţe de pe piaţa muncii

106

Măsura 4.2. Adaptabilitatea forţei de muncă prin elaborarea şi promovarea unor politici active pentru angajare

107

Măsura 4.3. Promovarea programelor de dezvoltare socială 108 III. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI PENTRU PERIOADA 2007-2013

IV. BIBLIOGRAFIA CONSULTATĂ

1

Consiliul Judeţean Calarasi Planul de Dezvoltare al judeţului Călăraşi 2007- 2013

< o strategie pentru prosperitate >

Un sistem democratic este funcţional atunci când economia înregistrează reuşite şi în măsura în care se dezvoltă un spirit democratic

în mentalitatea socială.

O caracteristică comună a economiilor în tranziţie este trecerea de la controlul ierarhic la participarea democratică. Sub vechiul regim,

atât societatea cât şi economia erau organizate ierarhic, lucru valabil atât pentru regimurile totalitare, cât şi în organizarea

întreprinderilor de stat. Acestea erau singurele modele existente de acţiune colectivă, sau mobilizare de grup.

După căderea vechiului regim, aceste tare au rămas fără alte modele de organizare a societăţii şi a agenţilor economici.

Scopul elaborării Conceptului de Dezvoltare Strategică este acela de a pune la dispoziţia tuturor factorilor interesaţi în

progresul economico-social al localităţilor urbane precum şi al celor rurale, o gândire unitară cu privire la căile necesare de urmat,

creând premizele apariţiei unui efect sinergic, benefic pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase şi durabile.

Lucrarea de faţă se doreşte a fi un ghid, care să permită - în următorii ani - corelarea acţiunilor ale factorilor de decizie zonali, care

pot şi trebuie să contribuie la progresul comunităţii.

Conceptul de dezvoltare se bazează pe principalele potenţiale competitive ale zonei: poziţia geopolitică, existenţa unei baze

materiale, resursele umane bine pregătite din punct de vedere profesional, caracteristici generatoare de o reală deschidere spirituală

spre nou.

Conceptul de dezvoltare are în vedere modelarea localităţilor judeţului ca şi comunităţi integrate în economia naţională şi în cea

europeană, capabile să asigure un mediu din ce în ce mai favorabil vieţii şi activităţilor economice. Atingerea acestui scop este

posibilă doar într-un cadru global - economic, social, cultural - de dezvoltare durabilă, sub toate aspectele - temporal, calitativ şi

ecologic.

Orice politică de dezvoltare economică trebuie să aibă în vedere:

1.

Introducere

Obiective de bază: • creşterea posibilităţilor de realizare şi distribuire pe scară largă a bunurilor care susţin necesităţile de bază

ale vieţii;

• creşterea nivelului de trai, incluzând suplimentar venituri ridicate, mai multe locuri de muncă, o mai bună

educaţie, o mai mare atenţie acordată

• creşterea nivelurilor oportunităţilor economice şi sociale care sunt disponibile pentru indivizi şi comunităţi.

2



Obiectivul general al politicii de dezvoltare este constituit din principalele scopuri preconizate zonal, precum şi căile prin

care ele pot fi realizate. În vederea îndeplinirii acestor deziderate, se urmăreşte, înainte de toate, asigurarea creşterii economice

stabile, prin crearea şi/sau dezvoltarea acelor ramuri şi sub-ramuri ale economiei zonei, care exploatează la maximum potenţialul

local existent. Dezvoltarea zonei se bazează, într-o măsură considerabilă, pe acţiunile întreprinzătorilor privaţi.

În acest scop, se preconizează creşterea atractivităţii mediului de afaceri, îmbunătăţirea infrastructurii fizice (tehnice) şi instituţionale

dependente de administraţiile locale, adoptarea unor reglementări locale coerente şi stabile, vizând atragerea investitorilor autohtoni

şi străini.

Observând tendinţele dezvoltării economiei mondiale, se urmăreşte, în mod deosebit, facilitarea implementării în zonă a unor

activităţi industriale competitive - utilizând tehnologii avansate, producătoare de rate ridicate ale valorii adăugate a produselor - şi a

activităţilor de prestări de servicii, de nivel calitativ ridicat.

Evident, toate procesele de transformare a activităţii economice se repercutează pe piaţa muncii. Retehnologizarea, dezvoltarea

industriilor de vârf, vor genera reducerea numerică a personalului întreprinderilor, ceea ce poate accentua creşterea şomajului.

Pentru absorbţia forţei de muncă rezultate din acest posibil “şomaj tehnologic” este necesară încurajarea creării de mici întreprinderi,

mai mobile şi mai dinamice, precum şi dezvoltarea ramurii serviciilor. În acest sens, noile tehnologii trebuie să devină un instrument

pentru crearea de noi locuri de muncă. Dar această dezvoltare durabilă, competitivă, poate fi obţinută doar într-un climat social stabil,

coeziv şi participativ.

Conceptul are în vedere asigurarea participării locuitorilor la o viaţă culturală activă, asigurarea condiţiilor necesare pentru ca

locuitorii, aparţinând tuturor etniilor, să se simtă “acasă”, convieţuind în armonie în zonă. Conceptul de dezvoltare acordă importanţa

cuvenită asigurării condiţiilor de nivel calitativ ridicat a serviciilor de sănătate şi a celor de asistenţă socială pentru persoanelor şi

grupurilor defavorizate: şomeri, handicapaţi, copiilor instituţionalizaţi, a celor rămaşi temporar fără locuinţă etc.

Dezvoltarea economică a zonei nu poate fi un scop în sine. Ea se va realiza pentru a îmbunătăţii nivelul de trai al locuitorilor, pentru a

le asigura o viaţă mai bogată în conţinut şi mai frumoasă. Scopul major al conceptului de dezvoltare este asigurarea prosperităţii şi a

calităţii vieţii locuitorilor, obiectiv universal avut în vedere de oricare comunitate locală în dezvoltarea sa.

Se urmăreşte de asemenea, îmbunătăţirea habitatului în zonă, în condiţii ecologice de nivel european, asigurarea condiţiilor optime de

locuire şi a serviciilor de calitate, “în slujba cetăţeanului”. Una din preocupările esenţiale ale organelor decizionale din zonă este

compatibilizarea legislaţiei locale din competenţa lor, cu aquis-urile comunitare, negociate de către România prin acordul privind

aderarea României la Uniunea Europeană.

3



Judeţul Călăraşi este situat în partea de Sud-Est a României, pe malul stâng al fluviului Dunărea şi al braţului Borcea şi se

învecinează la nord cu judeţul Ialomiţa, la est cu judeţul Constanţa, la vest cu judeţul Giurgiu şi sectorul agricol Ilfov iar la sud cu

Bulgaria.

Suprafaţa judeţului este de 5.088 km2, reprezentând 2,1% din teritoriul României, judeţul Călăraşi ocupând locul 28 ca mărime în

rândul judeţelor ţării.

Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 3 oraşe, 50 comune şi 160 sate.

Reşedinţa judeţului este municipiul Călăraşi.

Populaţia judeţului este de 318.360 locuitori (1,5% din populaţia ţării). Din punct de vedere al distribuţiei pe medii, 39% din

populaţia judeţului trăieşte în mediul urban şi 61% în mediul rural, gradul de urbanizare al populaţiei fiind sub media pe ţară.

Relieful judeţului Călăraşi este reprezentat de câmpie, lunci şi bălţi. Fiind predominantă, câmpia se grupează în patru mari unităţi:

Câmpia Bărăganului Mostiştei (Bărăganul Sudic), Câmpia Vlăsiei, Câmpia Burnazului, Lunca Dunării.

Clima este temperat continentală cu regim omogen, ca urmare a uniformităţii reliefului de câmpie, caracterizată prin veri foarte

calde şi ierni foarte reci. În extremitatea sudică a judeţului se individualizează tipoclimatul specific al Luncii Dunării, cu veri mai calde

şi ierni mai blânde decât în restul câmpiei.

Fiind un judeţ de câmpie, agricultura este activitatea economică de bază a judeţului Călăraşi. Baza acesteia o reprezintă terenul

agricol care, la sfârşitul anului 2004, măsura 426.780 ha (2,9% din suprafaţa agricolă a ţării), din acestea, 97,5% reprezentând teren

arabil.

Producţia vegetală este orientată cu precădere spre cultura cerealelor boabe, a plantelor uleioase şi a plantelor de nutreţ.

Reţeaua hidrografică se compune din 2 bazine hidrografice, bazinul Dunării şi al Argeşului şi dintr-un subbazin, cel al Mostiştei.

Fluviul Dunărea, care delimitează teritoriul judeţului în Sud şi Sud-Est, de la km 300 (Cernavoda) la km 450 (Gostinu), se desparte în

două braţe - Borcea pe stânga şi Dunărea Veche pe dreapta - care închid între ele: Balta Ialomiţei sau Insula Mare a Ialomiţei.

2.

Starea actuală a judeţului

Călăraşi

2.1 Caracteristici geografice

4



Dezvoltarea informaţiilor la nivel judeţean, utilizând contribuţia actorilor locali şi judeţeni, alături de toate sursele de informaţii

disponibile este esenţială în elaborarea de analize economice şi sociale viabile.

Pentru dezvoltarea judeţului, a fost iniţiat în luna mai 2002 un parteneriat de durată, care a continuat cu înfiinţarea Grupurilor

Locale de Parteneriat.

Aceste grupuri au contribuit în mod semnificativ la procesul de planificare.

Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare s-a impus analiza profundă a situaţiei existente în domeniile vieţii economice şi sociale

ale judeţului.

Colaborarea cu actorii locali şi judeţeni, a permis dezvoltarea unei viziuni parteneriale asupra particularităţilor economice

şi sociale ale judeţului, prin construirea arborelui problemelor şi efectuarea analizelor SWOT.

Analizele locale au fost reunite şi organizate conform priorităţilor judeţene de dezvoltare, fiind utilizate ca bază de plecare în

definirea analizei SWOT şi analizei sociale, economice şi instituţionale la nivel judeţean.

Utilizarea unei astfel de analize permite identificarea, pe de o parte, a disparităţilor existente în dezvoltarea economică şi socială a

judeţului, iar pe de altă parte, facilitează formarea unei imagini clare a colaborării cu actorii locali în ceea ce priveşte necesităţile de

dezvoltare ale judeţului. Necesitatea sprijinirii acestor iniţiative sub forma colaborărilor parteneriale reprezintă un proces continuu

aflat în strânsă legătură cu dezvoltarea unor reţele şi structuri parteneriale de viitor, încadrându-se în dispoziţiile HG 1323/2002.

În vederea realizării unei analize cât mai realiste a situaţiei economico-sociale existente a judeţului Călăraşi, au fost luaţi în

considerare indicatori statistici care permit examinarea intensităţii fenomenului şi a proceselor observate precum şi

identificarea tendinţelor de evoluţie. În acest scop fiecărui domeniu i s-a atribuit un set de criterii care pot evidenţia problemele

existente în cadrul acestuia.

Interpretarea acestora permite identificarea stadiului de dezvoltare şi a resurselor necesare pentru asigurarea unei dezvoltări

durabile.

Domeniile şi criteriile de analiză sunt următoarele:

2.2 Analiza situaţiei sociale, economice şi instituţionale. Metodologia utilizată. Concluzii relevante.

5



Demografia

Educaţia

Forţa de muncă

Cultura

Sănătatea

Protecţia socială

• populaţia

• densitatea populaţiei

• structura populaţiei

• numarul instituţiilor educaţionale

• gradul de cuprindere a populaţiei

• populaţia ocupată pe sectoare şi ramuri

• numărul mediu de salariaţi

• structura şi rata şomajului

• câştigul salarial

• instituţii de cultură

• activităţi organizate

• reţeaua de unităţi sanitare

• structura personalului sanitar

• starea de sănătate a populaţiei

• principalele cauze de deces

• asigurări sociale pentru pensii

• pensia medie lunară

• protecţia socială a şomerilor

2.2.1

Context social

6


< o strategie pentru prosperitate > Dezvoltarea edilitară

DEMOGRAFIA

Analiza acestui domeniu pe baza criteriilor stabilite urmăreşte furnizarea unei imagini cuprinzătoare a caracteristicilor şi evoluţiilor

cu privire la capitalul uman - resursă de bază şi creatoare a fiecărei societăţi.

Dinamica populaţiei, indicator de definire a resurselor de muncă necesare procesului de planificare, arată că în perioada 1995 – 2004

populaţia judeţului a fost în scădere, numărul locuitorilor reducându-se de la 336.176 locuitori la 01.01.1995, la 318.588 locuitori la

01.07.2004, reprezentând 1,5% din populaţia ţării. Faţă de recensământul din 18.03.2002 prezintă o scădere cu 6,257 mii locuitori,

cauza principală a acestui fenomen fiind sporul natural negativ.

Analiza populaţiei pe medii, indică în anul 2004 o pondere ridicată a populaţiei din spaţiul rural - 61,1%- valoare cu mult peste

media pe ţară de 46,06%, în timp ce populaţia urbană din judeţul Călăraşi este de 38,9%.

JUDEŢ / LOCALITATE TOTAL

TOTAL ROMANIA 21.673.328

MEDIUL URBAN 11.895.598

MEDIUL RURAL 9.777.730

JUDETUL CALARASI 318.588

MEDIUL URBAN 124.170

MUNICIPIUL CALARASI 73.766

MUNICIPIUL OLTENITA 27.999

ORAS BUDESTI 9.387

ORAS FUNDULEA 6.657

ORAS LEHLIU GARA 6.361

MEDIUL RURAL 194.190

ALEXANDRU ODOBESCU 2.881

BELCIUGATELE 1.912

BORCEA 9.229

CASCIOARELE 2.040

CHIRNOGI 8.059

CHISELET 3.605

CIOCANESTI 4.625

• structura locuinţelor terminate pe surse de finanţare

• structura locuinţelor terminate pe medii

• structura locuinţelor terminate pe forme de proprietate

7



CURCANI

5.170

CUZA VODA 4.127

DICHISENI 1.739

DOR MARUNT 6.956

DOROBANTU 3.100

DRAGALINA 8.634

DRAGOS VODA 2.891

FRASINET 1.883

FRUMUSANI 4.480

FUNDENI 4.893

GĂLBINASI 3.269

GRADISTEA 4.868

GURBANESTI 1.607

ILEANA 3.394

INDEPENDENTA 3.621

JEGALIA 4.698

LEHLIU 2.876

LUICA 2.133

LUPSANU 3.407

MANASTIREA 6.055

MITRENI 4.479

MODELU 9.675

NANA 2.523

NICOLAE BALCESCU 1.573

PERISORU 5.403

PLATARESTI 3.899

RADOVANU 4.942

ROSETI 5.975

SARULESTI 3.042

SOHATU 3.351

SOLDANU 3.326

SPANTOV 4.626

STEFAN CEL MARE 3.387

STEFAN VODA 2.498

TAMADAU MARE 2.319

ULMENI 5.251

8



ULMU 1.719

UNIREA 2.877

VALCELELE 1.870

VALEA ARGOVEI 2.633

VASILATI 7.533

VLAD TEPES 2.406

Densitatea populaţiei din punct de vedere al distribuţiei teritoriale, se caracterizează prin:

• inferioritate faţă de valoarea densităţii la nivel de ţară: 62 locuitori/km2 – judeţ; 90,85 locuitori /km2 /România;

• scăderea faţă de anul 2002 cu 1,2 locuitori/km2 ;

Structura pe sexe a populaţiei se caracterizează printr-o uşoară dominaţie numerică a populaţiei feminine: 50,8% femei faţă de

49,2% bărbaţi.

STRUCTURA PE SEXE A POPULATIEI IN ANUL 2004

MASCULIN FEMININ ŢARĂ / JUDEŢ TOTAL Nr. total % Nr. total %

ROMANIA 21.673.328 10.571.606 48,77 11.101.722 51,23 JUDEŢUL CALARASI 318.588

156.722

49,2 161.866 50,8

Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei judeţului relevă atât scăderea ponderii populaţiei tinere cât şi apariţia unui

proces lent dar constant de îmbătrânire demografică, fenomene caracteristice întregii ţări.

În perioada 2002-2004, durata medie a vieţii, la nivel de judeţ, a fost de 70,17 ani în mediul urban şi 69,4 ani în mediul rural, în ultima

perioadă înregistrându-se o tendinţă de creştere.

PIRAMIDA VÂRSTELOR LA 1 IULIE 2004

Feminin

4000 3000 2000 1000 0

Mascul in

0 1000 2000 3000 40000

10

20

30

40

50

60

70

80

>85

9



Fenomenul de îmbătrânire înregistrat la nivel naţional se înregistrează şi în judeţul Călăraşi. Astfel, la 01.01.2004 ponderea

persoanelor peste 65 ani în judeţul Călăraşi a fost de 22,1% (ponderea acestei grupe de vârstă în populaţia generală crescând de la

12,14% în anul 1992 la 22,1% în anul 2004).

Scăderea numărului de locuitori se localizează mai ales în rândul populaţiei între 0 – 14 ani, populaţie ce a scăzut de la 66.528 în anul

1998, la 53.574 la 01.07.2004.

STRUCTURA POPULAŢIEI JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI PE GRUPE DE VÂRSTE

NUMĂR LOCUITORI ÎN % FAŢĂ DE TOTAL AN

Total 0 – 14

ani

15 – 59 ani 60 ani şi

peste

0 – 14

ani

15 – 59

ani

60 ani şi

peste

RECENSĂMÂNT

2002

324.617

60.002

191.813

72.802

18,5

59,1

22,4

IULIE 2003 319.701 55.841 193.176 70.684 17,5 60,4 22,1

IULIE 2004 318.588

53.574

194.650

70.364 16,8 61,1 22,1

Dezechilibrul în structura pe vârste determinat de scăderea natalităţii şi de fenomenul de migraţie al populaţiei tinere are influenţe

sociale majore influenţând schimbarea raportului dintre numărul persoanelor active ocupate şi cele întreţinute şi inactive.

Un alt factor demografic cu impact major asupra dinamicii populaţiei şi a dimensiunii comunităţilor îl constituie sporul natural, a

cărui caracteristică în anul 2004 a fost de -955 persoane (faţă de -758 în 1998). Rata sporului natural a fost de -3,0‰, în anul 2004,

comparativ cu -1,8‰ în perioada corespunzătoare a anului 1999.

Natalitatea. În anul 2004, numărul născuţilor vii a fost de 1309, cu 23 mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2003, rata

natalităţii fiind de 10,5 născuţi vii la 1000 locuitori (10,3‰ în anul 2003).

Mortalitatea infantilă. La finele anului 2004, s-a înregistrat o creştere a ratei mortalităţii infantile comparativ cu aceeaşi perioadă

a anului 2003, de la 21‰ decedaţi în vârstă sub 1 an la 1000 născuţi-vii în 2003, la 27,5‰ în 2004.

Evoluţia fenomenelor demografice în primul trimestru al anului 2004, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2003, a fost

caracterizată de scăderea mortalităţii generale şi de creşterea natalităţii şi a mortalităţii infantile.

10



-2000

-1000

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Nou nascuti Decese Spor natural

Mortalitatea generală şi infantilă. Rata mortalităţii a fost în anul 2004, de 13,6%o mai mare decât media pe ţară (11,9‰).

Rata mortalităţii infantile înregistrează valori mai ridicate în mediul urban - 27,5‰, decât în mediul rural - 17,7‰.

Nivelul ridicat al mortalităţii din mediul rural a adâncit diferenţa dintre medii. În anul 2004, rata mortalităţii generale în rural a

fost de 16,1‰ ( 16,6 ‰ în 1995), iar în mediul urban a fost de 9,8‰ ( 9,5 ‰ în 1995 ).

Rata mortalitatii generale pe medii de rezidenta

9.810.310.19.89.69.39.310.19.2 9.9

16.116.716.815.614.715.416.316.618.316.6

0

5

10

15

20

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

- dec

edat

i la

1000

locu

itori

-

urban rural

În mediul urban, pe fondul scăderii ratei mortalităţii postneonatale de la 10,6‰ în anul 2004, s-a înregistrat o creştere a ratei

mortalităţii infantile de la 21,0‰ în anul 2003, la 27,5‰ în anul 2004.

Mortalitatea infantilă în anul 2004 a scăzut faţă de 2003, înregistrându-se 21,5 decese la 1000 de născuţi vii şi este de menţionat

faptul că în anul 2004 nu s-a înregistrat nici un caz de deces matern.

Principalele cauze de morbiditate prin afecţiuni cronice, în judeţul Călăraşi, în perioada 1998 – 2004, au fost bolile aparatului

cardiovascular, bolile pulmonare cronice obstructive, diabetul zaharat şi tulburările mintale.

11



Rata mortalitatii infantile pe medii de rezidenta

27,5

17,72122,2

26,2

2121,217,8

27,8

32,3

27,6

27,1

25,2 24,422,6

25,223,6

31,428,7

23,6

15

20

25

30

35

40

45

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

dece

se s

ub 1

an

la 1

000

nasc

uti-v

ii

urban rural

Sub raport etnic 94,12% din populaţia judeţului este de naţionalitate română, minorităţiile naţionale reprezentând 5,88% din care 5,65% romi

şi 0,14% turci.

POPULAŢIA PE NAŢIONALITĂŢI LA RECENSĂMINTELE

DIN ANII 1992 ŞI 2002

7 IANUARIE 1992 18 MARTIE 2002

Naţionalitatea număr % număr %

TOTAL JUDEŢ

Români *)

Rromi

Turci

Alte naţionalităţi

338.804

326.517

11.515

469

303

100,00

96,37

3,40

0,14

0,09

324.617

305.536

18343

469

269

100,00

94,12

5,65

0,14

0,08 *) Inclusiv aromâni (393) şi macedoromâni (5) în anul 2002

Structura confesională a populaţiei judeţului Călăraşi indică faptul că 98,8% din populaţie este ortodoxă, restul aparţinând altor

confesiuni religioase.

Din analiza efectuată rezultă faptul că potenţialul populaţiei constituie un punct relativ tare al judeţului, dar care poate fi şi sursa unor

viitoare probleme legate de procesul transformării economice.

Concluzii:

• scăderea numărului populaţiei;

• densitate inferioară mediei pe ţară;

• creşterea duratei medii de viaţă;

• tendinţă de creştere a populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale;

• spor natural negativ;

• predominarea populaţiei de naţionalitate română şi de confesiune ortodoxă.

12



EDUCAŢIA

Premergător analizei situaţiei curente a sistemului educaţional al judeţului şi a implicaţiilor lui în evoluţia pieţei muncii precum şi în

dezvoltarea economică a judeţului, trebuie menţionat faptul că acesta este parte componentă a sistemului educaţional naţional.

Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română în instituţii ale sistemului de stat şi privat.

Analizat în contextul numărului de instituţii de învăţământ existente în judeţ, actul educaţional este susţinut de o reţea relativ

bună, şcolile primare şi gimnaziale acoperind într-un grad suficient nevoile educaţionale, spre deosebire de învăţământul liceal a

cărui structură educaţională nu este orientată şi acoperă parţial nevoile pieţei muncii.

In anul şcolar 2004/2005 învăţământul în judeţul Călăraşi s-a desfăşurat în 115 unităţi de învăţământ coordonatoare, dintre care: 6

grădiniţe (cu 160 mai puţine faţă de anul şcolar 2003/2004), 91 şcoli primare şi gimnaziale (cu 78 mai puţine unităţi faţă de anul şcolar

2003/2004), 12 licee (cu 2 mai puţin comparativ cu anul şcolar 2000-2001) 3 şcoli de arte şi meserii, o şcoală postliceală şi 3 unităţi de

învăţământ superior.

De asemenea şi în învăţământul postliceal, tehnic de maiştri şi profesional s-a înregistrat o scădere a numărului de unităţi şcolare în

funcţiune. Aceasta s-a datorat atât scăderii populaţiei şcolare pe unele niveluri educaţionale cât şi reorganizării reţelei unităţilor de

învăţământ prin transformarea unor unităţi independente în secţii ale grupurilor şcolare.

STRUTURA UNITĂŢILOR ŞCOLARE

- unităţi -

1998-

1999

1999-

2000

2000-

2001

2001-

2002

2002-

2003

2003-

2004

2004-

2005

TOTAL unităţi de

învăţământ

378 361 358 358 358 354 115

Grădiniţe de copii 167 167 165 165 166 166 6

Scoli primare si

gimnaziale

( inclusiv deficienţi )

184

176

174

174

173

169

91

Licee 14 14 14 13 12 12 12

Şcoli postliceale 1 1 1 1 1 1 1

Şcoli tehnice de maiştri 3 - - - - - -

Şcoli profesionale şi

complementare sau de

ucenici

8

1

1

2

3

3

3

Facultăţi (secţii) 1 2 3 3 3 3 3

13



Dotarea parţial corespunzătoare a acestora îngreunează practicarea unui proces educaţional şi de formare modern şi performant, iar

orientarea profesională neconcordantă cu solicitările pieţei muncii a unor instituţii, influenţează pe de o parte gradul de pregătire al

elevilor iar pe de altă parte posibilitatea găsirii unui loc de muncă.

În perioada analizată, în judeţ au luat fiinţă trei unităţi de învăţământ superior, aparţinând următoarelor instituţii : ASE Bucureşti,

Universitatea Spiru Haret Bucureşti şi Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.

Evoluţia în timp a numărului instituţiilor pentru fiecare nivel de şcolarizare este caracterizată de tendinţa de scădere a acestora,

excepţie făcând instituţiile din mediul universitar.

Personalul didactic din sistemul educaţional este format din personal didactic, auxiliar şi administrativ.

La rândul său personalul didactic este format din:

educatoare – în învăţământul preşcolar;

învăţători – în învăţământul primar;

institutori – în învăţământul preşcolar şi primar;

maiştri instructori – în învăţământul gimnazial, profesional, liceal şi postliceal;

profesori – în învăţământul primar şi gimnazial, profesional, liceal şi postliceal;

cadre universitare – în învăţământul superior.

Între anii 1998-1999 numărul cadrelor didactice era de 3532, iar la începutul anului şcolar 2004-2005, procesul instructiv-educativ

era asigurat de un număr de 3131 cadre didactice (inclusiv maiştri instructori), înregistrându-se o scădere a numărului de personal

didactic.

STRUCTURA POPULAŢIEI ŞCOLARE PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

ÎN ANUL ŞCOLAR 2004/2005 - % -

27.72

16.52 9.31

28.65

16.15

1.340.31

Prescolar Cls. I - IVCls. V -VIII LiceuArte si meserii Postliceal si de maistriSuperior

14



STRUCTURA PERSONALULUI DIDACTIC INCLUSIV MAIŞTRI INSTRUCTORI PE NIVELURI DE EDUCAŢIE ÎN ANUL ŞCOLAR 2004/2005 - %-

25%36%

6%

14%

19%

Prescolar Primar Gimnazial Liceal Arte si meserii

Populaţia şcolară

Corespunzător tendinţei de scădere a numărului locuitorilor, populaţia de vârstă şcolară (3 -23 ani) s-a redus cu 4779 persoane, în

intervalul 1998 – 2005.

Numărul copiilor, elevilor şi studenţilor care frecventau o formă de învăţământ organizată la nivelul judeţului, era la începutul anului

şcolar 2004/2005, de 54.828 persoane.

Rata brută de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 62%, având o evoluţie oscilantă în ultimii cinci

ani.

Sistemul de învăţământ permite instruirea elevilor şi studenţilor la formele de învăţământ: zi, seral, frecvenţă redusă şi deschis la

distanţă, proporţia elevilor şi studenţilor cuprinsă în învăţământul de zi fiind covârşitoare în raport cu celelalte forme de învăţământ.

Populaţia şcolară se găseşte în proporţia cea mai mare în cele două niveluri de învăţământ obligatoriu, învăţământul primar şi

gimnazial.

Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul primar şi gimnazial (inclusiv deficienţi) în anul şcolar 2004 - 2005, se găseşte în proporţie

mai mare în mediul rural, comparativ cu mediul urban - 62,7% în rural şi 37,3% în urban, populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul

preşcolar se află în proporţie de 64,9% în mediul rural şi 35,1% în mediul urban, iar din cea cuprinsă în învăţământul liceal

majoritatea învaţă în mediul urban în proporţie de 96,1%.

Structura populaţiei şcolare cuprinsă în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, liceal pe medii, în anul şcolar 2004-2005

35,1 37,3

96,1

64,9 62,7

3,9

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Prescolar Primar si gimnazial Liceal

Urban Rural

15



O concluzie finală privind situaţia sistemului educaţional şi a legăturii acestuia cu modernizarea, diversificarea şi restructurarea

economică va fi posibilă numai după analiza potenţialului forţei de muncă a judeţului.

FORŢA DE MUNCĂ

Transformarea socială, economică şi politică, componente caracteristice perioadei de tranziţie şi trecerii la economia de piaţă au

produs o serie de schimbări în structura pieţei forţei de muncă, cu consecinţe majore atât în domeniul social cât şi în cel economic.

Faptul că piaţa forţei de muncă este o problemă controversată, imaginile şi situaţia de suprafaţă ascunzând probleme cărora

economia şi mediul social trebuie să le facă faţă în viitor, impune o analiză atentă precum şi identificarea majorităţii problemelor din

acest domeniu.

În perioada 2000 – 2004, populaţia activă civilă a judeţului Călăraşi a înregistrat o tendinţă constantă de scădere, aceasta

cifrându-se la 110,0 mii persoane la sfârşitul anului 2004.

Populaţia ocupată civilă a înregistrat aceeaşi tendinţă de scădere, aceasta fiind, la finele anului 2004 de 100,4 mii persoane, cu

20,7 mii persoane mai puţin comparativ cu anul 1998 (121,1 %).

La sfârşitul anului 2004, rata de ocupare globală era de 31,5%, cea a populaţiei de 15 ani şi peste, era de 37,8%, iar a populaţiei

în vârstă de muncă (15 – 64 ani) era de 47,4%.

EVOLUŢIA POPULAŢIEI ACTIVE CIVILE, LA SFÂRŞITUL ANULUI

- mii persoane -

1998 1999 2000 2001 2002

2003 2004

Populaţia activă

civilă

135,4 127,2 128,6 121,6 113,0 110,0 110,0

Populaţia ocupată

civilă

121,1 111,0 113,3 109,3 101,0 101,4 100,4

Şomeri înregistraţi 14,3 16,2 15,3 12,3 12,0 8,6 9,6

Sursa : Balanţa forţei de muncă

Caracteristici:

• număr redus al instituţiilor de învăţământ postliceal şi superior;

• grad ridicat de cuprindere al elevilor în învăţământul primar şi gimnazial;

• tendinţa de scădere a gradului de cuprindere a elevilor în învăţământul liceal;

• distribuţie covârşitoare a unităţilor de învăţământ liceal în mediul urban;

• lipsa unei orientări strategice a unor instituţii educţionale pentru acoperirea nevoilor pieţei forţei de muncă.

16



La sfârşitul anului 2004 populaţia activă a judeţului se cifra la 110.000 persoane – în scădere cu 15,4 procente faţă de anul 1998

- rata brută de activitate fiind de 52% pentru ambele sexe şi de 52,3% pentru femei.

Din punct de vedere al repartizării pe sectoare de activitate, la sfârşitul anului 2004, 51,5% din populaţia ocupată civilă lucra în

agricultură, vânătoare, silvicultură, pescuit şi piscicultură, 21,4% în industrie şi construcţii (23,8 % în 1998) şi 27,1% în servicii

comerciale şi sociale (27,4 % în 1998).

În ultimii 5 ani, structura populaţiei ocupate evidenţiază o tendinţă de creştere a ponderii populaţiei ocupate în activităţile cu caracter

industrial şi în sfera serviciilor şi de scădere în activităţile agricole.

Ponderea femeilor în populaţia ocupată civilă a fost la sfârşitul anului 2004 de 51,3%.

6315

.921

.1

63.9

15.4

20.7

63.9

15.6

20.5

58.7

18.4

22.9

56.1

19.5

24.4

51,5

21,4

27,1

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Structura populatiei ocupate civile pe activitati ale economiei nationale

agricultura,vanatoare,piscicultura industrie si constructii servicii

Notă : date la sfârşitul anului

În anul 2004, numărul mediu al salariaţilor era de 44,3 mii persoane, din care 29,8 mii muncitori.

Transformările care au avut loc din punct de vedere economic au influenţat şi fenomenul şomajului.

Generat în mare parte de restructurarea unor întreprinderi importante, fenomenul de şomaj nu a putut fi echilibrat prin locurile de

muncă nou create, dinamica relativ crescătoare a acestora nefiind suficientă.

După nivelul de instruire, în perioada 1998-2004 ponderea cea mai mare în total şomeri înregistraţi au avut-o persoanele cu studii

primare, gimnaziale, profesionale sau de ucenici şi cea mai mică pondere au deţinut-o persoanele cu studii superioare.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii decembrie 2004 era de 7048 persoane, reprezentând 73% din totalul

şomerilor înregistraţi – majoritatea (88,8%) fiind persoane cu studii primare, gimnaziale sau profesionale.

La sfârşitul anului 2004, din totalul de 9658 al şomerilor înregistraţi, reprezentând 1,9% din numărul şomerilor înregistraţi la

nivel de ţară, 84,37% erau muncitori (8149), 13,76% erau persoane cu studii medii (1329) şi 1,86 erau persoane cu studii superioare

(180).

17



Structura somerilor inregistrati dupa nivelul de studii

84,37%

13,76%1,86%

studii superioare studii medii muncitori

La această dată femeile reprezentau 35,7% din numărul total al şomerilor înregistraţi, cu o rată a şomajului de 6,3% (faţă de 5,3% la

nivel de ţară).

Numărul mediu al salariaţilor din economia judeţului a fost în anul 2004 de 44,3 mii persoane din care 29,8 mii muncitori,

în scădere cu 18,8 mii persoane comparativ cu anul 1998.

Semnificativ pentru această perioadă de tranziţie spre economia de piaţă este faptul că ponderea numărului mediu al salariaţilor în

sectorul public a înregistrat un trend constant descrescător de la 68,5 % din totalul salariaţilor în anul 1995, la 35,7 % în anul 2004.

Structura numărului mediu al salariaţilor, pe forme de proprietate (%)

2004

7,2

35,7

57,1

public mixt privat

În anul 2004 sectorul privat deţinea o pondere de 57,1 % din total salariaţi, în creştere cu 42,6 puncte procentuale faţă de anul 1995

(14,5%).

Ponderea numărului mediu de salariaţi în unităţi aflate în proprietate mixtă a scăzut în anul 2004de la 17 % în 1995 la 7,2 %.

Rezultat al dezechilibrului cantitativ şi calitativ existent între cererea şi oferta forţei de muncă, fenomenul şomajului s-a menţinut.

Judeţul se confruntă cu probleme majore în domeniul ocupării forţei de muncă datorită ritmului scăzut de revitalizare al

întreprinderilor din sectorul industrial, agricol şi al serviciilor, dezvoltării lente al sectorului IMM şi datorită existenţei “pieţei negre”,

deloc neglijabile.

La sfârşitul anului 2004 rata şomajului înregistrat la nivelul judeţului Călăraşi a fost de 8,8%, în scădere comparativ cu anul 1998

(10,6 %) şi în creştere cu un procent faţă de anul 2003 (7,8%).

În perioada 1999 – 2004, rata şomajului la femei s-a menţinut la cote scăzute în judeţul Călăraşi (5,7% în anul 2001), categoria

cea mai defavorizată pe piaţa muncii devenind aceea a bărbaţilor (16,1 în anul 1999).

1995

17

14,5

68.5

public mixt privat

18



Rata somajului - total si pe sexe,la sfarsitul anului 2004

12.7

10.1

10.6

7.8 8.

8

14 14.4

9.8 11

.3

11.9

15.2

16.1

6.5

5.9 6.3

5.78.

19

02468

1012141618

1999 2000 2001 2002 2003 2004

%

rata somajului-total - masculin - feminin

Dacă în primii şapte ani ai perioadei analizate şomerii indemnizaţi deţineau ponderea în totalul şomeri înregistraţi, în ultimii doi

ani numărul acestora a scăzut, crescând concomitent numărul şomerilor neîndemnizaţi (72,1% din total şomeri înregistraţi).

La sfârşitul lunii decembrie 2004 se aflau în plată 2610 persoane, reprezentând 27% din numărul total de şomeri înregistraţi. Dintre

aceştia, 2165 persoane beneficiau de ajutor de şomaj, (22,4% din total şomeri) şi 445 persoane beneficiau de ajutor de integrare

profesională (4,6% din total şomeri).

Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18-62 ani, a fost de 5,2% în luna decembrie 2004.

NUMĂRUL DE ŞOMERI ÎNREGISTRAŢI ŞI RATA ŞOMAJULUI, LA SFÂRŞITUL ANULUI 2004

1) Şomeri înregistraţi la Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la sfârşitul anului 2004.

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Şomeri1) - total - mii

persoane

14,3 16,2 15,3 12,3 12,0 8,6 9,6

din care :

Ponderea femeilor - %

34,9

33,6

32,0

26,8

29,5

37,6

35,7

Ponderea beneficiarilor de :

ajutor de şomaj şi

integr. prof -% -

alocaţie de sprijin şi

beneficiari ai OUG

nr.98/1999 -%-

52,7

45,0

44,4

51,8

35,3

58,2

50,6

41,8

24,6

18,2

44,5

0,5

27,0

-

Ponderea şomerilor

neîndemnizaţi - % -

2,3 3,8 6,5 7,6 57,2 55,0 73,0

Rata şomajului - % - 10,6 12,7 11,9 10,1 10,6 7,8 8,8

19



Distribuţia pe sexe a numărului de şomeri înregistraţi evidenţiază faptul că femeile şomer au fost mai puţin numeroase decât

bărbaţii. În anul 2004, numărul bărbaţilor şomeri era de 6.210 (64,3%) şi al femeilor aflate în şomaj era de 3.448 (35,7%).

Numarul de someri inregistrati- total si pe sexe

14335

96588630

1202512275

1530416183

3448324535463294490254324999

62105385

8479898110751

933610402

02000400060008000

1000012000140001600018000

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

pers.

Numarul de someri inregistrati Feminin Masculin

Notă :Şomeri înregistraţi la Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la sfârşitul anului.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ a fost în decembrie 2004 de 7.896.503 lei, iar câştigul salarial mediu

nominal net a fost de 5.821.853 lei. Faţă de luna decembrie 2003, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13,8%.

Pe ramuri de activitate, câştigul salarial mediu nominal net a fost de 4.607.406 lei în agricultură, vânătoare şi servicii anexe,

5.683.479 lei în industrie şi construcţii, 5.668.039 lei în servicii.

În luna decembrie 2004 faţă de luna decembrie 2003, raportul dintre indicele câştigului salarial mediu nominal net pe judeţ şi indicele

preţurilor de consum a fost de 104,1%.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe economie, în luna decembrie 2004, a fost de 9.733.512 lei, iar cel net de 6.875.094 lei. În luna

decembrie 2004, raportul dintre indicele câştigului salarial mediu nominal net pe ţară şi indicele preţurilor de consum a fost de

111,2%, faţă de decembrie 2003 şi de 83,1% comparativ cu octombrie 1990.

Rata inflaţiei determinată pe baza creşterii preţurilor de consum la populaţie a fost în luna decembrie 2004 de 0,6% faţă de luna

precedentă şi de 9,3% faţă de luna decembrie 2003.

Rata medie lunară a inflaţiei în perioada 01.01 – 31.12.2004 a fost de 0,7%, faţă de 1,1% în perioada corespunzătoare a anului

precedent.

Completarea situaţiei curente a pieţei forţei de muncă şi perspectivele acesteia pentru viitor, necesită menţionarea unor aspecte

legate de calificarea şi recalificarea forţei de muncă.

Condiţiile socio-economice ale judeţului şi necesităţile de pregătire şi de formare a forţei de muncă în conformitate cu specificul şi

cerinţele economiei de piaţă, au determinat crearea în cadrul judeţului şi în special în reşedinţa de judeţ a unor centre şi organizaţii

cu profilul activităţii orientat spre rezolvarea problemelor specifice forţei de muncă.

20



Acestea şi instituţiile implicate în procesul de dezvoltare economică, precum Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului, Agenţia

Judeţeană de Ocupare şi Formare etc, furnizează programe de instruire şi reconversie profesională atât persoanelor disponibilizate

cât şi celor angajate.

În municipiul Călăraşi, Printr-un Proiect al Băncii Mondiale, în luna mai 2005 şi-a început activitatea Centrul Regional de Formare

Profesională a Adulţilor care dezvoltă o multitudine de programe profesionale, prin parcurgerea cărora beneficiarii dobândesc abilităţi

şi cunoştinţe practice necesare încadrării în muncă. Aceste programe vin în întâmpinarea nevoilor specifice de formare ale agenţilor

economici ce activează pe piaţa forţei de muncă din judeţele afiliate. Centrul beneficiază de asemenea de un departament de

consiliere profesională şi plasare în muncă deosebit de util celor interesaţi.

Succesul modernizării economiei judeţului depinde de creşterea calităţii forţei de muncă, de promovarea, generalizarea şi

consolidarea culturii antreprenoriale şi de dezvoltarea unei culturi educaţionale care să nu fie bazată în exclusivitate pe sistemul

educaţional tradiţional.

CULTURA

În prezent facilităţile culturale existente satisfac în mică măsură nevoile populaţiei, la nivelul judeţului înregistrându-se o scădere a

interesului public faţă de actul de cultură organizat, datorat în mare măsură impactului mass-media asupra timpului dedicat de individ

formării şi educaţiei permanente. Totodată s-au manifestat în ultimii ani aspecte negative, reflectate în scumpirea actului cultural şi

lipsa fondurilor pentru definitivarea unor investiţii de infrastructură în domeniul cultural.

Judeţul posedă un fond cultural istoric deosebit şi relativ bogat, reprezentat de importante vestigii arheologice, monumente cultural-

istorice şi muzee locale.

RETEAUA INSTITUTIILOR DE CULTURA DIN JUDET

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Biblioteci - total

Biblioteci specializate

Biblioteci şcolare

Biblioteci publice - total

din care :

- judeţene

218

25

140

53

1

4

211

25

133

53

1

4

211

24

134

53

1

4

207

24

130

53

1

4

207

24

130

53

1

4

205

24

128

53

1

4

200

22

125

53

1

4

Concluzii:

• scăderea populaţiei ocupate în agricultură, vânătoare şi servicii anexe paralel cu creşterea acesteia în

domeniul serviciilor;

• predominarea forţei de muncă tânără şi cu pregătire medie şi superioară;

• rata şomajului mai mare decât cea naţională;

21



- municipale sau orăşeneşti

- comunale

Muzee1) - total (la sfârşitul anului) din

care :

Muzee de istorie

Muzee mixte

Cinematografe

Teatre - total

- ansambluri artistice

48

4

1

2

1

1

50

48

4

1

2

…

1

2

48

4

1

2

…

1

2

48

4

1

2

…

1

2

48

4

1

2

1

1

2

48

5

1

2

1

1

2

48

5

1

2

1

1

2

1) inclusiv secţii şi filiale

Ansamblul de cântece şi dansuri „Bărăganul” este cea mai tânără instituţie culturală, devenit deja bine cunoscut la nivel naţional şi

internaţional.

Peisajul vieţii culturale a judeţului este întregit de Centrul Judeţean de Cultură şi Creaţie Călăraşi şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură,

Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Călăraşi, care, împreună, desfăşoară numeroase activităţi culturale, ocupându-se şi de

organizarea unor festivaluri bine cunoscute:

în domeniul promovării artei spectacolului

• „Flori de mai” – Festival Naţional de interpretare a muzicii uşoare româneşti;

• „Ştefan Bănică” – Festivalul Naţional de Teatru;

• „Hora Mare” – Festival Internaţional de Folclor.

în domeniul promovării artelor vizuale

• „7 Arte” – Festival Internaţional de Film;

• „Dictatorii râsului” – Festivalul Mondial de Umor, cu noi secţiuni incluse alături de caricatură tematică

în domeniul promovării culturii scrise

Editarea Revistei culturale „Câmpia”, în colaborare cu instituţiile culturale din judeţ;

Festivalul Naţional de Poezie Tânără „Eminescu” adresat elevilor din gimnaziu şi licee;

Premiul Naţional de Proză „Ştefan Bănulescu”, oferit în anul 2005 marelui scriitor Octavian Paler;

Concursul Naţional de Proză „Alexandru Odobescu”.

Concluzii:

• dificultăţi în atragerea publicului către actul cultural organizat;

• lipsa fondurilor pentru definitivarea unor investiţii de infrastructură în domeniu;

• insuficienta valorificare a fondului cultural istoric.

22



SĂNĂTATEA

Reţeaua unităţilor sanitare din cadrul judeţului este reprezentată mai bine în mediul urban în comparaţie cu mediul rural.

Caracteristic actului de asistenţă sanitară din judeţul Călăraşi este faptul că personalul medical cu studii superioare este mult sub

nivelul necesar şi că dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală şi cu medicamente este necorespunzătoare.

Asistenţa sanitară a populaţiei judeţului este asigurată de unităţi din sectorul public şi din cel privat, acesta din urmă dezvoltandu-se

pe parcursul ultimilor ani.

Reforma serviciilor de sănătate a continuat şi în anul 2004 şi a produs modificări ale infrastructurii sistemului sanitar, cu efecte

asupra reţelei de unităţi sanitare private şi asupra structurii personalului implicat în asigurarea serviciilor de sănătate, atât în

sectorul public, cât şi în cel privat.

Modificările intervenite în structura reţelei sanitare s-au datorat măsurilor luate în cadrul programului de restructurare, prin

transformări în tipologia unităţilor sanitare sau prin desfiinţarea altora devenite ineficiente.

Reţeaua unităţilor sanitare, pe total forme de proprietate, se caracteriza principal la sfârşitul anului 2003 din: 6 spitale cu 1333 paturi,

la 1000 locuitori revenind: 4,2 paturi în spitale (4,1 paturi în spitale la 1000 locuitori); 4 dispensare medicale, 176 cabinete medicale

(de familie, de medicină generală, de specialitate, şcolare şi alte tipuri), 32 cabinete stomatologice, 3 laboratoare medicale şi 3

laboratoare de tehnică dentară.

În anul 2004, distribuţia unităţilor sanitare din sectorul public, pe categorii de unităţi, se prezintă astfel:

PRINCIPALELE UNITĂŢI SANITARE DIN SECTORUL PUBLIC IN ANUL 2004

- număr unităţi-

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Spitale

Număr paturi

7

1.872

7

1.875

7

1.657

7

1.663

7

1.603

6

1.317

6

1.333

Cabinete medicale şcolare şi studenţeşti

-

-

-

-

3

3

4

Cabinete medicale de medicină generală - - - - - - 1

Cabinete medicale individuale de

familie

-

-

91

70

71

118

114

Cabinete medicale de familie - 26

Farmacii 8 8 7 7 6 36 6

Puncte farmaceutice 19 13

Depozite farmaceutice - - - - - - 1

Ambulatorii de specialitate ale

spitalelor

-

4

5

5

5

4

4

23



Cabinete stomatologice

60

32

Cabinete medicale de specialitate

-

-

12

14

13

65

31

Laboratoare medicale 2 2 1 2 3 3 3

Laboratoare de tehnică dentară

9

9

1

3

4

3

3

În perioada 1998-2004, ca urmare a reformei sistemului sanitar, reţeaua unităţilor sanitare din sistemul public, în principal, a suferit

modificări importante atât ca structură cât şi numeric.

Începând cu anul 1999 s-a redus numărul dispensarelor medicale, locul acestora fiind luat de cabinetele medicale (individuale,

grupate, asociate sau de specialitate). De asemenea s-au înfiinţat ambulatorii de specialitate ale spitalelor.

Numărul populaţiei ce revenea la un cadru medico-sanitar din sistemul public în anul 2004, era de : 1.110 persoane la un medic (1.088

persoane în 2003); 9.370 persoane la un stomatolog (10.313 persoane în 2003); 79.647 persoane la un farmacist

(53.284 persoane în 2003) şi 305 persoane la un cadru sanitar mediu (311 persoane în 2003).

Tot în anul 2004 au revenit, în medie la 10.000 locuitori, 9 medici, 1 stomatolog, 0,1 farmacişti şi 33 cadre sanitare medii.

Gradul de încărcare pe fiecare categorie de personal medico-sanitar, este mult superior mediei la nivel naţional fapt ce influenţează

negativ calitatea actului medical.

Populaţia ce revine la un medic (sector public)

50551152952965.20

11101088108610911148

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2000 2001 2002 2003 2004

Romania Judetul Calarasi

După anul 1990, şi în judeţul Călăraşi au apărut unităţi medicale private. Procesul de privatizare este mai activ în domeniul

stomatologiei şi al furnizării de produse farmaceutice.

În anul 2004, reţeaua sanitară particulară (sectorul privat) a înregistrat o serie de modificări în sensul desfiinţării sau

înfiinţării, creşterii sau reducerii numărului unităţilor sanitare specifice. Astfel, s-au desfiinţat cabinete medicale, înfiinţându-se

cabinete medicale de familie şi cabinete medicale de medicină generală.

Faţă de anul 2003 s-au înregistrat creşteri la numărul cabinetelor medicale de specialitate (+3) şi s-a redus numărul farmaciilor (-2) şi

al punctelor farmaceutice (-6).

24



În unităţile sanitare din sectorul privat au activat 60 medici, din care 23 medici de familie, 30 stomatologi, 41 farmacişti şi 113

personal sanitar mediu. Din numărul total al medicilor, 93,3% (respectiv 87,0% din medicii de familie) şi-au desfăşurat activitatea în

mediul urban.

În mediul urban se află majoritatea unităţilor din reţeaua sanitară, aceasta dispunând de 100,0% din numarul total al spitalelor,

100,0% din cel al dispensarelor, 76,5% din cel al farmaciilor şi 53,8% din cel al punctelor farmaceutice.

Din numărul total al medicilor, majoritatea (82,7%) lucrează în unităţi sanitare publice şi numai 27,1% din totalul medicilor îşi

desfăşoară activitatea în mediul rural.

Din totalul medicilor de familie, 42,3% îşi desfăşoară activitatea în mediul urban şi 57,7% în mediul rural. În sectorul privat îşi

desfăşoară activitatea 46,9% din totalul medicilor stomatologi.

Personalul sanitar pe medii de rezidenţă şi după forma de proprietate a unităţii, în anul 2004

- număr - Personal sanitar Total judeţ Public Privat

Medici - Total

- urban

- rural

Din care: medici de familie

- urban

- rural

Stomatologi - Total

- urban

- rural

Farmacişti - Total

- urban

- rural

Personalul sanitar mediu - Total

- urban

- rural

Personal sanitar auxiliar – Total

- urban

- rural

347

253

94

137

58

79

64

43

21

45

36

9

1159

955

204

720

488

232

287

197

90

114

38

76

34

19

15

4

4

-

1046

858

188

720

488

232

65

63

2

23

20

3

30

24

6

41

32

9

113

97

16

-

-

-

25



Starea de sănătate a populaţiei

Sănătatea este un concept multidimensional, fiind condiţionată de factori biologici (genetici, ai reproducerii umane, ai

procesului de îmbătrânire etc), factori de mediu (fizici, chimici, sociali), factori comportamentali (stiluri diferite de viaţă) precum şi de

servicii de sănătate.

Unul din indicatorii care caracterizează starea de sănătate a populaţiei este şi speranţa de viaţă la naştere.

Durata medie de viaţă sau speranţa de viaţă la naştere este condiţionată de un complex de factori care acţionează în timp, între care

o importanţă deosebită îl au : modul de viaţă, starea de sănătate, alimentaţia, condiţiile sociale şi economice din societate.

Speranţa de viaţă la naştere a avut o tendinţă crescătoare după 1997, astfel că în perioada analizată (1996-2004), aceasta a

crescut cu 2,14 ani pe total, cu 2,05 ani pentru bărbaţi şi cu 2,18 ani pentru femei.

În perioada 2002-2004 speranţa de viaţă la naştere a fost de 69,83 ani (66,07 ani pentru bărbaţi şi 73,95 ani pentru femei).

În perioada 2002-2004, pentru populaţia feminină durata medie de viaţă a fost cu 7,88 ani mai mare decât pentru cea masculină,

această diferenţă menţinându-se.

Speranta de viata la nastere pe sexe

65.2064,97

66,47 66,7266,46 66,06 66,07

71,7772,27

73,08 73,52 74,02 73,68 73,95

58

60

62

64

66

68

70

72

74

76

1996-1998 1997-1999 1998-2000 1999-2001 2000-2002 2001-2003 2002-2004

ani

masculin feminin

Evoluţia diferenţiată pe medii de rezidenţă atât a mortalităţii generale cât şi a celei infantile şi-a pus amprenta şi asupra dinamicii

speranţei de viaţă, în general, în mediul urban populaţia trăind mai mult decât în mediul rural.

Speranta de viata la nastere pe medii de rezidenta

67,92

67.70 70,17

70,1969,9969,45

69,68

68.7967,93

69,3269,98 69,71

69,21

69,4

65,566

66,567

67,568

68,569

69,570

70,5

1996-1998 1997-1999 1998-2000 1999-2001 2000-2002 2001-2003 2002-2004

ani

urban rural

26



Principalele cauze de deces

În perioada 1995 – 2004, principalele cauze de deces ale populaţiei judeţului Călăraşi, au fost: bolile aparatului circulator, tumorile,

bolile aparatului respirator, leziuni traumatice şi otrăviri, boli ale aparatului digestiv.

Se menţine tendinţa de modificare a mortalităţii pe cauze, continuând să scadă ponderea deceselor prin boli ale aparatului respirator

(de la 8,09% din decesele înregistrate în anul 1995 la 4,5% din decesele înregistrate în anul 2004) şi să crească ponderea deceselor

prin tumori (ponderea deceselor prin tumori a crescut de la 12,4% în anul 1995 la 14,9% în anul 2004).

Decesele prin boli cardiovasculare deţin în continuare ponderea principală a deceselor (55% din decesele înregistrate în 2004). Se

constată de asemenea, o tendinţă lentă de creştere a ponderii deceselor prin boli digestive.

Bolile aparatului circulator reprezintă cea mai importantă cauză de deces. În judeţul Călăraşi, rata mortalităţii prin boli

cardiovasculare a scăzut de la o valoare deosebit de ridicată în 1996 (947,2 decese la 100.000 locuitori), la 874,5 decese la 100.000

locuitori în anul 2004.

947,2859,5 847,8 821,5 792,8 820,5

885,3 897,6 874,5

0

200

400

600

800

1000

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

decese la 100.000 loc. Rata mortalitatii prin bolile aparatului circulator

Tumorile maligne reprezintă a doua cauză de deces în judeţul Călăraşi, dar şi la nivel naţional. Rata mortalităţii prin tumori maligne a

crescut continuu (de la 170,7 decese la 100.000 locuitori în 1996 la 207,8 decese la 100.000 locuitori în 2004).

O altă cauză importantă de deces sunt bolile aparatului respirator. În perioada 1996-2004 rata mortalităţii prin bolile aparatului

respirator a avut o evoluţie descrescătoare astfel încât, în anul 2004 s-a ajuns la o rată a mortalităţii de 69,8 decese la 100.000

locuitori faţă de 130,3 decese la 100.000 locuitori în anul 1996.

Numărul paturilor de spital ce reveneau la 1.000 locuitori a crescut la 4,2 în anul 2004. Numărul bolnavilor internaţi în spitale în anul

2004 a fost de 49.707 persoane faţă de 50.776 internaţi în spitale în anul 2003. Trebuie avut în vedere faptul că, în perioada

analizată, s-a redus atât numărul spitalelor cât şi al paturilor din spitale.

Concluzii:

• tendinţa dezvoltării unităţilor sanitare în sectorul privat, în special în domeniul stomatologiei şi al furnizării de

produse farmaceutice;

• gradul de încărcare pe fiecare categorie de personal medico-sanitar, mult superior mediei la nivel naţional;

• diferenţe mari între mediul urban şi cel rural în ceea ce priveşte distribuţia populaţiei pe fiecare cadru medico-

sanitar;

• accentuarea tendinţei naţionale şi mondiale privind reducerea numărului de paturi din spitale şi mutarea accentului

către îngrijirea ambulatorie.

27



PROTECŢIA SOCIALĂ

România este o ţară cu tradiţie în domeniul protecţiei sociale, primele reglementări de asigurări sociale apărând în anul 1912. După

anul 1989 s-a impus nevoia de a defini protecţia socială şi de a stabili sfera, principiile şi mecanismele de funcţionare ale acesteia în

condiţiile economiei de piaţă. Soluţionarea problemelor sociale a impus analiza şi evaluarea stării sociale, construirea unor strategii şi

programe de dezvoltare şi aplicarea unor soluţii adecvate, care în final să se concretizeze într-un sistem de protecţie socială modern,

integrat în principiile şi practicile protecţiei sociale din Comunitatea Europeană.

Din 1997 procesul de reformă cuprinde toate domeniile protecţiei sociale: protecţia forţei de muncă şi şomerilor, asigurările sociale,

prestaţiile familiale şi asistenţa socială.

În plan naţional cât şi local ne confruntăm cu două tendinţe contrarii :

• creşterea nevoii de finanţare a protecţiei sociale, determinată de creşterea numărului de pensionari, explozia şi evoluţia şomajului,

extinderea sărăciei;

• reducerea posibilităţilor de asigurare a fondurilor necesare.

Asigurări sociale pentru pensii

Pensia reprezintă sursa de venit a circa 31% din populaţia judeţului Călăraşi.

În trimestrul III / 2004, numărul mediu al pensionarilor în judeţul Călăraşi a fost de 103.524 persoane, cu 2,1% mai mic faţă de

trimestrul III / 2003 si cu 0,8% faţă de trimestrul II / 2004.

Uşoara scădere s-a datorat, în principal, scăderii numărului pensionarilor de asigurări sociale agricultori (-6,5% fata de trimestrul III /

2003, respectiv -2,1% comparativ cu trimestrul II / 2004).

Distribuţia după sistemul de pensionare evidenţiază faptul că pensionarii de asigurări sociale deţin în continuare ponderea majoritară

(99,6 %).

Dintre aceştia, pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 65,0%, ponderea lor fiind mai mare cu 1,7 puncte procentuale

comparativ cu trimestrul III / 2003. Numărul pensionarilor agricultori a înregistrat o scădere faţă de aceeaşi perioadă, atât ca cifră

absolută (-2480 persoane) cât şi ca pondere în totalul pensionarilor (de la 36,2 % la 34,6%).

Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale a fost în trimestrul III / 2004 de 103.098 persoane, mai mic cu 2.136 persoane

faţă de trimestrul III / 2003 şi cu 788 persoane faţă de trimestrul precedent.

Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a crescut în aceeaşi perioadă, cu 344 persoane faţă de trimestrul III / 2003 şi a

scăzut cu 26 persoane faţă de trimestrul II / 2004, numărul mediu al acestora fiind de 67.274 persoane în trimestrul III / 2004.

28



NUMĂRUL MEDIU AL PENSIONARILOR, DUPĂ SISTEMUL DE PENSIONARE - persoane -

Nr. mediu pensionari

2004

Nr. mediu pensionari

2003

Diferente 2004 fata de

2003 PENSIONARI – TOTAL (I+II+III) 104.049 105.960 -1911

I. Pensionari de asigurări sociale – Total, d.c.

- pensionari de asig. sociale de stat

67.303

66.781

+522

- pensionari de asig. sociale agricultori 36.311 38.670 -2359

II. Pensionari IOVR 387 447 -60

III. Beneficiari de asigurări sociale – tip pensie 48 62 -14

Pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost în anul 2004 de 1.990.130 lei, în timp ce pensia medie a

agricultorilor s-a menţinut la cote scăzute, de 742.191 lei, fiind de 2,68 ori mai mică decât pensia medie de asigurări sociale de stat.

222.389

445.376

623.675780.604

962.404

1.091.838

1.345.702

0

200.000

400.000

600.000

800.000

1.000.000

1.200.000

1.400.000

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

leiPensia medie lunara in judetul Calarasi

În perioada 1996-2004, datorită inflaţiei, puterea de cumpărare a pensiei medii lunare a pensionarilor de asigurări sociale de stat nu

a atins nivelul anului 1990.

Tot comparativ cu anul 1990, în perioada analizată s-au înregistrat an de an creşteri mari ale pensiei medii lunare a pensionarilor de

asigurări sociale de stat.

În termeni reali însă, nivelul pensiei medii reale a pensionarilor de asigurări sociale de stat a reprezentat în anul 1996 cel mai înalt

nivel (67 % din nivelul corespunzător anului 1990).

În perioada 1996-2004, pensia medie reală de asigurări sociale de stat a evoluat după cum urmează: cel mai scăzut nivel a fost

înregistrat în anul 1998 (50,7% din pensia medie lunară din 1990), iar cel mai înalt nivel a fost înregistrat în anul 1996 (67,0% din

pensia medie lunară din 1990).

29



INDICELE PENSIEI MEDII REALE A PENSIONARILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT1)-%

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Pensia medie lunară

26.681,9

44.616,6

60.783,7

86.832,8

109.121,0

124.077,1

1.990.130

Indicii pensiei medii reale

94,4

114,7

93,5

106,2

102,6

98,6

110,0

Indicele pensiei medii reale s-a calculat ca raport între indicele pensiei medii lunare şi indicele anual al preţurilor de consum.

Notă : 1) exclusiv pensiile din sistemul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Secretariatului de

Stat pentru Culte şi Casei de Asigurări a Avocaţilor

Protecţia socială a şomerilor

• Măsuri active de ocupare a forţei de muncă şi de combatere a şomajului

• Măsuri pasive de protecţie socială a şomerilor

Începând cu anul 1997, persoanele disponibilizate colectiv, ca urmare a restructurării, a privatizării sau lichidării unităţilor economice

neperformante, au beneficiat de plăţi compensatorii, ajungând ca în anul 1998, cheltuielile cu plăţile compensatorii să reprezinte

peste 50 % din sumele destinate protecţiei şomerilor.

• stimularea persoanelor fizice şi juridice pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ;

• acordarea de credite pentru înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii în scopul creării de noi locuri de muncă (în

special pentru şomeri se acordă credite avantajoase) ;

• calificarea, recalificarea şi perfecţionarea profesională a şomerilor, pentru facilitarea integrării pe piaţa muncii a

persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (se află în derulare programe de recalificare a acestora în domeniile

solicitate);

• organizarea Bursei locurilor de muncă.

• elaborarea Programului special de ocupare a forţei de muncă disponibilizate.

• acordarea ajutorului de şomaj;

• acordarea alocaţiei de sprijin;

• acordarea ajutorului de integrare profesională;

• acordarea plăţilor compensatorii.

30



STRUCTURA CHELTUIELILOR CU PROTECŢIA SOCIALĂ A ŞOMERILOR

- %-

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Total cheltuieli

din care :

69.242 109.411 123.263 116.978 133.524 156.504 198.394

Ajutor de şomaj 26,1 39,8 32,5 47,2 47,5 47,2 42,89

Alocaţie de sprijin 12,4 15,1 21,3 19,4 14,4 3,1 0,03

Ajutor de integrare

profesională

3,9

3,3

4,6

5,5

4,9

3,4

3,83

Plăţi compensatorii 50,2 37,4 36,2 7,1 0,6 1,4 0,4

DEZVOLTAREA EDILITARĂ

Programul de construire de locuinţe individuale prin credit ipotecar prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe are în vedere potenţarea

investiţiilor şi, în acelaşi timp, sprijinirea familiilor tinere în cumpărarea de locuinţe şi dotarea acestora.

LOCUINŢE TERMINATE, PE SURSE DE FINANTARE 1998 - 2004

544448

96

494 464

30

393 361

32

292 260

32

296 296

0

421335

86

355269

86

0100200300400500600700800900

1000

-num

ar-

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Locuinte terminate total Din fonduri private Din fonduri publice

Concluzii:

• sistemul serviciilor de protecţie socială acoperă o arie relativ restrânsă a grupurilor care necesită îngrijiri speciale;

• în ultimii ani domeniul protecţiei copiilor insituţionalizaţi a înregistrat un trend pozitiv;

• pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoră;

• facilitarea integrării pe piaţa muncii a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă prin programe speciale de

calificare, recalificare şi perfecţionare profesională, prin stimularea persoanelor fizice şi juridice pentru încadrarea în

muncă a absolvenţilor, prin acordarea de credite pentru înfiinţarea de IMM-uri în vederea creării de noi locuri de

muncă.

31



În anul 2004 au fost terminate 355 de locuinţe (207 locuinţe în mediul urban şi 148 locuinţe în mediul rural) mai puţin cu 66 de

locuinţe faţă de anul precedent.

STRUCTURA LOCUINŢELOR TERMINATE, PE MEDII

1998 - 2004

37,7 34,2 28,2 31,545,3 58,7

58,3

62,3 65,8 71,868,5

54,741,7

41,3

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Urban Rural

În anul 2004 fondul de locuinţe a ajuns la 115.883 locuinţe, în creştere cu 276 locuinţe faţă de anul 2003, după cum urmează:

FONDUL DE LOCUINTE, PE FORME DE PROPRIETATE

Total din care: În municipii Şi oraŞe

Locuinţe

(număr)

Camere

de locuit

(număr)

Suprafaţă

locuibilă

(mp)

Locuinţe

(număr)

Camere

de locuit

(număr)

Suprafaţă

locuibilă

(mp)

2001 1) Total

din care:

- proprietate majoritară de stat - proprietate majoritară privată

2002 Total

din care: - proprietate majoritară de stat - proprietate majoritară privată

2003 Total

din care:


115.003

2.340

112.663

115.254

2.280

112.974

115.607

2.268 113.339

334.239 2)

5.148

329.091

334.938

5.011

329.927

336.014

4.901 331.113

3.970.612

75.579

3.895.033

3.982.689

73.699

3.908.990

4.002.152

72.856 3.929.296

42.974

1421

41.553

43.072

1.361 41711

43.264

1.349 41.915

113.773 2)

2.949

110.824

114.007

2.812 111.195

114.574

2.702 111.872

1.504.755

40.919

1.463.836

1.509.027

39.039 1.469.988

1.519.733

38.196 1.481.537

32



2004 Total

din care:


115.883

2.267 113.616

336.805

4.870 331.935

4.017.587

73.123 3.944.464

43.407

1.348 42.059

114.948

2.671 112.277

1.527.633

38.463 1.489.170

1) Date la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 18 martie 2002. 2) Inclusiv camerele utilizate în scopuri comerciale, profesionale, etc.

Gradul de aglomerare al locuinţelor - numărul mediu de persoane ce revine pe o locuinţă sau numărul de locuinţe ce revin la 1000 de

persoane, s-a îmbunătăţit în ultimii ani, fiind în anul 2004 de 2,64 persoane pe o locuinţă. În general, locuinţele sunt mai aglomerate

în mediul urban decât în mediul rural.

Economia

Infrastructura

• P.I.B.

• industrie

• agricultură

• silvicultură

• transport rutier

• transport naval

• alimentare cu apă

• alimentare cu gaze naturale

• reţele de telecomunicaţii

• infrastructură fizică şi socială

• transport feroviar

2.2.2

Context economic

Concluzii:

• perfecţionarea instrumentelor de sprijin a familiilor tinere în cumpărarea de locuinţe cu plata în rate sau prin

acordarea de credite ipotecare;

• tendinţă de creştere a numărului locuinţelor din mediul urban

33



Turismul

Mediul

Euroregiune şi cooperare teritorială

Profilul economic al judeţului este caracterizat prin indicatori ai dezvoltării economice ai căror nivele se situează sub cele existente la nivel de

ţară.

Reducerea activităţilor economice, dezechilibrele din ultimii ani şi influenţa procesului de tranziţie la economia de piaţă a determinat după 1989

evoluţia negativă a economiei judeţului.

ECONOMIA

Produsul Intern Brut

Economia judeţului, analizată pe baza principalului indicator de evaluare al creşterii economice – PIB-ul judeţului Călăraşi, a avut în

perioada 1999-2003 un trend crescător:

Produsul intern brut pe perioada 1998-2003

17399.7

12395.411582.3

7088.953804193.7

0

5000

10000

15000

20000

1998 1999 2000 2001 2002 2003

Analiza Valorii adăugate brute pe domenii ale vieţii economice a făcut posibilă identificarea unor aspecte legate de starea şi

modul de funcţionare a economiei.

• număr unităţi de cazare

• grad de ocupare

• fondul turistic şi cultural

• calitatea aerului

• calitatea apei

• calitatea solului

• păduri

• cooperare transfrontalieră

• cooperare interregională

• cooperare transnaţională

34



VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ PE RAMURI DE ACTIVITATE ÎN PERIOADA 1998 – 2003 - miliarde lei ROL -

Activităţi ale economiei naţionale 1998 1999 2000 2001 2002 2003 1 Agricultură, vânătoare,

silvicultură 1449,4 2056,3 2072,6 4602,9 4021,3 5157,2

2 Pescuit şi piscicultură 1,2 1,5 1,0 3,3 2,6 4,6 3 Industria extractivă 10,9 14,4 38,9 31,1 30,9 14,5 4 Industria prelucrătoare 669,9 707,2 1476,6 2154,0 2152,5 2621,7 5 Energie electrică şi termică, gaze

şi apă 84,0 67,1 106,1 123,9 183,9 193,7

6 Construcţii 174,9 121,7 257,7 276,3 421,1 990,7 7 Comerţ cu ridicata şi cu

amănuntul; repararea autovehiculelor

284,6 378,3 451,9 609,4 827,6 966,3

8 Hoteluri şi restaurante 33,9 73,7 62,4 120,4 77,1 113,0 9 Transporturi, depozitare şi

comunicaţii 386,2 499,2 710,1 1048,8 1306,8 1625,2

10 Intermedieri financiare 60,1 82,3 79,6 136,2 212,0 200,2 11 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi

activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

217,7 247,8 338,8 474,3 621,6 858,4

12 Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale

188,9 269,4 343,2 447,4 644,8 1544,3

13 Învăţământ 104,3 159,3 198,5 272,6 384,2 567,2 14 Sănătate şi asistenţă socială 74,0 91,6 133,1 156,3 270,8 449,0 15 Alte activităţi de servicii colective,

sociale şi personale 35,8 59,0 88,7 81,7 97,2 138,1

16 Sevicii de intermediere financiară indirect măsurate

-62,3 -83,0 -75,8 -178,7 -137,8 -

Total 3713,5 4745,8 6283,4 10359,9 11116,6 15444,1

VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTA PE RAMURI DE ACTIVITATE ÎN ANUL 2003

33%

0%0%17%1%6%

6%1%

11%

1%6%

10%4% 3% 1%

Agricultură, vânătoare, silviculturăPescuit şi pisciculturăIndustria extractivăIndustria prelucrătoareEnergie electrică şi termică, gaze si apaConstrucţi iComerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelorHoteluri şi restauranteTransporturi, depozitare şi comunicaţi iIntermedieri financiareTranzacţi i imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilorAdministraţie publică şi apărare, asigurări socialeÎnvăţământSănătate şi asistenţă socială

35



Agricultura deţine primul loc în economia judeţului, având în anul 2003 o pondere de 33,%, superioară mediei pe ţară care este de

11,62%.

Începând din anul 2000 se constată o evoluţie negativă a industriei care înregistrează în anul 2003 o contribuţie de 17% din Valoarea

adăugată brută la nivelul judeţului, valoare inferioară nivelului pe ţară de 25%.

Graficul următor evidenţiază nivelul PIB-ului pe locuitor, în anul 2003 PIB-ul pe locuitor în judeţul Călăraşi a înregistrat o valoare de

59,9% din nivelul înregistrat pe ţară, ceea ce indică o creştere de 4,2 % faţă de anul 2002:

PRODUSUL INTERN BRUT PE LOCUITOR – INDICI DE DISPARITATE

(ŢARA = 100)

59,9

7666,8

59,667,2

55,7

0102030405060708090

100

1998 1999 2000 2001 2002 2003

- % -

INDUSTRIA

A. Caracteristici generale

B. Structură şi potenţial de dezvoltare

A doua ca ramură economică dominantă a economiei judeţului, este bazată în mare parte pe activităţi tradiţionale, având următoarea

structură:

• zonele industriale sunt localizate în general în apropierea comunităţilor mari cum sunt municipiile şi oraşele;

• parte din industria judeţului se află încă sub influenţa declinului din economia naţională determinat de: moştenirea

unei structuri bazată pe industria grea; dependenţa unor ramuri de importul de materii prime; consumuri energetice

ridicate; eficienţă şi competitivitate redusă; măsuri de restructurare economică neperformante;

• lipsa unei politici coerente de stimulare a relaţiilor de cooperare între întreprinderi şi domeniul cercetării, în contextul

existenţei în cadrul acestuia a unui potenţial uman specializat;

• creşterea numărului de şomeri ca urmare a reducerii sau întreruperii activităţii unor capacităţi de producţie din

diverse sectoare ale industriei, aceasta devenind principala ramură economică generatoare de şomaj;

• dependenţa unor comunităţi de existenţa unei singure industrii şi aceasta în declin;

• lipsa investiţiilor străine în judeţ.

36



INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE ÎN PERIOADA 2001 – 2004

- AN 2000 = 100% -

99,6 106,9122,4

134

020406080

100120140160

%

2001 2002 2003 2004

STRUCTURA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE PE ACTIVITĂŢI ÎN ANUL 2004

-%-

2001 2002 2003 2004 Total din care:

100,0 100,0 100,0 100,0

Industrie extractivă 2,2 1,8 1,5 1,6 Extracţia hidrocarburilor şi servicii anexe 1,8 1,3 1,2 1,1 Alte activităţi extractive 1) 0,4 0,5 0,3 0,5 Industrie prelucrătoare 94,3 95,5 96,0 96,6 Alimentară şi băuturi 48,9 50,3 49,3 45,7 Produse textile *) 0,3 2,8 2,9 Articole de îmbrăcăminte 27,1 28,4 27,8 24,8 Prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn (exclusiv mobilă) *) 0,2 *) 1,7 Celuloză, hârtie şi produse din hârtie 6,9 5,8 5,5 5,7 Edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor 1,4 *) - - Substanţe şi produse chimice 2,1 2,0 2,2 2,3

• prelucrarea produselor agro-alimentare;

• confecţionarea produselor textile;

• producerea şi prelucrarea celulozei şi hârtiei;

• fabricarea materialelor de construcţii;

• prelucrarea lemnului;

• metalurgie;

• construcţii metalice şi produse din metal;

• substanţe şi produse chimice.

• extracţia petrolului

37


< o strategie pentru prosperitate > Fabricarea materialelor de construcţii şi alte produse din minerale nemetalice

1,3

2,4

2,9

3,1 Metalurgie 1,7 1,4 0,9 6,4 Construcţii metalice si produse din metal 0,9 0,8 1,5 1,3 Maşini şi echipamente (exclusiv echipamente electrice şi optice) 0,1 *) - - Mijloace de transport rutier - - 0,1 *) Mijloace de transport neincluse la cele rutiere 3,7 3,9 3,0 2,1 Mobilier şi alte activităţi industriale neclasificate în altă parte 0,2 *) 0,5 0,6 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 3,5 2,7 2,5 1,8 Producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă

2,8 1,9 1,9 1,4

Captarea, tratarea şi distribuţia apei 0,7 0,8 0,6 0,4

În structura producţiei industriale ponderea cea mai ridicată (96%) o reprezintă industria prelucrătoare.

STRUCTURA PRODUCŢIEI INDUSTRIEI PRELUCRĂTOARE ÎN ANUL 2004

6,8% 2,1%

25,7%

6,6%

5,9%

3,2%2,4%

47,3%

Alimentara si bauturiArticole de imbracaminteMetalurgieCeluloza, hartie si produse din hartieFabricarea mat. de constructii si alte produse din minerale nemetaliceIndustria chimicaMijloace de transport neincluse la cele rutiereAlte ramuri industriale

Structura productiei industriale pe activitati in anul 2004

96%

2%2%

Industrie extractivăIndustrie prelucrătoareEnergie electrică şi termică, gaze şi apă

38



PRODUCŢIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE 1)

Denumire

U.M.

2001

2002

2003

2004

Ţiţei extras tone 24112 18909 19261 19668 Gaze asociate extrase (incluiv gaze libere) mii mc. 2112 2099 3260 2307 Fontă brută de primă fuziune tone 6659 6111 5963 6433 Prefabricate din beton armat mc. 1955 2644 3126 4107 Carne (inclusiv organe) total din care :

tone 11990 12875 23965 28475

- carne de bovine tone 146 209 245 147 - carne de porcine tone 6309 6007 6660 6352 Preparate din carne tone 6293 12943 13214 15373 Lapte de consum hl 5327 4379 1846 3854 Brânzeturi tone 348 440 312 294 Unt tone 1 - - 1 Zahăr rafinat – inclusiv zahăr brut import tone 85990 68950 54629 42075 Legume, fructe conservate prin sterilizare (inclusiv pastă de rosii)

tone

1351

-

3744

4037

Mobilier mil. lei 17639 4119,2 9684,8 95932,0 Hârtie – total tone 21914 21020 23598 30152 Fire din lână şi tip lână tone - - 1108 1299 Confecţii textile şi din înlocuitori mld. lei 1700,3 2091,3 3105,5 3175,1 Produse zaharoase de cofeărie şi patiserie – cu îndulcitori

tone 23 48 16 58

Cherestea total din care :

mc. 1658 7123 10192 1500

- cherestea răşionase mc. 99 - - - Placaje din lemn mc. - - - 10548 Plăci fibrolemnoase mc. - - - 1388 Lacuri şi vopsele tone - 11 - 1102 Bere mii hl. 1 - - - Oţel brut tone - - - 38080

1) Datele privind producţia fizică industrială, au fost refăcute pentru anii 2001 – 2003, conform nomenclatorului PRODROM care conţin : - toate întreprinderile cu activitate principală industrială care au peste 20 de salariaţi ; - întreprinderi cu activitate principală industrială având sub 20 de salariaţi din domeniu în care cerinţele privind reprezentativitatea impun coborârea pragului de mărime ; - întreprinderi cu activitate principală în alte domenii (neindustriale) dar care au activităţi secundare industriale cu peste 50 de salariaţi, conform rezultatelor anchetei statistice AS. În cazul produselor exprimate valoric, datele sunt prezentate în preţurile curente ale perioadei respective.

Dezvoltarea culturii industriale şi competitivitatea crescândă a întreprinderilor au determinat ca sectoarele industriei orientate spre

fabricarea de: produse alimentare, confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte, celulozei şi hârtiei, materialelor de construcţii,

construcţiilor metalice şi produselor metalurgice, să cunoască un progres care prin rezultatele obţinute (mărirea productivităţii, noi

locuri de muncă) au contribuit la îmbunătăţirea climatului economic şi social al zonelor în care s-au dezvoltat.

Această situaţie, generată de dinamica crescătoare a procesului de privatizare, de restructurarea şi orientarea întreprinderilor spre

cerinţele economiei de piaţă, indică existenţa în cadrul judeţului a unui potenţial şi a unor oportunităţi reale de dezvoltare.

39



AGRICULTURA

Evoluţia agriculturii in perioada 1990 – 2004

Agricultura constituie, prin tradiţie, cea mai importantă ramură a economiei judeţului, aceasta fiind susţinută atât de ponderea

populaţiei ocupate (peste 50%), cât şi de ponderea suprafeţei agricole în total suprafaţă a judeţului.

În perioada 1990-2004 agricultura a înregistrat o evoluţie oscilantă ca rezultat al unui cumul de factori.

În perioada analizată sectorul privat a cunoscut o evoluţie ascendentă datorită schimbărilor intervenite după 1989 în regimul de

proprietate al pământului, în sistemul de exploatare productivă şi a forţei de muncă ocupată în agricultură.

În contextul manifestării unei tendinţe de reducere a populaţiei ocupate pe ansamblul economiei, ponderea populaţiei ocupate în

agricultură a crescut de la 48,5% în anul 1991 la 51,4 în anul 2004.

Suprafaţa agricolă s-a menţinut aproximativ la acelaşi nivel de-a lungul perioadei 1990 – 2004, aceasta reprezentând circa 84%

din suprafaţa totală a judeţului - 426.780 ha (2,9 % din suprafaţa agricolă a ţării, locul 8 în rândul judeţelor ţării).

FONDUL FUNCIAR, DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ (la sfârşitul anului)

- hectare -

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Suprafaţa totală a fondului funciar 508785 508785 508785 508785 508785 508785 508785

Suprafaţa agricolă 427727 427727 428159 428159 426780 426780 426780 - Arabil 412526 413069 413611 413922 413135 415779 416029

- Păşuni 6095 5902 5924 5910 5344 5310 5281

- Fâneţe 104 104 106 186 134 134 134

- Vii şi pepiniere viticole 8469 8119 7970 7820 7856 5246 5120

- Livezi şi pepiniere pomicole 533 533 548 321 311 311 216

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

22178 22180 21867 22205 22227 21995 22001

Terenuri ocupate cu construcţii şi curţi

11538 11640 12681 13009 14389 14080 14634

Drumuri şi căi ferate 13284 13106 12828 12886 13215 13521 13158

Ape şi bălţi 33320 33394 31904 30070 29984 30215 29906

Alte suprafeţe 738 738 1346 2456 2190 2194 2306

40



La sfârşitul anului 2004, terenurile arabile reprezentau 97,5% din suprafaţa agricolă a judeţului, plantaţiile pomicole şi viticole 1,2%

iar păşunile şi fâneţele 1,3%.

STRUCTURA SUPRAFEŢEI AGRICOLE, DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ LA SFÂRŞITUL ANULUI 2004

1,31,2

97,5

Arabila Pasuni si fanete Vii si livezi

Ca efect al aplicării legii fondului funciar, peste 92% din suprafaţa agricolă a fost transferată în proprietate privată.

GRADUL DE PRIVATIZARE PE CATEGORII DE FOLOSINŢĂ - DATE LA SFÂRŞITUL ANULUI 2004 -

Total din care: în proprietate Privată - mii ha - mii ha % din total1) Suprafaţa agricolă 426,8 394,5 92,4 arabil 415,8 383,9 92,3 păşuni 5,3 5,1 96,2 fâneţe 0,1 * 20,9 vii 5,3 5,2 98,1 livezi 0,3 0,3 100 1) calculat la suprafaţa în ha

*) sub 0,1 mii hectare

41



În perioada 1998-2004, evoluţia dotării cu mijloace de exploatare a terenului agricol a fost următoarea:

PARCUL DE TRACTOARE ŞI MAŞINI AGRICOLE (la sfârşitul anului 2004)

U.M.

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Tractoare agricole fizice - total - sector privat

buc. buc.

4927 3134

4642 3331

4601 3484

4856 4099

4931 4365

4446 4123

4504 4172

Pluguri pt. tractoare - total - sector privat

buc. buc.

3595 2153

3329 2438

3445 2649

3576 3100

3947 3642

3271 3107

3346 3190

Cultivatoare cu tracţiune mecanică - total - sector privat

buc. buc.

1022 549

932 634

903 661

934 789

927 851

842 795

880 821

Semănători cu tracţiune mecanică -total - sector privat

buc. buc.

2068 1213

1951 1352

1961 1413

2053 1727

2047 1834

2280 2129

2278 2134

Combine autopropulsate pt.recoltat cereale păioase - total - sector privat

buc. buc.

1198 596

1031 810

936 805

739 674

718 674

722 688

814 767

Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice - total - sector privat

buc. buc.

382 165

312 178

329 237

338 268

368 318

323 286

361 316

Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică - total - sector privat

buc. buc.

73 27

62 38

53 31

56 42

58 47

37 25

36 31

Combine autopropulsate pt. recoltat porumb - total - sector privat

buc. buc.

135 36

69 31

63 46

28 23

35 30

26 23

37 34

Combine autopropulsate pt. recoltat furaje - total - sector privat

buc. buc.

122 43

71 35

65 36

43 29

45 38

34 30

38 34

Prese de balotat paie şi fân - total - sector privat

buc. buc.

502 207

327 211

244 154

192 140

167 133

138 119

200 172

Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic - sector privat

ha. ha.

84 79

89 75

90

109

85 93

84 87

94 93

92 92

Parcul de tractoare şi maşini agricole existent la începutul perioadei de tranziţie s-a caracterizat prin capacitate insuficientă, structură

inadecvată în raport cu cerinţele de executare a unor lucrări şi stare avansată de uzură fizică. În raport cu suprafaţa agricolă, sectorul

privat are un grad redus de mecanizare.

42



SUPRAFAŢA CULTIVATĂ CU PRINCIPALELE CULTURI - hectare -

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Suprafaţa cultivată - total - sector privat din care:

403490 243445

402312 246891

392909 247702

411582 293321

409146 368405

401432 373088

414803 392991

Cereale pentru boabe - total - sector privat

251750 169878

239484 162596

252587 176316

296322 224994

286896 267129

222635 215790

253563 248041

Leguminoase pt. boabe - total - sector privat

3589 2109

3943 1857

3815 1900

2811 1299

3274 2589

3769 3304

6316 5998

Plante uleioase - total - sector privat

109260 54558

119295 65306

102476 55127

86188 55624

91069 83073

139061 133967

122576 119981

Plante pt.alte industrializări -total - sector privat

1988 1359

725 645

35 35

55 44

357 356

2922 2921

- -

Cartofi - total - sector privat

940 807

981 844

1151 927

669 509

579 576

533 533

609 609

Legume - total - sector privat

4350 3844

4260 3688

3797 3591

2380 2310

2538 2536

2457 2456

4162 4162

Pepeni verzi şi galbeni - total - sector privat

2403 2395

2288 2288

2444 2443

1374 1361

1786 1783

1586 1586

1427 1427

Furaje verzi în teren arabil - sector privat

26426 8073

28571 9422

24872 7252

19834 6971

21139 9796

26371 11597

27772 14407

În perioada postdecembristă s-a evidenţiat tendinţa de creştere a suprafeţelor cultivate cu cereale pentru boabe şi plante uleioase.

Efective de animale

Creşterea animalelor, activitate veche şi cu tradiţie, are o importanţă deosebită pentru agricultura zonei, datorită condiţiilor

favorabile şi a bazei furajere corespunzătoare.

După anul 1990, prin desfiinţarea complexelor zootehnice ale CAP-urilor şi trecerea şeptelului existent în proprietatea foştilor

membrii cooperatori, lichidarea sau cvasilichidarea fostelor AEI-uri şi ulterior a unor complexe zootehnice de creştere şi îngrăşare a

animalelor, ca şi datorită condiţiilor inadecvate din gospodăriile populaţiei pentru creşterea animalelor la scară mai mare,

liberalizarea de drept a sacrificării acestora, cu eliminarea concomitentă a restricţiilor în greutate au determinat scăderea constantă a

efectivelor de animale.

43



EFECTIVELE DE ANIMALE (la sfârşitul anului 2004)

U.M.

1998

1999

2000

2001

2002

2003

20041)

Bovine - total - sector privat

mii cap. mii cap.

38,0 34,0

35,2 32,2

33,9 32,0

33,2 32,4

32,0 31,2

31,2 30,3

32,3 31,8

Porcine - total - sector privat

mii cap mii cap

327,5 281,6

225,2 221,1

139,3 136,1

142,7 139,7

141,1 138,8

141,2 139,5

137,3 136,7

Ovine - total - sector privat

mii cap. mii cap.

182,8 152,7

175,6 151,5

164,4 146,7

139,6 138,2

126,2 125,7

127,4 126,9

116,8 116,8

Caprine - total - sector privat

mii cap. mii cap.

9,2 9,2

8,6 8,6

8,9 8,9

8,4 8,4

13,0 13,0

11,8 11,8

13,8 13,8

Cabaline - total - sector privat

mii cap. mii cap.

19,4 18,4

19,9 19,2

19,7 18,9

20,4 19,7

20,5 19,9

20,3 19,6

24,1 22,0

Păsări - total - sector privat

mii cap. mii cap.

2547,3 1910,0

2425,4 2408,8

2236,6 2234,8

2645,3 2640,7

3247,2 3247,2

3252,2 3252,2

2745,6 2745,3

Albine - total - sector privat

mii fam. mii fam.

10,4 9,9

10,4 10,0

11,4 11,0

11,7 11,4

12,8 12,7

14,1 13,9

17,6 17,4

EVOLUŢIA EFECTIVELOR DE ANIMALE - la sfârşitul anului 2004

0100000200000

300000400000

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Bovine Porcine Ovine

SILVICULTURA

U.M.

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Suprafaţa fondului forestier - total

Suprafaţa pădurilor - răşinoase - foioase

Reâmpăduriri şi împăduriri

Volumul de lemn recoltat

mii ha.

mii ha. mii ha. mii ha

ha.

mii mc. vol.brut

21,3

20,3 0,1

20,2

181

88,6

21,3

20,2 0,1

20,2

185

103,4

21,3

20,1 0,1 20,1

149

112,9

21,3

20,2 0,1

20,1

265

102,6

21,3

20,2 0,1 20,2

254

135,7

21,3

20,1 0,1 20,1

326

133,1

21,2

20,0 0,1

19,9

330

143,2

44



În perioada 1998-2004, pe fondul unei suprafeţe constante a fondului forestier se constată o creştere a volumului de lemn recoltat, în

condiţiile unei continue creşterii a suprafeţei împădurite şi reîmpădurite.

ARII PROTEJATE

ARII PROTEJATE, în anul 2004

Denumirea ariei SuprafaŢa (ha)

VegetaŢia Fauna

Rezervaţia forestieră Ciornuleasa

73,2 - pădure tip şleau de câmpie cu: stejar, stejar brumăriu, carpen, tei, frasin, vişin turcesc, etc.

- căpriorul, mistreţul, iepurele, veveriţa, vulpea, cerbul carpatin, fazanul, pisica sălba-tică, etc.

Rezervaţia avifaunistică Iezer – Călăraşi

2778

- rogozul, papura, stuful, pipirigul, etc.

- gâsca cu gât roşu, raţa cu cap alb, pelicanul comun, lebăda de iarnă, vidra, broasca de baltă, etc.

Ostroavele: Haralambie, Ciocăneşti, Şoimul (devenite rezervaţii naturale conform H.G. 2151/2004 şi statutului dat de Academia Română)

- papura, stuful, rogozul, pipirigul, etc.

- cormorani, raţe, gâşte, stârci, pescăruşi, pelicani

SECTORUL PRIVAT

Factor vital pentru funcţionarea economiei de piaţă, sectorul privat din economia judeţului a evoluat relativ lent, fiind orientat

preponderent spre unităţi mici din domeniul comerţului şi a bunurilor de larg consum, atractive din punct de vedere al vitezei de

rotaţie a capitalului şi al perspectivelor de acces pe piaţa internă şi externă.

Accelerarea procesului de privatizare din ultimii ani a avut un impact deosebit asupra evoluţiei întregii economii, favorizând

crearea unui mediu de afaceri sănătos, competitiv şi concurenţial.

Climatul instituţional favorabil din ultimii ani a permis o dezvoltare accentuată a sectorului privat, bazat în mare parte pe crearea de

întreprinderi mici şi mijlocii.

Dinamica şi distribuţia teritorială a IMM-urilor este influenţată de o serie de factori precum:

existenţa unui potenţial de forţă de muncă cu o bună pregătire profesională, posibilitatea accesului la capitalul disponibil, structura

economică şi cererea corespunzătoare.

Lipsa unei strategii de dezvoltare globală a sectorului IMM, corelată cu necesităţile de dezvoltare economică şi socială ale judeţului, a

determinat înfiinţarea IMM-urilor în general în mediul urban şi mai puţin în cel rural.

Structura IMM-urilor în funcţie de mărime indică predominanţa micilor întreprinderi, în contextul în care, în unele zone s-au creat şi

dezvoltat şi IMM-uri reprezentative atât ca mărime cât şi ca importanţă.

La sfârşitul anului 2004, în judeţul Călăraşi funcţionau 3.831 societăţi comerciale active, în industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii,

comparativ cu 3.274 societăţi comerciale active în anul 2000, tendinţa fiind de creştere în ultimii ani.

45



Din numărul total de societăţi comerciale active, 98,4% erau IMM-uri, restul fiind întreprinderi cu peste 250 de salaraţi.

Structura IMM-urilor pe domenii de activitate, pe clase de mărimi şi ponderea lor în totalul societăţilor care activează în sectorul

privat pe anul 2004, se prezintă astfel:

Număr de unităţi active pe clase de mărime

Nr. crt.

Domeniul de activitate Nr. unităţi active

0-9 10-49 50-249 >250

I.M.M. % din total unităţi

Total -din care:

3938 3440 375 98 25 99,3

1. Industrie 442 282 90 55 15 96,6 2. Construcţii 210 155 40 14 1 99,5 3. Comerţ 2131 2016 105 10 - 100 4. Servicii de piaţă 698 629 54 11 4 99,4 5. Alte activităţi 457 358 86 8 5 98,9

STRUCTURA UNITĂŢILOR ACTIVE, PE ACTIVITĂŢI - în anul 2004

54,1%

17,7%

11,6%5,4%

11,2%

Industrie Constructii Comert Servicii de piata Alte activitati

Potenţialul economic şi uman, cadrul geografic şi gradul de urbanizare şi industrializare au constituit condiţiile favorizante atragerii şi

pătrunderii investiţiilor străine.

Totodată, oportunităţile de afaceri oferite de judeţ au determinat orientarea şi decizia unor cunoscute firme străine de a investi aici.

Fabrica de geam float cu capital francez Saint Gobain Glass, a început producţia în noiembrie 2006, în urma unei investitii de 100 mil.

Euro, noua unitate urmând să reprezinte un centru regional de producţie al grupului francez în Europa de Sud-Est. În urma unor studii

realizate în cateva ţări, piaţa românească a sticlei este considerata cea mai performantă. Jumatate din producţia fabricii va fi

exportată în Bulgaria, Serbia, Grecia şi Polonia. Sprijinirea domeniului de afaceri prin promovarea unor proiecte de reamenajare a

vechilor situri industriale acum neutilizate şi introducerea acestora în circuitul productiv (înfiinţarea parcurilor industriale Siderca-

Călăraşi şi Turol-Olteniţa), vor conduce la crearea unor locuri de muncă, marcând readucerea la viaţă atât a portului, cât şi a oraşului

Călăraşi.

SERVICIILE

Sectorul serviciilor a înregistrat în ultimii ani, în anumite domenii, o evoluţie pozitivă. Orientate iniţial cu precădere spre activităţi

comerciale, în prezent societăţile comerciale din domeniu acoperă o gamă largă de activităţi, fiind orientate spre sectoare precum:

financiar-bancar, asigurări, transport, tranzacţii imobiliare, poştă şi telecomunicaţii, turism, educaţie, sănătate şi asistenţă socială,

consultanţă, etc.

46



La nivelul judeţului activităţile în acest domeniu erau asigurate în anul 2004 de un număr de 698 societăţi comerciale active, forţa de

muncă ocupată fiind în număr de 29810 angajaţi.

Tendinţa oscilantă în evoluţia sectorului de servicii la nivel judeţean şi dimensiunile relativ reduse ale acestuia constituie una din

principalele deficienţe ale structurii economice din judeţ, ceea ce reflectă o dezvoltare subdimensionată atât în raport cu nevoile

populaţiei, cât şi în raport cu celelalte sectoare ale economiei judeţului.

În ultimii ani o evoluţie pozitivă au avut-o activităţile de servicii din sectoarele financiar-bancar şi de asigurări.

În prezent 7 bănci româneşti şi străine operează la nivelul judeţului, prin intermediul a 15 sucursale, filiale, reprezentanţe sau agenţii

deschise, acestea oferind agenţilor economici şi persoanelor fizice o gamă largă de servicii specifice.

Creditele acordate de bănci se îndreaptă spre industrie, agricultură, activităţi de import – export şi construcţii, sistemul de creditare

nefiind secondat de un sistem de servicii care asigură derularea rapidă a operaţiunilor.

Majoritatea băncilor au introdus sistemul de plăţi prin intermediul cărţilor de plată de tip VISA, MASTER CARD, PRIMA, etc., oferind şi

alte servicii cum ar fi: sistemul de decontare al salariilor între persoanele juridice şi angajaţii acestora prin cont curent personal,

asigurarea consultanţei în domeniul financiar şi studii de rentabilitate, plata utilităţilor, acordarea de credite.

Societăţile de asigurări sunt caracterizate de o dinamică pozitivă atât în privinţa volumului cât şi în gama serviciilor oferite,

activităţile fiind realizate de firme de prestigiu şi cu tradiţie în domeniu.

Serviciile de poştă şi telecomunicaţii au cunoscut în urma liberalizării pieţei din acest domeniu o evoluţie rapidă, agenţii economici şi

persoanele fizice beneficiind într-un număr din ce în ce mai mare de mijloace moderne şi rapide de transmitere a corespondenţei şi

informaţiei.

Serviciile comerciale se caracterizează prin orientarea spre activităţi de alimentaţie publică, hoteliere, turism, agenţii de voiaj şi

transporturi.

O evoluţie ascendentă au avut-o în ultimii ani serviciile din domeniul sănătăţii şi cele menite să sprijine dezvoltarea economică cum ar

fi: servicii de consultanţă în afaceri, consultanţă tehnologică, servicii de reclamă şi publicitate, servicii de contabilitate, servicii de

intermedieri de afaceri etc., promovate atât de societăţi private cât şi de ONG-uri.

Concluzii:

• se constată o creştere a contribuţiei valorice a unor sectoare economice în PIB-ul regional;

• se înregistrează un nivel scăzut al sectoarelor economice agricultură şi construcţii la realizarea PIB-ului

regional;

• în agricultură sectorul privat reprezintă aproximativ 95% din total proprietate;

• este o reprezentare insuficientă a sectorului de servicii dar trendul este pozitiv.

47



INFRASTRUCTURA

Transport feroviar

La nivel de regiune, reţeaua de căi ferate aflată în exploatare însuma la sfârşitul anului 2004 o lungime de 242 km.

Raportată la suprafaţa judeţului, densitatea liniilor de cale ferată este de 47,6 Km /1000 Km² fiind superioară mediei pe ţară. Liniile

de cale ferată electrificate din judeţ au o lungime de 151 km (locul 10 la nivelul ţării), ponderea acestora de 62,4% în totalul liniilor de

cale ferată, fiind superioară mediei pe ţară.

Magistrala cu lungimea cea mai mare care traversează judeţul este aceea care asigură legătura cu principala poartă maritimă a ţării -

Constanţa.

Transport rutier

Lungimea drumurilor publice la sfârşitul anului 2004 era de 1283 Km.

În structura reţelei de drumuri publice, drumurile naţionale au lungime de 488 km iar cele judeţene şi comunale 795 km.

Densitatea drumurilor publice este de 25,2 Km/100 Km² teritoriu, sub media pe ţară (30,7 Km/100 Km² teritoriu), demonstrând o

înzestrare moderată a judeţului din acest punct de vedere.

Starea tehnică a reţelei de drumuri publice este în general nesatisfăcătoare, drumurile modernizate având o lungime de 475 km (39,8

% din lungimea totală a drumurilor publice).

Din totalul de 787 km drumuri locale, 35 km sunt modernizate (4,4%), cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare 280 km (35,6%), drumuri

pietruite 282 km (35,8%) şi drumuri de pământ 190 km (24,2%).

STRUCTURA REŢELEI DE DRUMURI LOCALE

35,8%

35,6%

4,4%24,2%

drumuri modernizate drumuri cu IBU

drumuri pietruite drumuri de pamant

Judeţul va beneficia din ce în ce mai mult de avantajele oferite de noua autostradă Constanţa – Bucureşti – Oradea, parte a reţelei

pan-europeană de transport TEN-T 7.

Legătura cu principala poartă maritimă a ţării - Constanţa şi accesul spre aceasta peste Fluviul Dunărea (TEN -T 18), este asigurat de

podul feroviar rutier Feteşti – Cernavodă şi de podul rutier Giurgeni – Vadu Oii.

48



Proiectul „Trecere frontieră Călăraşi (Ro) – Silistra (BG)” în valoare de 5,3 milioane Euro recent finalizat (2006) va avea ca rezultat

îmbunătăţirea infrastructurii de transport, în cadrul unei strategii de dezvoltare comună pentru judeţul Călăraşi şi Municipalitatea

Silistra-Bulgaria.

Proiectul va facilita traversarea fluviului Dunărea, va reduce durata parcurgerii distanţei dintre Călăraşi şi Silistra îmbunătăţind astfel

schimburile economice şi circulaţia între cele două ţări.

Activităţile întreprinse permit traficul greu şi deschiderea trecerii de frontieră traficului internaţional.

În judeţ nu funcţionează nici un aeroport civil pentru transport aerian de marfă şi călători, dar cel mai mare aeroport din România

(aeroportul Otopeni) este amplasat la minimum 60 Km şi maximum 120 Km de oraşele din judeţ.

Transport naval

Reţeaua hidrografică a judeţului permite transportul naval pe singura cale de navigaţie existentă în judeţ - fluviul Dunărea.

Principală arteră de navigaţie europeană, Dunărea (TEN -T 18), asigură şi facilitează prin intermediul porturilor fluviale Olteniţa şi

Călăraşi schimburile comerciale cu ţările europene riverane.

Infrastructura nesatisfăcătoare a porturilor fluviale şi reducerea treptată a activităţii acestora, sunt factori care au contribuit la

scăderea gradului de utilizare a potenţialului existent.

Alimentare cu apă

Majoritatea localităţilor judeţului sunt alimentate cu apă în sistem centralizat, sursele de alimentare fiind apele de suprafaţă şi

subterane.

Din totalul de 55 localităţi (municipii, oraşe, comune) ale judeţului, 36 au sistem centralizat de distribuţie a apei, ceea ce reprezintă 68

% din total localităţi. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are o lungime totală de 733,7 km, judeţul ocupând astfel locul 24 la nivel

de ţară.

O caracteristică generală a reţelelor de alimentare cu apă potabilă în special a celor din mediul urban o constituie vechimea şi gradul

avansat de uzură, cu implicaţii majore în ceea ce priveşte asigurarea necesarului şi calitatea apei potabile destinată consumului

populaţiei.

În cadrul judeţului se desfăşoară în momentul de faţă:

• Programul SAMTID. Operatorului regional i-au fost concesionate prin delegare de gestiune, furnizarea serviciilor de

distribuţie a apei potabile şi preluare a apelor uzate în municipiile Călăraşi, Olteniţa şi oraşele Lehliu-Gară şi Budeşti.

Proiectul în valoare de 7,616 milioane Euro, din care contribuţie locala 830,8 mii Euro prevede înlocuirea a 74 km de

conducte uzate, modernizarea unor staţii de pompare, contorizarea 100% a consumului de apă.

La nivelul comunelor sunt în derulare proiecte de investiţii atât prin programe proprii ale judeţului cât şi prin proiecte cu finanţare

externă – SAPARD, FRDS şi PDR care vizează înfiinţarea unor sisteme centralizate de alimentare cu apă precum şi extinderea reţelelor

de alimentare cu apă în mediul rural.

49



• Programul de Dezvoltare Rurală (Banca Mondială) – valoarea proiectului aproximativ 5 milioane USD - are ca

obiective:

• Programul SAPARD - Mas.2.1 - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale – are ca obiective:

În ceea ce priveşte reţelele de canalizare publică lungimea totală a acestora este de 149,4 km, beneficiare fiind numai 7 localităţi,

din acest punct de vedere judeţul Călăraşi ocupând locul 39 pe ţară.

Staţiile de epurare existente în municipiile Călăraşi şi Olteniţa sunt prevăzute cu instalaţii de epurare mecano-chimică pe linia

apei şi instalaţii pentru fermentare şi deshidratare pe linia nămolului. Acestea nu pot realiza limitele impuse de normele

în vigoare, fapt pentru care este necesară completarea cu instalaţii pentru treapta biologică. Dotarea actuală a staţiilor nu este

eficientă în exploatare din cauza vechimii instalaţiilor.

Îmbunătăţirea performanţelor operatorilor şi ridicarea standardelor infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare se poate realiza

prin investiţii de capital în reabilitare şi modernizare.

Alimentarea cu gaze naturale

În ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale, în cadrul judeţului sunt racordate la sistemul naţional de distribuţie umătoarele

localităţi: Călăraşi, Drajna, Modelu, Belciugatele şi Fundulea, judeţul Călăraşi situându-se în clasamentul naţional pe locul 36.

În momentul de faţă municipiul Olteniţa este racordat la conductele de transport gaze de înaltă presiune DN 800 Isaccea – Bucureşti şi

DN 500 Urziceni – Bucureşti, în nodul tehnologic Afumaţi. Totodată se va extinde furnizarea de gaze şi în localităţile din partea de sud

a municipiului Bucureşti (Budeşti, Fundeni, Plătăreşti, Sohatu, Vasilaţi, Radovanu, Nana, Luica, Curcani, Mitreni, Şoldanu).

Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor la nivelul judeţului este de 82,2 km, din acest punct de vedere judeţul Călăraşi ocupând locul

38 pe ţară.

Pentru alimentarea cu gaze naturale a Fabricii de Sticlă Float – Călăraşi a concernului Saint-Gobain se va construi o conductă de

transport gaze naturale, care se va cupla în zona Urziceni în conducta DN 800 şi în refularea staţiei de comprimare Urziceni. Se va

asigura un debit max. de 7.000 Nmc/h, la o presiune minimă de 6 bari la intrarea în SRMP-ul societăţii. Alte şapte

• îmbunătăţirea vieţii şi standardului de trai în zonele rurale;

• dezvoltarea capacităţii administraţiei publice şi a comunităţilor de a iniţia, planifica şi conduce investiţii locale

într-o manieră participativă şi transparentă;

• realizare lucrări de infrastructură (drumuri şi subproiecte de apă/canalizare).

• construirea şi modernizarea drumurilor de interes local;

• construirea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă.

50



localităţi de pe acest traseu urmează să se racordeze la această conductă: Lehliu-Gară, Dor Mărunt, Al. Odobescu, Vlad-Ţepeş,

Grădiştea, Cuza-Vodă şi Independenţa.

Extinderea Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale, în această zonă, va permite relansarea şi revigorarea activităţilor

economice ce solicită utilizarea gazelor.

Reţelele de telecomunicaţii

Caracterizat de o evoluţie pozitivă pe perioada ultimilor ani atât din punct de vedere al ariei de acoperire cât şi din punct de vedere

calitativ, sistemul de telecomunicaţii judeţean asigură în prezent un acces sporit şi rapid al locuitorilor judeţului la reţeaua naţională

şi internaţională de telecomunicaţii.

Programul amplu de investiţii din acest domeniu, a condus, prin dotarea cu echipamente moderne şi performante a centralelor

telefonice şi prin modernizarea infrastructurii de transport a informaţilor, la creşterea numărului de beneficiari şi a volumului de

informaţii aflate în circulaţie.

Comparativ cu anul 2000 când în judeţ s-au înregistrat un număr de 32.640 abonamente telefonice, în 2004 numărul acestora a crescut

la 41.132.

O evoluţie spectaculoasă care se înscrie în tendinţa existentă la nivel naţional a avut-o telefonia mobilă, gradul de acoperire asigurat

de acesta în cadrul judeţului fiind de aproximativ 90%.

TURISMUL

Riveranitatea judeţului Călăraşi la Dunăre creează o atractivitate turistică deosebită, dar insuficient exploatată. Numărul mare de

ostroave cu un pitoresc nemaiîntâlnit, ramificarea cursurilor principale prin braţe unice, creează atât un cadru natural ce predispune

la relaxare, cât şi condiţii propice pentru practicarea vânătorii şi a pescuitului sportiv. În acest sens amintim cele trei rezervaţii

naturale : Rezervaţia forestieră Ciornuleasa, Rezervaţia avifaunistică Iezer – Călăraşi, ostroavele: Haralambie, Ciocăneşti, Şoimul

(devenite rezervaţii naturale conform H.G. 2151/2004 şi statutului dat de Academia Română).

Punerea în valoare a Dunării, cu ostroavele ei sălbatice, cu flora şi fauna „deltaice”, a lacurilor şi bălţilor pline cu peşte, la care se

adaugă pădurile de foioase valorificate în cele 40 de fonduri de vânătoare constituite pe teritoriul judeţului, toate pot contribui la

dezvoltarea unui sector de turism sportiv, într-un cadru natural şi ecologic inedit.

Judeţul dispunea la sfârşitul anului 2004 de o infrastructură turistică cu o capacitate de cazare 566 de locuri repartizate pe

următoarele tipuri de unităţi turistice:

Concluzii:

• starea tehnică a drumurilor judeţene şi comunale este nesatisfăcătoare;

• dotări tehnico – edilitare nesatisfăcătoare în mediul urban şi insuficiente în mediul rural

51



CAPACITATEA ŞI ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICĂ

U.M.

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Capacitatea de cazare existentă1) - total din care :

locuri

374

396

359

399

428

533

566

În hoteluri locuri 249 340 303 323 348 439 473 În hanuri şi moteluri locuri 36 36 36 36 40 40 39 În pensiuni urbane locuri - - - - 40 20 20 În pensiuni rurale locuri - - - - - 34 34 Capacitatea de cazare în funcţiune din care :

loc.-zile

129623

139636

138036

149741

141998

177097

197440

În hoteluri loc.-zile 90155 115366 116540 123821 116918 145023 163402 În hanuri şi moteluri loc.-zile 13140 13140 13176 13140 14120 14478 14274 În pensiuni urbane loc.-zile - - - - 10960 7300 7320 În pensiuni rurale loc.-zile - - - - - 10296 12444 Turişti cazaţi - total din care :

nr.

22170

7265

10112

5105

7592

7427

9456

În hoteluri nr. 17985 5227 8756 3916 6399 5984 7846 În hanuri şi moteluri nr. 1758 1274 1079 717 966 1023 1067 În pensiuni urbane nr. - - - - 227 209 299 În pensiuni rurale din total :

nr.

-

-

-

-

-

211

244

turişti din ţară cazaţi nr. 21468 6344 9305 3992 6526 6040 7802 Înnoptări din care:

nr.

59334

18121

29442

18659

25753

35700

37451

În hoteluri nr. 45631 15214 24951 15161 18277 25315 27484 În hanuri şi moteluri nr. 2325 1671 1601 1833 6466 8429 7485 În pensiuni urbane nr. - - - - 1010 1045 1437 În pensiuni rurale nr. - - - - - 911 1045 Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune

% 45,8 13,0

21,3

12,5

18,1 20,2 19,0

1) la 31 iulie

PRINCIPALII AGENŢI ECONOMICI CARE ACTIVEAZĂ IN DOMENIUL TURISMULUI

Nr. crt. Agent Economic Adresa Obiect de activitate

1. SC BORCEA SA Călăraşi Str. 1 Decembrie 1918

Hotel Calarasi

2. SC ALBATROS SRL Călăraşi Sos. Chiciului, Nr. 4 Complex turistic Podul 4 (Hotel)

3. GRUP SCOLAR AUTO Călăraşi HOTEL DACIA 4. PRIMARIA CALARASI Parc Dumbrava Complex agrement - Gradina

ZOO 5. SC ELCO TRADE SRL Călăraşi Piscina descoperita 6. SC GIMADONA SRL Călăraşi Km 94 Borcea Plaja 7. Sc IMPERIAL LUX SRL Calarasi Str. Varianta Nord, Nr. 1 Restaurant - motel 8. SC RADUTA SPORTING TOURS SRL Comuna Sarulesti Pensiune agroturistica 9. SC COSTA SIMA SRL Budesti Restaurant - camping 10. SC HALI SRL Lehliu Gara Restaurant - motel 11. SC BALMEC SRL Mitreni Complex Balnear 12. SC ALDIS SRL Sat Drajna - Comuna

Dragalina Motel

52


< o strategie pentru prosperitate > 13.

CONPET SA Ploiesti

Baraganu

Motel

14. SC NICOLAS COMPANY SRL Oltenita Piscina Descoperita 15. AF FUDULU MIRCEA Olteniţa

Str. Argesului, Nr. 38 Servicii cazare- 12 locuri

16. SC MICAR SRL Olteniţa Bd. Republicii, Nr. 16 Servicii cazare- 14 locuri 17. SC NICOLAS SRL Olteniţa

Bd. Republicii, Complex Flacara Parcul Central

Discoteca acoperita si in aer liber

18. SC ISPIROM SRL Olteniţa Str. Argesului

Discoteca

19. SC FISH SRL Calaraşi Valea Argovei Lac de agrement 20. MUZEUL DUNARII DE JOS Calarasi Expozitii 21. MUZEUL CIVILIZATIEI GUMELNITA Olteniţa Str. Argesului Nr.

101 Expozitii

STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ

- număr la 31 iulie 2004-

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Unităţi de cazare turistică – total,d.c

4

5

5

7

7

8

8

Hoteluri 1 2 2 3 3 3 3 Hanuri şi moteluri 2 2 2 2 2 2 2 Pensiuni turistice urbane - - - - 2 1 1 Pensiuni turistice rurale

- - - - - 2 2

Judeţul Călăraşi beneficiază de un potenţial turistic ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism: cultural, monahal, turism

verde şi agroturism.

Obiectivele cultural istorice si arhitectonice, printre care amintim:

Monumentele de arhitectură :

• Biserica fostei Mănăstiri Negoeşti - monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica este ctitorie din

anii 1648-1649 a domnitorului Matei Basarab şi a soţiei sale Elina. A fost renovată în anul 1777 (s-au refăcut

ferestrele, zidul împrejmuitor şi s-au reparat chiliile). Restaurată în anul 1850.

• Biserica fostei Mănăstiri Plătăreşti - monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost

înfiinţată în 1642 de Matei Basarab, soţia sa Elina şi alţii. Cuprinde biserica Sf. Mercurie, construită între 1642-

1646. Este un monument remarcabil prin clara compoziţie a formelor arhitecturale şi picturi murale interioare.

• Mănăstirea Sf. Gheorghe din Radu Negru este situată la 10 km est de Călăraşi, la 123 km S-E de Bucureşti.

A fost înfiinţată în 1991 cu hramul "Sf. Mucenic Gheorghe", fiind ctitorită de localnici din cărămidă pe temelie de

piatră. Arhitectura este în stil bizantin, exteriorul fiind marcat de un brâu din cărămidă roşie presată.

• Catedrala Ortodoxă Sf. Nicolae este monument de arhitectură religioasă. Edificiul a fost construit în anul 1838;

• Palatul Prefecturii este monument de arhitectură laică. Clădirea a fost construită în anul 1897 în stil neoclasic.

53


< o strategie pentru prosperitate > Concluziile relevante rezultate din analiza acestui domeniu sunt:

MEDIUL

După anul 1990 condiţiile de mediu au început să fie gradual îmbunătăţite prin creşterea investiţiilor de protecţie a mediului,

îmbunătăţirea şi aplicarea legislaţiei în domeniu şi prin reducerea şi chiar stoparea întreprinderilor poluante.

În prezent, sursele de emisie a poluanţilor atmosferici din judeţul Călăraşi pot fi caracterizate ca având, în general un impact mediu

sau redus asupra calităţii aerului, datorat în principal, restructurării economice în mai multe sectoare de activitate, precum şi

extinderii utilizării gazelor naturale drept combustibil de către societăţile comerciale, ca şi pentru încălzirea rezidenţială şi

instituţională.

Deşi pe teritoriul judeţului nu mai există obiective industriale majore, în ultimii ani a crescut contribuţia surselor de tip urban la

poluarea aerului. Acest fenomen este generat de intensificarea traficului rutier, menţinerea şi extinderea sistemelor proprii pentru

încălzirea rezidenţială, creşterea volumelor de deşeuri spitaliceşti, extinderea reţelelor de staţii de distribuţie a carburanţilor.

Aceste tipuri de surse pot genera, în anumite condiţii de emisie, meteorologice şi/sau în anumite perioade ale anului, creşterea

concentraţiilor de poluanţi peste valorile limită pentru protecţia receptorilor, în arii mai mult sau mai puţin extinse.

Starea atmosferei pe teritoriul judeţului Călăraşi a fost evaluată pe baza aspectelor referitoare la poluarea de impact produsă de

dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, hidrogen sulfurat, fenol, particule sedimentabile şi particule în suspensie, calitatea

precipitaţiilor atmosferice, situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră. Impurificarea aerului în aşezările urbane din judeţul Călăraşi se

datorează în principal activităţilor industriale, traficului rutier, emisiilor de noxe datorate încălzirii locuinţelor cu sisteme proprii

bazate pe utilizarea combustibililor solizi precum şi eroziunii eoliene care determină antrenarea de particule de pe sol.

Analizând flora sălbatică din judeţul Călăraşi, din punct de vedere al poluării, se poate concluziona că pericolul esenţial în dispariţia

acesteia îl constituie erbicidele care se administrează pe canale, diguri, căi de acces în câmp, păduri, zone de baltă de către unele

societăţi.

Pentru judeţul Călăraşi, în special pentru municpiile Călăraşi şi Olteniţa, o problemă deosebită o constituie alimentarea cu apă

deoarece sursa de apă utilizată exclusiv este aceea a Fluviul Dunărea. În aceste condiţii, cele două localităţi sunt dependente de

fluctuaţiile calităţii apelor Dunării, alimentarea cu apă a celor două localităţi fiind compromisă în situaţii de poluări accidentale.

Starea tehnică necorespunzătoare a staţiilor de tratare a apelor uzate menajere şi industriale precum şi folosirea unor tehnologii

depăşite determină existenţa unei poluări biologice şi microbiologice avansate a Fluviului Dunărea – Braţul Borcea.

• tendinţă de creştere a numărului de unităţi de cazare turistică;

• grad redus de valorificare a potenţialului turistic;

• grad redus de utilizare a capacităţilor de cazare;

• posibilitatea practicării majorităţii formelor de turism;

54



Datorită gradului scăzut de industrializare, zonele agricole din judeţ sunt mai puţin afectate de factorii poluanţi caracteristici acesteia,

în schimb suportă acţiunea unor factori de mediu limitativi, cum sunt: eroziunea, sărăcia în substanţe nutritive şi poluarea chimică,

factori ale căror efecte negative sunt evidente în productivitatea agricolă şi calitatea mediului de trai.

Folosirea pe scară largă a substanţelor chimice pentru tratarea solurilor şi a culturilor în contextul practicării de-a lungul timpului a

unei agriculturi intensive, a influenţat negativ calitatea apelor subterane, gradul de poluare al acestora fiind destul de ridicat.

O problemă deosebită o constituie de asemenea şi depozitarea deşeurilor menajere şi nemenajere, judeţul dispunând de un număr

redus de locuri de depozitare ecologică a acestora.

Până în prezent, în cadrul judeţului nu există un sistem complex şi modern care să poată realiza colectarea, valorificarea, eliminarea

deşeurilor.

Activitatea de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor se realizează în localităţi urbane, cu dotări şi utilaje rudimentare,

depăşite fizic şi moral, depozitarea făcându-se în depozite locale, construite potrivit unor tehnologii învechite, cu materiale de

protecţie inferioare, lipsind în toate cazurile monitorizarea acestora. În localităţile rurale, depozitarea se face în locuri neadecvate

sau gropi improvizate, fără nici o măsură de protecţie a mediului. Nici unul din aceste depozite nu are autorizaţie legală de

funcţionare neîndeplinind condiţiile cerute de legislaţia în vigoare.

O altă problemă actuală o constituie gradul de conştientizare şi nivelul de educaţie scăzut al populaţiei căt şi implicarea practică a

acesteia în protejarea naturii şi a mediului.

În judeţul Călăraşi s-a derulat proiectul „Controlul Poluării în Agricultură” finanţat de Banca Mondială care a avut ca obiectiv

principal la nivel de politică globală ecologică, reducerea pe termen lung, prin intermediul unui management integrat al zonei

Călăraşi şi prin combinarea armonioasă a tehnicilor agricole prietenoase pentru mediu cu reconstrucţia ecologică a zonei de polder

Boianu-Sticleanu, a cantităţilor de nutrienţi (azot şi fosfor) şi alţi agenţi poluanţi, care ajung în Dunăre şi implicit în Marea Neagră.

Judeţul Călăraşi a făcut parte din faza pilot a acestui proiect prin şapte comune participante: Al. Odobescu, Ciocăneşti, Cuza-Vodă,

Grădiştea, Independenţa, Vâlcelele şi Vlad Ţepeş.

Costul Estimat al proiectului - 10,8 milioane USD, din care:

o 5,15 milioane USD – contribuţie BIRD (din Fondul Facilităţi Globale de Mediu – sumă nerambursabilă);

o 1,86 miloane USD contribuţie buget de stat prin Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor;

o 0,29 milioane USD – contribuţie Consiliul Judeţean Călăraşi;

o 2,5 milioane USD – contribuţia în bani sau muncă a celor şapte comune;

o 1 milion USD – din proiectul „Sprijinirea serviciilor în agricultură”, care poate fi utilizat pentru cofinanţarea subproiectelor

eligibile la finanţarea din acest proiect.

Proiectul a avut ca rezultat realizarea a 15 platforme ecologice la nivel comunal pentru managementul gunoiului de grajd şi 2.250

platforme individuale pentru colectarea gunoiului de grajd.

55



De asemenea au fost achiziţionate echipamentele necesare colectării gunoiului de grajd şi operării platformelor în fiecare comună

(încărcător frontal, tractor, cisternă vidanjă, remorcă, maşină de împrăştiat gunoi de grajd) şi 2500 de europubele pentru separarea

gunoiului menajer. S-a mai realizat împădurirea unor suprafeţe din incinta Bioanu-Sticleanu precum şi a unor terenuri de pe lângă

cursuri de apă sau canale de irigaţii, supuse degradării.

Concluzii:

• gradul moderat de poluare a solului;

• calitatea necorespunzătoare a apelor;

• poluarea ridicată a apelor subterane;

• utilizarea tehnologiilor depăşite pentru tratarea apelor uzate menajere şi industriale;

• inexistenţa unui sistem complex şi modern de colectare, valorificare, eliminare a deşeurilor.

56



Capitolul III.

Analiza SWOT a judeţului

Puncte Tari

Infrastructură

Economie

Mediu Rural

Resurse Umane

• Reţele de drumuri naţionale şi europene modernizate • Existenţa autostrăzii Bucureşti-Constanţa (parţial dată în folosinţă) • Existenţa pe teritoriul judeţului a axelor prioritare TEN-T 22, TEN-T 18 • Densitate bună a reţelelor de transport • Existenţa punctului de trecere a frontierei Călăraşi - Silistra • Beneficiază de serviciile celui mai mare aeroport din ţară, Henri Coandă, aflat la 60 km faţă de principalele oraşe şi 120 km de reşedinţa de judeţ • Accesul rutier, feroviar şi fluvial la Marea Neagră • Nivel ridicat de acoperire al reţelelor de comunicaţii fixe şi mobile

• Poziţie geografică favorabilă ce oferă posibilităţi de dezvoltare, în special în turism şi transporturi fluviale • Condiţii naturale propice dezvoltării agriculturii • Potenţial agricol şi zootehnic ridicat • Fertilitate ridicată a solului • Proprietatea sectorului privat asupra majorităţii terenurilor agricole • Creşterea sectorului de servicii şi a celui privat • Existenţa, unor firme private reprezentative cu capital străin sau mixt • Existenţa bazei de cercetare în domeniul agriculturii şi pomiculturii • Potenţial natural, cultural şi istoric pentru dezvoltarea turismului • Forţă de muncă calificată în sectoare industriale tradiţionale (confecţii, textile, siderurgie, materiale construcţii)

• Condiţii naturale favorabile dezvoltării economice • Tradiţii îndelungate în unele sectoare ale agriculturii • Patrimoniu cultural, folcloric şi istoric deosebit • Tradiţii folclorice şi culturale nealterate • Grad ridicat de electrificare al gospodăriilor • Accesibilitate bună la reţelele de telecomunicaţii

• Pondere ridicată a forţei de muncă tânără • Creşterea gradului de ocupare al forţei de muncă în sectorul serviciilor • Forţă de muncă calificată, adaptabilă, creativă şi relativ ieftină • Forţă de muncă disponibilă şi receptivă la acţiuni de instruire şi reconversie profesională • Resurse de educare, formare şi instruire bune • Existenţa politicilor active de angajare • Dezvoltarea reţelei de centre locale de formare şi reconversie profesională • Existenţa Centrului regional de formare pentru persoane adulte şi a Centrului regional de formare continuă pentru administraţia publică locală „FORDOC” Călăraşi • Grad ridicat de cuprindere în învăţământul general şi liceal

57



Puncte Slabe

Infrastructură

Economie

Mediu Rural

Resurse Umane

• Starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de drumuri judeţene şi locale • Neutilizarea reţelelor de cale ferată la întreaga capacitate • Eficienţă scăzută a sistemului de transport urban şi a transportului public • Siguranţă redusă a traficului pe drumurile publice • Infrastructură redusă a porturilor fluviale • Infrastructură redusă de susţinere a serviciilor publice • Inexistenţa unor surse alternative de alimentare cu apă • Inexistenţa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor • Reţele de gaze naturale insuficiente • Insuficienţa infrastructurii sociale şi de sănătate • Proces accelerat de degradare a unor clădiri aflate în patrimoniul istoric, cultural şi arhitectonic • Lipsa unei baze corespunzătoare dezvoltării economico-sociale: centre expoziţionale, şcoli internaţionale, centre de afaceri, centre comerciale, centre turistice, etc.

• Structură economică slab diversificată • Nivel scăzut al PIB/locuitor • Declinul industriei tradiţionale • Infrastructură de susţinere a activităţilor economice redusă • Facilităţi reduse pentru dezvoltarea sectorului IMM • Iniţiativă antreprenorială scăzută • Cooperare redusă între cercetare şi industrie • Pondere mică a tehnologiilor moderne în industrie şi agricultură • Eficienţă scăzută a activităţilor de atragere a investiţiilor străine • Absenţa unui mecanism de promovare a industriilor nepoluante şi cu valoare adăugată mare • Lipsa unor parcuri industriale • Calitate scăzută a managementului industrial şi agricol • Predominarea producţiei cu valoare adăugată mică • Competitivitate şi eficienţă scăzută a agriculturii • Nivel scăzut privind procesarea şi marketingul produselor agricole • Practicarea în multe zone a agriculturii de subzistenţă • Număr redus al IMM-urilor cu activităţi în domeniul prelucrării şi valorificării superioare a produselor agro-alimentare • Capital investiţional redus în agricultură • Insuficienţa exploatare a condiţiilor naturale propice dezvoltării turismului

• Condiţii tehnice necorespunzătoare a reţelei de drumuri comunale • Nivel scăzut de dezvoltare al infrastructurii sociale, serviciilor şi utilităţilor publice • Număr redus al IMM- urilor • Lipsa oportunităţilor de angajare • Pondere redusă a activităţilor neagricole • Lipsa forţei de muncă specializate în alte domenii (neagricole) • Nivel scăzut al educaţiei şi condiţiilor de trai • Productivitate si profitabilitate scăzută • Grad redus de accesibilitate • Putere financiară scăzută a populaţiei rurale • Acces limitat la TIC

• Sporul natural negativ • Pondere ridicată a populaţiei vârstnice • Pondere scăzută a populaţiei ocupate cu studii superioare • Nivel educaţional scăzut al populaţiei rurale • Nivel scăzut al oportunităţilor de angajare în special în mediul rural • Mobilitate scăzută a forţei de muncă • Dezechilibrul pieţei muncii • Necorelarea educaţiei şi instruirii cu cerinţele pieţei muncii • Nivel scăzut al investiţiilor angajatorilor în dezvoltarea resurselor umane • Lipsa oportunităţilor egale pentru persoanele supuse excluziunii sociale • Venituri reduse • „Lene socială” produsă de plăţile compensatorii pentru disponibilizaţi şi de plata venitului minim garantat

58



Oportunităţi

Infrastructură

Economie

Mediu Rural

Resurse Umane

• Dezvoltarea cooperării transfrontaliere • Dezvoltarea cooperării cu ţări din Peninsula Balcanică • Dezvoltarea cooperării cu ţările riverane fluviului Dunărea • Îmbunătăţirea cooperării cu localităţile din Euroregiune • Creşterea competitivităţii şi atractivităţii judeţului • Modernizarea infrastructurii de transport • Modernizarea infrastructurii tehnice şi sociale • Creşterea nivelului de utilizare a TIC

• Dezvoltarea sectorului IMM şi de servicii • Transferul de tehnologie şi de know-how • Cooperarea între mediul de afaceri şi administraţia publică • Accesul la piaţa internă a Uniunii Europene • Creşterea potenţialului oferit de domeniul cercetării şi mediul universitar • Îmbunătăţirea calităţii mediului de afaceri • Dezvoltarea infrastructurii de susţinere a activităţilor economice • Valorificarea potenţialului turistic şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice • Dezvoltarea agriculturii ecologice • Diversificarea producţiei agricole • Cultivarea şi prelucrarea plantelor industriale • Creşterea volumului produselor cu valoare adăugată ridicată • Condiţii propice dezvoltării unui sistem de irigaţii la nivelul judeţului • Îmbunătăţirea nivelului de atractivitate al regiunii

• Regenerarea comunităţilor rurale • Dezvoltarea sectorului IMM în domenii productive şi de servicii, specifice mediului rural • Facilităţi pentru asociaţiile agricole • Dezvoltarea agroturismului şi protejarea tradiţiilor istorice şi culturale • Investiţii de protecţie a mediului • Creşterea volumului de produse ecologice • Creşterea activităţilor neagricole

• Îmbunătăţirea sistemului educaţional • Orientareaprogramelor educaţionale, de formare şi instruire spre specializări în domeniile cerute de piaţa forţei de muncă • Creşterea mobilităţii ocupaţiei • Dezvoltarea antreprenoriatului • Dezvoltarea formelor de stimulare a angajărilor • Programe de includere socială în mod egal pe piaţa forţei de muncă, a femeilor şi bărbaţilor • Dezvoltarea societăţii civile • Cooperarea internă şi externă în domeniul educaţiei şi formării • Tehnici moderne de educaţie

59



Ameninţări

Infrastructura Locală şi Regională

Economia

Mediul Rural

Resursele Umane

• Surse financiare insuficiente de dezvoltare a infrastructurii locale şi regionale • Omiterea orientării investiţiilor spre sectoarele cu potenţial de creştere • Omiterea corelării investiţiilor cu sistemul educaţional şi mediul de afaceri • Lucrările de îndiguire şi desecare afectează circuitul trofic dintre Dunăre şi vechile bălţi care constituie cea mai mare bogăţie a acestor meleaguri

• Instabilitatea macroeconomică • Riscul de a nu face faţă presiunii competitive existente în Uniunea Europeană • Stagnarea pătrunderii capitalului străin • Lipsa culturii antreprenoriale • Lipsa capitalului de susţinere a investiţiilor în economie • Protecţie scăzută a pieţelor indigene • Subestimarea rolului IMM- urilor în economia judeţului • Încetinirea procesului de dezvoltare şi diversificare al economiei rurale • Procesul redus de modernizare şi restructurare al agriculturii • Fragmentarea exploataţiilor agricole • Cadru legislativ instabil şi complex • Fenomenul corupţiei şi economia subterană

• Subestimarea importanţei mediului rural în dezvoltarea generală a regiunii • Lipsa capitalului pentru susţinerea investiţiilor • Valorificarea insuficientă a potenţialului existent • Dezvoltarea lentă a economiei rurale • Creşterea disparităţilor între comunităţile rurale • Migraţia tinerilor către zonele urbane • Adâncirea dezechilibrului în comunităţile rurale şi depopularea excesivă a acestora

• Continuarea declinului demografic • Subestimarea problemelor sistemului educaţional • Adâncirea dezechilibrului pe piaţa muncii între cerere şi ofertă • Apariţia unor conflicte sociale • Creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de liceu şi de universităţi • Reducerea populaţiei cu studii superioare • Reducerea fondurilor necesare dezvoltării resurselor umane • Migrarea forţei de muncă înalt calificată • Lipsa oportunităţilor de angajare • Abandonul şcolar

60



STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDETULUI CALARASI

1.

SCOP

Strategia a fost elaborată în scopul obţinerii Viziunii de dezvoltare a judeţului, urmărind în contextul problemelor cheie identificate şi

cărora li se adresează, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor judeţului.

Strategia formuleză într-un cadru coerent şi integrat viziunea de dezvoltare pe termen lung a judeţului, facilitând în acest sens şi în

contextul larg de fundamentare a acesteia, dezvoltarea şi implementarea programelor şi a politicilor economice, sociale, culturale şi

de mediu.

Document de referinţă pentru prosperitatea judeţului, Strategia evidenţiază cele mai importante priorităţi, identifică obiectivele

urmărite în scopul dezvoltării durabile a acestuia .

Lucrarea reprezintă o agendă comună privind dezvoltarea judeţului Călăraşi şi furnizează cadrul necesar susţinerii iniţiativelor şi

planurilor locale, adresându-se tuturor comunităţilor judeţului, concentrându-se cu precădere asupra zonelor cu cele mai mari nevoi,

pentru asigurarea susţinerii necesare şi din dorinţa de a oferi tuturor oportunitatea să prospere.

Totodată, strategia reprezintă mecanismul cheie pentru implementarea la nivel local a priorităţilor de dezvoltare, creând

tuturor comunităţilor cadrul programatic de a-şi fundamenta şi dezvolta planurile şi strategiile locale de dezvoltare.

Strategia asigură premisele unei abordari pe termen lung a dezvoltării judeţului, furnizând direcţia şi orientarea tipurilor de acţiuni

care trebuie întreprinse.

Considerând ca punct de plecare nivelul actual de dezvoltare, strategia urmăreşte îmbunătăţirea potenţialului tuturor zonelor

judeţului printr-o dezvoltare durabilă şi echilibrată a investiţiilor în infrastructură, mediul de afacei, educaţie, activităţi sociale şi

culturale, prin crearea de locuri de muncă.

Strategia îşi propune să susţină continuarea progresului economic şi social la nivelul de ansamblu al întregului judeţ şi în particular

creşterea nivelului economic şi social al comunităţilor rurale prin furnizarea condiţiilor necesare acestui proces.

Metodologia de elaborare a strategiei ia în considerare schimbările şi provocările regionale, naţionale şi globale care afectează

judeţul, modul în care acestea influenţează dezvoltarea lui viitoare.

61



Strategia elaborată şi adoptată va reprezenta un garant al deciziilor importante cele mai adecvate şi al programării şi coordonării

acestora.

Bazată pe aspectele economice, sociale, de mediu şi culturale caracteristice judeţului, strategia are un caracter integrat.

Aceasta înseamnă că deşi strategia este structurată ca un set

de teme individuale, între obiectivele şi scopurile acesteia

există o strânsă interdependenţă, realizarea individuală

conducând la realizarea scopului ei general .

Obţinerea acestuia pe baza unui efort comun va constitui o motivaţie

atât pentru autorităţile şi agenţii economici locali cât şi pentru

locuitorii judeţului, conducând la creşterea nivelului de participare

şi implicare a acestora în viaţa comunităţii.

Strategia poate fi considerată ca fiind o harta de drum care va ghida dezvoltarea judeţului în următoarea perioadă de timp.

În scopul de a răspunde provocărilor viitoare, strategia încearcă să identifice într-o abordare pragmatică ceea ce trebuie făcut şi de

către cine, fapt care necesită o evaluare cu privire la: unde suntem în prezent, unde trebuie să mergem şi cum vom ajunge acolo.

Strategia în termeni de dezvoltare economică, socială şi de mediu urmăreşte:

OBIECTIVE Ce trebuie făcut pentru atingerea

scopurilor

• Crearea cadrului necesar dezvoltării durabile a judeţului în concordanţă cu scopurile

strategice pe termen lung ale Planului Naţional de Dezvoltare şi ale Planului de

Dezvoltare Regional;

• Furnizarea obiectivelor şi direcţiilor strategice de dezvoltare a judeţului;

• Furnizarea unui cadru investiţional realist şi pragmatic;

• Stabilirea cadrului necesar dezvoltării de planuri locale la nivelul judeţului;

• Protejarea şi creştera identităţii judeţului.

VIZIUNE

ACŢIUNI Lucruri practice pentru atingerea

obiectivelor

SCOPURI Părţi ale viziunii

Unde dorim să ajungem

62



2. CONTEXT

NAŢIONAL ŞI REGIONAL

Pe parcursul ultimilor ani s-a constatat la nivel naţional şi regional o importantă creştere şi influenţă a Agenţiilor pentru Dezvoltare

Regională şi a altor instituţii şi organizaţii, cu un accent deosebit pe munca în parteneriat, în vederea dezvoltării unor abordări

regionale complementare a problemelor specifice.

Documentele cheie care au stat la baza procesului de elaborare a strategiei de dezvoltare a judeţului şi care au influenţat direcţiile şi

orientările acesteia au fost Planul Naţional de Dezvoltare şi Planul de Dezvoltare Regional al Regiunii Sud Muntenia.

În contextul de susţinere a celor două documente de planificare, strategia, prin structură şi conţinut, transpune şi reflectă direcţiile,

politicile şi priorităţile de dezvoltare exprimate în acestea.

Planul Naţional de Dezvoltare cuprinde un angajament specific cu privire la o mai bună dezvoltare echilibrată a regiunilor, el

fiind abordat ca un obiectiv fundamental.

Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia, document de planificare strategică şi de ghidare a procesului de dezvoltare a

regiunii, promoveză înţelegerea necesităţii schimbării de natură economică, socială, de mediu şi culturală şi identifică politicile şi

obiectivele prioritare necesare obţinerii unei dezvoltări durabile, echilibrate la nivelul acesteia.

Prin intermediul liniilor de ghidare strategică cu privire la dezvoltarea infrastructurii, economiei, resurselor umane şi protejării

mediului, Planul de Dezvoltare Regional intenţionează orientarea şi întărirea strategiilor de dezvoltare locale în vederea atingerii

viziunii de dezvoltare regională.

În scopul creşterii dimensiunii strategice a planificării la nivel local, Strategia de dezvoltare a judeţului a fost formulată ca un cadru

folosind direcţiile precizate în Planul de Dezvoltare Regional .

63



3.

VIZIUNE

Unul din elementele critice ale procesului de planificare strategică îl constituie identificarea acelui punct comun către care să se

orienteze şi asupra căruia trebuie să se concentreze principalii actori implicaţi.

Un aspect deosebit al procesului de elaborare a strategiei l-a constituit dezvoltarea la nivelul partenerilor a unui set comun de idei,

orientări şi angajamente, care sprijină şi defineşte ambiţiile de dezvoltare a judeţului.

Pe baza celor exprimate şi în contextul caracteristicilor specifice ale judeţului, a oportunităţilor şi provocărilor cărora acesta trebuie

să răspundă, s-a reuşit identificarea elementelor necesare fundamentării şi formulării viziunii de dezvoltare a judeţului - element

fundamental în procesul de elaborare a strategiei.

Pentru următoarea perioadă de timp, viziunea judeţului Călăraşi definită în contextul viziunii de dezvoltare a Regiunii Sud

Muntenia este:

CĂLĂRAŞI 2013..... “Un judeţ proactiv, cu un caracter distinct şi o economie viabilă, capabil să ofere tuturor condiţii de trai mai bune, într-un mediu curat şi sănătos”.

Aceasta este o viziune pe termen lung şi care are nevoie de sprijinul tuturor comunităţilor şi locuitorilor judeţului în vederea

îndeplinirii scopului urmărit.

Viziunea furnizează imaginea generală privind starea prezentă a judeţului, sublininiază câteva dintre provocările la care acesta

trebuie să răspundă şi imprimă o direcţie comună de acţiune partenerilor cheie, a eforturilor conjugate ale acestora care să

contribuie la dezvoltarea viitoare a judeţului.

Scopul acesteia este de a identifica acele obiective care să acopere o arie cât mai cuprinzătoare a nevoilor de dezvoltare şi care să

susţină atingerea ţintelor propuse.

64



Influenţată de o serie de provocări, obţinerea viziunii de dezvoltare pe termen lung a judeţului necesită timp, efort conjugat al tuturor

şi prioritizarea acţiunilor care pot avea un real impact asupra dezvoltării ariei teritoriale vizate.

În contextul viziunii de dezvoltare, strategia se adresează nevoilor sociale, creşterii economice şi în acelaşi timp protejării mediului.

Transpunerea în practică pe baza specifităţii şi a puctelor tari fundamentale ale judeţului, viziunea de dezvoltare va genera inevitabil

o imagine nouă a acestuia comparativ cu cea prezentă.

Viziunea formulată se caracterizează printr-un set de teme cheie, caracterizate de obiective proprii şi care urmăresc să indice

activităţile care trebuie întreprinse, corespunzător situaţiei prezente şi celei dorite în viitor.

Aceste teme, influenţate posibil de anumite provocări viitoare care necesită o abordare comună, vor constitui preocupări constante ale

principalilor actori, în vederea atingerii ţelului propus.

În contextul viziunii propuse şi a temelor identificate, imaginea viitoare a judeţului Călăraşi va fi cea a unui judeţ unde:

• regenerarea şi dezvoltarea economică a comunităţilor sunt susţinute şi au loc; • serviciile sociale susţin nevoile populaţiei; • mediul şi identitatea culturală rurală sunt protejate; • învăţământul este stimulat şi adresat tuturor categoriilor de locuitori; • serviciile de orice natură şi locurile de muncă sunt uşor accesibile; • locuitorii şi vizitatorii beneficiază de oportunităţi culturale, artistice şi de recreiere; • comunităţile locale sunt puternice şi capabile să facă faţă schimbărilor; • nivelul de poluare este redus; • nivelul de trai este ridicat; • egalitatea, incluziunea socială şi cooperarea sunt susţinute şi aplicate.

65



Perioada următoarea de timp se va caracteriza printr-un important număr de provocări şi oportunităţi. Modul în care judeţul va şti să

răspundă acestora va determina atingerea viziunii propuse.

Câteva dintre provocările cheie cărora judeţul Călăraşi va trebui să le facă faţă în procesul de creare a noii lui imagini sunt:

ÎMBUNĂTĂŢIREA PERFORMANŢELOR ECONOMICE

În contextul preponderant agrar al judeţului se constată în prezent necesitatea clară privind modernizarea şi diversificarea bazei

economice a judeţului, concomitent cu minimizarea impactului generat de declinul industriei tradiţionale, care în trecut a constituit

coloana vertrebală a economiei locale.

Acest sector rămâne un sector relativ vulnerabil, datorită mărimii volumului investiţional şi creşterii competiţiei.

Inovarea şi competitivitatea sunt cele care pot răspunde pe deplin acestor provocări, fiind recunoscute ca instrumente centrale

de susţinere a economiei locale şi care pot conduce la creşterea atractivităţii judeţului ca o locaţie pentru viitoare investiţii.

CREŞTEREA CALITĂŢII FORŢEI DE MUNCĂ

Asigurarea unei forţe de muncă calificată şi profesională este esenţială pentru succesul economiei judeţului.

În acest sens apare necesitatea stringentă de a furniza programe de instruire adresate atât persoanelor angajate cât şi şomerilor.

Aceste programe vor juca un rol cheie în susţinerea şi creşterea culturii inovaţiei care este indispensabilă unei economii mederne şi

prospere.

4.

PROVOCĂRI

Provocarea cheie: • Creşterea competitivităţii economice a judeţului şi a capacităţii acestuia de a răspunde inovativ

noilor provocări; • Crearea premiselor necesare dezvoltării economice a judeţului.

Provocări cheie: • Accesul tuturor la programe de instruire, capabile să pregătească forţa de muncă pentru

susţinerea unei economii moderne; • Îmbunătăţirea nivelului de pregătire şi eliminarea barierelor spre angajare.

66



PLANIFICAREA NEVOILOR CARACTERISTICE AGRICULTURII ŞI TURISMULUI

Ca aspect general, în present, ambele sectoare sunt într-o continuă schimbare, agricultura în particular fiind caracterizată de un declin

al forţei de muncă angajată permanent.

Aceste trenduri au implicaţii reale la nivelul judeţului, determinând identificarea şi dezvoltarea unor noi oportunităţi de angajare.

Diversificarea din ultimii ani a formelor de turism a constituit o oportunitate penru punerea în valoare a potenţialului turistic de care

dispune judeţul. Acest început de valorificare turistică necesită adiţional o dezvoltare şi diversificare a produselor turistice,

concomitent cu creşterea calităţii serviciilor.

Provocări cheie: • Creşterea posibilităţilor de angajare în agricultură şi a veniturilor din activităţi non-agricole

pentru locuitorii din mediul rural; • Dezvoltarea infrastructurii turistice.

PLANIFICAREA NEVOILOR CURENTE ŞI VIITOARE ALE INFRASTRUCTURII

Judeţul Călăraşi, ca şi alte judeţe ale regiunii se caracterizează printr- o infrastructură neadecvată, cu o capacitate redusă de a

satisface nevoile crescânde ale locuitorilor, în contextul aspiraţiilor acestora către un nivel de trai mai ridicat.

Cu toate că în ultimii ani au fost implementate diverse programe de investiţii, în viitor trebuie adresate fonduri semnificative

următorelor provocări:

• Asigurarea unei infrastructuri adecvate de management al deşeurilor

Provocări cheie: • Îmbunătăţirea reţelei de drumuril judeţene şi naţionale; • Creşterea nivelului de accesibilitate în mediul rural; • Dezvoltarea infrastructurii sociale; • Dezvoltarea facilităţilor portuare; • Asigurarea unei infrastructuri de telecomunicaţii adecvate; • Asigurarea unei infrastructuri adecvate de alimentare cu apă potabilă şi de colectare a

apelor reziduale;

CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE

Având un profund caracter rural şi o populaţia concentrată în mare parte în comunităţi rurale, Judeţul Călăraşi necesită un grad ridicat

de servicii sociale şi de sănătate.

Prioritatea care se impune, urmăreşte să reducă anumite dezechilibruri exitente şi să îmbunătăţească infrastructura şi serviciile

sociale la nivelul comunităţilor dezavantajate.

67



Concomitent cu grija faţă de persoanele în vârstă, fata de cele cu dizabilităţi şi faţă de tinerii supuşi unui anumit risc, promovarea

unui stil de viaţă sănătos pentru locuitorii întregului judeţ ramâne o mare provocare.

PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE

Progresul economic din ultimii ani înregistrat la nivelul judeţului nu a beneficiat de sprijinul şi implicarea unei categorii largi a

populaţiei acestuia.

În acest context, o importantă provocare pentru politicile publice o constituie asigurarea dreptului tuturor categoriilor populaţiei de a

participa la progresul economic. Totodată, incluziunea socială trebuie să însemne luarea unor măsuri care să permită grupurilor

dezavantajate accesul la angajare, la îmbunătăţirea calităţilor profesionale, la serviciile de sănătate şi educaţionale.

PROTEJAREA MEDIULUI

În condiţiile unui nivel de industrializare scăzut al judeţului mediul acestuia este afectat într-o proporţie mică de factorii poluanţi,

suportând în schimb acţiunea unor factori de mediu limitativi, cum sunt: eroziunea, sărăcia în substanţe nutritive şi poluare chimică

care au efecte negative în productivitatea agricolă şi calitatea mediului.

Calitatea mediului este influenţată de către activităţile zilnice din industrie, agricultură şi gospodării, protejarea acestuia fiind o

provocare majoră pentru următoarea perioadă de timp.

Provocări cheie: • Dezvoltarea de servicii sociale şi de sănătate pentru populaţia rurală; • Dezvoltarea de servicii sociale şi de sănătate specifice grupurilor vulnerabile, precum

persoane cu dizabilităţi, persoane în vârstă, copii şi tineri supuşi anumitor riscuri; • Eliminarea dezechilibrelor şi promovarea unui stil de viaţă sănătos; • Îmbunătăţirea sistemului de sănătate şi protecţie socială.

Provocări cheie: • Creşterea incluziunii sociale şi egalităţii; • Creşterea gradului de participare şi implicare a locuitorilor în viaţa comunităţii şi în

procesul de decizie.

Provocări cheie: • Protejarea mediului natural şi construit; • Creşterea calităţii mediului.

68



5. OBŢINEREA

VIZIUNII

Strategia, prin structura sa, are potenţialul necesar de a furniza schimbări reale la nivelul judeţului, stabilind cadrul care va facilita

într-o manieră pragmatică atingerea viziunii de dezvoltare a judeţului.

Atingerea viziunii, element cheie privind succesul strategiei nu este un proces uşor, necesitând îdeplinirea simultană a trei

elemente fundamentale:

În contextul de mai sus, strategia trebuie construită pe principiile şi valorile considerate cele mai importante, totodată fiind necesară

dezvoltarea unei percepţii clare a problemelor cu care se confruntă judeţul şi faţă de care să răspundă într-o manieră integrată.

Obţinerea viziunii necesită o abordare realistă de către strategie a potenţialului disponibil al resurselor existente la nivelul judeţului

şi a oportunităţilor de dezvoltare.

Strategia este susţinută de abordarea dezvoltării durabile şi de un set de principii de ghidare, prezentate mai jos.

ABORDAREA DEZVOLTĂRII DURABILE

Dezvoltarea durabilă este unul din principiile care susţine strategia, ea reflectându-se pe deplin la nivelul acţiunilor care guvernează

dezvoltarea viitoare a judeţului.

Definită frecvent ca:

• angajamentul principalilor actori privind susţinerea procesului de regenerare a judeţului.

“dezvoltarea care satisface nevoile prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a satisface propriile nevoi”

Elemente fundamentale pentru obţinerea viziunii: • identificarea acelor intervenţii care să vină în sprijinul nevoilor reale de dezvoltare ale

judeţului; • efortul conjugat al autorităţilor publice, organizaţiilor, instituţiilor, asociaţiilor şi

locuitorilor judeţului;

69



dezvoltarea durabilă constituie un catalizator pentru factorii de decizie şi opinia publică, cu privire la schimbarea

comportamentului societăţii în ansamblul ei.

Dezvoltarea durabilă este construită în jurul a trei teme orizontale - economic, social şi mediu - şi este formulată de o manieră

care să permită obţinerea obiectivelor de dezvoltare pe termen lung şi pentru o pregătire şi monitorizare eficientă a politicilor de

dezvoltare.

În acord deplin cu Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, strategia de dezvoltare a judeţului are ca element central

principiul asigurării unei calităţi mai bune a vieţii pentru fiecare, acum şi pentru generaţiile viitoare, urmărind să atingă cele trei

obiective ale dezvoltării durabile:

Obiectivele Dezvoltării Durabile:

• progresul social – cu recunoaşterea nevoilor fiecăruia; • protejarea eficientă a mediului şi folosirea raţională a resurselor naturale; • menţinerea unui nivel stabil al creşterii economice şi angajării.

PRINCIPIILE DE GHIDARE

Principiile de ghidare sunt cuprinse în cadrul strategiei, acţionînd la nivelul fiecărei teme prioritare ale acesteia.

• Creşterea nivelului de coeziune a societăţii bazată pe:

o egalitatea oportunităţilor şi orientarea spre nevoile sociale;

o dezvoltarea echilibrată la nivelul judeţului, funcţie de nevoile specifice ale diferitelor zone;

o parteneriatul la nivel local şi între comunităţile judeţului;

o întărirea coeziunii comunităţilor;

o îmbunătăţirea legăturilor de cooperare la nivel regional, naţional şi european.

• Abordarea orientată spre locuitori şi comunităţi bazată pe:

o satisfacerea nevoilor tuturor categoriilor populaţiei;

o recunoaşterea identităţii locale a comunităţilor urbane şi rurale;

o implicarea comunităţilor în activităţi aferente procesului de dezvoltare a judeţului;

o cunoaşterea şi conştientizarea nevoilor comunităţilor şi ale locuitorilor acestora.

• Creşterea competitivităţii bazată pe:

o creşterea nivelului educaţional, de pregătire şi de angajare a locuitorilor;

o creşterea gradului de accesibilitate şi a nivelului de comunicare spre şi în interiorul judeţului;

70



o creştere economică în condiţii de protejare a mediului şi a calităţii vieţii.

• Abordarea integrată a dezvoltării viitoare a judeţului bazată pe:

o dezvoltarea unei abordări creative şi proactive a dezvoltării judeţului, bazată pe parteneriat;

o abordarea dezvoltării , având ca element central condiţiile de mediu;

o cooperarea principalilor actori cu privire la soluţionarea problemelor economice, sociale şi de mediu.

COEZIUNEA JUDEŢULUI ÎN CONTEXT EUROPEAN

În contextul statutului României de stat membru al Uniunii Europene şi al gradului ridicat al competitivităţii existent la nivelul

acesteia, este fundamental pentru judeţul Călăraşi întărirea coeziunii interne, ceea ce înseamnă mobilizarea tuturor resurselor

judeţului şi orientarea acestora spre obiectivele economice, sociale şi de mediu.

Într-o măsură relativ egală este necesară dezvoltarea legăturilor externe, judeţul în noul context nefiind definit în funcţie de locaţia

geografică, ci de modul în care acesta va şti să se raporteze la dimensiunile şi cerinţele europene.

Strategia urmăreşte întărirea coeziunii economice şi sociale prin dezvoltarea de legături externe şi promovarea unui model de

dezvoltare care să contribuie la coeziunea comunităţilor şi implicit a judeţului.

În sensul de mai sus strategia îşi propune ca printr-un set de acţiuni să crească standardul de viaţă al locuitorilor, concomitent cu

reducerea disparităţilor de dezvoltare existente în cadrul judeţului.

Totodată strategia urmăreşte pe baza resurselor locale - umane şi de altă natură, crearea unei imagini pozitive a judeţului şi

facilitarea iniţiativelor de dezvoltare bazate pe cooperare internă şi externă.

Într-o Europă competitivă, întărirea legăturilor de cooperare şi îmbunătăţirea imaginii judeţului sunt factori cheie care contribuie la

atragerea de investiţii şi la promovarea potenţialului indigen.

În vederea obţinerii unor beneficii potenţiale care să contribuie ladezvoltarea viitoare a judeţului este necesar şi strategia ajută la

stabilirea de legături cu judeţele vecine, transfrontaliere, naţionale şi la nivel european.

În contextul de mai sus apar următoarele orientări strategice, promovate şi dezvoltate la nivelul priorităţilor şi măsurilor.

• facilitarea dezvoltării turistice bazată pe cooperarea transfrontalieră; • dezvoltarea parteneriatului în vederea facilitării cooperării la nivelul comunităţilor şi

între acestea; • îmbunătăţirea şi dezvoltarea transportului public – facilitator al accesului locuitorilor la

diverse oportunităţi; • promovarea diversităţii culturale.

• crearea unei imagini pozitive a judeţului; • dezvoltarea de legături strategice cu judeţe şi oraşe; • transformarea potenţialului major al judeţului în atracţii de interes; • îmbunătăţirea nivelului de accesibilitate inclusiv cel transfrontalier; • dezvoltarea reţelelor de cooperare transfrontalieră în domeniul economic, social,

cultural, servicii şi mediu;

71



6. OBIECTIVE

STRATEGICE

În scopul implementării viziunii este necesară concentrarea activităţilor pe priorităţile rezultate din confruntarea rezultatelor analizei

socio-economice, care sunt o expresie a relaţiilor dintre punctele tari şi cele slabe ale judeţului, precum şi riscurile şi oportunităţile

acestuia cu aspiraţiile de dezvoltare cuprinse în viziune.

Obiectivele strategice fundamentate în contextul integrării şi susţinerii strategiei de dezvoltare a Regiunii de dezvoltare Sud

Muntenia sunt:

• Modernizarea infrastructurii judeţene

• Creşterea competitivităţii economice a judeţului

• Creşterea nivelului de dezvoltare a comunităţilor rurale

• Creşterea nivelului educaţional al locuitorilor şi a capacităţii acestora de adaptare la schimbările socio-

economice

Împreună, cele patru obiective strategice vor contribui la obţinerea prosperităţii judeţului, asigurând totodată o dezvoltare pe termen

lung a comunităţilor acestuia.

Modernizarea infrastructurii judeţene

Creşterea nivelului de competitivitate şi atractivitate a judeţului urmăreşte investiţiile în infrastructura de transport , tehnică şi socială care să dezvolte potenţialul economic.

Obiectivul se concentrează pe:

• Îmbunătăţirea reţelelor de transport local şi judeţean şi a transportului public în vederea dezvoltării economice echilibrate;

• Dezvoltarea infrastructurii energetice şi TIC;

• Dezvoltarea şi modernizarea utilităţilor publice, serviciilor şi infrastructurii sociale incluzând managementul deşeurilor;

• Protejarea şi restaurarea patrimoniului cultural şi natural şi îmbunătăţirea imaginii judetului;

• Îmbunătăţirea accesului populaţiei la infrastructura socială şi tehnică.

Cresterea competitivitatii economice a judetului

Obiectivul urmăreşte crearea condiţiilor necesare creşterii performanţelor mediului de afaceri şi susţinerea îmbunătăţirii competitivităţii judeţului prin:

• Creşterea numărului şi volumului de investiţii (interne şi străine) în judeţ;

72



• Îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru afaceri;

• Dezvoltarea culturii şi abilităţilor antreprenoriale şi a managementului performant;

• Îmbunătăţirea marketingului serviciilor şi produselor;

• Creşterea nivelului de utilizare al tehnologiei informaţiei şi comunicării;

• Creşterea nivelului de utilizare al inovării şi practicilor inovatoare şi al transferului de tehnologie în procesele de producţie;

• Dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu Instituţiile de învăţământ superior şi de cercetare în vederea utilizării pe scară largă a cercetării în procesele de producţie.

Creşterea nivelului de dezvoltare a comunitatii rurale

Obiectivul urmăreşte dezvoltarea unui mediu rural atractiv şi prosper, printr-o abordare integrată şi echilibrată în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităţilor şi economiei rurale, favorizând contribuţia pozitivă a acestuia la prosperitatea judeţului.

Contextul de mai sus se intenţionează a fi obţinut prin:

• Dezvoltarea unei economii rurale diversificată, competitivă şi puternică;

• Creşterea competitivităţii agriculturii, diversificarea şi orientarea acesteia spre nevoile pieţei;

• Dezvoltarea mediului de afaceri rural;

• Diversificarea şi modernizarea sistemelor de producţie şi procesare;

• Furnizarea de surse alternative de venituri pentru fermieri prin diversificarea activităţilor;

• Îmbunătăţirea reţelelor locale de transport şi TIC;

• Regenerarea continuă a comunităţilor rurale şi îmbunătăţirea infrastructurii de servicii;

• Dezvoltarea şi îmbunătăţirea mediului fizic şi social în comunităţile rurale;

• Îmbunătăţirea accesului comunităţilor rurale la servicii de educaţie, instruire, angajare şi consiliere;

• Conservarea moştenerii naturale şi culturale a comunităţilor rurale;

• Promovarea dezvoltării rurale utilizând forţa de muncă locală, materiale şi abilităţi tradiţionale.

Creşterea nivelului educaţional al locuitorilor şi a capacităţii acestora de adaptare la schimbările socio-

economice

Obiectivul urmăreşte să promoveze atât abordarea cererii proprii de instruire a forţei de muncă cât şi promovarea oportunităţilor egale şi a accesului pentru toţi prin:

• Sprijinirea unei abordări flexibile a curriculei de instruire şi educaţie în conformitate cu cererea de pe piaţa muncii;

• Încurajarea instruirii continue bazată pe dezvoltarea intelectuală şi vocaţională; a noilor competenţe şi abilităţi datorită progresului tehnologic;

• Încurajarea schemelor de instruire orientate sectorial şi crearea facilităţilor de instruire la locul de muncă;

• Promovarea colaborării dintre mediul de afaceri şi cel educaţional;

• Dezvoltarea infrastructurii de consiliere şi reorientare profesională.

73



7. Priorităţi de dezvoltare economico-

socială

Analiza resurselor judeţului Călăraşi şi a problemelor deosebite cu care acesta se confruntă, a necesităţilor şi priorităţilor de

dezvoltare, a măsurilor de intervenţie necesare în baza prerogativelor legale conferite Consiliului Judeţean, face necesară

identificarea unor obiective strategice menite să constituie cadrul necesar dinamizării şi direcţionării evoluţiei economico-sociale în

perioada 2007-2013.

În acest context, in scopul dezvoltării economico–sociale a judeţului în perioada prognozata, am identificat următoarele priorităţi:

PRIORITATEA 1 – DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII JUDEŢULUI

PRIORITATEA 2 – DEZVOLTAREA AFACERILOR, CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE ŞI DEZVOLTAREA

COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE SI INTERNAŢIONALE

PRIORITATEA 3 – DEZVOLTAREA RURALĂ ŞI EFICIENTIZAREA AGRICULTURII

PRIORITATEA 4 – DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI UTILIZAREA EFICIENTĂ A POTENTIALULUI FORŢEI DE

MUNCĂ

74



Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii locale şi judeţene se concentrează asupra:

• dezvoltării şi îmbunătăţirii infrastructurii de acces, a celei de mediu, a infrastructurii mediului urban construit;

• reabilitării si redării circuitului productiv a siturilor industriale contaminate;

• dezvoltării infrastructurii TCI;

• dezvoltării si modernizării utilitarilor publice, a infrastructurii sociale, facilitaţi recreative cu scopul atragerii

investitorilor si turiştilor;

• protejării si restaurării patrimoniului cultural si natural, îmbunătăţirii imaginii vizuale a judeţului.

Obiectiv general:

Asigurarea infrastructurii de bază şi a condiţiilor necesare pentru o creştere economică durabilă şi îmbunătăţirea

calităţii vieţii.

Obiectivul general include aspecte ale infrastructurii fizice de acces; aspectele economice ale transportului; aspecte legate de

îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi aspecte legate de infrastructura necesară dezvoltării şi creşterii gradului de utilizare a

Tehnologiei Comunicaţiei şi Informaţiei.

Infrastructura, element cheie al prosperităţii economice şi al competitivităţii, necesită investiţii majore pentru eliminarea barierelor

economice şi sociale generate de aspectele negative existente în toate domeniile acoperite de aceasta.

PPrriioorriittaatteeaa 11 –– DDeezzvvoollttaarreeaa şşii mmooddeerrnniizzaarreeaa iinnffrraassttrruuccttuurriiii jjuuddeeţţuulluuii

MĂSURI

Măsura 1.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare, a utilităţilor publice, a infrastructurii de

comunicaţii şi tehnologia informaţiei, a infrastructurii energetice, inclusiv infrastructura şi activităţile de

suport ale acestora

Măsura 1.2 Modernizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Măsura 1.3 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului

Măsura 1.4 Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi dezvoltarea mediului urban construit

75



MMăăssuurraa 11..11..

DDeezzvvoollttaarreeaa şşii mmooddeerrnniizzaarreeaa iinnffrraassttrruuccttuurriiii ddee ttrraannssppoorrtt şşii ppoorrttuuaarree,, aa uuttiilliittăăţţiilloorr ppuubblliiccee,, aa

iinnffrraassttrruuccttuurriiii ddee ccoommuunniiccaaţţiiii şşii tteehhnnoollooggiiaa iinnffoorrmmaaţţiieeii,, iinncclluussiivv iinnffrraassttrruuccttuurraa şşii aaccttiivviittăăţţiillee ddee

ssuuppoorrtt aallee aacceessttoorraa

Descriere şi argumentare

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de acces impune ca principală direcţie de acţiune creşterea calităţii drumurilor, a

serviciilor de transport, facilitarea accesului la reţelele europene de transport.

Infrastructura de transport, prin beneficiile pe care le aduce, constituie un element cheie al prosperităţii economice şi al

competitivităţii judeţului.

Această măsură urmăreşte să evidentieze problemele socio-economice cheie ale judeţului legate de transport.

Asigurarea transportului este importantă pentru atragerea şi reţinerea investiţiilor, conduce şi susţine creşterea economică şi

facilitează comunităţilor şi locuitorilor acestora accesul spre participarea la economia judeţului.

Datorită densităţii reduse a drumurilor, stării necorespunzătoare a acestora şi lipsei unor reţele strategice, zonele rurale ale

judeţului Călăraşi sunt percepute ca locuri neatractive pentru investiţii.

Pentru schimbarea acestei imagini şi în scopul asigurării prezenţei şi participării active în economia regiunii a comunităţilor urbane şi

rurale din această zonă este necesară îmbunătăţirea şi modernizarea reţelelor de drumuri şi asigurarea unui transport adecvat.

În privinţa dezvoltării zonelor urbane, administraţia publică locală urmăreşte reabilitarea şi modernizarea infrastructurii acestor

zone, precum şi crearea cadrului propice pentru atragerea investiţiilor străine şi pentru dezvoltarea sectorului privat. Regenerarea

acestor zone se poate realiza folosind strategii multisectoriale cărora le corespund acţiuni de tipul: utilizare optimă a terenurilor,

îmbunătăţirea mediului fizic construit, stimularea dezvoltării economice durabile a comunităţilor urbane etc.

Consiliul Judeţean Călăraşi şi Consiliile Locale urmăresc dezvoltarea zonelor rurale, prin sprijinirea, în limitele competenţelor, a

obiectivelor specifice acestui mediu: reabilitarea infrastructurii rurale, sprijinirea dezvoltării fermelor, gospodăriilor, dezvoltării

sistemului de irigaţii.

Existenţa braţului Borcea şi a porturilor fluviale constituie pentru judeţul Călăraşi un real avantaj datorită oportunităţilor de transport

intern şi internaţional şi de creştere economică oferite de acestea.

In scopul valorificării acestor oportunităţi este necesară îmbunătăţirea infrastructurii portuare şi dezvoltarea continuă a acesteia.

Imbunătăţirea performanţelor economice presupune acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării reţelelor de comunicaţii şi de acces

la informaţii.

Evoluţia ascendentă înregistrată in domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi contribuţia majoră pe care acesta o are

la îmbunătăţirea performanţelor economice - la furnizarea de servicii publice mai bune şi a unui învăţământ modern şi eficient -

impune modernizarea şi generalizarea acestui sistem în centrele urbane şi dezvoltarea accelerată a acestuia în mediul rural.

76



Generarea energiei, transportul si modul ei de folosire este de o importanta fundamentala pentru economia judeţului, precum si

pentru dezvoltarea socio-economica si îmbunătăţirea standardului de viata al populaţiei. In acest sens, politica in domeniul energetic

se va concentra pe îmbunătăţirea eficientei energetice si stimularea utilizării surselor de energie alternativa regenerabila si va viza

o creştere a ponderii pe care aceasta o deţine in producţia energetica totala.

Utilităţile publice, datorită rolului major pe care îl au în revigorarea judeţului şi creşterea performanţelor economice ale acestuia,

necesită o atenţie deosebită, asigurarea şi îmbunătăţirea acestora contribuind la dezvoltarea economică a judeţului, la creşterea

standardului de viaţă a locuitorilor şi la protejarea mediului.

La nivelul comunelor din cadrul judeţului sunt necesare multiple intervenţii care să asigure modernizarea şi extinderea utilităţilor

publice.

Lipsa sau insuficienţa utilităţilor publice din mediul rural necesită investiţii majore în acest domeniu în scopul asigurării unor condiţii

optime de dezvoltare socio-economică şi pentru a facilita prezenţa şi participarea cât mai activă a comunităţilor rurale la acest proces.

• reabilitarea şi modernizarea porturilor de interes judeţean

• îmbunătăţirea accesului la serviciile TCI

• îmbunătăţirea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii energetice

• îmbunătăţirea, reabilitarea şi modernizarea utilităţilor publice

Obiective specifice

• reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene si locale

Activităţi indicative

Fondurile provenite din cadrul instrumentelor de finanţare ale UE, buget propriu, buget de stat vor avea următoarele destinatii:

• Reabilitarea şi modernizarea reţelelor de transport de interes regional, naţional şi internaţional;

• Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri locale şi judeţene:

o Reabilitarea şi modernizarea drumurilor de acces la reţelele naţionale şi europene de transport (TEN-T);

o Reabilitarea şi modernizarea drumurilor care facilitează legătură între comunităţile urbane şi a acestora cu zonele

limitrofe;

o Reablitarea şi modernizarea drumurilor de acces spre zone şi localităţi izolate şi cu nivel de dezvoltare redus;

o Reabilitarea drumurilor de interes local în scopul eliminării blocajelor de trafic şi desfăşurării acestuia în condiţii de

siguranţă.

• Construirea şi modernizarea drumurilor de ocolire a comunităţilor urbane;

• Construirea şi modernizarea căilor de acces la autostrăzi;

77



• Construirea, reabilitarea şi modernizarea drumurilor de acces în zonele cu potenţial turistic şi cultural;

• Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de susţinere a activităţilor de transport;

• Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii portuare şi de susţinere a activităţilor portuare;

• Activităţi privind siguranţa transportului;

• Modernizarea transportului public;

• Promovarea modalităţilor alternative de transport;

• Crearea de culoare multimodale de transport;

• Modernizarea infrastructurii ITC existente in vederea dezvoltarii si implementarii de servicii si aplicatii pentru cetateni (in

domeniul administratiei, educatiei si sanatatii);

• Modernizarea infrastructurii ITC existente in vederea dezvoltarii si implementarii de servicii si aplicatii pentru sectorul IMM-

urilor (comert si tranzactii electronice);

• Retehnologizarea si modernizarea sistemului de transport si distribuţie a energiei electrice;

• Investitii in echipamente de producere a energiei electrice cu eficienta energetica ridicata (inclusiv reabilitari si re-tehnologizari);

• Investiţii in sistemul de distribuţie a energiei electrice;

• Investitii in programe de cercetare in domeniul generarii de energie folosind surse de energie alternative;

• Realizarea infrastructurii de generare si distribuire a surselor de energie alternativă;

• Crearea / modernizarea infrastructurilor conexe (extinderea reţelelor de alimentare cu gaz metan pentru sectoarele economice,

modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabila, modernizarea şi construirea de staţii de tratare a apei

potabile şi de epurare a apelor uzate) ;

• Realizarea, reabilitarea si modernizarea utilitatilor publice (sisteme de apa, canal, energie electrica, energie termica,

comunicatii);

• Activitati de imbunatatire a serviciilor publice.

Zona de acoperire - întregul judeţ

78



MMăăssuurraa 11..22 MMooddeerrnniizzaarreeaa şşii îîmmbbuunnăăttăăţţiirreeaa iinnffrraassttrruuccttuurriiii ssoocciiaallee


Succesul economiei judeţului depinde în mare măsură de existenţa unei bune infrastructuri sociale şi de modul în care aceasta

răspunde nevoilor individuale ale populaţiei.

Grija faţă de populaţie trebuie să se reflecte în asigurarea condiţiilor de educare şi formare, de recreere şi culturalizare, de locuit şi

întreţinerea stării de sănătate a acesteia.

Toate sunt necesare pentru crearea unui mediu sănătos care să permită desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor economice şi

sociale.

Nivelul de instruire al locuitorilor unei ţări reprezintă produsul cel mai de preţ pe care acea ţară îl poate da, evoluţia şi civilizaţia la

care a ajuns poporul respectiv. Dar parametrii la care poate ajunge învăţământul depind exclusiv de parametrii la care a ajuns

societatea în ansamblul ei. Revenirea la normalitate a învăţământului se poate face odată cu revenirea la normalitate a întregii

societăţi, la nivelul judeţului nostru învăţământul fiind o parte a unui întreg asupra căruia trebuie să-şi îndrepte acţiunile toţi factorii

de răspundere.

În contextul de mai sus, ţinând cont de situaţia existentă atât în mediul urban dar mai ales în cel rural privind starea fizică şi dotarea

instituţiilor sociale, sunt necesare acţiuni menite să contribuie la modernizarea şi dezvoltarea acestora.

Consiliul Judeţean Călăraşi va asigura finanţarea complementară pentru şcolile din sistemul public de învăţământ prin repartizarea

fondurilor necesare către consiliile locale din raza de activitate.

Ca şi până acum, şi în perioada 2007 – 2013 Consiliul Judeţean Călăraşi va urmări asigurarea fondurilor necesare reabilitării şi

modernizării acestora.

În domeniul sănătăţii, având în vedere obiectivele strategice din acest domeniu, se propune realizarea următoarelor măsuri:

• privatizarea şi participarea sectorului privat la îmbunătăţirea performanţei sistemului sanitar;

• dezvoltarea unor servicii medicale integrate – asistenţă primară, de specialitate în ambulatoriu, spital şi de urgenţă – în scopul

creşterii calităţii îngrijirilor şi al realizării raportului cost / eficienţă corespunzător;

• renovarea, modernizarea şi dotarea cu aparatură performantă a spitalelor precum şi crearea condiţiilor pentru activităţi

medicale civilizate în toate unităţile sanitare;

Potrivit competenţelor ce revin autorităţii administraţiei publice judeţene, Consiliul Judeţean Călăraşi va colabora permanent cu

Direcţia de Sănătate Publică pentru a contribui la asigurarea tuturor condiţiilor de desfăşurare a unei activităţi corespunzătoare a

unităţilor sanitare şi a actului medical, alocarea sumelor necesare pentru cheltuielile de întreţinere şi gospodărire, reparaţii,

consolidare, extindere şi modernizare a acestora, cheltuieli pentru personalul auxiliar, în limita creditelor bugetare aprobate cu

această destinaţie în bugetele locale.

79



De asemenea, pe lângă sumele alocate prin bugetul propriu de venituri si cheltuieli, Consiliului Judeţean va căuta şi alte surse de

finanţare.

Consiliul Judeţean Călăraşi, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.), va urmări îndeplinirea

obiectivelor sale în perioada 2007-2013 şi îndeplinirea funcţiilor sale strategice, de coordonare a activităţilor de asistenţă

socială şi protecţie a copilului la nivelul judeţului, de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie, de colaborare cu

serviciile publice deconcertate ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale, cu serviciile

publice locale de asistenţă socială, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu.

D.G.A.S.P.C. va avea în vedere permanent gestionarea eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare implicate în sistemul de

protecţie socială a persoanelor asistate şi întărirea controlului asupra alocării şi utilizării fondurilor.

Integrarea socială a copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi: D.G.A.S.P.C. împreună cu Consiliul Judeţean Călăraşi vor urmări

asigurarea serviciilor de tip rezidenţial şi a serviciilor de recuperare, cu accent asupra tinerilor care părăsesc centrele de plasament la

împlinirea vârstei de 18 ani, organizarea unui serviciu care să ofere protecţie specializată copilului delincvent, înfiinţarea de centre de

tip familial, acţiuni de prevenire/combatere a exploatării copilului prin muncă, acţiuni de prevenire a perpetuării mecanismelor de

marginalizare socială prin programe anti-sărăcie şi de incluziune socială ce vizează în special copiii şi familia, prevenirea abandonului

şi instituţionalizării copilului, prevenirea şi tratarea problemelor sociale care perpetuează starea de sărăcie şi excluziune socială,

formarea şi perfecţionarea personalului care lucrează în sistemul de asistenţă socială, în scopul creşterii calităţii serviciilor prestate,

crearea cadrului de dezvoltare a parteneriatului public-privat (instituţiile statului – organizaţii nonguvernamentale) în domeniul

protecţiei speciale a copiilor şi a tinerilor asistaţi.

Crearea unui sistem de suport pentru persoanele cu handicap care să corespundă standardelor de calitate în vigoare. Strategia

judeţeană referitoare la protecţia persoanelor cu dizabilităţi urmăreşte atingerea obiectivelor reformei sistemului de protecţie a

persoanelor cu dizabilităţi, conform Strategiei Naţionale privind protecţia specială şi integrarea persoanelor cu handicap.

Crearea unui sistem de suport pentru persoanele vârstnice: D.G.A.S.P.C. va stabili parteneriate cu autorităţile administraţiei

publice locale sau organisme private autorizate pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare, precum şi cu organizaţiile civile şi

cultele religioase furnizoare de servicii de asistenţă socială destinate persoanelor vârstnice, fără familie, formarea şi perfecţionarea

personalului care lucrează în sistemul de asistenţă socială, în scopul creşterii calităţii serviciilor prestate.

Ca parte integrantă a strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului, Strategia Judeţeană, în perioada 2007-2013,

urmăreşte:

• promovarea interesului superior al copilului;

• asigurarea unui mediu familial pentru creşterea şi dezvoltarea copilului în spiritul demnităţii şi libertăţii;

• responsabilizarea şi sensibilizarea comunităţii în abordarea problemei copilului aflat în dificultate;

• abordarea interdisciplinară şi intersectorială a protecţiei copilului prin realizarea acesteia în contextul politicilor sociale,

familiale şi educaţionale.

80



Strategia judeţeană prevede ca obiectiv principal în acest domeniu dezinstituţionalizarea prin măsuri de protecţie a copilului în familii

substitutive, sub formă de protecţie alternativă, plasament / încredinţare la asistentul maternal profesionist.

• Reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea infrastructurii educaţionale.

Obiective specifice

• Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate:

• Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale;

• Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;


Fondurile provenite din Fondurile Structurale şi de Coeziune vor avea următoarele destinaţii:

• Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriilor de specialitate şi ambulatoriilor din spitale;

• Reabilitarea, modernizarea şi echiparea secţiilor de urgenţă din cadrul spitalelor

o reabilitare, modernizare clădiri;

o reabilitarea/modernizarea utilităţilor generale şi specifice;

o facilităţi de acces pentru persoane cu dizabilităţi fizice;

o achiziţionare echipamente.

• Reabilitarea/modernizarea/echiparea clădirilor centrelor sociale;

• Reabilitarea/modernizarea/echiparea clădirilor în care funcţionează centre rezidenţiale.

o reabilitarea / modernizarea clădirilor centrelor;

o modernizarea utilităţilor generale şi specifice ale centrelor sociale şi rezidenţiale;

o facilităţi de acces pentru persoane cu dizabilităţi;

o dotare cu echipamente adaptate situaţiei beneficiarilor de servicii oferite de centre, inclusiv echipamente pentru

persoane cu dizabilităţi.

• Dotarea cu echipamente a bazelor operaţionale regionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;

• Dotarea cu echipamente a bazelor operaţionale judeţene pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.

• Reabilitarea/modernizarea/dotarea infrastructurii educaţionale preşcolare, primare, a învăţământului secundar inferior şi

superior (cu excepţia campusurilor educaţionale);

81



• Reabilitarea/modernizarea/dotarea campusurilor educaţionale.

• Reconstrucţia, extinderea şi/sau consolidarea de clădiri (toate tipurile de infrastructură pentru educaţie preuniversitară

exceptând campusurile şcolare);

• Construcţia, reabilitarea/modernizarea, extinderea clădirilor localizate în cadrul campusurilor;

• Modernizarea utilităţilor generale şi specifice;

• Dotări cu echipamente şcolare, didactice şi IT.


MMăăssuurraa 11..33 EExxttiinnddeerreeaa şşii mmooddeerrnniizzaarreeaa iinnffrraassttrruuccttuurriiii ddee pprrootteeccţţiiee aa mmeeddiiuulluuii


Revigorarea economică a judeţului impune asigurarea unui climat favorabil şi optim de desfăşurare a activităţilor economice şi

sociale. Astfel, regenerarea comunităţilor urbane şi rurale implică, pe lângă alte activităţi şi protejarea mediului inconjurator prin

măsuri de conservare, protectie si igienizare a mediului, precum si prin stimularea folosirii de tehnologii inovatoare nepoluante.

In ceea ce priveste infrastructura de captare si furnizare a apei, la nivel judeţean, au fost depistate urmatoarele probleme:

• Retelele de alimentare cu apa, in special cele din mediul urban, prezinta un grad avansat de degradare fizica. De asemenea,

ele sunt subdimensionate fata de necesitatile actuale, lucru care determina discontinuitati in aprovizionarea cu apa,

perturband astfel activitatile economice si sociale.

• Retelele de canalizare a apelor uzate menajere sunt slab dezvoltate, subdimensionate si in cea mai mare parte, degradate.

• De asemenea, epurarea apelor uzate menajere constituie o alta problema, generata de utilizarea in cele mai multe cazuri, a

unor echipamente si tehnologii depasite.

O problemă deosebită o constituie depozitarea deşeurilor menajere şi industriale, judeţul Călăraşi având ca moştenire un

număr mare de situri contaminate care afectează calitatea apei, a aerului şi determină degradarea pe arii extinse a solului şi a

peisajului. Majoritatea acestor situri au capacitatea epuizată, sunt abandonate sau neutilizate şi prezintă un risc crescut pentru mediu

şi sănătatea populaţiei. Pentru dezvoltarea într-o manieră durabilă a judeţului este necesar ca aceste terenuri să fie reabilitate şi

valorificate în scopul derulării unor investiţii publice viitoare, a utilizării economice sau pentru reabilitarea peisajului. Unul dintre cele

mai stringente angajamente este legat de faptul că toate depozitele mici din zona rurală să fie închise până la 16 iulie 2009, ca

urmare, trebuie create facilităţi noi de depozitare care să deservească şi zonele rurale. Pe lângă închiderea depozitelor de deşeuri

neconforme, avem în vedere şi reabilitarea siturilor poluate istoric, în scopul reducerii impactului negativ asupra mediului şi sănătăţii

umane.

82



Populaţia urbană a judeţului Călăraşi beneficiază încă de servicii centralizate de încălzire şi se preconizează o creştere a acesteia

datorită majorării preţului la gazul natural. Sistemele municipale de încălzire aparţin unităţilor teritoriale administrative şi sunt

gestionate de administraţia publică locală, care este responsabilă cu furnizarea de energie termică şi apă caldă menajeră pentru

populaţie. Astfel, pentru respectarea angajamentelor asumate, se va acorda o atenţie deosebită activităţilor de modernizare a

instalaţiilor mari de ardere având ca ţintă reducerea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi rezultate din anumite

instalaţii, pentru reducerea impactului negativ asupra sănătăţii umane şi a mediului.

Flora si fauna salbatica au un nivel de reprezentare mai putin diversificat si mai redus numeric.

Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate şi Conservarea Biodiversităţii reprezintă premiza fundamentală în implementarea

coerentă a politicii şi strategiei pe termen lung privind conservarea naturii şi, în special, în vederea asigurării unui management

eficient al Reţelei Natura 2000. În judeţul Călăraşi există propuneri de situri Natura 2000 pe teritoriul următoarelor localităţi: Borcea,

Jegălia, Unirea, Dichiseni, Roseţi, Modelu, Călăraşi, Cuza-Vodă, Grădiştea, Independenţa, Alexandru Odobescu, Vlad Ţepeş, Ciocăneşti,

Dorobanţu, Mânăstirea, Chiselet, Spanţov, Ulmeni, Olteniţa, Chirnogi, Valea Argovei, Frăsinet, Ulmu. Interventiile vor urmari o marire

a numarului de arii protejate, parcuri si rezervatii naturale, stimularea practicarii turismului ecologic, precum si consolidarea

capacitatii de administrare a ariilor protejate.

Totodata, judeţul dispune de zone cu probleme de mediu datorate factorilor naturali (alunecari de teren, eroziune, aparitia

fenomenului de desertificare, inundatii) care au consecinte serioase nu doar din punct de vedere al integritatii mediului dar si din

punct de vedere economic si social. Astfel, investiile vor trebui orientate si spre realizarea de lucrari de amenajare pentru

consolidarea de versanti, regularizari de rauri, canale si cursuri de apa, precum si impaduriri si realizarea de perdele forestiere.

In final, o atentie deosebita va fi acordata constientizarii populatiei asupra importantei protejarii mediului inconjurator, a

biodiversitatii si a resurselor naturale din cadrul regiunii.

Obiective specifice

• Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

• Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor

• Reabilitarea siturilor contaminate

• Îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare

• Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii

• Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc

• Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural

83




Fondurile provenite din Fondurile Structurale şi de Coeziune vor acoperi următoarele:

• Construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării ei;

• Construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile ;

• Reabilitarea/extinderea/construirea reţelelor de distribuţie a apei potabile ;

• Reabilitarea/construcţia/extinderea reţelelor de canalizare ;

• Construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate (inclusiv treapta terţiară);

• Construcţia/reabilitarea facilităţilor de gestionare a nămolurilor;

• Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor, etc.;

• Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor;

• Asistenţă tehnică pentru managementul şi supervizarea lucrărilor ;

• Asistenţă tehnică pentru creşterea performanţei companiilor de apă;

• Introducerea colectării selective şi reciclarea deşeurilor, precum şi conştientizarea populaţiei şi implicarea acesteia în sistemul

de colectare separată a deşeurilor urbane;

• Îmbunătăţirea serviciilor de salubritate – licitarea concesiunii serviciilor de salubritate;

• Construcţia de facilităţi pentru eliminarea deşeurilor municipale (depozite ecologice de deşeuri);

• Construcţia de staţii de transfer;

• Construcţia facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare;

• Achiziţionarea şi instalarea sistemelor de colectare selectivă;

• Achiziţionarea vehiculelor de transport al deşeurilor;

• Construirea unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase (deşeuri medicale, deşeuri provenite din echipamente electrice

şi electronice, etc.) şi alte tipuri specifice de deşeuri (deşeuri provenite din construcţii şi demolări, etc.)

• Extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor şi în zonele rurale;

• Închiderea depozitelor neecologice de deşeuri;

• Reabilitarea siturilor contaminate;

• Retehnologizarea instalaţiilor mari de ardere (reabilitare cazane, turbine de gaz);

84



• Introducerea celor mai bune tehnici disponibile pentru reducerea dioxidului de sulf, a oxidului de azot şi a pulberilor (prin măsuri

de desulfurare, reducere a emisiilor de oxizi de azot şi pulberi);

• Introducerea contorizării agentului termic;

• Reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă ;

• Reabilitarea reţelei de distribuţie a apei calde şi a căldurii ;

• Înfiinţarea structurilor administrative şi întărirea capacităţii instituţionale a administraţiilor ariilor protejate ;

• Construire şi dotare a centrelor de vizitare în siturile Natura 2000 ;

• Realizarea studiilor specifice, inventariere, cartare ;

• Lansarea campaniilor de conştientizare a publicului asupra valorilor naturale şi a importanţei ecologice a siturilor cuprinse în

reţeaua Natura 2000;

• Pregătirea şi revizuirea planurilor de management pentru siturile Natura 2000;

• Stabilirea sistemului de monitorizare a habitatelor naturale protejate şi a speciilor sălbatice;

• Desfăşurarea lucrărilor de conservare, management şi reconstrucţie ecologică;

• Stabilirea şi implementarea măsurilor care să asigure utilizarea durabilă a habitatelor şi speciilor;

• Achiziţionarea de maşini de laborator, echipamente pentru monitorizarea stării de conservare a habitatelor naturale şi a

speciilor de faună şi floră sălbatică;

• Extinderea siturilor Natura 2000;

• Construirea unor noi infrastructuri specifice pentru extinderea, restaurarea sau menţinerea habitatelor naturale şi a speciilor de

faună şi floră sălbatică;


MMăăssuurraa 11..44 MMooddeerrnniizzaarreeaa şşii rreeggeenneerraarreeaa ssiittuurriilloorr iinndduussttrriiaallee şşii ddeezzvvoollttaarreeaa mmeeddiiuulluuii uurrbbaann

ccoonnssttrruuiitt


Mediul urban are meritul de a cataliza multe din elementele de baza ale unei dezvoltări economice de succes si anume – creativitate,

inovare, cultura si spirit antreprenorial.

Mai mult, oraşele au avantajul de a atrage cu uşurinţa forţă de munca superior calificata, ceea ce reprezintă un factor cheie intr-o

economie competitiva la nivel global.

85



Data fiind importanta oraşelor ca locuri in care o parte importanta a populaţiei trăieşte si munceşte, precum si strânsa

interdependenta dintre centrele urbane si dezvoltarea economica a judeţului, creşterea performantelor economice ale zonelor urbane

reprezintă un element esenţial in procesul de îmbunătăţire a competitivităţii judeţului.

La momentul actual, in urma traversării unei lungi perioade de restructurare economica ce a avut drept efect scăderea veniturilor

populaţiei si reducerea investiţiilor publice in infrastructura de baza, zonele urbane se confrunta totodată si cu efecte sociale

negative, toate acestea determinând o scădere a standardului de viata cu efecte directe asupra atractivităţii si competitivităţii

judeţului.

In cadrul acestei masuri se va acorda prioritate susţinerii centrelor urbane in scopul îmbunătăţirii condiţiilor de mediu si de locuit.

Astfel, sprijin financiar va fi acordat regenerării si revitalizării centrelor urbane prin lucrări de reabilitare fizica a centrelor urbane a

spatiilor publice.

O atenţie deosebita se va acorda refacerii spatiilor verzi si a zonelor de recreere.

• Reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor sociale.

• Reabilitarea siturilor industriale;

• Reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor urbane;

• Dezvoltarea mediului de afaceri;

Obiective specifice


• Finalizarea şi/sau renovarea clădirilor abandonate (şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activităţi economice şi sociale);

• Restaurarea clădirilor de importanţă istorică şi culturală;

• Demolarea clădirilor şi/sau a structurilor aflate într-o stare avansată de degradare, care nu aparţin patrimoniului naţional

cultural şi amenajarea terenurilor degradate/neutilizate, pentru construcţia de clădiri de utilitate publică sau spaţii verzi;

• Demolarea şi/sau reabilitarea infrastructurii şi utilităţilor publice urbane, respectiv reabilitarea străzilor orăşeneşti, inclusiv a

infrastructurii aferente şi refacerea spaţiilor publice şi a diferitelor tipuri de infrastructuri urbane (pavaje, trotuare, iluminat

public);

• Crearea şi/sau conservarea spaţiilor verzi şi pentru recreere;

• Investiţii pentru îmbunătăţirea mobilităţii populaţiei din zonele de acţiune urbană (construirea de staţii pentru autobuze,

achiziţionarea de mijloace de transport ecologice, construirea de piste pentru biciclişti);

86



• Renovarea clădirilor rezidenţiale colective;

• Renovarea şi schimbarea folosinţei clădirilor existente pentru asigurarea de locuinţe sociale;

• Achiziţionarea de echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al cetăţenilor la servicii publice;

• Sprijinirea creării şi dezvoltării IMM-urilor prin accesarea granturilor pentru investiţii în activităţi de producţie şi servicii,

îndeosebi pentru achiziţionarea de echipamente şi tehnologii moderne, prietenoase mediului;

• Ecologizarea siturilor industriale;

• Sprijinirea creării infrastructurii necesare afacerilor (parcuri de afaceri, centre logistice, etc.).

• Reabilitarea infrastructurii si mobilierului urban (inclusiv pentru accesul persoanelor cu dizabilitati);

• Lucrari de adaptare a infrastructurii urbane pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati;


87



PPRRIIOORRIITTAATTEEAA 22 –– DDEEZZVVOOLLTTAARREEAA AAFFAACCEERRIILLOORR,, CCRREEŞŞTTEERREEAA CCOOMMPPEETTIITTIIVVIITTĂĂŢŢIIII

EECCOONNOOMMIICCEE ŞŞII DDEEZZVVOOLLTTAARREEAA CCOOOOPPEERRĂĂRRIIII TTRRAANNSSFFRROONNTTAALLIIEERREE SSII

IINNTTEERRNNAAŢŢIIOONNAALLEE

Succesul şi prosperitatea judeţului depind de propriile performanţe economice. Ţinta fundamentală a acestei prioritati este crearea

unui mediu propice şi susţinerea îmbunătăţirii competitivităţii economiei judeţului in următoarele domenii cheie:

• Crearea de noi afaceri si atragerea in acest sector a investitiilor interne cu potential de supravietuire si crestere;

• Îmbunătăţirea marketingului pentru serviciile şi produsele judeţului inclusiv potentialul turismului;

• Creşterea numărului şi a volumului de investiţii (interne şi străine) în judeţ;

• Dezvoltarea spiritului antreprenorial şi al managementului performant;

• Dezvoltarea cooperarii interne si internationale , intre judetul Calarasi si alte regiuni din tara si strainatate;

• Dezvoltarea sectorului de IMM-uri existent, inclusiv IMM-uri cu activitate in turism si imbunatatirea competitivitatii lor prin:

o Cresterea utilizarii tehnologiei informatiilor si a comunicatiilor;

o Cresterea utiIizarii practicilor inovative si a transferului de tehnologie in procesul de productie ;

o Dezvoltarea relatiilor de colaborare cu universitatile si institutele de cercetare cu scopul de a folosi pe scara larga

cercetarea in procesul de productie.

Mediul de afaceri joacă un rol cheie în promovarea creşterii economice durabile, contribuind în măsură egală la crearea de noi

oportunităţi de angajare şi la îmbunătăţirea competitivităţii judetului.

În contextul dezvoltării durabile urmarită de strategie, prioritatea este direcţionată către crearea de economii locale flexibile şi

diverse care să vină în sprijinul dezvoltării durabile a comunităţilor, constituind totodată o oportunitate cheie în ceea ce priveşte

îmbunătăţirea performanţelor mediului de afaceri.

Obiectiv general:

Crearea unui mediu favorabil imbunatatirii performanţelor economice ale judeţului.

88



MĂSURI

Măsura 2.1. - Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

Măsura 2.2. - Înfiinţarea de noi IMM-uri si creşterea competitivităţii celor existente

Măsura 2.3. - Consultanţă şi formare profesională în domeniul afacerilor

Măsura 2.4. - Stimularea investiţiilor si promovarea produselor si serviciilor

Măsura 2.5. - DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE, PROMOVAREA ŞI DIVERSIFICAREA OFERTEI DE TURISM

Măsura 2.6. - COOPERARE INTERNA SI INTERNAŢIONALA

Măsura 2.1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri


Dezvoltarea economică a judeţului prin prisma evoluţiei sectorului industrial este încă tributară măsurilor de restructurare

neperformante a marilor producători, măsuri care aplicate haotic şi inconstant au dus practic la dispariţia unor poli industriali

puternici – cel siderurgic de la Călăraşi, de producţie şi reparaţii de nave şi de fibre şi fire de la Olteniţa, de producţie de tricotaje de

la Lehliu Gară.

Ca alternativă, strategia de revigorare economică a judeţului vizează cu preponderenţă sprijinirea dezvoltării afacerilor din domeniul

productiv. Întărirea sectorului IMM-urilor orientate pe activităţi productive, devine astfel un instrument de creştere şi stabilizare

economică.

Existenţa în judeţ a unor spaţii productive neutilizate, care pot fi reamenajate şi orientate spre alte domenii de activitate, creează noi

premize pentru afaceri, contribuind la creşterea activităţii judeţului pentru noi investiţii.

Pe lângă aceste aspecte, importante zone şi locaţii cu potenţial de dezvoltare sunt caracterizate de lipsa unor servicii de bază -

utilităţi, căi de acces, etc., sau în condiţiile existente, acestea nu corespund în totalitate nevoilor legate de susţinerea procesului de

producţie.

Serviciile de sprijinire a investiţiilor vizează întărirea competitivităţii şi capacităţii întreprinderilor, pentru susţinerea creşterii

economice a judeţului. Acestea se vor concentra pe următoarele direcţii: investiţii în capital fizic, utilizarea eficientă şi durabilă a

resurselor locale, accelerarea trecerii de la vechile tehnologii poluante la noi tehnologii curate, amenajarea zonelor industriale

neutilizate.

89



Obiective specifice:

• diversificarea economiei judeţului;

• îmbunătăţirea infrastructurii mediului de afaceri

• creşterea gradului de competitivitate a întreprinderilor;

• îmbunătăţirea tehnologiilor de producţie şi a calităţii produselor;

• stimularea infiintarii de noi intreprinderi

• îmbunătăţirea condiţiilor de mediu

Activitati indicative:

• crearea şi/ sau extinderea diferitelor tipuri de structuri regionale/locale de sprijinire a afacerilor;

• susţinerea investiţiilor în capital fizic şi în tehnologii moderne;

• suport pentru transferul de tehnologii moderne nepoluante şi know-how;

• creare/reabilitare/ a infrastructurii de susţinere a zonelor şi locaţiilor productive;

• dezvoltarea şi modernizarea zonelor şi locaţiilor pentru IMM-uri;

• susţinerea facilităţii accesului întreprinderilor, în special a IMM-urilor la fonduri pentru achiziţia de echipamente şi tehnologii

performante;

• înfiinţarea de parcuri tehnologice în Călăraşi (platforma SIDERCA) şi Olteniţa (şantierul naval);

• crearea unui centru judeţean de dezvoltare şi promovare economică;

• ecologizarea zonelor aferente facilităţilor de producţie închise.

Zona de acoperire: judeţul Călăraşi

MMăăssuurraa 22..22 ÎÎnnffiiiinnţţaarreeaa ddee nnooii IIMMMM--uurrii şşii ccrreeşştteerreeaa ccoommppeettiittiivviittăăţţiiii cceelloorr eexxiisstteennttee


În contextul larg urmărit de strategie şi anume cel al dezvoltării durabile, măsura prin obiectivele vizate şi activităţile pe care le

acoperă contribuie la creşterea şi întărirea sectorului IMM - sector determinant pentru regenerarea economică a judetului.

Scopul principal al acesteia este stimularea înfiinţării de noi IMM-uri, îmbunătăţirea ratei de supravieţuire şi creşterea competitivităţii

acestora.

90



Caracterizată de un număr şi o densitate relativ scăzută a IMM-urilor în special în partea de sud-est, economia judetului impune, în

vederea diversificării şi extinderii o creştere numerică şi calitativă a acestora şi orientarea lor spre zonele şi domeniile cu potenţial

de dezvoltare.

Dezvoltarea bazei de afaceri va fi un element cheie în ceea ce priveşte îmbunătăţirea competitivităţii judetului, crearea de locuri de

muncă şi obţinerea de beneficii economice.


• creşterea ratei de înfiinţare de noi afaceri

• crearea unui mediu favorabil dezvoltării sectorului IMM

• creşterea competitivităţii şi performanţelor IMM-urilor

• creşterea numărului de IMM-uri cu potenţial sporit de dezvoltare

• promovarea dezvoltării IMM-urilor în mediul rural şi zonele dezavantajate

• dezvoltarea culturii antreprenoriale

• creşterea oportunităţilor de angajare

Activităţi indicative:

• îmbunătăţirea accesului la finanţare

• activităţi de susţinere şi promovare a afacerilor

• facilitarea accesului la informaţii

• sustinerea investitilor in echipamente si tehnplogii moderne

• asistenţă necesară accesării pieţelor de desfacere

• activităţi de inovare, cercetare şi dezvoltare tehnologica

Zona de acoperire - întregul judet

91



MMăăssuurraa 22..33 CCoonnssuullttaannţţăă şşii ffoorrmmaarree pprrooffeessiioonnaallăă îînn ddoommeenniiuull aaffaacceerriilloorr


Restructurarea şi transformarea economiei judeţului impune o nouă orientare de dezvoltare îndreptată spre facilitarea apariţiei de

noi afaceri şi dezvoltarea celor existente.

Pentru a putea face faţă competitivităţii interne şi externe şi a răspunde cerinţelor economice de piaţă este necesară orientarea

afacerilor spre domenii care determină funcţionalitatea şi performanţele acestora. În acest sens, un rol important il joaca sectorul

consultanţei.

Serviciile de consultanţă în afaceri sunt subdezvoltate la nivel judeţean, în special în ceea ce priveşte calitatea şi specializarea,

acestea limitându-se la domenii tradiţionale – expertiză legală, contabilitate, consultanţă privind taxele şi impozitele şi audit.

Existenţa unui singur incubator de afaceri, care funcţionează cu sprijinul Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului, nu poate constitui

o bază solidă pentru dezvoltarea unor afaceri competitive.

Pe de altă parte, consultarea specialiştilor pentru creşterea competenţei în afaceri nu stă în obişnuinţa firmelor, în special a IMM-

urilor şi a micilor întreprinzători, posibil şi datorită unei slabe culturi manageriale.

Învăţarea continuă nu este încă un concept răspândit în rândul companiilor şi întreprinzătorilor privaţi, ca rezultat fiind incapacitatea

firmelor de a se adapta cerinţelor pieţei.

Dezvoltarea sectorului de consultanţă urmăreşte şi soluţionarea unor probleme specifice cu care se confruntă unele afaceri. Un

exemplu îl constituie firmele care lucrează în sistem loan (numeroase la nivel judeţean, în special în domeniul confecţiilor) şi pentru

care consilierea de specialitate va permite reorientarea către dezvoltarea propriilor produse de marcă.


• creşterea eficienţei şi competenţei în afaceri;

• utilizarea consultanţei specializate de producţie, marketing, management, dezvoltare tehnologică, resurse umane, în vederea

creşterii competitivităţii afacerilor şi pentru promovarea acestora;

• creşterea şi dezvoltarea unui sector performant de consultanţi şi formatori în domeniul afacerilor.


• înfiinţarea unui fond judeţean de consultanţă pentru finanţarea activităţilor de consultanţă;

• elaborarea de planuri de afaceri, strategii de marketing, resurse umane;

92



• susţinerea şi consilierea IMM-urilor care urmăresc promovarea de servicii sau produse noi, bazate pe cooperarea cu

universităţile şi institutele de cercetare;

• acţiuni pentru certificare ISO;

• crearea de noi centre de consultanţă şi promovare a afacerilor;

• dezvoltarea serviciilor din incubatoare şi centrele de afaceri, inclusiv prin activităţi de mentoring şi croching, transfer de know-

how, seminarii, workshop-uri, schimb de bune practici.

Zona de acoperire - judeţul Călăraşi

MMăăssuurraa 22..44 SSttiimmuullaarreeaa iinnvveessttiiţţiiiilloorr ssii pprroommoovvaarreeaa pprroodduusseelloorr şşii sseerrvviicciiiilloorr


Într-o economie crescătoare, atragerea investiţiilor şi nivelul acestora constituie un factor cheie în îmbunătăţirea competitivităţii

judeţului nostru şi crearea de noi locuri de muncă.

Creşterea investiţiilor în structuri moderne de afaceri, cu prioritate în zonele mai puţin dezvoltate, dar şi în zone cu potenţial de

creştere economică reprezintă un factor cheie pentru diminuarea dezechilibrelor existente în cadrul judeţului.

În condiţiile economiei globale, judeţul Calarasi trebuie să continue dezvoltarea unui climat care să sporească gradul de atractivitate

investiţional al acestuia.

Creşterea economică şi dezvoltarea afacerilor, care se răsfrâng implicit în proprietatea judeţului, au ca premize stimularea relaţiilor

parteneriale şi a cooperării interne şi internaţionale.

Inexistenţa la nivel judeţean a unui sistem viabil, care să permită promovarea produselor locale şi serviciilor oferite, constituie un

handicap care limitează accesul întreprinderilor judeţului pe piaţa internă şi externă.

Pe de altă parte, pentru ca produsele şi serviciile oferite să facă faţă criteriilor de competenţă impuse de standardele internaţionale

tehnice şi de calitate, este necesar ca întreprinderile să-şi dezvolte ele însele un sistem de marketing şi management al calităţii.

În acest context, această măsură urmăreşte stabilirea căilor necesare promovării mărcilor locale de produse şi servicii, având în

consecinţă atragerea şi reţinerea de noi investiţii pe teritoriul judeţului.


• dezvoltarea bazei de afaceri a judetului;

• atragerea şi reţinerea investiţiilor interne şi străine;

• îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor;

93



• dezvoltarea de noi oportunităţi de afaceri şi stimularea relaţiilor parteneriale;

• facilitarea accesului la pieţe şi informaţii.


• susţinerea investiţiilor orientate spre producerea de produse noi sau îmbunătăţite şi spre dezvoltarea serviciilor;

• susţinerea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare;

• susţinerea activităţilor de promovare şi marketing;

• investiţii în implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii;

• sprijin pentru certificarea produselor şi serviciilor;

• realizarea unui inventar de mărci de origine controlată;

• participarea la târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale;

• înfiinţarea unui centru expoziţional judeţean;

• promovarea imaginii întreprinderilor, produselor şi serviciilor acestora.


MMăăssuurraa 22..55 DDeezzvvoollttaarreeaa iinnffrraassttrruuccttuurriiii ttuurriissttiiccee,, pprroommoovvaarreeaa şşii ddiivveerrssiiffiiccaarreeaa ooffeerrtteeii ddee ttuurriissmm


Dezvoltarea turismului pe baza unei abordări integrate implică o calitate ridicată a: serviciilor, condiţiilor de cazare, forţei de muncă,

transportului, mediului şi ambianţei generale.

Măsura urmăreşte să asigure că turismul, prin dezvoltarea sa, contribuie la bunăstarea economică, socială şi de mediu a judeţului.

Prin aşezarea sa geografică, cu un peisaj deosebit de atrăgător, creat de prezenţa Dunării, cu pădurile sale sălbatice şi cu fauna sa

bogată, cu puternice rezonanţe istorice şi etnografice, judeţul Călăraşi oferă un incredibil potenţial de dezvoltare turistică, insuficient

exploatat.

Valorificarea patrimoniului turistic şi impulsionarea activităţii turistice, constituie o cale strategică de revitalizare economică a

judeţului Călăraşi.

Dezvoltarea şi modernizarea radicală a infrastructurii turistice şi de acces, vor permite promovarea pe piaţa internă şi internaţională

a diverselor forme de turism şi produse turistice noi, ca de exemplu: turism de week-end, turism monahal, turism rural, ecoturism.

94



Prin această măsură se preconizează transformarea turismului într-un sector viabil climatic, concurenţial şi generator de locuri de

muncă.


• Restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

• Dezvoltarea şi modernizarea structurilor turistice

• Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial

turistic

• Diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor turistice

• Dezvoltarea oportunităţilor de marketing pentru produsele turistice


• dezvoltarea de noi atracţii şi facilităţi turistice

• reabilitarea / modernizarea / extinderea structurilor de cazare cu utilităţile corespunzătoare

• reabilitarea siturilor arheologice, a monumentelor istorice, culturale şi religioase

• activităţi de protejare şi reabilitare a parcurilor şi rezervaţiilor naturale

• restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea clădirilor de patrimoniu;

• refacerea / amenajarea căilor de acces (pietonale şi carosabile) către obiectivele reabilitate, în interiorul zonei de protecţie a

acestora si catre alte obiective de interes turistic;

• rmenajarea / marcarea de trasee turistice / itinerarii culturale;

• imbunatatirea si diversificarea serviciilor turistice;

• reabilitarea zonelor cu valoare turistică ridicată;

• promovarea eficientă a produselor turistice;

• îmbunătăţirea infrastructurii turistice a zonelor cu grad sporit de atractivitate.


95



MMăăssuurraa 22..66 CCooooppeerraarree iinntteerrnnaa ssii iinntteerrnnaaţţiioonnaallaa


Într-un mediu crescând al competitivităţii interne şi externe şi în contextul cerinţelor impuse de regulile economiei de piaţă este

absolut necesară dezvoltarea cooperării interne şi internaţionale, în vederea creşterii performanţelor economice şi ale mediului de

afaceri judeţean.

Facilitarea accesului la oportunităţi de afaceri, împărtăşirea bunelor practici şi identificarea problemelor comune, elemente ale

cooperării, conduce la generarea unui nivel înalt al valorii adăugate atât la nivel individual cât şi colectiv.

Dezvoltarea parteneriatelor şi cooperarea sunt elemente cheie care contribuie la ajutorarea firmelor în identificarea de oportunităţi

de afaceri, la creşterea competitivităţii acestora, prin acces la expertiză, resurse şi tehnologie.

În acest sens este necesară întărirea cooperării IMM-urilor în vederea creşterii productivităţii şi stabilirii de legături cu firme interne

şi externe în reţele economice.

Crearea de consorţii între localităţile judeţului, pentru conceperea şi derularea unor programe de dezvoltare, este o cale prin care se

poate facilita dezvoltarea locală, mai ales pentru comunităţile mici. Unirea în grupuri de interes comun, pentru realizarea unor

proiecte, creşte şansele la o dezvoltare echilibrată a localităţilor judeţului şi permite dobândirea de experienţă în derularea unor

programe de cooperare. Cooperarea dintre localităţi este esenţială pentru prioritizarea unor investiţii în infrastructura fizică –

modernizarea reţelelor de drumuri, a reţelei de energie electrică, gaz a unor programe comune de protecţie a mediului etc.

Dezvoltarea cooperării transfrontaliere şi a parteneriatelor cu comunităţi similare din ţară şi din străinătate constituie un domeniu de

interes major pentru dezvoltarea durabila a judeţului nostru.

Poziţia geografică a judeţului favorizează cooperarea transfrontalieră cu localităţile învecinate din Bulgaria. Cooperarea cu localităţi

cu specific similar din alte judeţe sau ţări permite un schimb de experienţă care să stimuleze dezvoltarea fiecăruia dintre parteneri şi

preluarea unor bune practici experimentate deja de alţii. În cadrul acestor acţiuni se pot stabili relaţii de înfrăţire şi parteneriate cu

localităţi cu caracteristici şi probleme similare.


• dezvoltarea cooperării transfrontaliere şi a parteneriatelor cu comunităţi similare din ţară şi din străinătate

• dezvoltarea oportunităţilor de afaceri

• cooperare in domenii de interes comun (infrastructura, economie, cultura)

• creşterea nivelului de marketing şi promovare

• dezvoltarea cooperării interregionale prin finanţarea reţelelor si a activităţilor ce conduc la dezvoltarea teritoriala integrata

(managementul apelor, accesibilitate, prevenirea riscurilor, retele de cooperare stiintifica si tehnologica)

• dezvoltarea socio-economica durabila in zona de granita

96




• crearea de reţele şi legături de cooperare (între firme, între mediul universitar şi firme, intre autoritati publice, intre instituţii,

etc.);

• crearea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii de acces in zona de frontiera;

• activităţi orientate spre managementul resurselor umane, marketing, export, dezvoltarea şi modernizarea producţiei, furnizarea

de servicii, tehnologia comunicării şi informaţiei;

• activităţi privind transferul de tehnologii, know-how şi dezvoltarea de noi produse;

• activităţi de promovare;

• activităţi orientate spre crearea de firme de tip joint-ventures;

• promovarea lucrului in reţea (networking) si a schimbului de experienţa intre autorităţile locale si regionale, inclusiv programe

de cooperare si acţiuni ce implica studii, culegere de date, monitorizarea si analiza tendinţelor de dezvoltare in comunitate.

Zona de acoperire: judeţul Călăraşi şi Euroregiunea Dunărea Inferioară

97



PPRRIIOORRIITTAATTEEAA 33 -- DDEEZZVVOOLLTTAARREEAA RRUURRAALLĂĂ ŞŞII EEFFIICCIIEENNTTIIZZAARREEAA AAGGRRIICCUULLTTUURRIIII

Situaţia actuală a sectorului agricol din judeţ indică necesitatea accelerării proceselor de restructurare si modernizare din spaţiul

rural, având în vedere importanta economică si socială a acestora pentru asigurarea unei dezvoltări economice integrate si durabile a

spaţiului rural.

Acest lucru poate fi realizat prin promovarea dezvoltării funcţiilor agricole ale zonelor rurale însoţite de promovarea în egală măsura

a funcţiilor non-agricole ale acestor zone, model compatibil cu politica economica si socială a Uniunii Europene, al cărei obiectiv

principal constă în reducerea disparităţilor de dezvoltare între regiunile UE si, implicit, în diminuarea decalajelor de

dezvoltare între rural si urban.

Combinatia dintre veniturile scazute ale gospodariei si infrastructura slab dezvoltata este reflectata în diferentele mari între zona

rurala si urbana în ceea ce priveste starea locuintei, echiparea gospodariei, serviciile comunitare si infrastructura rutiera.

Gospodariile rurale sunt cu mult sub nivelul gospodariilor urbane în ceea ce priveste aceste dimensiuni fizice si sociale ale vietii

cotidiene. Serviciile comunitare precare si conditiile de locuit au un efect advers asupra dorintei antreprenorilor de a initia noi afaceri

în zona rurala si reprezinta o bariera în calea stabilirii unor persoane bine instruite si calificate în spatiul rural.

Zona rurala beneficiaza de o retea extinsa de drumuri, care sunt într-o stare precară.

Datorita acestui factor deplasarea locuitorilor spre centrele urbane sau spre anumite unitati de servicii se face într-un timp foarte

lung, unitatile care dispun de mijloace de transport persoane si marfa refuzând sa presteze asemenea servicii.

Desi mentinerea unui nivel adecvat de infrastructura reprezinta o conditie esentiala pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor

rurale, pregatirea profesionala este motorul de punere in valoare a acestei dezvoltari.

Atât gradul de participare la procesul educational la nivel primar si mediu cât şi modernizarea si dezvoltarea infrastructurii aferente

îmbunatatirii acestora, reprezinta necesitati de baza ce se vor urmari prin programele regionale si de dezvoltare a resurselor umane.

O componenta importanta a vietii satului este cea culturala, domeniu care poate contribui în mod specific la cresterea gradului de

atractivitate a satului pentru populatia tânără. Mijloacele prin care se induce cultura în mediul rural sunt: caminele culturale,

bibliotecile, cinematografele, radioul, televiziunea.

Diversificarea activitatilor economice din spatiul rural este indispensabil legata si de existenta unei retele comerciale adecvate. Acest

lucru vizeaza dezvoltarea unor centre comerciale în vederea aprovizionarii complete a populatiei cu produse de stricta necesitate,

îndeosebi nealimentare, precum si pentru valorificarea produselor locale obtinute din valorificarea lemnului, a lânii, articole de

artizanat, olarit, etc.

Prin dezvoltarea si diversificarea acestui tip de comert se obtine si o crestere a valorii adaugate a produselor locale, precum si

evitarea deplasarii populatiei la distante mari si cu costuri suplimentare.

Patrimoniul cultural al satului românesc reprezinta o sursa importanta de dezvoltare la nivel local si regional.

98



In acest sens pastrarea si conservarea patrimoniul cultural prezinta o importanta deosebita si in dezvoltarea turismului rural, ca mod

de promovare a traditiilor satului românesc cu efect pozitiv atât in rândul turistilor cat si a populatiei locale.

Cresterea oportunitatilor de ocupare neagricola este deosebit de importanta pentru abordarea problemelor rurale, pe masura ce

sectorul agricol se restructureaza.

De asemenea, in conditiile cresterii presiunilor competitive asupra agriculturii romanesti si a căutarii de catre fermieri a unor surse

alternative de venit, este necesar sa existe sinergii intre o agricultura de succes si dezvoltarea activitatilor rurale neagricole, in parte

prin cererea crescuta de input-uri agricole, servicii rurale si bunuri ale fermelor viabile. Astfel mentinerea unei populatii rurale stabile

si viabile trebuie sa fie tinta unei abordari strategice de dezvoltare rurala.

Dezvoltarea rurala este importantă pentru viitor. Dintre ameninţările care trebuie să ne preocupe cel mai mult se pot evidentia

somajul, saracia si migrarea urbana ce pot fi consecinte ale schimbarilor din sectorul agricol.

Totusi, potentialul uman endogen si potentialul economic poate furniza resursele pentru a

rezista la aceste tendinte. Astfel, o utilizare strategica si adaptata a FEADR pare esenţială pentru a asigura sprijinirea dezvoltării

mediului rural.

Obiectiv general

Creşterea dinamismului economic al zonei rurale, cu mentinerea dinamismului social, practicarea

agriculturii durabile si asigurarea conservarii si îmbunatatirii resurselor naturale.

MASURI

Măsura 3.1 Creşterea competitivităţii sectorului agricol

Măsura 3.2 Îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural

Măsura 3.3 Calitatea vieţii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale

99



MMăăssuurraa 33..11 CCrreeşştteerreeaa ccoommppeettiittiivviittăăţţiiii sseeccttoorruulluuii aaggrriiccooll


Într-o analiză succintă, spaţiul rural călărăşean are o importanţă deosebită sub aspectul elementelor pozitive şi negative (în principal

datorită ponderii relativ mare a suprafeţelor agricole pe care o deţine şi a ponderii populaţiei ocupate în agricultură, a tradiţiilor şi

obiceiurilor specifice ţării). Modul de folosinţă al terenurilor şi distribuirea acestora în teritoriu sunt influenţate de condiţiile de relief,

caracteristicile pedo-climatice şi pretabilitatea terenurilor la culturile înfiinţate. Solurile, deşi au o calitate superioară, sunt deja

afectate de eroziune, secetă şi compactare, situaţii apărute în urma lucrărilor necorespunzătoare şi a condiţiilor climatice.

La acestea se adaugă existenta unei infrastructuri de îmbunatatiri funciare necorespunzatoare, care necesita modernizare si refacere,

precum si adaptarea sistemelor de irigatii si desecare, la noile cerinte în vederea cresterii rentabilitatii exploatatiilor agricole.

În acelaşi timp apare necesitatea reducerii faramitarii excesive a terenurilor agricole prin

comasarea acestora pe principii de apropiere în vederea îmbunatatirii exploatarii si respectarii valorice a proprietatii.

În spaţiul rural al judeţului Călăraşi trăieşte 61% în populaţia totală a judeţului, în marea majoritate ocupată în domuniul

activităţilor agricole sau conexe.

Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme familiale cu caracter comercial, aducător de venituri substanţiale, va fi un

proces important în diminuarea fluxului de forţă de muncă tânără ce migrează către mediul urban.

Sprijinul va trebui să fie destinat pentru imbunatatirea performantelor productiei agricole si alimentare din punct de vedere al

standardelor de calitate si al diversificarii gamei sortimentale a produselor prelucrate si/sau pentru a se conforma standardelor

Comunitatii Europene, imbunatatirea si optimizarea fluxurilor de productie, prelucrare si marketing, crearea sau modernizarea

retelelor locale de colectare, a capacitatilor de receptionare, depozitare, conditionare, sortare si ambalare in special in sectoarele

pentru productia agricola de baza: lapte si produse lactate; carne, produse din carne si oua; legume, fructe si cartofi; cereale;

oleaginoase; vita de vie; plantele textile (in si canepa), miere de albine, plante medicinale si aromatice, ciuperci, melci si broaste etc.


• îmbunătăţirea competentelor profesionale si prestării de servicii de consultanţă către agricultori, în vederea creşterii capacităţii

de management în confruntarea cu un mediu nou;

• continuarea procesului de restructurare si dezvoltare a fermelor, în special a celor de semi-subzistenţă precum si creşterea

competitivităţii produselor agricole si silvice;

• restructurarea sectoarelor de procesare a produselor agricole.

100




• dezvoltarea sistemului de informare si instruire al agricultorilor, al procesatorilor de produse agricole si forestiere în vederea

îmbunatatirii cunostintelor profesionale si a managementului;

• sprijin acordat agricultorilor pentru îmbunătăţirea performantei generale in scopul creşterii viabilităţii exploataţiei;

• încurajarea intrării pe piaţă a fermelor de semi-subzistenta prin creşterea viabilităţii acestora;

• cresterea competitivitatii produselor agricole, diversificarea productiei, precum si dezvoltarea oportunitatilor de piata, cu

mentinerea unui management durabil;

• dezvoltarea initiativelor asociative care sunt indispensabile pentru cresterea eficientei economice a exploatatiilor agricole prin

încurajarea crearii grupurilor de producatori;

• dezvoltarea rapidă în urmatorii ani, a investitiilor in infrastructura de dezvoltare si adaptare a agriculturii,

• folosirea mai eficientă a oportunităţilor oferite de agricultura intr-o abordare inovativa pentru producerea de materie prima si

energie regenerabila si totodata prin crearea de noi locuri de munca în spatiul rural;

• îmbunatatirea procesarii primare si a marketingului produselor agricole si silvice prin investitii eficiente, inclusiv în energie

regenerabila, în noi tehnologii si în noi oportunitati de piata, in conditii prietenoase cu mediul.


MMăăssuurraa 33..22 ÎÎmmbbuunnaattaattiirreeaa mmeeddiiuulluuii îînn ssppaattiiuull rruurraall


În domeniul exploatatiilor zootehnice, se remarca un sistem gospodaresc de crestere a animalelor, caracteristic unui numar mare de

detinatori cu efective mici de animale pe exploatatie, a caror performante productive reduse nu dau nici-o sansa în competitia cu

producatorii europeni.

În acest context este necesar să se aibă în vedere tranzitia usoara printr-un set de masuri individuale, în vederea introducerii

standardelor comunitare minime de mediu, respectarii conditiilor de igiena si bunastarea animalelor.

Deasemenea se impun măsuri de protejare împotriva degradarilor solului, apei si biodiversitatii prin sustinerea si promovarea

sistemelor agricole durabile.

O modalitate de a conserva patrimoniul natural este de a crea o retea de arii naturale protejate, reprezentativa pentru diversitatea

speciilor si habitatele acestora ce trebuie protejate.

Este necesar ca unităţile de producţie din mediul rural să beneficieze de constructii si/sau echipamente pentru protectia mediului

(tratarea, reciclarea si eliminarea produsilor reziduali si deseurilor nocive, reducerea emisiilor de zgomot, de praf, economisirea

101



energiei, re-dotarea instalaţiilor frigorifice prin utilizarea de agenti frigorifici ecologici, statii pentru epurarea apelor reziduale,

depozitarea deseurilor), construcţii si/sau echipamente pentru respectarea standardelor de mediu, igiena si calitate, precum si pentru

rationalizarea si cresterea eficientei in prelucrare. Să realizeze investitii in dezvoltarea de noi tehnologii de prelucrare.

Mediul sătesc detine un potential ridicat în ceea ce priveste existenta unor activitati economice neagricole în spatiul rural, chiar daca

nu sunt foarte extinse, existenta populatiei, în special tineri si femei, capabile sa dezvolte activitati economice neagricole, existenta

unor materii prime ce pot fi valorificate prin crearea valorii adaugate, mestesuguri traditionale, artizanat, ateliere de fierarie,

croitorie, broderie, tricotaje, etc.

Obiective specifice

• Promovarea managementului durabil al terenului agricol;

• Managementul durabil al terenului forestier;

• Mentinerea atractivitatii si a specificitatii peisajului natural si a valorilor etno-culturale.


• sprijinirea agriculturii ecologice;

• împădurirea unor zone aflate în degradare continuă prin crearea unor perdele forestiere de protecţie, sprijinirea administrării

durabile a pădurilor;

• conservarea terenurilor agricole cu înalta valoare naturala ce sunt amenintate de schimbarea modului de folosinta a terenului,

intensivizarea agriculturii sau renuntareala utilizarea acestor terenuri;

• protejarea solului prin actiuni de combatere a eroziunii, limitarea utilizarii substantelor chimice de sinteza si imbunatatirea

continutului in substante organice;

• protejarea resurselor de apa prin limitarea scurgerii substantelor chimice de sinteza in reteaua hidrografica si infiltrarea in

apele subterane;

• conservarea biodiversitatii pe terenuri agricole prin crearea de habitate si coridoare de circulatie (benzi inierbate) sau prin

compensarea pierderilor cauzate de respectarea regimului de protectie in ariile nationale protejate;

• diversificarea activitatilor catre activitati non-agricole în scopul creării de noi locuri de munca pentru asigurarea cresterii

economice în mediu rural;

• construirea, modernizarea si dotarea cu echipamente specifice a atelierelor mestesugaresti si de artizanat (de prelucrarea

lemnului, fierului, lânii, pielarie, olarit, broderie, croitorie, instrumente muzicale traditionale, etc.)


102



MMăăssuurraa 33..33 CCaalliittaatteeaa vviieettiiii îînn zzoonneellee rruurraallee ssii ddiivveerrssiiffiiccaarreeaa eeccoonnoommiieeii rruurraallee


Infrastructura - drumuri comunale, strazile, alimentarea cu apa, canalizarea sunt slab dezvoltate iar cladirile cu valoare arhitecturala,

cladirile cu valoare cultural-istorica, bibliotecile, caminele culturale sunt în majoritate neîntretinute. În majoritatea localitatilor rurale,

centrul civic, pietele comerciale, locurile de parcare, parcurile, sunt neamenajate sau neîntretinute.

Micro-intreprinderile existente în mediul rural nu acopera totalitatea serviciilor care sa vina în sprijinul populatiei rurale pentru

valorificarea produselor, aprovizionarii populatiei cu produse neagricole, reparatii diverse precum si a necesitatilor comunitatilor

locale.

Pe de altă parte turismul reprezinta un sector cu potential deosebit pentru cresterea economica ce creeaza oportunitati de

angajare, creascand totodata atractivitatea zonelor rurale.

Biodiversitatea si bogatia patrimoniului natural permite dezvoltarea turismului legat de padure, vânatoare, pescuit si alte activitati ce

pot fi încurajate si care pot crea conditii pentru dezvoltarea initiativei private în acest domeniu.

Turismul rural si agro - turismul este considerat o activitate alternativa ce are impact si care trebuie să se dezvolte în judeţul

nostru datorită frumuseţii peisajelor, existenţei unei parti substantiale a teritoriului rural ce se pastreaza in stare semi naturala si a

pastrarii unor

importante traditii si obiceiuri.

În mediul rural, sistemul educational nu este adaptat necesitatilor de formare a parteneriatelor public-private dupa cum insasi

atitudinea populatiei este una de reticenta la orice presupune parteneriate, asocieri sau cooperari.

Obiective specifice

• Îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii rurale ( drumuri, alimentare cu apa, canalizare, statii de epurare, alimentare cu

gaze );

• Accesul la serviciile de baza precum si la valorificarea resurselor locale traditionale;

• Crearea de locuri de munca în spatiul rural;

• Stoparea depopularii spatiului rural;

• Punerea în valoare a patrimoniului cultural, arhitectural si istoric al zonei;

• Dezvoltarea turismului rural;

• Îmbunatatirea standardului de viata prin cresterea spiritului antreprenorial al populatiei rurale;

103




• reconstrucţia şi modernizarea satelor

• pregătirea si informarea populatiei rurale (ex. dobândirea de aptitudini de afaceri, training în domeniul turistic, etc) implicate în

activitati de diversificare a economiei rurale, în vederea cresterii gradului de ocupare, a spiritului antreprenorial;

• animarea, educarea si dobândirea de abilitati în vederea pregatirii strategiilor de dezvoltare rurală;

• dezvoltarea turismului rural;

• încurajarea si educarea populatiei rurale pentru a se implica în procesul de dezvoltare teritoriala, identificarea celor mai

reprezentativi membri ai comunitatii rurale, punerea lor în legatura, identificarea prioritatilor comune, organizarea de seminarii,

mese rotunde;

• formarea de parteneriate, asociatii, prin care toti locuitorii isi vor putea aduce aportul conceptual si financiar pentru a crea

strategii de dezvoltare locala ca instrument de punere in valoare a resuselor, si de solutionare a unor probleme specifice

îmbunatatirea conditiilor de viata.


104



PPRRIIOORRIITTAATTEEAA 44 –– DDEEZZVVOOLLTTAARREEAA RREESSUURRSSEELLOORR UUMMAANNEE ŞŞII UUTTIILLIIZZAARREEAA EEFFIICCIIEENNTTĂĂ AA

PPOOTTEENNŢŢIIAALLUULLUUII DDEE FFOORRŢŢĂĂ DDEE MMUUNNCCĂĂ

Crearea oportunităţilor de angajare in judeţ reprezintă o direcţie majoră pentru dezvoltarea economică. Acestea constituie un avantaj

doar dacă judeţul este capabil să coreleze cererea angajatorilor pentru o fortă de muncă instruită şi flexibilă ce vine în întâmpinarea

nevoilor lor. Pentru realizarea acestui obiectiv, Strategia de Dezvoltare a Judetului urmăreşte să construiască, să sprijine

consolidarea reformei educaţionale şi modernizarea pregătirii tehnice si vocaţionale prin crearea unui cadru de calificări vocaţionale.

Va sprijini proiecte care urmăresc promovarea perspectivei cererii de instruire a forţei de muncă şi în acelaşi timp promovarea

egalităţii oportunităţilor şi a accesului pentru toţi prin:

• Sprijinirea unei perspective flexibile asupra curriculei de instruire şi educaţie pentru a veni în întâmpinarea cererii şi ofertei de

piaţă.

• Încurajarea dezvoltării acreditării învăţământului prioritar pentru forţa de muncă existentă.

• Incurajarea instruirii continue bazate pe dezvoltarea intelectuală şi vocaţională; a noilor competenţe şi abilităţi datorită

progresului tehnologic.

• Încurajarea schemelor de instruire orientate sectorial şi crearea şi echiparea facilităţilor de instruire la locul de muncă.

• Promovarea colaborării sectoarelor de afaceri şi de educaţie ca actori cheie în ansamblul regenerării socio-economice a regiunii.

În contextul unui ritm susţinut de privatizare şi restructurare industrială se impune dezvoltarea resurselor umane, justificată de

necesitatea abordării unor probleme care apar pe piaţa muncii, printre care calitatea slabă a serviciilor de promovare a posibilităţilor

de ocupare, capacitatea limitată a sistemului de educaţie şi formare profesională de a corespunde nevoilor de pe piaţa muncii, precum

şi de problemele structurale evidente de pe piaţa muncii.

Obiectiv general

Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia pe piaţa muncii prin

asigurarea oportunităţilor egale de formare continuă şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne

şi flexibile.

105



Aceasta implică pe de o parte îmbunătăţirea şi adaptarea nivelului de calificare şi recalificare a forţei de muncă tinere, iar pe de altă

parte orientarea profesională în scopul încurajării şi mobilizării potenţialului uman tânăr.

Existenţa acesteia determină creşterea şanselor de ocupare şi integrare durabilă a tinerilor si a persoanelor defavorizate precum şi

stimularea creării de noi locuri de muncă.

Dezvoltarea resurselor umane din România presupune existenţa şi implementarea unei strategii, care să fie fundamentată pe

investiţii de capital în infrastructura de bază, dotarea cu echipamente pentru cursurile de formare şi schemele de formare a

formatorilor.

Această strategie implică dezvoltarea unor structuri instituţionale pentru asigurarea unui management eficient al Fondurilor

Structurale dar şi consolidarea structurilor regionale şi locale pentru elaborarea unor politici de reducere a dezechilibrelor regionale

de pe piaţa muncii.

Strategia dezvoltării resurselor umane se bazează pe creşterea adaptabilităţii forţei de muncă la cerinţele pieţei şi combaterea activă

a excluderii sociale.

Condiţiile pentru reuşita strategiei sunt redresarea sistemului de învăţământ şi stoparea declinului său actual, precum şi adaptarea

acestuia la cerinţele pieţei.

MĂSURI

Măsura 4.1. Modernizarea şi adaptarea sistemului de învăţământ şi de pregătire profesională la noile cerinţe de pe piaţa muncii

Măsura 4.2. Adaptabilitatea forţei de muncă prin elaborarea şi promovarea unor politici active pentru angajare

Măsura 4.3. Promovarea programelor de dezvoltare socială

106



MMăăssuurraa 44..11 MMooddeerrnniizzaarreeaa şşii aaddaappttaarreeaa ssiisstteemmuulluuii ddee îînnvvăăţţăămmâânntt şşii ddee pprreeggăăttiirree pprrooffeessiioonnaallăă

llaa nnooiillee cceerriinnţţee ddee ppee ppiiaaţţaa mmuunncciiii


Situaţia actuală indică nevoia generală de reformă a sistemului educaţional şi de pregătire profesională pentru a corespunde

cerinţelor pieţei. Condiţiile dinamice ale economiei de piaţă impun existenţa unui mediu favorabil pregătirii şi perfecţionării de înaltă

calitate a forţei de muncă tinere. De asemenea, cerinţele pieţei de muncă presupun îmbunătăţirea sistemului de învăţământ şi

adaptarea nivelului de calificare şi recalificare a forţei de muncă tinere şi orientarea profesională în scopul promovării şi mobilizării

potenţialului uman tânăr.

Factor determinant şi cu influenţe majore în progresul economic şi social al judeţului, domeniul resurselor umane necesită o atenţie

deosebita şi o abordare care să-i permită adaptarea la schimbările economice şi la cerinţele pieţei muncii.

Dezvoltarea resurselor umane constituie un domeniu important în cadrul strategiei de dezvoltare a regiunii, influenţând nivelul de

ocupare, standardul de viaţă al populaţiei şi competitivitatea economică.

Obiective specifice

• Modernizarea reţelei de învăţământ profesional şi tehnic

• Înlesnirea accesului la educaţie pentru toţi cetăţenii din judeţ

• Promovarea învăţării continue

Activităţi indicative :

• Sprijinirea unei abordări flexibile a curriculei de instruire şi educaţie în conformitate cu cererea de pe piaţa muncii;

• Adaptarea curriculum-ului şcolar la noile cerinţe;

• Elaborarea şi desfăşurarea unor acţiuni specifice care au ca scop perfecţionarea cunoştinţelor în domeniul informatic;

• Transformarea şcolii într-un furnizor de învăţare/educaţie continuă;

• Program educaţional special elaborat în vederea definirii atitudinii elevilor şi studenţilor referitor la societatea integraţionistă,

educaţia civică şi responsabilitate;

• Dezvoltarea abilităţilor de viaţă pentru copii şi tineri în scopul pregătirii acestora pentru rolul lor de cetăţeni activi participativ;

• Promovarea folosirii TIC şi a noilor tehnici de predare în educaţie şi formare profesională individuală;

107



• Formarea continuă a resurselor umane din educaţie.

• Dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale şi manageriale pentru tinerii cercetători în vederea susţinerii iniţiativelor viitoare de tip

“spin off” şi “spin out”.

• Programe integrate pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii.

• Activităţi de tip “şcoala după şcoală”, învăţarea asistată şi educaţie remedială.

• Programe integrate şi oferte educaţionale pentru reintegrarea în sistemul educaţional a celor care au părăsit şcoala de timpuriu,

inclusiv programe de tip “A doua şansă în educaţie”.

• Dezvoltarea de instrumente şi servicii integrate de informare, orientare, consiliere şi dezvoltare personală.


MMăăssuurraa 44..22 AAddaappttaabbiilliittaatteeaa ffoorrţţeeii ddee mmuunnccăă pprriinn eellaabboorraarreeaa şşii pprroommoovvaarreeaa uunnoorr ppoolliittiiccii aaccttiivvee

ppeennttrruu aannggaajjaarree


Modificarea permanentă a situaţiei economice, sociale şi politice impune o nouă abordare a procesului de includere pe piaţa muncii a

diferitelor categorii ale populaţiei active din judeţ. Aşa cum s-a menţionat şi mai sus, forţa de muncă necesită o continuă îmbunătăţire

a nivelului de calificare, atrăgând după sine reintegrarea personalului disponibil calificat şi recalificat în sectoarele economiei

judeţene: industrie, agricultură, IMM-uri, servicii, turism. Rezultă astfel creşterea nivelului de adaptabilitate a forţei de muncă la

provocările actuale de pe piaţa muncii.

Transformările sociale, economice şi culturale influenţează într-un mod direct natura muncii şi calificarea necesară locului de muncă,

implicând schimbări radicale şi un grad înalt de flexibilitate al educaţiei şi instruirii adresate populaţiei judeţului.

Obiective specifice

• Readaptarea cadrului instituţional al judeţului

• Identificarea oportunităţilor de integrare pe piaţa muncii

• Diminuarea numărului de şomeri pe termen lung la nivelul judeţului

• Eficientizarea formării profesionale

108



Activităţi indicative :

• Încurajarea instruirii continue bazată pe dezvoltarea intelectuală şi vocaţională, a noilor competenţe şi abilităţi datorită

progresului tehnologic.

• Dezvoltarea infrastructurii de consiliere şi reorientare profesională.

• Acordarea de asistenţă şi consiliere pentru găsirea de locuri de muncă.

• Organizarea de cursuri de pregătire şi de reconversie profesională, finalizate prin acordarea de diplome recunoscute de

posibilele firme angajatoare, diplome atestate la nivel naţional.

• Încurajarea schemelor de instruire orientate sectorial şi crearea facilităţilor de instruire la locul de muncă.

• Promovarea colaborării dintre mediul de afaceri şi cel educaţional, ca domenii cheie în regenerarea socio-economică a întregii

regiuni.

• Sprijin pentru participarea crescândă a angajaţilor la formarea profesională continuă.

• Sprijin pentru participarea crescândă a angajaţilor în serviciile de orientarea carierei.

• Sprijin şi asistenţă pentru implicarea crescândă a angajaţilor în serviciile de recunoaştere şi validare a competenţelor dobândite

în contextul formal şi non formal.

• Subvenţii şi compensaţii acordate angajatorulur şi angajaţilor pe durata participării la formare.

Zona de acoperire - judeţul Călăraşi

MMăăssuurraa 44..33 PPrroommoovvaarreeaa pprrooggrraammeelloorr ddee ddeezzvvoollttaarree ssoocciiaallăă


Realizarea acestei măsuri este impusă de schimbările permanente ce survin în plan economic, politic şi, implicit, social, fenomene ce

conduc la apariţia şi manifestarea unor însemnate probleme pe piaţa muncii. Se impune astfel crearea cadrului adecvat de reintegrare

a categoriilor dezavantajate (din punct de vedere al vârstei, stării de sănătate, al calificării, sex) în viaţa economică prin susţinerea

unor programe sociale speciale. Pe de altă parte, sprijinirea persoanelor defavorizate care sunt deja incluse pe piaţa muncii poate fi

realizată prin promovarea formării profesionale continue, care să permită creşterea gradului de ocupare şi a adaptabilităţii acestor

categorii de persoane prin dezvoltarea unei pieţe mixte de servicii sociale generatoare de locuri de muncă.

Această măsură urmăreşte să dezvolte potenţialul forţei de muncă şi la nivelul judetului prin: reducerea şomajului; creşterea gradului

de ocupare; creşterea gradului de participare în procesul de educaţie şi de dezvoltare a calităţilor profesionale; promovarea accesului

egal la oportunităţile economice şi sociale, cu un accent particular în ceea ce priveşte egalitatea sexelor.

Măsura este orientată totodată spre integrarea socială a grupurilor ameninţate de excluderea socială, dezvoltarea învăţământului de

lungă durată şi creşterea gradului de adaptabilitate a angajaţilor şi angajatorilor.

109



Obiective specifice

• Dezvoltarea de servicii sociale eficiente în scopul reducerii riscului de marginalizare şi excluziune socială

• Restructurarea şi modernizarea serviciilor sociale alternative pentru grupurile dezavantajate


• Reconversia profesională a şomerilor prin participarea la programe de formare, elaborarea şi implementarea de programe

pentru categoriile defavorizate

• Programe de instruire şi pregătire profesională bazate pe necesităţi specifice

• Programe de reabilitare şi integrare profesională şi socială

• Programe de consiliere şi orientare profesională bazate pe necesităţi specifice

• Activităţi de promovare a TIC

• Programe de instruire specializate şi servicii de consiliere pentru persoane cu disabilităţi

• Programe de facilitare a accesului la oportunităţile de ocupare

• Activităţi de informare şi conştientizare cu privire la efectele excluziunii şi discriminării sociale

• Programe de pregatire a furnizorilor de instruire

• Dezvoltarea de noi tehnici de învăţare şi metode de instruire

• Instruirea persoanelor cuprinse în activităţi sociale

• Dezvoltarea de organizaţii sociale


PRIORITATEA 1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii

judeţului

PRIORITATEA 2 Dezvoltarea afacerilor şi

creşterea competitivităţii

economice

PRIORITATEA 3 Dezvoltarea

rurală şi eficientizarea agriculturii

PRIORITATEA 4 Dezvoltarea resurselor umane şi utilizarea

eficientă a forţei

MASURA 1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi

portuare, a utilităţilor publice, a infrastructurii de comunicaţii şi

tehnologia informaţiei, a infrastructurii energetice, inclusiv infrastructura şi activităţile de suport ale

acestora

MASURA 2 Modernizarea şi îmbunătăţirea

infrastructurii sociale

MASURA 3 Extinderea şi modernizarea

infrastructurii de mediu

MASURA 1Dezvoltarea infrastructurii de

afaceri

MASURA 2Înfiinţarea de noi IMM-uri si

creşterea competitivităţii celor existente

MASURA 3Consultanţă şi formare

profesională în domeniul afacerilor

MASURA 4Stimularea investiţiilor si promovarea produselor si

serviciilor

MASURA 5Dezvoltarea infrastructurii

turistice, promovarea şi diversificarea ofertei de turism

MASURA 6Cooperare internă şi internaţională

MASURA 1Creşterea competitivitaţii

sectorului agricol

MASURA 2Îmbunătăţirea mediului în spaţiul

rural

MASURA 3Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

MASURA 1Modernizarea şi adaptarea

sistemului de învăţământ şi de pregătire profesională la noile

cerinţe de pe piaţa muncii

MASURA 2

Adaptabilitatea forţei de muncă prin elaborarea şi promovarea

unor politici active pentru angajare

MASURA 3Promovarea programelor de

dezvoltare socială

MASURA 4 Modernizarea şi regenerarea

siturilor industriale şi dezvoltarea unui mediu urban

construit

CĂLĂRAŞI 2013..... “Un judeţ proactiv, cu un caracter distinct şi o economie viabilă, capabil să ofere tuturor condiţii de trai mai bune, într-un mediu curat şi sănătos”.

PRIORITĂŢI ŞI MĂSURI STRATEGICE DE DEZVOLTARE



PROGRAMUL DE DEZVOLTARE ECONOMICO – SOCIALĂ A JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI PENTRU PERIOADA 2007 - 2013

5.1 INTEGRARE EUROPEANĂ

Nr. Crt.

Obiectivul Acţiunea Valoare estimată Sursa de finanţare

Perioada

1. Fundamentarea politicilor publice pe principiile şi orientările formulate în documentele Uniunii Europene

Elaborarea şi adoptarea de hotărâri, strategii şi programe pe baza Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, Politicilor de Dezvoltare Regională, Politicii Agricole Comune şi a altor documente programatice ale Uniunii Europene.

2007-2013

2.

Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile la nivelul Consiliului Judeţean Călăraşi

Completarea portofoliului de proiecte pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului în vederea accesării fondurilor de pre-aderare şi a fondurilor structurale

Întocmirea şi depunerea de cereri de finanţare, în vederea obţinerii de fonduri externe nerambursabile, în cadrul programelor pentru care administraţia publică, în special Consiliul Judeţean Călăraşi, este aplicant eligibil;

Oferirea de informaţii cu privire la lansarea programelor cu finanţare externă ai căror aplicanţi eligibili sunt Consiliile Locale şi acordarea de sprijin în întocmirea cererilor de finanţare;

Mediatizarea programelor guvernamentale, ale Delegaţiei Comisiei Europene şi ale organizaţiilor din ţară sau străinătate prin care se acordă asistenţă financiară României;

Pregătirea funcţionarilor publici din cadrul Consiliului Judeţean în vederea accesării fondurilor structurale.

Fonduri proprii 2007-2013

3. Întărirea colaborării cu societatea civilă în scopul reducerii riscurilor culturale datorate procesului de europenizare

Realizarea unor proiecte de interes local printr-un parteneriat activ cu societatea civilă, pentru rezolvarea în comun a unor probleme specifice comunităţii, acolo unde ONG-urile sunt mai eficiente decât administraţia;

Întâlniri la nivelul Grupurilor de parteneriat Local între administraţia publică şi societatea civilă pentru găsirea soluţiilor şi stabilirea responsabilităţilor în cadrul parteneriatului, în aşa fel încât, proiectele comune să atingă convergenţa cu practicile din Uniunea Europeană.

2007-2013



5.2 ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI FORMARE CONTINUĂ

Nr. crt.

Obiective Acţiunea Valoare estimată

Sursa de finanţare Perioada

Armonizarea sistemului TVET cu piaţa muncii pe baza de studii şi cercetări, reconfigurarea reţelei şcolare, dezvoltarea de noi calificări şi competenţe pentru nivelul 2 şi 3

* Inspectoratul Şcolar al Judeţului Călăraşi

2007-2013

Dezvoltarea bazei didactice materiale pentru TVET prin Programul PHARE 2003, 2004 – 2006

Circa 500.000 Euro/Şcoală (6 şcoli)

Uniunea Europeană şi Guvernul României

2006-2007

Dezvoltarea sistemului TVET prin atragerea de specialişti şi formarea continuă a cadrelor didactice

* Uniunea Europeană şi Guvernul României

2007-2013

Eficientizarea şi dezvoltarea activităţilor de consiliere * Inspectoratul Şcolar al Judeţului Călăraşi

2007-2013

1. Dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic

Elaborarea / implementarea programelor locale de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic

* Inspectoratul Şcolar al Judeţului Călăraşi

2007-2013

Proiectul Ed Gate – Interreg III C Biroul European din Viena 2006-2007 Proiectele Socrates Agenţia Naţională Socrates 2007-2013

2. Dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu instituţii de învăţământ similare

Proiect ecologic (Şcoala Mănăstirea) Kulturkontakt - Austria 2006-2007 Proiectul de reabilitare a infrastructurii şcolare 2.650.000 Euro

(21 de şcoli) Banca Mondială şi Guvernul României

2006-2008 3. Relansarea învăţământului rural

Proiectul pentru învăţământ rural RO4691-O îmbunătăţirea accesului la educaţie de calitate înfiinţarea campusurilor preuniversitare în localităţile Mănăstirea, Borcea,

Budeşti

Banca Mondială şi Guvernul României

2006-2009

4. Asigurarea accesului la educaţie a grupurilor dezavantajate

Proiectul PHARE 2003/005 – 551 EDINCLUS Uniunea Europeană, Guvernul României şi Consiliul Judeţean

2006-2007

5. Dezvoltarea spiritului competiţional la elevi şi cadrele didactice

Organizarea concursurilor naţionale / internaţionale „Florin Vasilescu”, „Ion Barbu - Dan Barbilian”, Simpozionul internaţional „Dunărea şi Dunărea”

5000-6000 Euro/anual

Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Călăraşi

Anual

6. Dezvoltarea competenţelor cheie Organizarea de cursuri de formare pentru cadrele didactice 20.000 Euro/anual Inspectoratul Şcolar al Judeţului Călăraşi

Anual

Notă - * sunt proiecte centralizate a căror valoare nu se cunoaşte (coordonate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării)



5.3 PROTECŢIE SOCIALĂ

Nr. crt.

Obiectivul Acţiunea Valoare Sursa de finanţare Perioada

1. Prevenirea separarii copilului de proprii parinti

Diversificarea modalităţilor de sprijin destinate susţinerii familiei din mediile defavorizate în creşterea şi îngrijirea copiilor

Identificarea si monitorizarea viitoarelor mame cu risc crescut de abandon al noului născut

Facilitarea accesului tinerelor femei din grupuri defavorizate, la planificare familiala, în scopul evitării sarcinilor nedorite

863.305 RON C.J.C. A.N..P.D.C.

Finanţări externe

2007-2013

2. Dezvoltarea si diversificarea serviciilor alternative de tip familial

Continuarea dezvoltării şi diversificării de servicii alternative destinate unei îngrijiri personalizate şi adecvate nevoilor copilului: centre de zi, centre de primire în regim de urgenţă, centre maternale, centre de consiliere şi sprijin pentru părinţi în vederea integrării/reintegrării copilului în familia naturală/lărgită

Dezvoltarea reţelei de asistenţă maternală în parteneriat cu ONG-urile Pregătirea, atestarea si susţinerea de asistenţă cu asistenţi maternali profesionişti

care să ia în îngrijire copii cu nevoi speciale, copii 0-1 an şi aflaţi în situaţii de urgenţă (părăsiţi în secţiile de pediatrie şi maternităţi)

45.696.000 RON

C.J.C. A.N..P.D.C.

Finanţări externe

2007-2013

3. Prevenirea şi combaterea marginalizării sociale

Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor alternative destinate unei îngrijiri speciale a persoanelor cu handicap: centre de zi, centre de primire în regim de urgenţă, centre de consiliere şi sprijin

Dezvoltarea şi diversificarea prestaţiilor sociale, a serviciilor sociale

C.J.C. A.N.P.H.

Finanţări externe

2007-2013

4. Integrarea socio-profesională a persoanelor cu handicap

Sprijinirea prin consiliere şi informare a persoanelor cu handicap în vederea încadrării în muncă, eliminarea oricăror tendinţe de discriminare în ocuparea locurilor de muncă

Eradicarea fenomenelor antisociale de atragere şi implicare a persoanelor cu handicap, în special a minorilor, în practicarea cerşetoriei

C.J.C. A.N.P.H.

Finanţări externe

2007-2013

5. Asigurarea unui mediu adecvat în vederea recuperării, cel puţin parţiale, a persoanelor cu handicap

Dezvoltarea unor programe recuperatorii specifice Respectarea standardelor existente în vederea monitorizării şi evaluării

programelor derulate în centre rezidenţiale

C.J.C. A.N.P.H.

Finanţări externe

2007-2013

6. Prevenirea instituţionalizării adulţilor prin strategii specifice

Consilierea familiei persoanei vârstnice şi cu handicap în scopul menţinerii acestora în mediul familial

Dezvoltarea unor servicii alternative de tip rezidenţial (locuinţe protejate) Pregătirea, evaluarea şi atestarea asistenţilor personali care să ia în îngrijire

persoane cu handicap grav

C.J.C. C.L.

Finanţări externe

2007-2013



7. Asigurarea de şanse egale de participare la viaţa socială a persoanelor cu handicap, specifice unei societăţi incluzive

Dezvoltarea unei reţele comprehensive de centre de zi în vederea recuperării, integrării şi dezvoltării în comunitate a persoanelor cu handicap

Îmbunătăţirea serviciilor la domiciliu pentru persoanele cu handicap grav, neinstituţionalizate, în primul rând prin creşterea capacităţilor de îngrijire specială a asistenţilor personali ai acestora

Dezvoltarea serviciilor de pregătire şi formare profesională a persoanelor cu handicap în parteneriat cu A.J.O.F.M.

Stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale sau organisme private autorizate pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare (colaborare ONG-uri).

C.J.C. A.N.P.H.

Finanţări externe

2007-2013

8. Iniţierea unui parteneriat cu I.S.J., C.C.D. şi C.J.A.P. în vederea promovării unei educaţii incluzive

Sensibilizarea cadrelor didactice şi a elevilor în vederea integrării valorilor toleranţei şi acceptării diferenţelor – în primul rând în cadrul proceselor educaţionale la toate nivelele sale

Organizarea unor cursuri speciale pentru cadrele didactice în scopul conştientizării necesităţii integrării minorilor şi adulţilor cu handicap motor şi psihic uşor în mediul educaţional

Desfăşurarea unor programe de conştientizarea nevoilor specifice a persoanelor cu handicap, în primul rând în şcoli.

C.J.C. A.N.P.H.

Finanţări externe

2007-2013

9. Prevenirea abuzului şi neglijării persoanelor vârstnice şi a celor cu handicap

Informarea şi sprijinirea comunităţii locale în vederea rezolvării situaţiilor de abuz a persoanelor cu handicap

Susţinerea de campanii de promovare a drepturilor persoanelor cu handicap cu ajutorul mass-media

Colaborare cu ONG-urile din judeţ

C.J.C. A.N.P.H.

Finanţări externe

2007-2013

10. Crearea de adăposturi sociale pentru persoanele externalizate cu vârsta peste 18 ani

Crearea de adăposturi pentru copiii externalizaţi din Căminele de copii; Consiliere şi sprijin pentru asigurarea unor locuri de muncă pentru tinerii

externalizaţi

C.J.C. A.N.P.H.

Finanţări externe

2007-2013

11. Îmbunătăţirea situaţiei romilor Informare publică privind drepturile minorităţii rome şi necesitatea incluziunii sociale a acesteia;

Măsuri active pentru creşterea accederii romilor pe piaţa forţei de muncă; Accesul persoanelor rome la un învăţământ de calitate; Asigurarea serviciilor medicale corespunzătore persoanelor de etnie romă; Îmbunătăţirea situaţiei locuinţelor persoanelor de etnie romă.

2007-2013

12. Conştientizarea şi implicarea

întregii populaţii, în special a copiilor şi tinerilor, în programe de prevenire a consumului de droguri, în scopul întăririi influenţei

Prevenirea consumului de droguri în şcoală, familie şi comunitate

Centrul de prevenire, evaluare şi consiliere

antidrog Călăraşi CJC

Instituţia Prefectului Primăriile din judeţ

2007-2013



factorilor de protecţie şi al reducerii influenţei factorilor de risc

Inspectoratul şcolar Inspectoratul de poliţie

Inspectoratul de jandarmi

Direcţia de tineret ONG-uri locale

Fonduri externe

Îmbunătăţirea situaţiei persoanelor defavorizate din oraşul Budeşti

Înfiinţare Azil de bătrâni 100 locuri în oraşul Budeşti; Construirea de locuinţe sociale în oraşul Budeşti

Fonduri Structurale Buget central Buget local Programe

guvernamentale

2007-2013

Îmbunătăţirea situaţiei persoanelor defavorizate din oraşul Lehliu-Gară

Înfiinţarea unui Centru de zi pentru copiii proveniti din familiile defavorizate Fonduri Structurale Buget central Buget local Programe

guvernamentale

2007-2013

Îmbunătăţirea situaţiei persoanelor defavorizate din comuna Al. Odobescu

Infiintare centru social zi pentru batrani Fonduri Structurale Buget central Buget local Programe

guvernamentale

2007-2013

Îmbunătăţirea situaţiei persoanelor defavorizate din comuna Chirnogi

Construcţie Cămin bătrâni Fonduri Structurale Buget central Buget local Programe

guvernamentale

2010-2013

Îmbunătăţirea situaţiei persoanelor defavorizate din comuna Unirea

Înfiinţare Cămin pentru persoane vârstnice 813.661RON

Îmbunătăţirea situaţiei persoanelor defavorizate din comuna Vâlcelele

Înfiinţare cămin pentru persoane vârstnice „Sfânta Elena” în comuna Vâlcelele



5.4 SĂNĂTATE

Nr. crt.

Oobiectivul Acţiunea Valoare Sursa de finanţare Perioada

1. Implementarea sistemului de îngrijiri medicale la domiciliu

Constituirea echipelor complexe Formarea de personal

- 1. C.A.S. 2. C.O.- Plata beneficiarilor

2006-2008

2. Îmbunătăţirea sistemului de

finanţare a unităţilor medicale

Colaborarea permanentă cu Casa Judeţeană de Asigurări Sociale de Sănătate în vederea asigurării condiţiilor de desfăşurare a unei activităţi corespunzătoare a unităţilor sanitare;

Alocarea de fonduri bugetare pentru dotări conform prevederilor legale în vigoare pentru unităţile de asistenţă medico-sociale.

2007-2013

3. Dotarea Spitalului Judeţean Călăraşi

cu tomograf şi aparatura de laborator de mare precizie.

Dotarea Spitalului Judeţean Călăraşi cu un tomograf care sa asigure investigaţii corespunzătoare persoanelor care au nevoie de aceste servicii de calitate;

amenajare corespunzătoare a spaţiului de instalare a tomografului.

75.000 Euro Fonduri nerambursabile

Surse proprii

2007-2013

Reabilitare spaţii spitaliceşti în oraşul Lehliu-Gară

Reabilitare clădire ambulatoriu de specialitate şi alte spaţii ce se afla în administrarea Spitalului orăşenesc Lehliu-Gară


guvernamentale

2007-2011

Îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru medicii de familie şi creşterea calităţii serviciilor prestate de către aceştia în oraşul Lehliu-Gară

Construirea unor spaţii necesare pentru desfăşurarea activităţii medicilor de familie în satele Răzvani şi Buzoieni

Fonduri Structurale

Buget central Buget local Programe

guvernamentale

2008-2013

Dezvoltarea infrastructurii de sănătate

Înfiinţare Policlinică în oraşul Budeşti

Fonduri Structurale


guvernamentale

2007-2013



Dezvoltare reţea sanitară în comuna Dichiseni

Înfiinţarea unui cabinet medical în satul Coslogeni


guvernamentale

2007-2009

Modernizare Dispensar Medical comuna Gurbăneşti

Modernizarea Dispensarului Medical

5.5 TURISM

Nr. crt.

Obiectivul Acţiunea Valoare Sursa de finanţare Perioada

1. Promovarea serviciilor turistice de calitate

Participarea la târguri de profil; Editare materiale informative broşuri, pliante, albume, în care să se pună în

valoare patrimoniul natural şi cultural de care dispune judeţul; Realizarea unui film documentar Realizarea unei pagini web.

CJC Consilii locale,municipale,

orăşeneşti şi comunale

CJC

2007-2013

2007-2010

2. Creare infrastructură pentru

susţinerea investiţiilor în turism Dezvoltarea activităţilor de turism în zona adiacentă Dunării, Braţul Borcea şi

Municipiul Călăraşi – Danubius Park 6 MEuro CJC

Primăria Călăraşi Fonduri structurale

2007-2009

3. Relansarea economică şi socială a municipiului Olteniţa prin dezvoltarea activităţilor turistice

Dezvoltarea activităţilor turistice în Municipiul Olteniţa 10 MEuro Buget Local Finanţare externă

2008 -2013

4. Agroturism în comuna Căscioarele Dezvoltarea agroturismului în zonă Buget Local Finanţare externă

PPP

2007-2013

5. Agroturism în comuna Chirnogi Promovarea agroturismului local pe malul Dunării – km 435 – 452 Buget Local Finanţare externă

PPP

2007 - 2008

6. Agroturism în comuna Vlad Ţepeş Dezvoltare agroturism pe raza comunei „Agroturismul - o atracţie turistică”

Buget Local Finanţare externă

2007 - 2010



5.6 COOPERARE TERITORIALĂ

Nr. crt.

Obiectivul

Acţiunea

Valoare


1. Întărirea şi extinderea cooperării Consiliului Judeţean Călăraşi cu instituţii şi organizaţii internaţionale şi regionale

Participarea Consiliului Judeţean, în calitate de membru, la acţiunile şi întâlnirile organizate de Adunarea Regiunilor Europene, CRPM, Euroregiunea Dunărea de Est şi iniţierea de proiecte comune cu alte regiuni membre;

2007-2013

2. Dezvoltarea cooperării transfrontaliere şi interregionale

Promovarea proiectelor comune româno-bulgare, în vederea atragerii finanţărilor nerambursabile externe, prin intermediul programelor de cooperare transfrontalieră PHARE CBC;

Iniţierea de proiecte comune în cadrul Euroregiunii Dunărea de Est, conform programului de acţiuni comune;

Iniţierea şi menţinerea relaţiilor internaţionale de cooperare şi colaborare cu parteneri externi cum este Acordul de Cooperare dintre Consiliul Judeţean Călăraşi şi Consiliul Telford & Wrekin;

Iniţierea, în parteneriat cu regiunile din Bulgaria, şi alte ţări de proiecte în cadrul programelor de tip INTERREG

3. Identificarea soluţiilor pentru diminuarea cantităţilor de nutrienţi din sol şi pânza freatică

Schimb de experienţă privind ameliorarea calităţii solului prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric.

85 000 Euro

CJC FEDR prin

INTERREG IV C

2007-2013

4. Protejarea şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei NATURA 2000

Identificarea şi împărtăşirea bunelor practici de management în cadrul reţelelor NATURA 2000

70 000 Euro

CJC FEDR prin

INTERREG IV C

2007-2013

5. Elaborarea unei strategii privind reducerea riscului de inundaţii în colaborare cu alte ţări

Reducerea riscului de inundaţii prin implementarea unor măsuri preventive în zonele vulnerabile.

150 000 Euro

CJC FEDR prin

INTERREG IV C

2007-2013



6. Prevenirea sau acţionarea corespunzătoare în cazul accidentelor pe timpul transportului substanţelor periculoase sau a procesului tehnologic ce afectează cursul de apă

Realizarea unei strategii comune privind prevenirea sau protecţia la riscul de accidente tehnologice ce pot afecta zonele riverane Dunării.

70 000 Euro

CJC FEDR prin

INTERREG IV C

2007-2013

7. Cunoaşterea unor bune practici, creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei şi a generatorilor de deşeuri privind reciclarea şi valorificarea acestora

Bune practici în activităţile de promovare a recuperării şi valorificării deşeurilor menajere. Creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei şi a generatorilor de deşeuri.

70 000 Euro

CJC FEDR prin

INTERREG IV C

2007-2013

8. Protejarea mediului prin dezvoltarea de noi tehnologii

Optimizarea şi dezvoltarea unor noi tehnologii prietenoase mediului 85 000 Euro

CJC FEDR prin

INTERREG IV C

2007-2013

9. Stimularea mediului academic şi a celui de afaceri privind îmbunătăţirea politicilor, metodelor şi capacităţilor lor în corelaţie cu diminuarea riscului de mediu

Identificarea şi dezvoltarea metodelor pentru întărirea interacţiunii creative în triunghiul cunoaştere - afaceri – sectorul public

85 000 Euro

CJC FEDR prin

INTERREG IV C

2007-2013

5.7 INFRASTRUCTURĂ Nr. crt. Obiectivul Acţiunea Valoare Sursa de finanţare Perioada

1. Dezvoltarea fluxului transfrontalier de mărfuri şi persoane în zona Călăraşi care să contribuie la impulsionarea creşterii economico-sociale a judeţului Călăraşi

• Construire şosea de centură a municipiului Călăraşi

4,3 MEuro CJC Primăria Călăraşi

Fonduri structurale

2007-2009

2. Extindere reţea transport în municipiul Olteniţa Drum de centura pentru trafic greu (tronson DN31-DN4) 1,47 MEuro Fonduri structurale Buget central Buget local

2008-2013

3. Extindere reţea transport în municipiul Olteniţa Drum de centura pentru trafic greu (tronson DN31-Port) 1,37 MEuro Fonduri structurale Buget central Buget local

2008-2013

4. Apărare împotriva inundaţiilor – Municipiul Olteniţa Creşterea gradului de siguranţa a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor in zona mun. Olteniţa

1,5 MEuro Fonduri Structurale Buget central

2008-2010



Buget local Programe

guvernamentale 5. Dezvoltarea fluxului transfrontalier de mărfuri şi

persoane între Oleniţa (RO) şi Tutracan (BG) Cooperare transfrontaliera cu orasul Tutrakan din

Republica Bulgaria prin realizarea trecerii cu feribotul 2,5 MEuro Fonduri structurale

Buget central Buget local

2008-2013

6. Îmbunătăţirea reţelei de transport Refacerea infrastructurii rutiere din municipiul Oltenita, judetul Calarasi

2,5 MEuro 2.500.000 euro fara TVA 2007-2013

7. Transformarea actualului port utilizat de Combinatul Siderurgic şi a canalului adiacent într-o facilitate pentru importul şi exportul de cereale şi alte produse alimentare

Realizare terminal expediţie cereale

77,,55 MMEEuurroo CJC PrimăriaCălăraşi

Fonduri structurale

2007-2013

8. Extindere alimentare cu gaze în Municipiul Călăraşi extinderea reţelei de alimentare cu gaze naturale 22,,55 MMEEuurroo PrimăriaCălăraşi Finanţări externe

Programe guvernamentale

2007-2008

Înfiinţare sistem de alimentare cu gaze în oraşul Lehliu -Gară

Înfiinţare sistem de alimentare cu gaze Primăria Lehliu-Gară Finanţări externe


2008-2009

9. Alimentare cu gaze în oraşul Budeşti în lungime de 31 km Alimentare cu gaze în oraşul Budeşti în lungime de 31 km ;

Alimentare cu gaze în satul Buciumeni în lungime de 17 km ;

Alimentare cu gaze în satul Gruiu în lungime de 14 km ;

Alimentare cu gaze în satul Aprozi în lungime de 19 km

Primăria Budeşti Finanţări externe


2007-2013

10. Înfiinţare sistem de alimentare cu gaze în oraşul Fundulea Alimentare gaze în oraşul Fundulea Buget local Finanţări externe


2008-2010

11. Alimentare cu gaze în comuna Al. Odobescu Sistem de alimentare cu gaze naturale în satele Al.Odobescu, N. Bălcescu şi Gălăţui

Buget local Finanţări externe


2008-2010

12. Alimentare cu gaze în comuna Căsciorele Încălzire centrală la şcoală şi grădiniţă Buget local Finanţări externe

Programe guv.

2008-2009

13. Alimentare cu gaze în comuna Chirnogi Realizarea reţelei de gaz metan pe o lungime de 20 Buget local 2008-2010



km ; Încălzire centrala Şc. Nr. 2 şi 3, Grădiniţă nr. 2 şi 3

Finanţări externe Programe

guvernamentale 14. Alimentare cu gaze în comuna Cuza-Vodă Înfiinţare reţea distribuţie gaze naturale în comuna

Cuza Vodă Buget local

Finanţări externe Programe

guvernamentale

15. Alimentare cu gaze în comuna Dichiseni Înfiinţare reţea distribuţie gaze naturale în comuna Dichiseni

Buget local Finanţări externe


2008-2009

16. Alimentare cu gaze în comuna Dor Mărunt Reţele distribuţie gaze naturale 1.000.000 RON Buget local Finanţări externe


2008-2009

17. Alimentare cu gaze în comuna Dragalina Reţea de distribuţie gaze naturale Buget local Finanţări externe


2009-2010

18. Alimentare cu gaze în comuna Dragoş-Vodă Retea de distributie gaze naturale 3.500.000 RON Buget local Finanţări externe


2009-2010

19. Alimentare cu gaze în comuna Grădiştea Reţele distribuţie gaze naturale în cele patru sate 10.900.000 RON Buget local Finanţări externe


2007-2009

20. Alimentare cu gaze în comuna Ileana Alimentare cu gaze naturale în satul Ileana 21. Alimentare cu gaze în comuna Independenţa Alimentare cu gaze naturale 22. Alimentare cu gaze naturale în comuna Lehliu Alimentare cu gaze naturale, comuna Lehliu 23. Alimentare cu gaze naturale în comuna Modelu Alimentare cu gaz metan 24. Alimentare cu gaze naturale în comuna Şoldanu Înfiinţare distribuţie de gaze naturale în comuna

Şoldanu cu satele Şoldanu şi Negoieşti 3.979.795 RON

25. Alimentare cu gaze naturale în comuna Ştefan cel Mare Gazele naturale – un standard de viaţă la nivel european

26. Alimentare cu gaze naturale în comuna Ştefan Vodă Înfiinţarea distribuţiei de gaze naturale 263658 RON 27. Alimentare cu gaze naturale în comuna Vâlcelele Sistem de distribuţie gaze naturale 28. Alimentare cu gaze naturale în comuna Valea Argovei Alimentarea cu gaz a comunei



29. Alimentare cu gaze naturale în comuna Vlad Ţepeş Gaze naturale – un standard de viaţa la nivel european

30. Reabilitarea infrastructurii stradale în oraşul Lehliu-Gară Pietruire, asfaltare străzi, reabilitare şi extindere trotuare

Fonduri structurale Buget central Buget local Programe

guvernamentale

2007-2013

31. Reabilitare termică clădiri în oraşul Lehliu-Gară Reabilitare termica a clădirilor instituţiilor publice şi a clădirilor multietajate


guvernamentale

2007-2013

32. Reabilitare şi extindere sediu primărie Lehliu-Gară Reabilitare şi extindere clădire sediu primărie


guvernamentale

2008-2011

33. Îmbunătăţirea infrastructurii de învăţământ oraşul Lehliu-Gară

Reabilitarea şi extinderea clădirilor: Şcoala Generală Lehliu-Gară, Răzvani, Buzoieni şi Grup Şcolar „Alexandru Odobescu


guvernamentale

2007-2013

34. Îmbunătăţirea infrastructurii pentru învăţământul preşcolar oraşul Lehliu-Gară

Reabilitarea tuturor grădiniţelor din oraşul Lehliu-Gară Fonduri structurale Buget central Buget local Programe

guvernamentale

2007-2013

35. Extindere Casa de Cultură din oraşul Lehliu-Gară Extindere Casa de Cultură et. II şi III Fonduri structurale Buget central Buget local Programe

guvernamentale

36. Reabilitare şi extindere Cămin Cultural comune limitrofe Reabilitare şi extindere Cămin Cultural din satele Răzvani şi Buzoieni

2007-2013

37. Dezvoltare infrastructură sport şi agrement în oraşul Lehliu-Gară

Amenajare zonă agrement (sala de sport, bazin de înot);

Construcţie sala tip gimnastică pentru şcoala Răzvani; Modernizare baza sportivă;

2008-2013



Înfiinţare parc de distracţii pentru copii în Lehliu-Gară, Răzvani şi Buzoieni

38. Modernizare trotuare oraşul Budeşti Modernizare 4 km trotuare în sat Aprozi; Modernizare 4 km trotuare în sat Buciumeni; Modernizare 4 km trotuare în sat Gruiu

124000 RON 62 000 RON 124000 RON


guvernamentale

2007-2013

39. Modernizare străzi în oraşul Budeşti Pietruire drumuri în oraşul Budeşti în lungime de 22 km ;

Pietruire drumuri în satul Buciumeni în lungime de 16 km ;

Pietruire drumuri în satul Gruiu în lungime de 13 km ; Pietruire drumuri în satul Aprozi în lungime de 19 km


guvernamentale

2007-2013

40. Amenajări parcări auto oraşul Budeşti Amenajări parcări auto în suprafaţă de 1000 mp în Budeşti, Gruiu, Buciumeni şi Aprozi


guvernamentale

2007-2013

41. Dezvoltare infrastructură activităţi sportive şi recreative în oraşul Budeşti

Înfiinţare baze sportive în Budeşti, Buciumeni, Gruiu şi Aprozi;

Amenajare parc (spaţii verzi şi loc de joacă copii) în suprafaţă de 1.000 mp în Budeşti


guvernamentale

2007-2013

42. Modernizare străzi şi trotuare în oraşul Fundulea Asfaltare şi pietruire străzi şi trotuare Fonduri structurale Buget central Buget local Programe

guvernamentale

2007-2013

43. Dezvoltarea reţelei de transport în oraşul Fundulea Construire pod pentru a asigura traversarea Văii Mostiştei între barajele Măriuţa şi Fundulea în dreptul localităţii Gostilele

Fonduri structurale Buget central Buget local

Programe guv.

2007-2013

44. Infrastructură activităţi sportive în comuna Căscioarele Construirea unei săli de sport Fonduri structurale Buget central Buget local Programe

guvernamentale

2007-2013



45. Dezvoltare infrastructură activităţi sportive şi recreative în comuna Chirnogi

Spaţiu agrement în zona Dunării 30 000 RON Fonduri structurale Buget central Buget local Programe

guvernamentale

2008-2011

46. Reabilitare şi construcţie clădiri în comuna Chirnogi Reabilitare Şcoală cu clasele I-VIII; Reabilitare Cămin Cultural 2007; Extindere clădire sediu Primărie; Construcţie grădiniţă

50 000 RON

100000 RON 150000 RON


guvernamentale

2007-2008

47. Extindere trotuare în comuna Chirnogi Extindere trotuare din dale de beton – 20 km Fonduri structurale Buget central Buget local Programe

guvernamentale

2007-2013

48. Înfiinţare spaţii agrement în comuna Chirnogi Amenajare parc de odihnă şi parc de joacă pentru copii Fonduri structurale Buget central Buget local Programe

guvernamentale

2007-2008

49. Amenajare baze sportive în comuna Chirnogi Amenajarea bazelor sportive Şc. Nr. 1, 2 şi 3 Chirnogi 500 000 Euro Fonduri structurale Buget central Buget local Programe

guvernamentale

2007-2013

50. Extindere trotuare în comuna Ciocăneşti Executat trotuare 132 000 Euro Fonduri structurale Buget central Buget local Programe

guvernamentale

2008-2013

51. Amenajare spaţiu de recreere în comuna Ciocăneşti Amenajare parc 100 000 Euro 2007-2008 52. Reabilitare Cămine Culturale în comuna Dichiseni Reabilitare Cămine Culturale şi dezvoltarea tradiţiei în zonă 2007-2008 53. Reabilitare clădiri în comuna Frumuşani Reabilitare Şcoala Postavaru ;

Reabilitare Camin Cultural ; Reabilitare dispensar medical

150 mii RON 300 mii RON 100 mii RON

2007-2008

54. Modernizare şcoli în comuna Fundeni Modernizarea şcolilor 55. Modernizare şcoli în comuna Gălbinaşi Modernizare Şcoala Gen. Nr.2. 200 mii RON 56. Modernizare Parc Sportiv în comuna Gălbinaşi Modernizare Parc Sportiv 200 mii RON 57. Înfiinţare bază sportivă în comuna Grădiştea Construcţia unei săli de sport şi bază sportivă 925 mii RON



58. Modernizare şi reabilitare clădiri în comuna Gurbăneşti Modernizarea şcolilor din satele Gubăneşti şi Coţofanca şi executarea reparaţiilor capitale la şcoala din satul Valea Presnei;

Executarea de lucrări şi reparaţii la Căminul Cultural Gurbăneşti

59. Amenajare bază sportivă în comuna Gurbăneşti Amenajarea bazei sportive 60. Reabilitare şi modernizare şcoli în comuna Ileana Reabilitarea şcolilor din satul Ileana, Ştefăneşti, Florica

şi Arţari, dotarea acestora

61. Modernizare şcoală in comuna Independenta Modernizare scoala in comuna Independenta 62. Construirea unei săli de sport în satul Lehliu Construirea unei săli de sport în satul Lehliu 63. Reabilitare clădiri în comuna Lehliu Reparaţie capitala Şcoala Lehliu 64. Construire sălă de sport în comuna Modelu Construirea unei săli de educaţie fizică şi sport 65. Reabilitare clădiri în comuna Perişoru Reabilitare clădire dispensar medical;

Reabilitare clădire şcoală

66. Amenajări trotuare în comuna Roseţi Amenajări trotuare comună 295.711 € 67. Reabilitare clădiri în comuna Sohatu Consolidarea şcolilor generale din satele Sohatu şi

Progresu; Consolidarea sălii de sport din satul Progresu; Consolidarea căminelor culturale din Sohatu şi

Progresu

68. Construire Cămin cultural, Sală de sport şi spaţiu joacă pentru copii în comuna Şoldanu

Construire Cămin Cultural P+1 sat Şoldanu ; Constuire sală de sport – Scoala cu clasele I-VIII Şoldanu ;

Amenajare spaţiu de joacă copii în Parc sat Negoeşti

500.000 Euro 500.000 Euro 7.000 Euro

69. Construire trotuare în comuna Ulmu Constructii trotuare ( 7 k) in comuna Ulmu, satele Ulmu, Faurei

2172 miiRON

70. Modernizare unitaţi de învătamânt în comuna Vasilaţi Modernizarea unitatilor de invatamant 300 000RON 71. Reabilitare clădiri în comuna Vlad Ţepeş Reabilitare scoala Mihai Viteazu;

Reabilitare scoala Vlad Ţepeş; Reabilitare cladire Cămin Cultural; Modernizarea sediu Primaria Vlad Ţepeş

72. Construire sală de sport în comuna Vlad Ţepeş Infiinţare sala de sport in comuna Vlad Ţepeş 73. Infiinţare Parc de recreere şi de joacă pentru copii în

comuna Vlad Ţepeş

Infiinţare Parc de recreere şi de joacă pentru copii



Drumuri judeţene existente propuse pentru reabilitare şi modernizare 1.

Îmbunătăţirea reţelei de transport

Reabilitare şi modernizare 201B+305 (23,2 km)

100 mii RON Fonduri structurale Buget central Bugete locale

2008-2010

2.


Reabilitare şi modernizare DJ 303

(51,2 km)

15 MEuro

Fonduri structurale Buget central Bugete locale

2008-2010

3.


Reabilitare şi modernizare DJ 402

(53,7 km)

15 MEuro


2008-2010

Drumuri pietruite existente propuse pentru asfaltare 4. DC25 DJ307(Vâlcelele)-Bogdana

Lungime 7,000 km

2,5 km - asfaltare Poz. km 4+500-7+000

850.000 Bugetul de stat şi finanţări externe

2010

5. DC49 DN3(Ştefăneşti)-Răsurile Lungime 5,750 km


1.925.000 Bugetul de stat şi finanţări externe

2010

6. DC34 DN3(Lehliu)-Buzoieni Lungime 3,000 km

3 km - asfaltare Poz. km 4+500-7+000


2008

7. DC73A DJ305(Gurbăneşti)-Preasna Lungime 2,000 km


950 Bugetul de stat şi finanţări externe

2008

8. DC21 DJ402A(Săcele)-Polceşti Lungime 4,300 km



2008-2009

9. DC22 DJ303(Sănduliţa)-Polceşti Lungime 3,000 km



2008-2009

10. DC72 DJ403(Luica)-Valea Stânii Lungime 5,420 km



2008-2009

11. DC52 DN3(Tămădău)-Plumbuita-Şeinoiu Lungime 5,500 km



2010

12. DC29 DN3A-Pelinu (DJ304) Lungime 3,000 km



2008-2009



13. DC59 DJ301(Plătăreşti)-Piţigaia Lungime 2,000 km



2011

14. DC45A Lim.Jud..Ialomiţa-Arţari-Ileana (DN3) Lungime 6,900 km



2008-2009

15. DC79 DN4 –Mitreni-V.Roşie Lungime 7,500 km



2012

Lucrări noi (pietruire + asfaltare) 16. DC31 DJ303 (V.Argovei)-Ostrov (DJ201B)

Lungime 2,500 km 2,500 km Poz. Km 0+000-2+500


2009-2010

17. DC19 DJ402-Şeinoiu Lungime 1,800 km

1,800 km Poz. Km 0+000-1+800


2009-2010

18. DC13 DN4-Postăvaru Lungime 1,850 km

1,850 km Poz. Km 0+000-1+850


2009-2010

19. DC14 DN4-Orăşti Lungime 0,45 km

0,45 km Poz. Km 0+000-0+450


2008-2009

20. DC10 DN3 Călăraşii Vechi-DJ307 Lungime 3,00 km

3,000 km Poz. Km 0+000-3+000


2010

21. DC37 DC38-Lim. Jud.Ialomiţa Lungime 2,05 km

2,050 km Poz. Km 0+000-2+050


2010

22. DC38 DN3-Ştefăneşti-Săpunari-Lim.Jud. Ialomiţa Lungime 12,6 km

12,6 km Poz. Km 0+000-12+600


2013

23. DC60A DN3(Borcea)-Bărăganu Lungime 7,5 km

5,5 km Poz. Km 2+000-7+000


2013

24. Amenajare străzi în localităţile din mediul rural

Pietruire străzi în localităţile din mediul rural 2007-2013

5.8 PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Nr. crt.

Obiective Acţiunea Valoarea estimată


Realizare staţie de tratare , inclusiv laborator în oraşul Lehliu-Gară

1.983.141 Euro

Realizare staţie de epurare în oraşul Lehliu-Gară 1.532.713 Euro Realizare staţie de epurare în oraşul Budeşti 2.037.464 Euro

2007-2010

1) Îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi a necesarului de apă potabilă din sistemele centralizate de alimentare şi distribuţie a apei potabile din mediul urban precum şi îmbunătăţirea sistemelor de canalizare ale acestor localităţi Front nou de captare – Budeşti 403.961 Euro

FonduriStructurale, Fond de Coeziune, Buget propriu, Imprumuturi, Programe Guv.



Complex de înmagazinare şi staţie de pompare - Budeşti 646.781 Euro Laborator de analize apă potabilă - Budeşti 175.933 Euro Reabilitare front de captare – Lehliu-Gară 250.284 Euro Extindere reţele de distribuţie, inclusiv dotări – Budeşti 2.447.370 Euro Extindere reţele de apă uzată, inclusiv dotări – Budeşti 3.804.422 Euro Reabilitare şi extindere reţele de distribuţie, inclusiv dotări

– Lehliu-Gară Canalizare şi staţie de epurare în zona Nord a municipiului

Călăraşi

2.019.564 Euro 1199..112255..225500 EEuurroo

2008-2010

Extindere sistem de canalizare apă meteorică - Budeşti 5.469.140 Euro Extindere sistem de canalizare apă meteorică – Lehliu-Gară 1.847.462 Euro Reabilitare captare şi staţie de pre-tratare Chiciu – Călăraşi 4.026.488 Euro Reabilitare staţie de tratare Călăraşi 10.473.967 Euro Laborator de analize calitate apă potabilă în Călăraşi 839.596 Euro Reabilitare staţii de pompare ape uzate în Municipiul Olteniţa 840.644 Euro Reabilitare staţie de epurare în Municipiul Olteniţa 4.488.042 Euro

2010-2013

Reabilitare staţii de pompare ape uzate în Municipiul Călăraşi 1.235.179 Euro Reabilitare staţie de epurare în Municipiul Călăraşi 11.829.963 Euro Reabilitare conductă de aducţiune Chiciu – Călăraşi 3.251.952 Euro Front nou de captare, inclusiv laborator – Olteniţa 1.719.902 Euro Conductă nouă de aducţiune – Olteniţa 155.120 Euro

Reabilitare şi extindere reţele de distribuţie, inclusiv dotări – Călăraşi

4.877.652 Euro

Reabilitare şi extindere reţele de apă uzată, inclusiv dotări - Călăraşi

14.114.796 Euro

Reabilitare şi extindere reţele de distribuţie, inclusiv dotări – Olteniţa

5.299.499 Euro

Reabilitare şi extindere reţele de apă uzată, inclusiv dotări - Olteniţa

6.620.965 Euro

2008-2010

Extindere sistem de canalizare apă meteorică – Călăraşi 5.469.140 Euro Realizare front captare apă subterană (sursă strategică) –

Călăraşi 771.266 Euro

Extindere sistem de canalizare apă meteorică – Olteniţa 19.785.829 Euro

2010-2013



Realizare sisteme de canalizare 39.034.936 Euro 2) Protecţia mediului înconjurător prin realizarea sistemelor de canalizare în mediul rural

Realizare staţii de epurare 2.629.540 Euro Fonduri structurale, Fond de coeziune, Buget propriu, Împrumuturi, Programe Guv.

2008-2013

3) Înfiinţare sistem centralizat de distribuţie a apei în oraşul Fundulea

Alimentare cu apă în oraşul Fundulea Fonduri structurale, Fond de coeziune, Buget propriu, Împrumuturi, Programe Guv.

2008-2010

4) Modernizare sistem de alimentare cu apă în comuna Al. Odobescu

Modernizare sistem de alimentare cu apă în satul Al.Odobescu

Fonduri structurale, Fond de coeziune, Buget propriu, Împrumuturi, Programe Guv.

2007-2010

5) Extindere alimentare cu apă în comuna Belciugatele Reţea de alimentare cu apă potabilă – 10 km Fonduri structurale, Fond de coeziune, Buget propriu, Împrumuturi, Programe Guv.

2008-2010

6) Extindere şi reabilitare reţea de alimentare cu apă şi front captare în comuna Borcea

Extindere şi reabilitare front captare şi reţea de distribuţie apă potabilă


2008-2011

7) Extindere şi reabilitare reţea de alimentare cu apă şi front captare în comuna Căscioarele



2008-2011

8) Extindere şi reabilitare reţea de alimentare cu apă şi front captare în comuna Crivăţ

Extindere şi Reabilitare front captare şi reţea de distribuţie apă potabilă


2008-2010

9) Sistem de evacuare a apei în comunele Chirnogi şi Radovanu

Sistem de evacuare a apei pe traseul Crivăţ, Căscioare, Radovanu, Valea Popii, Chirnogi, Argeş

4400 000000 EEuurroo Fonduri structurale, Fond de coeziune, Bugete locale Împrumuturi,

2007-2009




10) Extindere alimentare cu apă în comuna Chirnogi Extindere alimentare cu apă – 15 km Fonduri structurale, Fond de coeziune, Buget propriu, Împrumuturi, Programe guv

2008-2010

11) Extindere şi reabilitare reţea de alimentare cu apă şi front captare în comuna Chiselet


500000 Euro Fonduri structurale, Fond de coeziune, Buget propriu, Împrumuturi, Programe guv

2008-2010

12) Extindere şi reabilitare reţea de alimentare cu apă şi front captare în comuna Ciocăneşti

Extindere şi Reabilitare front captare şi reţea de distribuţie apă potabilă

110000 Euro Fonduri structurale, Fond de coeziune, Buget propriu, Împrumuturi, Programe guv

2008-2010

13) Extindere alimentare cu apă comuna Cuza Vodă Extindere alimentare cu apă comuna Cuza Vodă 689478RON Fonduri structurale, Fond de coeziune, Buget propriu, Împrumuturi, Programe guv

2008-2010

14) Extindere alimentare cu apă comuna Dichiseni Extindere alimentare cu apă 379025RON Fonduri structurale, Fond de coeziune, Buget propriu, Împrumuturi, Programe guv

2007-2009

15) Înfiinţare alimentare cu apă în comuna Dor Mărunt Înfiinţare alimentare cu apă 2007-2009 16) Extindere alimentare cu apă în comuna Dragalina Alimentare cu apă în satele Drajna şi Brâncoveanu 2007-2009 17) Realizare Sistem de drenaj în comuna Dragalina Realizare Sistem de drenaj 10.000.000 RON 2007-2013 18) Extindere şi modernizare alimentare cu apă potabilă în

comuna Dragoş-Vodă Extindere şi modernizare alimentare cu apă potabilă în comuna Dragoş-Vodă

688.273RON 2007-2009

19) Extindere alimentare cu apă în comuna Frăsinet Alimentarea cu apă potabilă a satelor: Curăţeşti, Dăneşti, Frăsinetu de Jos, Luptători, Tăriceni

20) Extindere alimentare cu apă în comuna Fundeni Alimentare cu apă 21) Înfiinţare alimentare cu apă în comuna Gălbinaşi Reţea Alimentare cu apă 1.830.289 RON 22) Extindere alimentare cu apă în comuna Gurbăneşti Alimentare cu apă potabilă în satele Coţofanca, Preasna şi Valea

Presnei



23) Extindere alimentare cu apă în comuna Ileana Alimentare cu apă în satul Ileana şi Florica 24) Extindere alimentare cu apă în comuna Independenţa Alimentare cu apa in sat Potcoava 25) Reabilitare reţea alimentare cu apă în comuna Jegălia Reabilitare reţea alimentare cu apă 26) Extindere alimentare cu apă în comuna Lehliu Sat Alimentare cu apă, satul Lehliu - Săpunari 27) Extindere alimentare cu apă în comuna Luica Extindere alimentare cu apă în comuna Luica 750 000 RON 28) Extindere alimentare cu apă în comuna Mitreni Alimentare cu apă în sat Clăteşti, comuna Mitreni. 1 020 625 RON 29) Reabilitarea sistem alimentare cu apă în comuna Mitreni Staţie de tratarea apei în comuna Mitreni 300 000 RON 30) Extindere alimentare cu apă în comuna Modelu Extindere alimentare cu apa – puţ forat 150 m 31) Extindere şi reabilitare reţea de alimentare cu apă şi front

captare în comuna Radovanu Extindere şi reabilitare front captare şi reţea de distribuţie apă potabilă

32) Extindere alimentare cu apă în comuna Roseţi Extindere si reabilitare reţea distribuţie apă 417.233 € 33) Extindere alimentare cu apă în comuna Săruleşti Extinderea reţelei de alimentare cu apă 34) Extindere alimentare cu apă în comuna Săruleşti Înfiinţarea unui sistem de alimentare cu apă în satul Progresu 35) Modernizare sistem alimentare cu apă în comuna Ştefan cel

Mare Modernizare sistem alimentare cu apă

36) Extindere sistem alimentare cu apă potabilă în comuna Ştefan Vodă

Extindere reţea de alimentare şi distribuţie a apei potabile 245749 RON

37) Alimentare cu apă în satul Tămădău Mare Alimentare cu apă în satul Tămădău Mare 38) Extindere alimentare cu apă în comuna Ulmeni Extindere alimentare cu apă 1.800.000 RON 39) Statie de desulfurare a apei potabile în comunaUlmu Statie de desulfurare a apei potabile- Faurei 455 mii RON 40) Reabilitare şi extindere sistem alimentare cu apa comuna

Unirea Reabilitare şi extindere sistem alimentare cu apa comuna Unirea 407.968RON

41) Extinderea reţelei de alimentare cu apă în comuna Valea Argovei

Extinderea reţelei de apă în satele componente

42) Înfiinţare reţea de alimentare cu apă potabilă în comuna Vasilaţi

Realizarea retelei de alimentare cu apa potabila 300 000RON

43) Implementarea Sistemului Integrat de Gestionare a Deşeurilor in comuna Ciocăneşti inclusiv: - construcţia unui depozit ecologic - instalaţii de compostare - staţie de tratare mecanică - facilitaţi pentru sortarea deşeurilor reciclabile

Construirea unui depozit ecologic în comuna Ciocăneşti cu o capacitate de 1.400.000 mc care să deservească populaţia întregului judeţ de 319.168 locuitori, prevăzut cu o staţie de compostare şi staţie de tratare mecanică

1133..000000..000000 EEuurroo Fond Coeziune, Bugetul de stat, Buget propriu, Împrumuturi, Fondul de Mediu, PPP

2007-2009

44) Asigurarea capacităţii de depozitare a deşeurilor menajere pentru municipiul Călăraşi

Construirea unei staţii de transfer în municipiul Călăraşi care să deservească de cca. 120.000 locuitori, din care cca. 74.000 din mediul urban

1.000.000 Euro Fond Coeziune, Bugetul de stat, Buget propriu, Împrumuturi, Fondul de Mediu, PPP

2009



Construirea unor puncte de colectare deşeuri solide municipale în municipiul Olteniţa şi comunele învecinate, care să deservească o populaţie de cca. 80.000 locuitori, din care cca. 30.000 locuitori din mediul urban

650.000 Euro 2009

Construirea unor puncte de colectare deşeuri solide municipale în oraşul Lehliu-Gară care să deservească cca. 40.000 locuitori, din care cca. 7.000 locuitori din mediul urban

330.000 Euro 2009

Construirea unor puncte de colectare deşeuri solide municipale în oraşul Fundulea care să deservească cca. 35.000 locuitori, din care cca. 7.000 din mediul urban

300.000 Euro 2009

45) Asigurarea capacităţii de depozitare a deşeurilor solide menajere (DSM) pentru municipiul Olteniţa, oraşul Lehliu- Gară, Fundulea, Budeşti.

Construirea unor puncte de colectare deşeuri solide municipale în oraşul Budeşti care să deservească cca. 35.000 locuitori, din care cca. 9.000 din mediul urban

300.000 Euro

Fond Coeziune, Bugetul de stat, Fonduri proprii, Împrumuturi, Fondul de Mediu, PPP

2009

46) Respectarea normativelor privind închiderea platformelor neconforme de depozitare a deşeurilor din oraşele Budeşti, Lehliu-Gară, Fundulea, Olteniţa şi Călăraşi

Închiderea etapizată a depozitelor de deşeuri menajere urbane –

Budeşti Lehliu-Gară, Fundulea Olteniţa, Călăraşi

380.000 Euro Fond Coeziune, Bugetul de stat, Buget propriu, Împrumuturi, Fondul de Mediu, PPP

2009 2010 2012

47) Respectarea normativelor privind închiderea platformelor neconforme de depozitare a deşeurilor în mediul rural

Închiderea a 181 platforme neconforme de depozitare a amestecului de deşeuri menajere şi dejecţii animaliere în mediul rural

450.000 Euro Fond Coeziune, Bugetul de stat, Fonduri proprii, Imprumuturi, Fondul de Mediu, PPP

16 iulie 2009

48) Controlul poluării în agricultură pe teritoriul judeţului Călăraşi

Construirea în extravilanul fiecărei comune a unor platforme de compostare naturală a deşeurilor biodegradabile (dejecţii animaliere şi deşeuri menajere) rezultate din gospodăriile populaţiei şi asigurarea dotărilor necesare activităţii de gestionare ca o multiplicare a proiectului pilot „Controlul poluării în agricultură”

12.000.000 Euro Fond Coeziune, Bugetul de stat, Buget propriu, Imprumuturi, Fondul de Mediu, PPP

2007-2013

49) Respectarea normativelor în vigoare privind gestionarea corespunzătoare a deşeurilor atât în mediul urban cât şi în cel rural

Extinderea ariei de acoperire a serviciilor de salubritate atât

în mediul rural cât şi în cel urban

2007 -2013

50) Dotarea serviciilor de salubritate existente Reînnoirea şi completarea parcului de utilaje şi echipamente în vederea îmbunătăţirii serviciilor de salubritate existente

6.000.000 Euro Fonduri structurale Fond Coeziune

2008-2011



Bugetul de stat, Fonduri proprii, Imprumuturi, Fondul de Mediu, PPP

51) Creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, inclusiv a celor inerte

Utilizarea unor tehnologii moderne sau neconvenţionale – gazeificarea, piroliza şi altele

5.000.000 Euro Fonduri structurale, Fond Coeziune Bugetul de stat, Buget propriu, Imprumuturi, Fondul de Mediu, PPP

2007 -2013

52) Creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei şi a generatorilor de deşeuri

Conştientizarea publicului şi a agenţilor economici pe probleme de gestionarea deşeurilor

50.000 Euro Fonduri structurale, Bugetul de stat, Buget propriu Imprumuturi, Fondul de Mediu, PPP

2007 -2013

Formarea personalului calificat care să desfăşoare activităţi de audit pentru agenţii economici, pe probleme de gestionarea deşeurilor

53) Realizarea unui sistem comunitar de educaţie şi instruire

Organizarea cursurilor de pregătire şi calificare în domeniul gestiunii deşeurilor pentru personalul APM, consilii judeţene şi locale, agenţi de salubritate, operatori cu facilităţi de tratare şi eliminare deşeuri

50.000 Euro APM Fonduri structurale,

Bugetul de stat, Imprumuturi Fondul de Mediu, PPP

2007 -2013

54) Îmbunătăţirea calităţii apelor rezultate din spitale/secţii de boli contagioase conform normelor UE

Realizarea unui studiu de impact Identificarea mecanismelor economice pentru atingerea

obiectivului Realizarea instalaţiilor de preepurare a apelor uzate

provenite de la spitale/secţii boli contagioase în conformitate cu normativele în vigoare.

CJC Primării municipale şi orăşeneşti Bugetul de stat, Fondul de Mediu,

2007 2007

2010

55) Creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile (PET, anvelope, uleiuri uzate) mai puţin solicitate

Elaborarea documentaţiilor necesare amenajărilor în vederea realizării unei reţele judeţene pentru colectarea selectivă a deşeurilor recuperabile mai puţin solicitate

Identificarea mecanismelor economice pentru atingerea obiectivului

Realizarea dotărilor în vederea precolectării şi colectării selective

Realizarea dotărilor pentru transportul deşeurilor în cadrul

Buget propriu

2007 -2009



reţelei

56) Stabilirea unor parteneriate între instituţiile publice cu activităţi în domeniul protecţiei mediului

Îmbunătăţirea cooperării între instituţiile cu responsabilităţi în domeniu şi definirea clară a fluxurilor de informaţie

Buget propriu 2007-2013

57) Angajarea de personal specializat pe structura funcţională a autorităţii de mediu

Introducerea unui sistem de angajare conform cu structura funcţională

Introducerea unei perioade de probă pentru personalul nou angajat în vederea evaluării aptitudinilor profesionale

2008

2007 58) Conştientizarea publică privind aspectele de sănătate şi

mediu în mediul rural Mediatizarea acţiunilor instituţiilor publice care au activităţi

în domeniu. Buget propriu 2007-2013

59) Stabilirea unor situri specifice practicării unui anumit tip de turism sau agrement

Elaborarea unui studiu privind starea actuală a siturilor naturale din judeţul Călăraşi în care s-a practicat un turism neorganizat şi neecologic;

Realizarea unui sistem de practicare a turismului şi agrementului ecologic în vederea diminuării impactului asupra mediului din rezervaţiile naturale şi ariile protejate incluzând şi o gestiune corespunzătoare a deşeurilor;

Elaborarea de norme, normative sau hotărâri locale cu specific în practicarea turismului şi agrementului ecologic.

Fonduri structurale, Fond Coeziune, FEADR Bugetul de stat, Buget propriu, Imprumuturi Fondul de Mediu, PPP

2007 -2009

60) Dezvoltarea reţelelor de turism şi agrement Realizarea unui Centru de mediatizare în turism care să ofere toate informaţiile în legatură cu siturile naturale existente în judeţul Călăraşi;

Realizarea unui program judeţean de promovare a turismului.

Fonduri structurale, Bugetul de stat, Buget propriu, Imprumuturi, Fondul de Mediu, PPP

2008 -2009

61) Implementarea fundamentului tehnic şi structural al turismului şi agrementului ecologic cu diminuarea impactului asupra mediului şi creşterea turismului local

Implementarea managementului apelor de suprafaţă şi a gestiunii deşeurilor pentru toate unităţile turistice;

Stabilirea unui sistem de clasificare a tipurilor de habitat cu valenţe turistice în scopul implementării unui sistem de management eficient în siturile naturale din judeţul Călăraşi;

Elaborarea unor norme de aplicare a managementului în dezvoltarea şi controlul activităţilor turistice şi stabilirea unui sistem de penalităţi cauzate de nerespectarea legislaţiei în vigoare.

Buget propriu Fonduri structurale, Bugetul de stat, Imprumuturi, Fondul de Mediu, PPP

2008 -2009

62) Protecţia solului şi a apei subterane (stocarea necorespunzătoare a apelor uzate în fose vidanjabile de către majoritatea agenţilor economici)

Elaborarea unui studiu de fezabilitate în vederea identificării şi inventarierii zonelor ţintă;

Realizarea unui studiu de impact în zonele ţintă; Realizarea unui plan de măsuri în vederea utilizării foselor

Buget propriu Fonduri structurale, Bugetul de stat, Imprumuturi,

2007-2008



impermeabile conform normelor în vigoare de protecţie a mediului;

Realizarea reţelelor necesare pentru dirijarea apelor uzate spre staţiile de epurare;

Instruirea personalului implicat în rezolvarea problemei.

Fondul de Mediu, PPP

63) Diminuarea poluării solului generată de poluările accidentale din traficul feroviar

Realizarea unui plan de prevenire la nivel local şi de acţiune în caz de poluare accidentală din traficul feroviar

Buget propriu Fonduri structurale, Bugetul de stat, Imprumuturi Fondul de Mediu, PPP

2007-2008

64) Reducerea poluării generată de depozitarea necontrolată a deşeurilor din zona terasamentelor de cale ferată

Realizarea unui plan de salubrizare la nivel local care să includă colectarea şi depozitarea selectivă a deşeurilor din zona terasamentelor de cale ferată.

Buget propriu Fonduri structurale, Bugetul de stat, Imprumuturi Fondul de Mediu, PPP

2007-2008

65) Crearea unui sistem legislativ şi financiar care să încurajeze posesorii de autovehicule să facă investiţii de mediu – pentru reducerea emisiilor

Realizarea unui plan de implementare a măsurilor legislative şi financiare în vederea dotării autovehiculelor cu sisteme de reducere a emisiilor;

Identificarea resurselor financiare în vederea realizării investiţiilor de mediu pentru reducerea emisiilor provenite din transportul rutier;

Aplicarea unui sistem de penalităţi/amenzi în cazul nerespectării măsurilor legislative propuse.

2007-2008

66) Reducerea poluării aerului cu pulberi Introducerea sistemelor de reţinere a pulberilor din halele de producţie;

Schimbarea tipului de combustibil CLU cu gaz metan

2007-2008

67) Reducerea poluării Braţului Borcea cu nutrienţi din canalul Jirlău

Reducerea poluării cu nutrienţi proveniţi din deversările menajere ale oraşului;

Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a poluării Braţului Borcea;

Identificarea surselor de poluare şi reducerea lor; Dezvoltarea activităţilor educaţionale în acest domeniu,

pentru conştientizarea populaţiei şi a factorilor decizionali cu privire la problema riscului de îmbolnăvire a populaţiei;

20007-2013

68) Protecţia mediului prin împăduriri şi crearea de noi spaţii verzi pe teritoriul oraşului Lehliu-Gară

Amenajare peisagistică pentru spaţiile şi zonele verzi, crearea de noi spaţii verzi;

20007-2013



Realizarea unor perdele forestiere pentru protecţia câmpurilor a căilor de comunicaţie şi a locuinţelor din Lehliu-Gară, Răzvani şi Buzoieni

69) Protecţia mediului prin împăduriri în comuna Chirnogi Plantare perdele de protecţie – 12 km 2007-2009 70) Protecţia mediului prin împăduriri în comuna Frăsinet Realizarea unor perdele protectoare prin plantarea

unor specii de arbori, în zonele cu soluri degradate, precum şi de-a lungul cursului de apă ce străbate teritoriul comunei

71) Protecţia mediului prin împăduriri în comuna Independenţa Împădurire a minim 40 ha 72) Protecţia mediului prin împăduriri în comuna Vlad Ţepeş Înfiinţare perdea forestieră pe o suprafaţă de 100 ha

„Pădurea – un rezervor de sănătate”

5.9 EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ Nr. crt. Obiective Acţiunea Valoare estimată Sursa de finanţare

Perioada Revitalizarea activităţii Şcolii de Artă 150.000 RON Consiliul Judeţean, venituri

proprii 2007-2013 1. Realizarea educaţiei permanente

Programe de divertisment 350.000 RON Consiliul Judeţean, consiliile locale, DJCCPCN

Călăraşi, sponsorizări, donaţii, venituri proprii,

fonduri comunitare

2007-2013

2. Formarea operatorilor culturali şi atragerea societăţii civile în derularea unor proiecte şi programe culturale în regim de cofinanţare

Desfăşurarea de programe de formare asistate de specialişti din instituţiile publice de cultură

119.000 RON Bugetele instituţiilor de cultură care oferă servicii

culturale; ONG-uri care activează în domeniul

culturii şi artei

2007-2013

Festivalul Mondial de Umor „Dictatorii râsului” 275.000 RON DJCCPCN Călăraşi prin Fondul Cultural Naţional;

FECO România; sponsorizări; donaţii

Anual 3. Promovarea artelor vizuale

Expoziţii tematice ale unor artişti plastici profesionişti sau amatori 78.000 RON DJCCPCN Călăraşi; bugetele instituţiilor organizatoare

2007-2013



Festivalul de film „7 ARTE” Consiliul Judeţean; Centrul Naţional al

Cinematografiei; sponsori

Anual

Editarea revistei culturale „Câmpia” 43.000 RON DJCCPCN Călăraşi; sponsori Semestrial Festivalul Naţional de Poezie Tânără „Eminescu” 25.000 RON DJCCPCN Călăraşi;

Inspectoratul Şcolar Judeţean; sponsori

Anual

Concursul Naţional de Proză „Ştefan Bănulescu” 50.000 RON DJCCPCN Călăraşi; Biblioteca Judeţean

„Al.Odobescu”; sponsori

Anual

Festivalul Naţional de Proză Scurtă şi Eseu 131.000 RON DJCCPCN Călăraşi; Biblioteca Judeţean

„Al.Odobescu”; sponsori

Anual

Realizarea şi publicarea monografiilor unor comune din judeţul Călăraşi

25.000 RON Bugetele consiliilor locale implicate

Anual

Realizarea monografiei judeţului Călăraşi 20.000 RON DJCCPCN Călăraşi; sponsori 2006-2007

4. Promovarea culturii scrise

Realizarea monografiei municipiului Călăraşi 20.000 RON Consiliul Judeţean; DJCCPCN Călăraşi; sponsori

2006-2007

Festivalul Naţional de muzică uşoară „Flori de Mai” 60.000 RON 2007-2013 Festivalul Naţional de Folclor „Hora Mare” 110.000 RON 2007-2013 „THALIA în 7 zile” - Festivalul Naţional de Teatru „Ştefan Bănică” 50.000 RON 2007-2013

5. Promovarea artei spectacolului prin organizarea anuală a festivalurilor

„Primăvara culturală” – stagiune de teatru 15.000 RON

Consiliul Judeţean; sponsori

2007-2013 „Vin Floriile cu soare” – manifestări pascale 7.000 RON 2007-2013

„Tradiţii dunărene” – festival interjudeţean de folclor 5.000 RON 2007-2013

„Sărbătoarea salcâmului” – memorial Dumitru Savu 5.000 RON 2007-2013

„Clinchet de argint pe aripi de colind” – colinda Bărăganului 30.000 RON

Centrul Jud. pt. Conservarea şi Promovarea

Culturii Tradiţionale; Consiliul Judeţean; sponsori

2007-2013

Realizarea unui ghid al siturilor arheologice 25.000 RON Muzeul „Dunării de Jos”; Muzeul Culturii Gumelniţa

– Olteniţa; DJCCPCN Călăraşi

2007

6. Promovarea meşteşugurilor tradiţionale, a culturii minorităţilor şi a tradiţiilor şi meşteşugurilor acestora

Realizarea unor filme documentare referitoare la monumentele istorice din judeţul Călăraşi

20.000 RON DJCCPCN Călăraşi 2007-2013



Editarea Repertoriului Arheologic al judeţului Călăraşi 50.000 RON Muzeul „Dunării de Jos”; Muzeul Culturii

2007-2013 7. Conservarea, restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural local

Realizarea unei colecţii de istorie locală a municipiului Călăraşi prin colectarea de artefacte: - personalităţi călărăşene; - evenimente; - mediu natural şi construit

DJCCPCN Călăraşi; donaţii 2007-2013

8. Valorificarea culturii locale prin diversificarea şi îmbunătăţirea repertoriului

Înnoirea repertoriului Teatrului Popular „Aurel Elefterescu” 5.000 RON Bugetul local 2007-2013

9. Promovarea filmului românesc „CINEMATECA” 10.000 RON Bugetul local 2007-2013 10. Realizarea unui spaţiu etnocultural reprezentativ pentru

zona etnografică a judeţului Călăraşi „SATUL CĂLĂRĂSEAN” „CASA ŢĂRĂNEASCĂ”

30.000 RON Bugetul local; surse atrase; surse externe

2007-2013

11 Promovarea şi valorificarea talentelor călărăşene Spectacole ocazionale cu formaţiile proprii: - Ansamblul folcloric „Bărăganul” - Corul „Camerata Danubii” - Teatrul „A.Elefterescu” - Şcoala de muzică „Flores Campi” - Fanfara „5 Călăraşi”

10.000 RON Surse atrase 2007-2013

12. Experimentarea unor noi modalităţi de exprimare în teatrul neprofesionist

„Teatrul fără cuvânt” Ateliere: - alteritate - teatru – dans - expresia corporală – mijloc de transmitere a mesajului Exemplificare prin spectacole

65.000 RON Buget local; surse atrase; surse externe

2007-2013

13. Promovarea formaţiilor proprii şi susţinerea celor locale şi din judeţ

Studio imprimări audio 30.000 RON Buget local; surse atrase 2007-2013

14. Cercetare în vederea conservării obiceiurilor şi tradiţiilor din judeţul Călăraşi prin: realizare de trasee etnografice, şezători, folclorice, expoziţii tematice

„Harta etnografică călărăşeană” - caietul etnografic „De vorbă cu satul”


2007-2013

15. Promovarea şi valorificarea culturii macedonenilor şi ţiganilor

„Naţionalităţi conlocuitoare” – documentare, expoziţii, film, programe de prezentare


2007-2013

16. Reactualizarea muzicii „live”. Înfiinţarea şi susţinerea unei formaţii inexistente de peste 20 de ani

Formaţie de estradă, muzică uşoară 30.000 RON Buget local; surse atrase 2007-2013

17. Promovarea muzicii folk în judeţul Călăraşi Festival de muzică folk 70.000 RON Buget local; surse atrase 2007-2013 18. Promovarea muzicii de fanfară, ca tradiţie în judeţul Festival de muzică de fanfară – formaţii de amatori şi formaţii 70.000 RON Buget local; surse atrase; 2007-2013



Călăraşi profesioniste surse externe 19. Promovarea muzicii culte corale ca tradiţie în judeţul

Călăraşi Festival Internaţional de Muzică Corală 45.000 RON Buget local; surse atrase;

surse externe 2007-2013

20. Formarea, iniţierea, perfecţionarea copiilor şi adolescenţilor cu aptitudini muzicale în vederea formării soliştilor şi grupurilor proprii

Cursuri muzicale pentru8 copii şi adolescenţi 30.000 RON Buget local; surse atrase; surse externe

2007-2013

21. - Informarea publicului cu noutăţile în plan editorial şi literar - Antrenarea publicului în dezbaterea problemelor stringente din domeniul culturii

„Evenimente literare şi editoriale”: - Zilele Bibliotecii Judeţene „Alexandru Odobescu” Călăraşi; - Zilele Editurilor

50.000 540.000 RON

Buget local; sponsorizări Anual

22. - Depistarea şi promovarea noilor valori/talente din domeniul literaturii române. - Educarea tinerei generaţii în spiritul respectării personalităţilor marcante ale literaturii române contemporane

Concursul Naţional de Proză „Alexandru Odobescu” Călăraşi 375.000 RON Buget loca; sponsorizări Anual

23. Informarea publicului cu noutăţile din domeniul literaturii naţionale şi universale

Întâlniri cu editori, scriitori, oameni de cultură şi de ştiinţă 67.000 RON Buget local; sponsorizări Anual

24. Valorificarea experienţei profesionale valoroase, în scopul formării bibliotecarilor

„Editări – Tipărituri” – „Odobesciana” – revistă de bibliologie şi cultură

120.000 RON Buget local; sponsorizări Bianual

25. Valorificarea lucrărilor / creaţiilor literare, premiate la Concursul Naţional de Proză „Alexandru Odobescu” Călăraşi

„Scriitori în devenire” 130.000 RON Buget local; sponsorizări Anual

5.10 REGENERARE URBANĂ Nr. crt. Obiectivul Acţiunea Valoare estimată Sursa de finanţare Perioada

1. Dezvoltarea durabilă a municipiului Călăraşi printr-un proces participativ care să implice administraţia locală, comunitatea locală şi investitori din diverse medii: afaceri, bancar, cultural, etc.;

Regenerare centru urban al municipiului Călăraşi

15 MEuro

Fonduri structurale

Buget central Programe guvernamentale

Bugete proprii CJC şi Primăria Călăraşi

2008-2010

2. Susţinerea dezvoltării durabile a municipiului Călăraşi

Reabilitare clădiri din patrimoniul istoric şi cultural –Centrul Vechi al municipiului Călăraşi

20 MEuro Fonduri structurale Buget central

Programe guvernamentale Bugete locale

2008-2010



3.

Reconfigurarea şi revitalizarea zonei industriale a municipiului Călăraşi

Înfiinţare Parc Industrial în municipiul Călăraşi

6 MEuro


2009-2011

4.

Creşterea dezvoltării economico-sociale în municipiul Olteniţa

Înfiinţare Parc Idustrial în municipiul Olteniţa

5,5 MEuro

Fonduri structurale Buget central Buget local

2008-2010

5. Creşterea dezvoltării economico-sociale în oraşul Lehliu -Gară

Înfiinţare Parc Industrial în oraşul Lehliu -Gară 2008-2011

6. Finalizarea construcţiei Centrului de Cultură şi administraţie „Barbu Ştirbei” Călăraşi

Realizare arhitectură, finisaje interioare şi exterioare, instalaţii electrice, sanitare şi termice.

33,,55 MMEEuurroo Fonduri structurale Buget central

Programe guvernamentale Bugete proprii

2008-2010

7. Creşterea dezvoltării economico-sociale în municipiul Olteniţa

Reabilitarea zonei industriale a municipiului Olteniţa in scopul îmbunătăţirii climatului socio-economic si de mediu

29357898 RON

Fonduri structurale Buget central

Programe guvernamentale Buget propriu

2008-2011

8. Revitalizarea comerţului în oraşul Olteniţa

Modernizarea Pietei oraşului Lehliu-Gară 2009-2010

Consiliul Judeţean Calarasi Strategia de dezvoltare a judeţului Călăraşi 2007- 2013


Bibliografia consultată

Cadrului Naţional Strategic de Referinţă 2007-2013 Planul Naţional Dezvoltare Rurală 2007-2013 Program de guvernare 2005-2008 Strategia de Dezvoltare Economico - Socială a Judeţului Călăraşi în perioada 2001-2004 Programului Operaţional Regional şi Programul Complement 2007-2013 Programul Operaţional pentru creşterea competitivităţii economice 2007-2013 Programul Operaţional pentru transport 2007-2013 Programul Operaţional pentru mediu 2007-2013 Programul Operaţional pentru dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 Programul Operaţional pentru cooperare transfrontalieră România – Bulgaria 2007-2013 Programul Operaţional pentru cooperare interregională INTERREG IV C Anuarul Statistic al Judeţului Călăraşi 2005 Buletin statistic lunar – judeţul Călăraşi , perioada 2004-2006 Buletin statistic – Profilul Regiunii Sud, ediţia 2005

Plan Dezvoltare a Judetului Calarasi 2007 2013[1]

Documents

Transcript of Plan Dezvoltare a Judetului Calarasi 2007 2013[1]