plan de dezvoltare locală integrată - grup local pescăresc “calafat”

Plan de Dezvoltare Locală Integrată – Potențial Grup Local Pescăresc - „CALAFAT”

0

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ INTEGRATĂ -

GRUP LOCAL PESCĂRESC “CALAFAT”

JUDEȚUL DOLJ

2011

2011


1

CUPRINS

I. INTRODUCERE.......................................................................................................................2

II. CONTINUTUL SI STRUCTURA PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALA INTEGRATA-

SINTEZA INFORMATIILOR....................................................................................................3

III. PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA INTEGRATA .................................................................7

1. SINTEZA STRATEGEI..........................................................................................................7

2. PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC..............................................9

2.1 PARTENERIATUL SI ZONA PESCAREASCA........................................................9

2.1.1 Informatii privind parteneriatul ................................................................................9

2.1.2 Definirea zonei pescaresti........................................................................................22

2.2 CONTEXTUL SOCIAL, ECONOMIC SI DE MEDIU...........................................................140

2.3 COMUNITATEA SI ANGAJAMENTUL FACTORILOR INTERESATI.............................146

2.4 ANALIZA SWOT.................................................................................................................148

3. STRATEGIA, OBIECTIVE SI MOTIVATIE...........................................................................155

4. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI FLAG...........................................................................231

(1) Procesul implementarii strategiei......................................................................................231

(2) Administrare, finantare si personal...................................................................................257

(3) Dezvoltarea capacitatii operationale a FLAG..................................................................264

(4) Evaluarea si aprobarea proiectelor....................................................................................265

(5) Criteriile de selectie a proiectelor......................................................................................276

(6) Monitorizare/verificare si evaluare....................................................................................277

(7) Informatii financiare............................................................................................................282

5. ASIGURAREA SUSTENABILITATII (prioritati orizontale).............................................287

5.1 EGALITATEA DE SANSE..................................................................................................287

5.2 SUSTENABILITATE ECOLOGICA....................................................................................292

5.3 INOVARE..............................................................................................................................294

5.4 COMUNICARE SI PUBLICITATE........................................................................................295

ANEXE


2

I.INTRODUCERE

Scopul Axei 4 a Programului Operațional pentru Pescuit este de a oferi sprijin în

procesul de dezvoltare locală a comunităților pescărești și a sectorului pescăresc, printr-o

abordare „de jos în sus”. Acest instrument își propune mobilizarea resurselor disponibile la

nivelul unei zone determinate și susținerea creșterii economice locale și a nivelului de trai prin

prisma activităților ce au legătură directă cu pescuitul.

Astfel, Grupul Local Pescăresc Calafat reprezintă un teritoriu compact din punct

de vedere economic, social și geografic, din sudul județului Dolj, și un parteneriat alcătuit din

14 membri, consolidat și potrivit misiunii strategiei propuse și a Axei 4 POP.

Planul de Dezvoltare Locală Integrată a zonei Grupului Local Pescăresc Calafat

are scopul de a încuraja dezvoltarea durabilă a sectorului pescăresc local.

Planul a urmărit realizarea unui diagnostic din punct de vedere al sectorului

pescăresc al zonei vizate, cât mai realist și cuprinzător. Cu ajutorul acestui diagnostic au

putut fi identificate principalele puncte forte, puncte slabe, a oportunităților și a amenințărilor

ce caracterizează zona. Acestea au fost punctele de plecare la conceperea măsurilor

propuse spre implementare pentru a revitaliza tradițiile pescărești pierdute și pentru a stimula

economia locală. Se dorește încurajarea întreprinderii de noi activități economice relaționate

cu pescuitul și în ajutorul pescarilor, având la bază resursele teritoriale disponibile și cu grijă

față de mediu.

Așadar, în continuare vor fi prezentate în detaliu caracteristicile zonei Grupului

Local Pescăresc Calafat, planul de acțiuni și cel financiar, precum și mecanismele de

implementare potrivite unei derulări optime a proiectului.


3

II. CONTINUTUL SI STRUCTURA PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALA INTEGRATA-SINTEZA

INFORMATIILOR

SECŢIUNI ŞI CAPITOLE ELEMENTE DE CONŢINUT SPECIFICE REPREZENTĂRI

GRAFICE

(orientativ)

SECŢIUNEA 1. SINTEZA STRATEGIEI

SECŢIUNEA 2. PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

Analiza socio-economică a zonei şi stabilirea diagnosticului în perspectiva teritorială a obiectivelor Axei prioritare

4 FEP/POP.

2.1. Parteneriatul şi zona pescărească descrierea parteneriatului şi a caracteristicilor sale

poziţie geografică şi rolul zonei în teritoriu

scurtă evoluţie istorică şi dezvoltări recente

caracteristici socio-economice

patrimoniu natural şi cultural

Hărţi ale teritoriului FLAG

(conform cu Anexa 8 )

Tabel Localitati Tabel populatie Tabel coeficient substitutie Tabel patrimoniu de mediu Tabel patrimoniu cultural Tabel populația activă anul 2005 Tabel populația activă anul 2006

Tabel populația activă anul 2007



Tabel populația activă anul 2005- 2009 Tabel populatie activa si


4

somaj Tabel suprafețe apă Tabel firme pescuit Tabel Asociatii pescaresti Tabel Concesionari ANPA Tabel productie peste acvacultura Tabel administratii amenajari Tabel cifra de afaceri Tabel profit Tabel centralizator Tabel industrie Tabel comert si servicii Tabel primării Tabel Asociatii

Grafic populatie Grafic coeficient de substitutie Grafic populatia activa 2005 Grafic populatia activa 2006 Grafic populatia activa 2007 Grafic populatia activa 2008 Grafic populatia activa 2009 Grafic populatia activa 2005-2009 Grafic populatia activa 2005-2009 Grafic Cifra de afaceri Grafic Profit Grafic centralizator profit si cifra de afaceri Grafic industrie


5

Grafic tipuri de comert

2.2. Contextul social, economic şi de

mediu

probleme socio-demografice

probleme economice

probleme de mediu

probleme de infrastructură tehnică şi socială

Tabele

2.3. Comunitatea şi angajamentul

factorilor interesaţi

potenţialul, nevoile şi oportunităţile măsura în care cei consultaţi au fost de comun acord cu orientarea, cu temele prioritare şi măsurile / acţiunile propuse percepţia privind măsura în care sunt deja activităţi de dezvoltare de tipul celei propuse şi sfera de acţiune ( suplimentară sau complementară) posibilităţi de intervenţie, identificate ca fiind utile în formarea grupului

Tabele

2.4 Analiza SWOT caracteristici ale mediului intern: puncte tari, punte slabe

caracteristici ale mediului extern: oportunităţi şi ameninţări

analiza şi scenariul /scenariile identificate –evoluţii alternative şi corective faţă de tendinţele identificate

Analiza SWOT

SECŢIUNEA 3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Propuneri şi acţiuni strategice în acord cu obiectivele FEP/POP

3.1 Strategia, obiective principale şi

motivaţie

viziunea de dezvoltare a zonei de intervenţie

corelări cu viziunea de dezvoltare a nivelului teritorial superior

satisfacerea cerinţelor de coeziune teritorială

Scheme

Tabel elemente, metode, masuri


6

şi dezvoltare durabilă

obiectivele şi priorităţile

măsurile propuse

Fişe de măsuri

Plan de finanţare

Plan de implementare

SECŢIUNEA 4. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Propuneri privind mecanismele operaţionale de implementare

4.1 Metodologia şi mecanismele

operaţionale

structura operaţională de management şi implementare

roluri, competenţe şi responsabilităţi

relaţii FLAG cu alţi parteneri şi actori locali

structuri de monitorizare şi evaluare

relaţii ale FLAG cu DGP AMPOP

proceduri

Scheme

Diagrame

Tabel parteneri Tabel structura asociatie Tabel componenta Adunare Generală Tabel componenta Consiliu Director Tabel componenta Consiliu Director

SECŢIUNEA 5. ASIGURAREA SUSTENABILITĂŢII (OBIECTIVE ORIZONTALE)

Elemente de corelare cu politicile şi perspectivele europene, care sprijină şi asigură durabilitatea strategiei

5.1. Egalitatea de şanse modalităţi de valorificare a proceselor de consultare, a parteneriatului şi implementării strategiei

Plan de comunicare

5.2 Sustenabilitatea ecologică

5.3 Inovare

5.4 Comunicare şi publicitate

ANEXE


7

III.PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ INTEGRATĂ

1. SINTEZA STRATEGIEI

Strategia ȋ şi propune să evidențieze potenţialul pescăresc şi economic al unui

teritoriu aflat la malul Dunării, ȋ n sudul județului Dolj. Se urmăreşte trasarea clară a unor

priorități ȋ n scopul atingerii nivelului de dezvoltare propus. După cum se va observa ȋ n

continuare, grupul de localităţi dunărene şi-a propus identificarea problemelor economice,

sociale şi de mediu, pentru ca, odată eliminate, să ȋ şi ofere posibilitatea valorificarii

resurselor disponibile.

Baza parteneriatului propus (descrierea FLAG-ului)

Prezentul grup s-a constituit cu scopul sprijinirii dezvoltării zonei. Astfel, partenerii

selectați pentru acest grup sunt reprezentativi pentru zona aleasă și pentru scopul

programului, respectând, totodată, structura recomandată, făcând parte din sectorul public,

privat, precum și din societatea civilă.

Zona și principalele sale caracteristici distinctive

Zona cuprinsă de Grupul Local Pescăresc Calafat cuprinde 19 unități administrativ-

teritoriale din sudul județului Dolj, de-a lungul fluviului Dunărea, și anume: Bechet, Bistreț,

Calafat, Călărași, Cârna, Cetate, Catane, Ciupercenii Noi, Dăbuleni, Desa, Ghidici, Gighera,

Maglavit, Măcesu de Jos, Negoi, Ostroveni, Piscu Vechi, Poiana Mare și Rast. Unul dintre

principalele atuuri ale zonei este prezența fluviului Dunărea și suprafețele importante de apă.

O altă caracteristică importantă a zonei o reprezintă tradiția sectorului pescăresc și de

acvacultură, intens dezvoltate în trecut.

Principalele provocări și oportunități identificate

Studiile elaborate asupra teritoriului, în vederea obținerii unei viziuni cât mai realiste

asupra situației prezente au avut drept rezultat identificarea unei serii de provocări, precum

migrarea, scăderea numerică și îmbătrânirea populației, șomajul, servicii precare, sărăcie

etc. Pe de altă parte, au fost descoperite și oportunități valoroase, precum diversificarea


8

activităților economice, valorificarea produselor și a tradițiilor pescărești, dezvoltarea și

promovarea turismului local.

Tema generală a strategiei

Tema generală a strategiei o reprezintă dezvoltarea zonei și a comunităților

pescărești în ansamblu. Dată fiind tradiția îndelungată în sectorul pescuitului se urmărește

dezvoltarea locală prin stimularea de activtăți relaționate cu pescuitul.

Obiectivul global

Obiectivul global al strategiei a fost conceput luând în considerare toţi factorii care

influenţează zona și presupune dezvoltarea durabilă a teritoriului Grup Local Pescăresc

Calafat prin valorificarea, din punct de vedere economic, social și de mediul a potențialului

disponibil.

Măsurile impuse prin strategie

Măsurile propuse a fi implementate prin strategie se referă la consolidarea zonei de

pescuit, valorificarea produselor pescărești, la sprijinirea infrastructurii ecoturistice, la

diversificarea activităților economice pentru pescari, la protejarea și valorificarea mediului, la

formarea persoanelor implicate în implementarea strategiei precum și la funcționarea

Grupului.

Ce se dorește să se obțină prin implementarea strategiei locale integrate (rezultate și

impact)

Prin implementarea prezentei strategii se doreşte să se obţină reducerea declinului

sectorului pescăresc, creşterea nivelului de trăi a comunităţilor pescăreşti, valorificarea

produselor pescăreşti şi a mediului ambiental. Pe ansamblu, se dorește dezvoltarea integrată

a zonei pescărești printr-o abordare economică, dar și medio- ambientală.


9

2. PREZENTAREA TERITORIULUI - ANALIZA DIAGNOSTIC

2.1 PARTENERIATUL SI ZONA PESCAREASCA

2.1.1 Informaţii privind parteneriatul

Scopul acestui subcapitol îl reprezintă descrierea parteneriatului local pescăresc

public-privat și stabilirea contextului strategiei, abordarea partenerială constituind

fundamentul pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului.

Grupul Local Pescăresc „Calafat” reprezintă o persoană juridică de drept privat,

o asociație înregistrată conform OG 26/2000 la Judecătoria Calafat, județul Dolj și cuprinde

14 membri. O primă fază a constuiturii parteneriatului a avut loc în luna octombrie, 2010.

În data de 26.10.2010, sub denumirea de „Parteneriat Local Calafat”, grupul a

depus un proiect în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit, Axa prioritară 5, măsura

5.1, ”Sprijin pentru înființarea parteneriatelor public- private și elaborarea strategiilor de

dezvoltare locală integrată a zonelor pescărești”. Aceasta a fost prima etapă în elaborarea

planului local integrat, ulterior teritoriul s-a extins cu încă 15 localități iar parteneriatul a

adăugat 4 membri.

Grup Local Pescăresc Calafat reprezintă zona pescărească din sudul județului

Dolj și este format din 19 localități: Bechet, Bistreț, Calafat, Călărași, Cârna, Cetate, Catane,

Ciupercenii Noi, Dăbuleni, Desa, Ghidici, Gighera, Maglavit, Măcesu de Jos, Negoi,

Ostroveni, Piscu Vechi, Poiana Mare și Rast.

Zona pescareasca a Grupului Local Pescăresc „Calafat” nu se suprapune cu

teritoriul unui alt parteneriat public- privat FEP deja selectat, respectându-se criteriul de

verificare a eligibilităţii nr. 7.


10

Din rândul acestor localităţi, 5 primării reprezintă sectorul public al Grupului Local:

Primăria municipiului Calafat;

Primăria comunei Cetate;

Primăria comunei Gighera;

Primăria comunei Maglavit;

Primăria comunei Măceşu de Jos.

Sectorul civil este compus din 8 ONG-uri, organizatii şi asociaţii:

Patronatul Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PLIMM), Calafat;

Organizaţia Producătorilor din Sectorul Pescuit şi Acvacultură (OPSPA) “Sf. Nicolae”,

Calafat;

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ciupercenii Noi – Desa – Poiana Mare,

Ciupercenii Noi;

Asociaţia Calafat-Duiven, Calafat;

Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare (ARoTT), Craiova;

Asociaţia ”Ecopescar”, Calafat;

Asociaţia Vocea Naturii, Calafat;

Asociația Glasul Femeilor, Calafat.

Sectorul privat este reprezentat de o firmă, SC Iskandermag Trading SRL, Calafat.

După cum se poate observa, FLAG Calafat reunește un număr restrâns de membri,

cu adevărat importanți în teritoriu. La nivelul zonei există numeroși actori relevanți din punct

de vedere al sectorului pescăresc, însă aceștia nu au fost introduși în parteneriat întrucât au

ințiativa de a depune proiecte prin prezenta strategie.

De asemenea, pentru a evita ca perteneriatul să fie prea amplu și cu o eficiență mai

slabă, s-a decis a nu se introduce câte un reprezentant din fiecare dintre cele 19 localități, ci a

unuia cu „acoperire” asupra întregului teritoriu. Astfel, OPSPA „Sf. Nicolae”, conform

autorizației sale de pescuit comercial nr. 002 din 2011, distanța de-a lungul Dunării, pe care


11

se poate pescui comercial este între kilometrii 665 și 817,2, cu alte cuvinte, pe întreaga

lungime a teritoriului.

Astfel, toate cele 19 localități cuprinse în cadrul FLAG-ului „Calafat” sunt reprezentate

clar și fără echivoc prin intermediul Organizaţiei Producătorilor din Sectorul Pescuit şi

Acvacultură (OPSPA) “Sf. Nicolae”, a cărei raze de acțiune acoperă toată zona de sud,

vecină cu Dunărea, a județului Dolj. Această organizație are membrii în fiecare dintre UAT-

urile din teritoriul FLAG.

(i) Cadrul general

Axa 4 a Programului Operațional pentru Pescuit, spre deosebire de celelalte axe POP

se bazează pe o abordare strategică, partenerială și teritorială. Astfel, parteneriatul local

(FLAG-ul) și abordarea teritorială sunt caracteristicile definitorii ale inițiativei FEP.

Grupul Local Pescăresc „Calafat” reuneşte în mod echilibrat entităţi din sectoarele

public, privat şi societate civilă. Toate aceste entităţi colaborează în identificarea elementelor

cheie specifice teritoriului, în stabilirea unor linii strategice de dezvoltare și a unor obiective

comune pe termen lung, bazându-se pe resursele umane, financiare și de mediu de care

dispun.

În cadrul măsurii 5.1, acțiunea 1, „Sprijin pentru înființarea parteneriatelor public-

private și elaborarea strategiilor de dezvoltare locală integrată” s-a format un acord de

parteneriat provizoriu. Prin acest document, toți membrii au confirmat apartenența la grup.

În aceeași etapă s-a stabilit solicitantul și reprezentantul legal al Parteneriatului Local

iar structura sa a fost următoarea: 4 parteneri publici, 1 partener privat și 4 reprezentanți ai

societății civile, predominând ultimele 2 categorii la nivel decizional. Astfel, asociații din prima

fază au fost: Patronatul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii PLIMM Calafat, comunele

Calafat, Cetate, Maglavit și Ciupercenii Noi, Organizația Producătorilor din Sectorul Pescuit -

Acvacultură “Sf. Nicolae“, Asociația “Ecopescar” din Calafat, Asociația Calafat-Duiven din

Calafat și SC Iskandermag Trading SRL.


12

Realizarea strategiei pentru zona de pescuit a presupus implicarea actorilor locali în

efectuarea unei analize aprofundate a situaţiei teritoriului. Această analiză a permis

identificarea provocărilor, definirea strategiei şi a obiectivelor acesteia şi obţinerea unui acord

între membri, privind priorităţile de acțiune.

În ceea ce privește activitățile de consultare a părților interesate, reprezentanții

Grupului au inițiat acțiuni de informare în fiecare dintre localitățile incluse.

Acțiunile de conștientizare, consultarea partenerilor și actorilor interesați, animarea

teritoriului FLAG au constat în:

5 manifestări/acțiuni de animare și consultare realizate în 5 localități diferite din

teritoriul FLAG (o masă rotundă, 3 focus-grupuri și o reuniune finală de concluzii);

O vizită de studii la un FLAG din Spania, cu participarea a 15 reprezentanți ai UAT;

Publicarea de articole de presă, cu apariții în mass-media regională (Ziarul de

Calafat, Realitatea Calafeteană, Cuvântul Libertății, Indiscret de Oltenia)

Listele de prezență cu participanții la manifestările enumerate, instantaneele

surprinse în animarea teritoriului, articolele de presă apărute, vorbesc de la sine de atenția

acordată acestui aspect parcurs în elaborarea strategiei. În acest sens, a se consulta anexele

atașate.

(ii) Reprezentativitatea partenerilor

Calitatea de membru în parteneriat trebuie să fie demonstrată prin îndeplinirea

criteriilor FEP și POP. Fiecare dintre membrii incluși în parteneriat este reprezentativ zonei

pescărești și scopului programului iar toate părțile formează un colectiv consolidat.

Grupul Local Pescăresc „Calafat” este unul reprezentativ pentru scopul

proiectului și zona determinată. Acesta reunește cei mai importanți parteneri publici, privați și

reprezentanți ai societății civile, persoane juridice care apără interesele și nevoile locuitorilor

teritoriului.


13

Grupul Local Pescăresc „Calafat” este format din 14 membri împărțiți pe

sectoare de activitate, după cum urmează:

Parteneri Publici:

Institutia Reprezentant

Municipiul Calafat

Guta Mircea Marinel

Municipiul Calafat

Duţă Marin

Comuna Gighera

Dăbuleanu Ion

Comuna Maglavit

Dinu Ion

Comuna Macesu de Jos Tiţă Alexandru

Parteneri Societate Civilă:


Patronatul Locai al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (

PLIMM ), Calafat

Dumitrescu Ionel

Organizaţia Producătorilor din Sectorul Pescuit şi

Acvacultură ( OPSPA ) “Sf. Nicolae” Calafat

Jalba Gelu

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara "Ciupercenii

Noi- Desa- Poiana Mare", Ciupercenii Noi

Mungiu Gheorghe


14

Asociatia Calafat- Duiven, Calafat Popa Mariana Tomiţa

Asociatia Romana pentru Transfer Tehnologic si

Inovare (AroTT ), Craiova

Berbec Evisi

Asociatia “Europescar”, Calafat Dan Sorinel

Asociatia Vocea Naturii, Calafat Bora Angela

Asociatia Glasul Femeilor Dan Beatris

Parteneri Privați:


SC Iskandermag SRL Ciupag Diana – Cristina

sector public 36%

societate civila 57%

sector privat

7%


15

Numărul partenerilor publici incluși în Grupul Local Pescăresc „Calafat” este de 5,

iar sectoarele privat și societate civilă sunt reprezentate de 1, respectiv 8 membri.

Reprezentativitatea fiecăruia dintre actorii implicați este demonstrată prin experiența

fiecăreia dintre entitățile incluse, în diferite domenii de activitate.

Sectorul public:

Așa cum se poate observa din tabelele anterioare, sectorul public este reprezentat

prin 5 primării: Calafat, Desa, Gighera, Măceșu de Jos, Cetate. Municipiul Calafat și comuna

Cetate au fost membri și în parteneriatul inițial. Cele cinci localități reprezintă circa o treime

din populația totală a Grupului, mai exact 32.622 de locuitori.

Primăriile sunt reprezentative în apărarea intereselor cetățenilor și a potențialilor

investitori, propunându-și acordarea sau crearea de facilități pentru aceștia, în vederea

înlesnirii implementării strategiei. Pentru aceste primării, și nu numai, spri jinirea sectorului

pescăresc prin stimularea investițiilor ulterioare va deveni o prioritate, după selecția

strategiei.

Sectorul privat:

SC ISKANDERMAG TRADING SRL, CALAFAT

SC Iskandermag Trading SRL este o societate cu răspundere limitată ce se ocupă cu

pescuitul comercial. Aceasta dispune de autorizaţie de pescuit comercial, între kilometrii 788-

789 ai Dunării, ceea ce o face reprezentativă între firmele din sectorul pescăresc.

Societate civilă:

PLIMM CALAFAT

Patronatul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Calafat are ca principal scop

reprezentarea și susţinerea intereselor IMM-urilor, a comunității de afaceri, la nivel local și

regional în raporturile cu administrația publică, organizații din ţară şi străinătate, implicarea


16

dinamică în promovarea oportunităţilor de dezvoltare şi atragere de finanţări favorabile pentru

zona sa de interes.

În prezent PLIMM Calafat face parte din Federatia Patronală din Regiunea Oltenia (F-

PRO), cu un mandat de vicepreşedinte, Federatia Regională a IMM-urilor Oltenia (FRIMM),

cu un mandat de vicepreşedinte, CNIPMMR, cu un mandat de membru în Colegiul

Managerial national, Danube Euroregional Civil Forum, Vidin – Bg. cu un mandat în Consiliul

de conducere și din Forumul Euroregiunii Dunărea 21 (Ro, Bg, Serbia) – segmentul

economic

PLIMM Calafat a derulat numeroase proiecte şi acţiuni, printre care proiecte de

înființare de puncte de business, de creare de punți culturale, de cooperare transfrontaliera,

de dezvoltare a economiei zonei Dunărea, de elaborare, în parteneriat, a strategiei județene

2007- 2013, și de consultanță pt protecția mediului.

OPSPA “SF. NICOLAE”

Este singura asociație de pescari profesioniști și piscicultori din teritoriu. Aceasta are

o rază de acțiune de peste 150 de km ai Dunării. Principalul scop al asociației îl constituie

monitorizarea și centralizarea cantitativă și calitativă a fiecarei specii de pești, precum și a

capturii pescarilor înscriși.

ADI CIUPERCENII NOI – DESA – POIANA MARE

Asociaţia de dezvoltare intercomunitara “Ciupercenii Noi – Desa – Poiana Mare” a

fost înfiinţată la 9 iulie 2009 şi are ca membri comunele Ciupercenii Noi, Desa şi Poiana

Mare. Principalul scop al acesteia îl constituie administrarea domeniului public şi privat al

celor 3 unităţi administrativ - teritoriale privind următoarele domenii:

Alimentarea cu apă

Canalizarea si epurarea apelor uzate

Colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale


17

Transportul public local Iluminatul public

Salubrizarea localitatilor

Servicii pentru situaţii de urgenţă

Servicii publice culturale

Servicii publice de educaţie

Producere de energie din resurse regenerabile

Servicii publice de sănătate

Servicii publice sociale

Alte planuri/programe dezvoltarea economico-socială

Dezvoltare locală durabilă.

ASOCIATIA CALAFAT – DUIVEN

Asociaţia Calafat – Duiven este o organizație de tineret înființată în anul 2006 și are ca

scop: promovarea valorilor democraţiei în sfera locală,

realizarea de parteneriate public-private cu administraţia publică, cu alte ONG-uri, în vederea

promovării intereselor comunităţii locale; promovarea ideii de binefacere, prin acţiuni menite

să amelioreze nivelul de trai al persoanelor defavorizate; coagularea intereselor comunităţii

înspre valorificarea potenţialului său uman şi patrimonial; protecţia mediului înconjurător;

activităţi de formare profesională, de cercetare-dezvoltare; crearea de legături de prietenie

între cetăţenii municipiului Calafat si orasului Duiven (Olanda).

Totodată, asociaţia prezintă interese şi în următoarele domenii:

Dezvoltare economică şi infrastructură

Dezvoltare socială, ameliorare probleme sociale

Dezvoltare comunitară locală

Drepturi civile, educaţie civică, participare publică

Apărarea şi promovarea solidarităţii etnice şi a tradiţiei culturale, minorităţi

Combaterea şi controlul poluării

Conservare şi protecţia resurselor naturale

Igienizarea/înfrumuseţarea spaţiului public.


18

Una dintre cele mai importante inițiative ale asociației Calafat- Duiven prin programul

european Tineret în Acțiune printr-un proiect de încurajare a persoanelor fara experiență în

initiativele de schimburi de tineri.

Un alt proiect important pentru asociația Calafat- Duiven a fost „Let s work together”,

în scopul de a realiza o acțiune de schimb bilateral de tineri, precum și un proiect intitulat „

Educational project Calafat – Duiven” pentru promovarea și învățarea non-formală a tinerilor.

ARoTT Craiova

Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare este organizaţia profesională

a unităţilor cu profil de transfer tehnologic şi inovare, neguvernamentală şi nonprofit.

Asociaţia are următoarele scopuri:

- promovarea şi protejarea mediului de afaceri al entităţilor (incubatoare, parcuri, etc) de

transfer tehnologic şi de afaceri inovative din România,

- promovarea intereselor profesionale ale membrilor,

- întărirea autorităţii profesionale a entităţilor şi prestigiul lor social

- creşterea competitivităţii prin întărirea bazei tehnologice şi inovare

Asociația are rolul de a promova rezultatele cercetării către industrie şi către

partenerii internaţionali, de a identifica ofertele şi cerinţele noilor tehnologii, de a organiza şi

participa la evenimente internaţionale, brokerage, târguri şi expoziţii, de a oferi suport pentru

implementarea de noi produse şi tehnologii ș.a.

ASOCIAŢIA ”ECOPESCAR”, CALAFAT

Asociația „Ecopescar” are înscriși circa 1.600 de pescari sportivi și este activă în

acțiuni ce au legatură directă cu problemele de mediului inconjurator. Cu experiență în

organizarea de concursuri de pescuit, salvare de pești, ajutorare la inundații, această

organizație își propune să ia inițiativa în sprijinirea pescuitului, prin concesionarea și

amenajarea de bălți în acest sens.


19

ASOCIAŢIA VOCEA NATURII, CALAFAT

Asociația “Vocea Naturii” este o organizație ale cărei scop si obiective le reprezintă

protejarea mediului înconjurător, prevenirea poluării naturii și conservarea biodiversității,

realizarea de activități de ecologizare și întreținere peisagistica, organizarea de reuniuni,

simpozioane, forumuri pe tema protecției mediului, pentru creșterea gradului de

conștientizare a cetățenilor, în special a copiilor, asupra importanței protejării naturii,

dezvoltarea de proiecte pentru creșterea eficienței energetice și pomovarea utilizării

energiilor regenerabile, cooperarea cu autoritățile și ONG-urile de profil în scopul prevenirii

poluării și protecția mediului.

De asemenea, asociația are un rol în elaborarea planurilor de management al

zonelor naturale protejate și susținerea înființării de parteneriate public-private pentru

implementarea acestor planuri la nivel național și transnațional.

ASOCIATIA GLASUL FEMEILOR

Misiunea acestei organizații este de a contribui, prin programele derulate, la

îmbunătățirea calității vieții persoanelor defavorizate socio–economic, de a atrage

atenția opiniei publice asupra semenilor noștri și de a ne implica, alături de autoritățile

locale și instituțiile abilitate, în protecția persoanelor cu risc crescut de marginalizare.

Beneficiarii activităților desfășurate de asociația Glasul Femeilor sunt în

principal femeile, dar nu numai, sunt persoane care datorită unor motive de natură fizică,

psihică, economică sau socială nu au posibilitatea să acționeze pentru ele însăși, să

își dezvolte propriile capacități și competențe, să își reprezinte singure interesele în

contextul schimbărilor sociale actuale și de perspectivă.

Obiectivele asociației sunt :

a) antrenarea unui număr cât mai mare de persoane în desfășurarea unor

activități axate în principal pe problemele sărăciei, șomajului, discriminării și a altor

forme de injustiție socială ce reclamă: protecție, îngrijire, consiliere, recuperare,


20

promovarea concilierii etnice și comunitare, obținere de resurse și servicii pentru

persoanele din comunitatea unde se desfășoară activitatea;

b) activitati de formare profesionala si ocuparea fortei de munca provenita in

special din randul femeilor ;

c) activități menite să contribuie la dezvoltarea și consolidarea patrimoniului

propriu, pentru asigurarea bazei materiale necesare îndeplinirii scopului propus.

In acest context social, grupurile țintă spre care se îndreaptă acțiunile

Asociatiei Glasul Femeilor sunt :

femeile tinere;

familiile monoparentale, în majoritatea cazurilor copiii fiind în îngrijirea

mamei;

familiile cu nivel de trai scăzut;

copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate;

persoanele de vârsta a III – a;

Având în vedere domeniul de interes a fiecărui membru, se poate remarca faptul că

parteneriatul este unul multidisciplinar, acoperind mai multe arii de interes, precum

dezvoltarea economică și locală durabilă, prescuitul comercial, reprezentarea IMM-urilor,

protecția mediului, inovarea tehnologică, susținerea tinerilor și a femeilor, a intereselor

pescarilor profesioniști și a celor sportivi ș.a.m.d. Astfel, se poate confirma oportunitatea

acestui parteneriat în dezvoltarea economică, socială și a sectorului pescăresc în mod

sustenabil a regiunii din sudul județului Dolj.

De asemenea, parteneriatul este unul potrivit inițierii unei acțiuni de amploare

precum implementarea unei strategii POP, dat fiind că nouă dintre partenerii FLAG (mun.

Calafat, com. Cetate, PLIMM, Calafat,OPSPA, Calafat, Asociaţia Calafat-Duiven, Calafat,

ARoTT, Craiova, Asociaţia ”Ecopescar”, Asociaţia Vocea Naturii, Asociaţia Glasul Femeilor).


21

Reprezentanți tineri incluși în GLP Calafat:

Popa Mariana-Tomiţa (32 ani);

Berbec Evisi (33 ani);

Ciupag Diana-Cristina (31 ani).

Reprezentanți femei incluși în GLP Calafat:

Popa Mariana-Tomiţa;

Ciupag Diana-Cristina;

Bora Angela;

Dan Beatris.

Avand in vedere ca in structura Grupului Local Pescăresc Calafat ponderea

partenerilor privati și societate civilă este de peste 50% și ponderea partenerilor publici sub

50%, si ca Grupul Local Pescăresc Calafat se incadreaza in categoria beneficiarilor eligibili:

parteneriate locale public- private, FLAG-uri infiintate conform OG 26/2000, cu modificarile si

completarile ulterioare, ca asociatii sau fundatii, inclusiv federatii, se indeplinesc criteriile de

eligibilitate nr. 8 si nr.10.

Parteneri femei:

29%

Parteneri tineri: 21%


22

2.1.2 Definirea zonei pescărești

În aceasta secțiune este prezentată o descriere realistă a zonei Grupului Local

Pescăresc „Calafat”, respectiv a modului în care acesta funcţionează, contribuind la

îndeplinirea criteriilor specifice și de eligibilitate, în ceea ce priveşte densitatea populaţiei,

importanţa activităţii de pescuit şi prezenţa unor mici comunităţi în domeniul pescuitului.

Astfel, vor fi prezentate principalele caracteristici teritoriale (informaţii privind populaţia, piaţa

muncii, sectorul pescăresc, patrimoniu de mediu și cultural, economia locală, servicii şi

infrastructuri, comerţ, etc.)

Teritoriul acoperit de Grupul Local Pescăresc „Calafat” cuprinde 19 localităţi din

partea de sud a judeţului Dolj: comunele Bistreţ, Călăraşi, Cârna, Cetate, Catane,

Ciupercenii Noi, Desa, Ghidici, Gighera, Maglavit, Măceşul de Jos, Negoi, Ostroveni,

Piscu Vechi, Poiana Mare, Rast şi oraşele Bechet, Calafat şi Dăbuleni.

Limitele geografice ale teritoriului sunt următoarele:

Nord: localităţile Armărăştii de Jos, Sadova, Gangiova, Măceşu de Sus, Goicea,

Seaca de Camp, Motănei, Unirea aparţinătoare judeţului Dolj;

Sud și Vest: Dunărea, care constituie graniţa naturală cu Bulgaria;

Est: judeţul Olt.

O importanţă deosebită pentru definirea zonei pescăreşti o constituie prezenţa

fluviului Dunărea, acesta mărginind în partea de sud şi vest teritoriul Grupului Local

Pescăresc „Calafat” .

Al doilea fluviu din Europa, ca mărime, Dunărea izvorăște din Munții Pădurea

Neagră, în Germania și își are punctul de vărsare la Sulina. Lungimea totală a Dunării este de

aproximativ 2.860 km, din care 1.075 km se află în România și circa 150 km de-a lungul

judeţului Dolj.


23

Fluviul ca atare, precum și lacurile și bălțile pe care le formează prin inundare oferă

zonei un potențial piscicol și pescăresc important însă valorificat din ce în ce mai puțin în

ultimii ani. Astfel, localitățile cuprinse în Grupul Local Pescăresc „Calafat” formează o

zonă avantajată de poziția geografică și de resursele de care dispune, în prezent existând

posibilitatea exploatării acestui potențial.

Cel mai important lac situat pe teritoriul Grupului Local Pescăresc „Calafat” este

Lacul Bistreţ, cu o suprafaţă totală de 1.867 ha şi un volum de 28 mil. m3.


24

Localităţi, populaţie şi densităţi

Teritoriul acoperit de Grupul Local Pescăresc „Calafat” este compus din 19

localităţi, dintre care 16 comune şi 3 oraşe, având în total o suprafaţă de 1.733,37 km².

Așezările rurale reprezintă 81,51% din totalul suprafeţei teritoriului, în timp ce orașele

acoperă doar 18,49%, ceea ce demonstrează că zona rurală domină la nivelul grupului local.

Tabel Localitati

Nr.crt Denumire localitate

(municipiu, oraş,

comună), cartier

/zonă

Suprafata

totala

(km²)

Populatie (Nr. locuitori

cf. cu ultimele date

INSSE)

Densitate

(loc./km²)

Femei Barbati

1 Bechet 29.52 1999 1874 131.20

2 Bistret 122.41 2145 2137 34.98

3 Calafat 137.61 9194 8513 128.68

4 Calarasi 87.74 3159 3035 70.59

5 Carna 84.38 809 746 18.43

6 Cetate 86.80 2786 2702 63.23

7 Catane 46.59 1023 1002 43.46

8 Ciupercenii Noi 109.53 2832 2768 51.13

9 Dabuleni 182.86 6472 6220 69.41

10 Desa 76.69 2424 2395 62.84


25

11 Ghidici 43.62 1227 1265 57.13

12 Gighera 129.68 1675 1537 24.77

13 Maglavit 101.58 2701 2540 51.59

14 Macesu de Jos 57.43 707 689 24.31

15 Negoi 50.39 1212 1129 46.46

16 Ostroveni 81.93 2639 2559 63.44

17 Piscu Vechi 58.55 1354 1290 45.16

18 Poiana Mare 163.94 6033 5655 71.29

19 Rast 82.12 1757 1743 42.62

TOTAL FLAG 1,733.37 52148 49799 58.81

Sursa: Institutul National de Statistica, Date actualizate 2010

Dupa cum reiese din tabelul de mai sus, zona acoperită de Grupul Local Pescăresc

„Calafat”, situat de-a lungul Dunării, este compusă din 19 localităţi care au o suprafaţă totală

de 1,733.37 km2.

Masa critică a populaţiei din zona este atinsă, întrucât există un număr suficient de

lideri locali, precum şi alţi actori locali importanţi, capabili să asigure punerea în aplicare a

strategiei. Populaţia totală a teritoriului este de 101.947 locuitori, la nivelul anului 2010, iar

densitatea are o valoare de 58.81 loc/ km2.


26

Având in vedere că proiectul se implementează pe teritoriul României, se

îndeplinește criteriul de eligibilitate nr. 1;

Zona pescărească a GLP Calafat este mai mică decât NUTS III, si este coerentă din

punct de vedere geografic conform criteriilor de eligibilitate nr. 2 si3;

Numărul total al locuitorilor din zonă este cuprins între 10.000 și 150.000 de locuitori,

conform criteriului de eligibilitate nr. 4;

Populaţie, demografie

După anul 1989, populația totală a României a înregistrat o scădere rapidă. Această

tendință este foarte pronunțată în zonele rurale. Odată însă cu creșterea economică din anii

2006- 2008, populația urbană a crescut, în mare parte din cauza migrației spre orașe, în timp

ce numărul locuitorilor din zonele rurale a continuat să scadă.

Procesul de îmbatrânire și scaderea naturală a populației Grupului, care decurge din

această situație, constituie principalii factori ai declinului populației rurale.

Migrarea externă a devenit un aspect cu o amploare semnificativă, în special în ultimii

câțiva ani, la nivel național dar și la nivelul zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat”.

Incidența migrării în strainatate pare să fie mai mare în rândul barbaților decât în rândul

femeilor și mai ridicată în rândul populației tinere, față de adulți și vârstnici. Femeile din zona

rurală înclină mai mult spre migrarea internațională temporara la vârste mai tinere (18-29),

față de femeile din zona urbană.

Migrarea în strainătate are implicații economice și sociale majore, îndeosebi în zonele

rurale. Sumele de bani trimise în țară de către cei care lucrează în străinatate creeaza fluxuri

financiare importante în economia rurală. Alături de modificările de atitudine în ce privește

migrarea în străinatate, acești bani pregătesc calea pentru modernizarea și dezvoltarea

spațiului rural.

Cu toate acestea, migrarea în strainătate atrage dupa sine costuri sociale. Dinamica

intensă a migrării nu compensează capacitatea de reacție a sistemului de asistență socială.

Au loc separări ale membrilor familiilor, copiii ramânând în grija rudelor din țară.


27

Teritoriul acoperit de Grupul Local Pescăresc „Calafat” are o populaţie totală de

101.947 de locuitori din care 66,02 % la nivelul localităţilor rurale și 33,98% în oraşele

Bechet, Calafat şi Dăbuleni. Astfel, zona urbană cuprinde aproximativ o treime din totalul

populaţiei, celelalte două treimi fiind reprezentate de populaţia comunelor, aflată într-o

continuă scădere. Declinul populației din România, mai pronunțat în zonele rurale, constituie

o problemă care va trebui rezolvată dacă se dorește dezvoltarea economică a acestor

regiuni.

La nivelul Grupului Local Pescăresc „Calafat”, situația populației la nivelul anului

1999 și în prezent este următoarea:

Tabel populatie

Populatie 1999 2010 Evolutie Soldul

migrarii

Soldul

natural

Sub 20

de ani

2010

Peste

60 de

ani

2010

Populatia

activa

Somaj

Bechet 4085 3873 -212 -1 -3 1239 703 437 157

Bistret 4461 4282 -179 0 -44 1081 1477 139 363

Calafat 21116 17707 -3409 0 -90 3784 3317 3727 771

Calarasi 6741 6194 -547 0 -66 1264 1778 177 231

Carna 0 1555 1555 0 -24 294 663 67 130

Cetate 6053 5488 -565 0 -76 1230 1602 144 638

Catane 0 2025 2025 0 -6 621 556 56 231

Ciupercenii

Noi

6152 5600 -552 0 -78 1104 1549 157 201

Dabuleni 14026 12692 -1334 0 -150 2394 3815 756 247

Desa 5029 4819 -210 0 -26 1176 1091 120 95

Ghidici 0 2492 2492 1 4 664 665 67 210

Gighera 3371 3212 -159 0 -54 690 1280 87 250

Maglavit 5690 5241 -449 0 -83 975 1836 131 500

Macesu de

Jos

1726 1396 -330 -1 -31 239 606 67 87

Negoi 3969 2341 -1628 0 -13 717 605 78 208

Ostroveni 5502 5198 -304 0 -88 992 2003 151 252


28

Piscu Vechi 5404 2644 -2760 0 -51 710 623 126 134

Poiana Mare 12217 11688 -529 1 -123 2261 3360 609 342

Rast 3726 3500 -226 0 -33 803 1017 92 321

Total 10926

8

10194

7

-7321 0 -1035 22238 28546 7188 5368

% 100% 93.30

%

-6,70% 21.81% 28.00% 7.05% 5.27%

Sursa: Directia Regională de Statistică Dolj

Urmărind datele demografice prezentate în tabelul de mai sus se pot face următoarele

observaţii:

În perioada 1999 – 2010, se observă o scadere a populaţiei Grupului Local

Pescăresc „Calafat” cu 7.321 de locuitori, respectiv cu 6,7% din populaţia totală

înregistrată în anul de referință 1999.

Grafic populatie

La nivelul Grupului Local Pescăresc „Calafat” se remarcă de asemenea

îmbatrânirea populaţiei, fenomen accentuat prin: prezenţa unui sold natural negativ în

aproape toate localităţile (excepţie făcând comuna Ghidici), numărul scăzut al

populaţiei sub 20 ani, comparativ cu numărul de locuitori peste 60 ani. Astfel,

98000

100000

102000

104000

106000

108000

110000

1999 2010

Po

pu

lati

a

Anul

Populatia in 1999 si 2010


29

ponderea celor sub 20 ani în totalul populației este de 21,81%, iar a bătrânilor de 28%.

Raportând numărul tinerilor la numărul populaţiei peste 60 de ani se poate determina

substituția persoanelor peste 60 ani cu persoanele care au până în 20 ani. O valoare

sub 1 a acestui coeficient indică o regresie a populației și o clară scădere a populației.

Situația coeficientului de substituție pe fiecare localitate componentă a Grupului

Local Pescăresc „Calafat” se prezintă astfel:

Tabel coeficient substitutie

Localitatea Sub 20 ani

2010

Peste 60 ani

2010

Coeficient de

substitutie

Bechet 1,239 703 1.76

Bistret 1,081 1,477 0.73

Calafat 3,784 3,317 1.14

Calarasi 1,264 1,778 0.71

Carna 294 663 0.44

Cetate 1,230 1,602 0.77

Catane 621 556 1.12

Ciupercenii Noi 1,104 1,549 0.71

Dabuleni 2,394 3,815 0.63

Desa 1,176 1,091 1.08

Ghidici 664 665 1.00

Gighera 690 1,280 0.54

Maglavit 975 1,836 0.53

Macesu de Jos 239 606 0.39

Negoi 717 605 1.19

Ostroveni 992 2,003 0.50

Piscu Vechi 710 623 1.14

Poiana Mare 2,261 3,360 0.67

Rast 803 1,017 0.79

Total 22,238 28,546 0.78


30

Grafic coeficient de substitutie

După cum se poate observa, coeficientul de substituție în cazul localităților care fac

parte din Grupul Local Pescăresc „Calafat” se situează în mod majoritar sub 1, ceea ce

indică o accentuare a procesului de îmbătrânire. Având în vedere acest lucru, Grupul Local

Pescăresc „Calafat” se va implica în antrenarea tinerilor în diverse activități și crearea de

noi locuri de muncă pentru aceștia, în scopul păstrării şi atragerii lor în localitățile rurale și

împiedicării migrației acestora.

Populaţia activă la nivelul anului 2010 era de 7.188 de locuitori, ceea ce reprezintă

doar 7,05% din populaţia totală a teritoriului, așadar o pondere foarte redusă din total.

Șomajul înregistrat în anul 2010 a fost de 5.368, respectiv 5,27% din populaţia totală a

Grupului Local Pescăresc „Calafat”. Întrucât rata șomajului în cadrul teritoriului este destul

de ridicată, situându-se la un nivel de 5,27% trebuie luate anumite măsuri în domeniul politicii

de ocupare a forţei de muncă:

cresterea gradului de ocupare a acesteia, precum şi măsuri de sprijinire a

şomerilor;

reconversia profesională a unor categorii de şomeri, în special pescari;

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

Bec

he

t

Bis

tret

Cal

afat

Cal

aras

i

Car

na

Cet

ate

Cat

ane

Ciu

per

cen

ii N

oi

Dab

ule

ni

Des

a

Gh

idic

i

Gig

her

a

Mag

lavi

t

Mac

esu

de

Jos

Neg

oi

Ost

rove

ni

Pis

cu V

ech

i

Po

ian

a M

are

Ras

t

Localitati

Coeficientul de substitutie

Coeficient de subtitutie


31

creşterea mobilităţii, flexibilităţii şi a adaptabilităţii forţei de muncă prin

programe de formare continuă şi învăţare pe tot parcursul vieţii;

garantarea şanselor egale prin transparenţa ofertelor de locuri de muncă

organizarea sistemului educaţional.

Alte caracteristici ale populaţiei Grupului:

- nivel de educaţie al populaţiei destul de scăzut: majoritatea populației are doar studii

elementare, câţiva dintre locuitori au absolvit liceul şi foarte putini au studii universitare;

- gradul de sărăcie este unul destul de ridicat, mulţi lucrând în gospodării proprii şi

înregistrând un nivel scăzut de trai;

În concluzie, situația populației din cadrul Grupului Local Pescăresc „Calafat” se

prezintă astfel:

Populatie totala in scadere

Populatie imbatranita

Spor natural negativ

Somaj ridicat


32

Patrimoniu de mediu

Zona acoperită de Grupul Local Pescăresc „Calafat” este una privilegiată în ceea

ce privește prezența rezervațiilor, a ariilor de protecție avi-faunistică și a lacurilor, mediul fiind

unul foarte bogat în specii vegetale și animale protejate și neprotejate.

Biodiversitatea

Flora și fauna au fost puternic sărăcite în ultimele două secole din cauza intervenţiei

umane, fapt ce a determinat transformarea zonei forestiere într-o stepă antropică, vegetaţia

naturală fiind înlocuită de culturi agricole. Aceasta se datorează faptului că solurile din zonă

sunt predominant din categoria cerniziomurilor cambice, fertile, din clasele I și II de

pretabilitate.

Flora

În această zonă distingem o vegetaţie caracteristică zonelor de luncă şi de stepă,

cu unele elemente specifice determinate de existenţa pe mari întinderi a terenurilor

nisipoase. Zona prezintă numeroase păduri de salcâm cu importanţă economică şi

geografică, acestea fixând nisipul dunelor.

Vegetaţia spontană a suferit în ultimele două secole modificări însemnate, ca

urmare a defrișărilor pe suprafeţe întinse cu scopul practicării agriculturii sau păşunării

animalelor. Lunca Dunării a fost de asemenea afectată de mari transformări precum indiguiri,

desecări şi irigaţii.

În continuare vor fi descrise principalele arii de patrimoniu de mediu:

Tabel patrimoniu de mediu

Denumirea zonei Suprafata

(km²)

Caracteristici principale

Rezervatia Ciuperceni-

Desa

5 km² Arie Speciala de Protectie Avifaunistica, in

cadrul Retelei Ecologice Europene –

Natura2000.


33

Bistreţ ROSPA0010 27,482 km² Natura 2000 – SPA Judeţul Dolj: Bistreţ

(6%), Cârna (14%)

Calafat-Ciuperceni-

Dunăre ROSPA0013

29 ,02

km²

Natura 2000 – SPA Judeţul Dolj: Calafat

(34%), Ciupercenii Noi (60%), Desa (83%),

Ghidici (27%), Piscu Vechi (69%), Poiana

Mare (38%)

Confluenţa Jiu-Dunăre

ROSPA0023

40,73 km² Natura 2000 - SPA Judeţul Olt: Ianca (4%)

Judeţul Dolj: Bechet (27%), Bratovoeşti

(23%), Calopăr (16%), Călăraşi (10%),

Dăbuleni (7%), Dobreşti (12%), Drănic (13%),

Gângiova (28%), Ghindeni (4%), Gighera

(26%), Malu Mare (5%), Mârşani (2%),

Ostroveni (62%), Podari (3%), Rojişte (3%),

Sadova (12%), Segarcea (<1%), Teasc

(15%), Ţuglui (9%), Valea Stanciului (6%)

Coridorul Jiului

ROSCI0045

71,394 km²

Natura 2000 - SCI Județul Dolj: Bechet,

Bistreț, Călărași, Cârna, Dăbuleni, Gighera,

Măceșu de Jos (41%)

Dunele Dăbuleni (La

Cetate)

0,08 km²

Arie protejata de interes national Oraşul

Dăbuleni

Pajiştea halofilă Gighera

0,04 km²

Arie protejata de interes national Comuna

Gighera

Pajiştea Cetate din

Lunca Dunării

0,06

km²


Cetate

Lacul Ionele

0,032

km²


Desa

Balta Neagră

0,012


Desa


34

km²

Balta Lată

0,28 km²


Ciupercenii Noi

Maglavit ROSPA0074 Natura 2000 – SPA Judeţul Dolj: Calafat

(5%), Cetate (10%), Maglavit (21%)

1. Rezervația Ciuperceni- Desa

Rezervația ornitologică de la Ciuperceni- Desa, declarată astfel în 1971, ocupă o

porțiune în zona inundabilă și neindiguită a Dunării.

În Rezervația Ornitologică Ciuperceni-Desa se găsesc peste 140 de specii de

păsări protejate, cum ar fi: Egretta garzeta, Egretta alba, Pelecanus crispus, Pelecanus

onocrotalus, Phalacrocorax pygmeus, motiv pentru care a fost propusă și acceptată ca Arie

Specială de Protecție Avifaunistică, în cadrul Rețelei Ecologice Europene –Natura2000.

2. Lacul Bistreț (Bistret 6%,

Carna 14% )

Acumularea agro-piscicolă

Cârna-Bistreț este situată la circa 4 km

distanță de Dunare, are o suprafata


35

totală de 27.482 ha și a atras atenția ornitologilor mai ales dupa lucrările de indiguire și

sistematizare a luncii Dunării, care au modificat profund vechile ecosisteme din zona

inundabilă. În interiorul a două din cele șase bazine, există două insule care, deși restrânse

ca întindere, sunt acoperite de macrofite acvatice, constituind habitate ideale pentru

adăpostul și reproducerea unor specii acvatice. Condiții asemănătoare sunt oferite și de

vegetația palustră care mărginește bazinele vestice, în care se găsește puiet de pește.

Criterii aprobate de BirdLife: C1, C2, C3, C4, C6;

Localizare: N 43.86; E 23.52;

Altitudine: min. 23 m, max. 37 m;

Suprafața: 27.482 km²;

Căi de acces: La Bistreţ se poate ajunge pe DN54A, până în localităţile Rast, Bistreţ sau

Măceşu de Jos, din care se urmează drumurile locale spre sud;

Biotopuri principale:

Terenuri arabile neirigate (18,1%);

Păşuni (22,6%);

Paduri de foioase (8,8%);

Mlaştini (27,8%);


36

Cursuri de apă (7,5%);

Ape stătătoare (7,3%);

Specii de pasari calificative: Aythya nyroca, Pelecanus crispus, Anser erythropus, Ardeola

ralloides, Phalacrocorax pygmaeus, Phalacrocorax pygmaeus, Platalea leucorodia, Anser

albifrons, Limosa limosa, Phalacrocorax carbo, Plegadis falcinellus. IBA-ul adăposteşte

regulat peste 20.000 de păsări acvatice.

3. Coridorul Jiului

Suprafața ariei este de 71,394 km² și este cuprinsă de următoarele localități:

Bechet, Bistret, Calarasi, Cârna, Dabuleni, Gighera, Macesu de Jos, Ostroveni.

Elemente de identitate şi particularităţi tip “Natura 2000”:

Cod: ROSCI0045

Tip sit: SCI

Suprafaţa: 71,394 km²

Manager: Pentru administrarea sitului nu există structuri legal constituite

Coordonatele caracteristice: 44°19"9',23°43"3'

Altitudine med/max/min: 68.0/332.0/6.0

Calitate: Arealul aparţine teritoriilor prioritare pentru conservarea biodiversităţii continentale.

Deşi ocupă 0,5% din suprafaţa pădurilor ţării şi 0,6% din suprafaţa naţională, concentrează

habitate naturale forestiere protejate de legislaţia română şi comunitară (9 din 28 de tipuri),

staţiuni forestiere (56 din cele 212 tipuri identificate în România), formaţii forestiere (22 din

cele 50 existente), tipuri de pădure (97 din cele 306 existente).

Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migraţie a

păsărilor (drumul centro-european-bulgar). Împreună cu cele sedentare, în Coridorul Jiului

au fost identificate 135 din cele 406 specii avifaunistice semnalate în România, din care 114

sunt protejate prin legi române şi comunitare.

Desemnarea: Situl nu a fost desemnat prin legislatia naţională ca zonă protejată.

Proprietari/Administratori: Conglomerat de proprietăţi private şi proprietăţi de stat.

Caracterizare: Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu şi inferior al Jiului, include unul

dintre cele mai rare şi mai reprezentative eşantioane relictare de luncă europeană. Arealul


37

traversează 4 din cele 15 ecoregiuni (Podişul Getic, Câmpiile Găvanu-Burdea, Silvostepa

Câmpiei Române, Lunca Dunării) ale regiunii biogeografice continentale din România. De

asemenea concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate

considerabilă şi o abundenţă locală de 764 – 5.000 ori superioară valorilor medii specifice

pădurii româneşti, ceea ce-i conferă o personalitate biologică de excepţie.

Plan de management: Nu există plan de management al sitului.

Specii prioritare: 20

Habitate prioritare: 14

Resurse identificate şi potenţial

Resurse şi potenţial natural:

Cele 9 habitate naturale forestiere, 56 de tipuri de staţiune forestieră, 97 tipuri de

pădure;

Impreună cu numărul impresionant de specii de păsări reprezintă un peisaj de invidiat;

Fauna formată din: fazani, iepuri, căprioare;

Flora specifică ca element de peisaj;

Fluviul Dunărea care mărgineşte comuna Ianca;

Teren fertil ca potenţial pentru agricultură.

Potenţial turistic:

Peisajul din zonă,

Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”.

Căi de acces: DN Călăraşi - Corabia; Corabia – Slatina;

Investiţii comunitare în curs:

Reţea alimentare cu apă,

Parc comunal,

Bază sportivă,

Platformă ecologică,

Reabilitare cămin cultural Potelu.

Tipuri de habitate:


38

Cod Denumire habitat % Repr

ez.

Supr.

Rel.

Conser

v.

Glob

al

3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu

vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoeto

– Nanojuncetea

0,5 B C B B

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de

Chenopodion rubri si Bidention

0,1 B C B B

6260 Pajisti panonice si vest – pontice pe nisipuri 0,1 B B B B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 1 B B B B

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis

Sanguisorba officinalis

1 B C B B

1530 Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto –

sarmatice

3 B B B B

9130 Paduri de fag de tip Asperulo – Fagetum 1,7 B C B B

9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio –

Carpinetum

0,4 B B B B

91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraximus

excelsior ( Alno – Padion, Alnion incanae,

Salicion albae)

0,1 A B B A

91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu

Quercus spp.

1 A B B B

91M

0

Paduri balcano – panonice de cer si gorum 6,8 A B B B

91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 3 A C A A


39

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 3,7 A B B B

91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus

laevis, Fraximus excelsoir sau Fraximus

angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion

minoris )

0,5 A B B B

Nota:

In tabel, semnificatia abrevierilor din coloane este urmatoarea:

A. % procentajul care arata proportia de acoperire a habitatului din suprafata sitului

B. Reprezentativitatea: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in cadrul sitului

Gradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de „tipic” este un habitat,

folosindu-se urmatorul sistem de ierarhizare:

A: reprezentativitate excelenta, B: reprezentativitate buna

C: reprezentativitate semnificativa, D: reprezentativitate nesemnificativa

C. Suprafata Relativa: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafata

totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national ( A:

100%>p>15%; B: 15%>p>2%; C: 2%>p>0% )

D. Stadiul de Conservare: gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de habitat

natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie ( A: conservare

excelenta; B: conservare buna; C: conservare medie sau redusa )

E. Evaluare globala: evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al conservarii

tipului de habitat natural respectiv ( A: valoare excelenta, B: valoare buna, C: valoare

considerabila).

Specii existente:

Cod specie Denumire specie Rezidenta


40

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43 CCE

1335 Spermophilus citellus P

1355 Lutra lutra P

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43

CCE

1188 Bombina bombina P

1220 Emys orbicularis P

Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43 CCE

1146 Sabanejewia aurata P

1149 Cobitis taenia P

2491 Alosa pontica R

1124 Gobio albipinnatus P

1130 Aspius aspius P

1134 Rhodeus sericeus amarus P

1145 Misgumus fossilis P

1157 Gymnocephalus schaetzer P

1159 Zingel zingel P

1160 Zingel streber P

2522 Pelecus cultratus P

2555 Gymnocephalus baloni P


41

Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43 CCE

4013 Carabus hungaricus R

1042 Leucorrhinia pectoralis P

1044 Coenagrion mercuriale R

4045 Coenagrion ornatum R

4. Confluența Jiu – Dunare este localizată în localitățile Gighera (26%), Călărași (10%),

Bechet (27%), Ostroveni (62%).

Criterii aprobate de BirdLife: C1, C2, C4, C6.

Localizare: N 44.01; E 23.91

Altitudine: min. 22 m, max. 155 m;

Suprafata: 40,73 km²;

Căi de acces:

Principalele drumuri de acces sunt DN54A pe

direcţia est – vest, până în localităţile Bechet sau

Gighera, apoi pe drumurile judeţene sau locale şi

DN55 pe direcţia nord – sud, între localităţile

Dobreşti – Sadova – Bechet.

Biotopuri principale:

Terenuri arabile neirigate (42,2%);

Păşuni (11,8%);

Terenuri agricole cu suprafeţe semnificative de vegetaţie naturală (3,4%);

Paduri de foioase (20,4%);


42

Zone de tranziţie păduri - tufărişuri (3,1%);

Mlaştini (6,5%);

Cursuri de apă (7,2%).

Specii de pasari calificative: Coracias garrulous, Pelecanus crispus, Crex crex, Platalea

leucorodia, Plegadis falcinellus, Caprimulgus europaeus, Ciconia nigra , Tringa glareola.

5. Calafat Ciuperceni Dunare ROSPA0013

Coordonate: Longitudine N 43º 53' 40''; Latitudine E 22º 53' 51''

Supratafața: 29 024.3 ha

Caracteristici ale sitului:

Îndiguirile, drenările, irigațiile și desecările din Lunca Dunării au determinat

transformări importante în arealul cuprins în cotul Dunării dinspre Calafat. Pădurile din

această zonă au fost defrișate, bălțile transformate în terenuri agricole sau lacuri pentru

creștere peștilor, influențând puternic în special avifauna. Singurul loc rămas neîndiguit este

cel de la sud de Calafat, lângă Desa – Ciuperceni, unde condițiile de mediu au rămas

asemănătoare cu cele de dinaintea transformărilor menționate mai sus. Aici se găsește

Rezervația Ornitologică Ciuperceni Desa care se întinde pe o suprafață de 200 ha mărginită

la nord de Pădurea Poveazele, la est de Dealul Grănicerilor, iar la sud de Pădurea zăvoi

Arcerul. Numeroasele ostroave ale Dunării din zona amintită reprezintă un însemnat loc de

cuibărit pentru multe specii de păsări. În afara păsărilor clocitoare, mai poposesc aici în

tranzit numeroase specii migratoare de primăvară sau toamnă, iar altele vin și chiar iernează

în zonă.

Condițiile pedoclimatice din zona cuprinsă în curbura largă delimitată de Dunărea

care curge dinspre Calafat, au determinat protejarea mai multor teritorii în același spațiu. Aici

se află și Balta Lată cu o suprafață de 28 ha și Balta Neagră cu o suprafață de 1,20 ha.

Vegetația acestora este specifică ecosistemului de baltă, care determină adaptarea și

stabilirea speciilor de animale acvatice.

Acest sit găzduieste efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform

datelor avem următoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 39


43

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare

(Bonn): 71

c) numar de specii periclitate la nivel global: 6

Vulnerabilitate:

Situl se află în zona inundabilă a Dunării și este inundat atunci când debitul Dunării

este foarte mare. De asemenea, pescuitul și braconajul poate face situl vulnerabil.

Desemnarea sitului

Situl nu a fost desemnat prin legislatia națională zonă protejată, dar include arii

protejate declarate prin Legea 5/2000.

Tip de proprietate:

80% proprietate privata si 20% proprietate de stat.

Activități și consecințe în interiorul sitului:

Cultivare, fertilizarea, pășunatul, creșterea animalelor, pescuit sportiv, vânatoare, linii

electrice, inundatii, diguri, indiguiri, plaje artificiale, navigație.

Pentru administrarea sitului nu există structuri legal constituite și nu există niciun plan

de management.

TRASEE TURISTICE

Calafat – oraș - Campia Desnățui - Lunca Dunarii/Dunare - Biserica "Sf. Nicolae" 1730,

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1866, Biserica "Izvorul Tamaduirii" 1874, Muzeul de

Artă, granița-Bulgaria, port, ostroave.

Bechet – oraș - Lunca Dunării/Dunare la confluenta cu raul Jiet - Muzeu, asezare romana

din sec. 2-3 d.Hr, Biserica "Sf. Gheorghe" 1861, granita-Bulgaria, port, vama, bac peste

Dunare.

Bistret sat Plosca - Lunca Dunarii la vărsarea râului Desnățui în Bistret (lac) – Deal Ocnita.

Bistret - comuna - Lunca Dunarii - Bistret (lac) - Calugareni (lac) – asezari dacice, castru

roman de pamant, Biserica "Sf. Nicolae" 1826 picturi murale, Ostrovul Gitanu.


44

Cârna - comuna - Campia Desnatui - Lunca Dunarii/raul Desnatui si raul Saraceaua - Bistret

(lac) - vestigii necropola mil 2 I.Hr, Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1898, Dunareni-nume

vechi

Cetate - comuna - Campia Desnatui - Lunca Dunarii/Dunare la confluenta cu raul Drincea -

Fantana Banului (lac) - Biserica "Sf. Gheorghe" 1842

Ciupercenii Noi - comuna - Lunca Dunării-Câmpia Desnățui - Măgura Dorobanțu -

Biserica "Sf. Gheorghe" 1852, rezervatie ornitologica cu: egreta mica, starcul rosu, starcul

galben, barza neagra, corcodelul mare.

Dabuleni sat Chiasu - Câmpia Romanati-Terasele Dunarii – Deal Armasu/ Dunare - Ostrov

Papadia.

Dăbuleni - comuna - Câmpia Romanati-Terasele Dunarii – Biserici "Sf. Gheorghe" 1813 și

"Sf. Nicolae" 1842, "Dabuleni-Bechet" dune de nisip si ochiuri de apă alimentate de izvoare

cu bogată faună de nevertebrate și păsări de apă-sector natural de peisaj, stațiune de

cercetări pt. aclimatizarea plantelor pe nisipuri.

Dunărea la Maglavit


45

Desa - comuna - Lunca Dunării/ Dunare - Magura Buzatu - vestigii așezare civilă și castru

roman din piatră sec.2 i.Hr-4 d.Hr, Biserica "Sf. Nicolae" 1860, Dune de nisip fixate de

vegetație.

Maglavit - comuna - Câmpia Desnățui - Lunca Dunării/Dunăre - Maglavit (lac) – Mânăstirea

"Izvorul Tămăduirii, Nașterea Maicii Domnului - Maglavit" (M), Biserica "Sf.

Nicolae" 1845, salcia din care cad stropi de apă-facatoare de minuni-zonă de încărcare

spirituală -, Plantatia de duzi a lui Al. I. Cuza, dune de nisip fixate de vegetatie.

Lacul Maglavit

Ostroveni - comuna - Câmpia Romanati - Lunca Dunării/râul Jiet - Biserici "Adormirea Maicii

Domnului" 1796, "Sf. Nicolae" 1792, "Sfanta Treime" 1793.

Poiana Mare - comuna - Câmpia Desnățui - Biserica "Sfintii Voievozi" 1849, "Pădurea

Ciurumela" rezervație forestieră.

Rast - comuna - Lunca Dunării/Dunare – Rast (lac) - vestigii așezări neolitice, Biserica dublu

hram "Sf. Nicolae si Sfanta Parascheva" 1844 cu picturi murale originare.


46

Patrimoniu cultural

La nivel cultural se identifică o infrastructură apreciabilă, întrucât la nivelul fiecărei

comunități există cămine culturale care desfășoară activitate, la nivelul câtorva comunități

funcționând ansambluri folclorice care participă periodic la diverse evenimente.

Patrimoniul cultural reprezintă o sursă importantă de dezvoltare, acesta fiind

esențial pentru formarea identității locale, reprezentată prin valori, obiceiuri, credințe și

simboluri împărtășite de către comunitate. Astfel, conservarea tradițiilor, a culturii, a

obiceiurilor din mediul rural și promovarea zonei pescărești în ansamblul ei reprezintă

mijloace de creștere a potențialului turistic.

O componentă importantă a patrimoniului cultural o reprezintă monumentele și

siturile locale, unele datând încă din epoca bronzului:

Tabel patrimoniu cultural

Nr.crt

Cod LMI

Denumire

Localitate

Adresa

Datare

1 DJ-II-m-B-08213 Palatul Marincu Calafat Str. 22

Decembrie 6

1904-

1907

2 DJ-II-m-B-08214 Biserica "Izvorul

Tamaduirii”

Calafat Str. Stere

Constantin C.

41

sf. sec.

XIX

3 DJ-II-m-B-08215 Biserica "Sf.

Nicolae

Calafat Str. Traian 25

cartier Basarab

sec. XIX

4 DJ-II-m-B-08216 Biserica

"Adormirea Maicii

Domnului”

Calafat Str.

Vladimirescu

Tudor 50

1869

5 DJ-II-m-B-08238 Biserica "Sf

Imparati”

Cetate 1860

6 DJ-II-m-B-08239 Biserica "Sf. Cetate fostul sat 1846


47

Nicolae” înglobat Fîntîna

Banului


Nicolae”

Maglavit 1845

8 DJ-III-m-B-08426 Obeliscul "Cobuz” Calafat În Parcul

Poporului

9 DJ-III-m-B-08427 Monumentul

comemorativ al

Razboiului din

1877

Calafat În parcul

orasului

1918

10 DJ-III-m-B-08428 Obeliscul "Bateria

Mircea”

Calafat În parcul

orasului

11 DJ-I-s-B-07901 Situl arheologic

de la Listeava

Ostroveni "La Livezi" la

500 m V de km

58 al soselei

Craiova -

Bechet

12 DJ-I-m-B-

07901.01

Asezare Ostroveni "La Livezi" la

500 m V de km

58 al soselei

Craiova -

Bechet

Epoca

medievala

timpurie

13 DJ-I-m-B-

07901.02

Necropola Ostroveni "La Livezi" la

500 m V de km

58 al soselei

Craiova -

Bechet

Hallstatt

14 DJ-I-s-B-07903 Situl arheologic

de la Nedeia

Gighera "Grindul cu

oale”

Epoca

bronzului,

Hallstatt


48

15 DJ-I-m-B-

07903.01

Asezare Gighera "Grindul cu

oale”

Hallstatt

16 DJ-I-m-B-

07903.02

Asezare Gighera "Grindul cu

oale”

Epoca

bronzului

17 DJ-I-s-B-07908 Castrele romane

de la Plosca

Bistret la 8,2 km. de

satul Plosca

Epoca

romana

18 DJ-I-m-B-

07908.01

Castrul roman de

la Plosca

Bistret la 8,2 km. de

satul Plosca

Epoca

romana

19 DJ-I-m-B-

07908.02

Castru de piatra Bistret la 8,2 km. de

satul Plosca

Epoca

romana


Gheorghe”

Bechet 1870


Nicolae”, "Sf.

Arhangheli”

Bistret 1826

22 DJ-II-m-B-08194 Biserica "Izvoru

Tamaduirii”

Bistret sec. XlX


Dumitru”

Gighera 1848


Nicolae”

Macesu de

Jos

1833

25 DJ-II-m-B-08311 Ruinele bisericii

"Sf. Nicolae”

Macesu de

Sus

1825


Dumitru”

Gighera sec. XVIII

27 DJ-II-m-B-08331 Biserica

"Adormirea Maicii

Domnului”

Ostroveni 1796


Nicolae”

Ostroveni în fostul sat

Grindeni

1792


49


Treime”

Ostroveni în fostul sat

Orasani

1793


Nicolae”, "Sf.

Paraschiva”

Rast ante

1844,ref.

1909


Nicolae”

Gighera 1845

32 DJ-IV-m-B-08466 Cruce de piatra Ostroveni Langa gara 1770

33 DJ-IV-a-B-08471 18 cruci de piatra Rast In curtea

bisericii "Sf.

Nicolae"

sec. XIX

La nivelul orașului Calafat există următoarele monumente înscrise în lista oficiului

național pentru cultul eroilor:

1. Monumentul „Independenţa” („Bateria Carol”) - Calafat;

- amplasat pe malul Dunării, în Parcul Poporului - 1886

2. Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial - Municipiul Calafat, satul

Ciupercenii Vechi ;

- se află poziționat în centrul satului - 1921

3. Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial - Municipiul Calafat, satul Basarabi;

- este amplasat în Parcul Tineretului – 1937

4. Monumentul Eroilor Calafeteni;

- situat în centrul municipiului - 1924

5. Monumentul “Tudor Vladimirescu”;

- situat în centrul municipiului - 1959

6. Monumentul Fetitei-Erou Marita;

- amplasat în Parcul Debarcader – 2001

Alte elemente locale de interes cultural:


50

1. Palatul Marincu

Principalul obiectiv pentru cei care vizitează prima dată oraşul Calafat este Muzeul

de Artă Marincu. În cele 48 de încăperi, vizitatorii pot vedea expuse lucrări valoroase, precum

la picturi executate de Grigorescu şi Paladi.

De curând, la Muzeul Marincu din Calafat a fost organizat „Centrul cultural Bulgar“

(şi la Vidin exista o locaţie care se numeşte „Centrul cultural Român“), prin colaborarea dintre

artiştii români şi cei bulgari. Destinaţia acestui centru este de a apropia cele două culturi,

realizând totodată şi o colaborare între artişti de pe cele două maluri ale Dunării.

Biserica Izvorul Tamaduirii Calafat

Biserica "Izvorului Tămăduirii" este cunoscută şi ca

Biserica Grecească, pentru faptul că a fost construită de către

greci.

Mormântul din curtea bisericii şi pisania de la intrarea

în lăcaş menţionează că aceasta a fost ctitorită de Hagi Panait


51

Theodoru, "fondatorele comunităţii, bisericii şi şcolii elene din Calafat”.

Construcţia bisericii a început în anul 1864 şi s-a terminat în 1874, fiind ridicată pe

terenul donat de ctitorul ei, Hagi Panait Theodoru, teren amplasat în cel mai înalt loc din

Calafat, la peste 70m deasupra nivelului Dunării.

2. Biserica Sf. Nicolae Calafat

Biserica Sfântul Nicolae a fost construită în

anii 1730-1740, fiind denumită la vremea respectivă

“Mahalaua din deal”. Biserica a fost ridicată deasupra

pământului în 1853, când s-a şi acoperit cu olană. În

perioada războiului Crimeii, lucrările de reconstrucţie

au fost întrerupte. Reluate apoi, ele s-au terminat în

anul 1856.

3. Tezaurul de aur de la Desa

În luna iunie a acestui an, a avut loc o descoperire spectaculoasă pe șantierul

arheologic de la Desa și anume un valoros tezaur monetar. Este vorba despre 75 de monede

din aur de 24 K, datate la sfârșitul secolului al XIX-lea și foarte bine conservate. Monedele

cântăresc aproape jumătate de kilogram și sunt evaluate la aproximativ 150.000 de euro.

Este o premieră pentru Oltenia, fiind primul tezaur monetar de aur integral, găsit aici. Tot aici

a fost descoperită o bogată colecție de arme celtice.


52

4. Mânăstirea Maglavit este un loc legat de numele lui Petrache Lupu. Construcția

bisericii începe in 1936, din inițiativa unor credincioși, pe locul și în amintirea "minunii" cu

Petrache Lupu. Mânăstirea Maglavit este desființată de comuniști și reînființată, cu hramul

Izvorul Tămăduirii, în 1990, an în care se continuă lucrările neterminate înainte de război.

Astăzi biserica este terminata, aici fiind înmormântat Petrache Lupu.


53

Tradiții și obiceiuri

Locuitorii zonei Grupului Local Pescăresc

„Calafat” păstrează și transmit obiceiurile, ritualurile și

datinile strămoșești legate de sărbatorile religioase,

sărbatori agricole și pescărești sau evenimente importante

din viata lor (nașteri, nunți, botezuri, înmormântari).

Costumul național românesc specific zonei de sud-vest a Olteniei, bogat

ornamentat și viu colorat, este purtat mai cu seama in ocazii deosebite. Costumul femeilor

este format din ie, marama de borangic si fota, iar costumul barbatesc este format din caciula

inalta din piele de miel, ie si cojocel, itari si opinci.

Obiceiuri zonale :

Ropotinul testelor

Testul este un cuptor mobil, cu un diametru de circa 50 de cm si o înãltime de 35

de cm. Partea interioarã, de deasupra vetrei, este scobitã si are 15 cm. Aici se pune aluatul,

care se coace uniform. În a treia zi de marți dupã Paști este «Ropotinul testelor», ziua când

femeile confectioneazã aceste cuptoare mobile. Este o sărbătoare a femeilor, o sărbătoare

cu caracter inițiatic, iar tradiția spunând că, în aceastã zi, femeia avea voie să-și bată

bărbatul, dar l-a bătut atât de tare, încât Dumnezeu i-a luat acest drept.

Obiceiurile de nunți, botezuri, înmormântări se practică cu ocazia acestor

evenimente și sunt încărcate de o simbolistică străveche. Astfel la nuntă se practică: învelitul

bradului cu flori, mere, basma, toate astea simbolizând trăinicia relației, belșugul și

capacitatea mirelui de a fi un falnic cap de familie, învelitul miresei, înainte de cununia

religioasă, semnifică puritatea acesteia și sacrificiul viitor pentru familia și copiii săi, hora

miresei prin care se marcheaza trecerea miresei din familia părinților săi în familia mirelui,

dansul soacrelor defilând prin tot satul, trecutul acestora prin foc, acestea semnificând

adaptarea viitorilor cuscrii la gradul de alianță astfel dobândite etc.

Horele de Paște sunt evenimente culturale care se petrec în fiecare an cu

ocazia sărbătorilor pascale, prin care locuitorii își exprimă bucuria reînvierii divinității, a naturii

si a vieții în general.


54

„Paparudele” este denumirea unui dans arhaic desfășurat după un anumit ritual,

în anii secetoși, cu convingerea că astfel se vor atrage norii și se va declansa ploaia

salvatoare. Dansatorii își murdăresc fața, se îmbracă cât mai urat și zdrențăros urmărind

astfel alungarea arșiței.

1 februarie- Trifonul Viilor- constă într-o slujbă pentru ca viile să dea rod.

9 martie- ziua celor 40 de mucenici

Colindul - este una dintre cele mai cunoscute datini de iarnă, grupuri de

colindatori, dupa miezul nopții de 24 spre 25 decembrie, umblă din casă în casă urând

sănătate, fericire și noroc.

Sorcova - grupuri de copii merg în noaptea de Anul Nou la colindat în casele

gospodarilor din localitate pentru a le face urări.

Joimarica - in ziua de joi din Săptămâna Patimilor domnului Iisus, copiii merg la

rudele apropiate pentru a cânta joimarica primind ouă pe care le încondeiază în vinerea

mare.

Proorul – Sf. Gheorghe - in noaptea de 22/23 aprilie, grupuri de tineri, în care

trase de boi sau cai, pleacă spre pârâul Baboia pentru a lua crengi de salcie, apoi opresc la

porțile gospodarilor lăsând ramurile.

Păzitul Fantanilor Si Iordanitul - făcând parte din categoria obiceiurilor de peste

an, cu dată fixă, Păzitul Fântânilor și Iordănitul se practicau și se mai practică în satele din

sudul Doljului, în noaptea de Bobotează spre Sfântul Ioan (6-7 ianuarie).

În seara zilei de Bobotează flăcăii de pe uliță împodobeau cele două fântâni cu

frunze, pănuși de porumb sau stuf. Aduceau paie, stuf, lemne pentru foc, dar și frigări pentru

petrecerea din timpul noptii.

Încuratul Cailor- Un alt obicei are loc în prima sâmbătă dupa lăsatul Secului este

"Încuratul Cailor". Gospodarii satului se adună într-un loc anume la marginea satului, unde

sunt prezentați caii cei mai frumoși, având loc o întrecere de călărie. Acest obicei marchează

începutul la lucrările câmpului de către sateni.

Alte sărbători si tradiţii specifice locale:


55

Zilele Bechetului, 6-8 septembrie: Parada portului popular, festivalul de folclor

intitulat „Dunăre, apă vioară”, cu concerte de muzică ușoară și populară.

Festivalul Internațional de Folclor „Dunărind cu Dunărea” a devenit un simbol al

păstrării tradiţiilor portului, dansului şi cântecului popular specifice acestor

meleaguri.

Ziua Marinei, 15 august - Primăria pregăteşte in fiecare an, un amplu program de

manifestări cu ocazia Zilei Marinei Române. Aceste activități au loc în Port în

prezența întregii comunități.

Tabăra Folk Calafat în august. Festivalul debutează în sunet de chitară acustică,

lăsând să treacă spre şi dinspre noi bucuria muzicii folk îmbrăcată în poezie,

radiind de energii pozitive, învăluind realul cu binefăcătoare mantii de speranţă şi

vis.

Zilele municipiului Calafat - Acest eveniment de sărbătoare se desfășoară pe o

perioada de mai multe zile în care locuitorii dar și turiştii se vor bucura de concerte

și voie bună.

Festivalul „Cununa Rozelor” - Un festival tradiţional pâna la începutul anilor 90 la

Calafat a renăscut în acest an prin efortul primăriei si al consiliului local. Festivalul

Cununa Rozelor a avut în acest an ediţia pilot in luna august urmând ca de anul

viitor acesta sa aibă loc odată cu Zilele Oraşului. Anul acesta festivalul a avut in

principal concurenţi de muzică uşoară urmând ca de anul viitor să se adreseze și

muzicii populare.

Târgul de săptămână care are loc în fiecare zi de vineri în satul Zăval

Sărbătoarea Câmpenească "În pădure la Zăval"(Gighera).

Pelerinaj la Mânăstirea Maglavit în septembrie. Istoria credinţei creştine din

Maglavit a fost marcată de un eveniment unic. Un tânăr cioban, pe nume Petrache

Lupu, în anul 1935, are revelaţii cu însuşi Dumnezeu-Tatăl la locul numit La

Buturugi. În mai multe zile de vineri i se arată Moşul, transmiţându-i porunci către

lume pentru îndreptarea spre Biserică, spre dreapta credinţă. Vestea se

răspândeşte cu iuţeala fulgerului, spre locul arătărilor îndreptându-şi zilnic paşii mii

de oameni.


56

Legenda locală a orașului Calafat

Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost

la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis prin

anii 1040–1042, un oarecare Mihail Calafat, meșter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste

meleaguri o așezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi înfințat, pe malul Dunării, un

atelier pentru repararea și smolirea corăbiilor, fapt care a făcut ca navigatorii bizantini, iar

apoi și cei genovezi, atrași de iscusința sa, să-și aducă vasele pentru a fi reparate. Potrivit

aceleiași legende, locul unic unde se efectua operațiunea de călăfătuire era la debarcaderul

de lânga această așezare care, ulterior, a primit numele de Calafat.

În ceea ce privește tradițiile legate de pescuit, acesta a fost şi este una din cele

mai vechi ocupaţii a populaţiei din zona Dunării, asigurând principala sursă de hrană şi o

importantă sursă de venituri. În acest colţ de ţară, bogat în lacuri şi gârle, cu resurse piscicole

bogate şi variate, localnicii au fost pescari din tată în fiu. Valorificarea resursei pescăreşti s-a

bazat pe metode tradiţionale care se folosesc şi în prezent. Primele reglementări ale

pescuitului, bazate pe experienţa generaţiilor, apar în Evul Mediu şi apoi în timpul

Administraţiei otomane. Administraţia de stat a început în anul 1895 sub conducerea lui

Grigore Antipa, căruia îi revine meritul de a fi elaborat principiile de management a pescăriilor

în fluvii şi delte neregularizate, valabile şi în zilele noastre.

Aceasta oferă și a oferit dintotdeauna țării noastre, o sursă de inspiraţie, de

destindere, dar cel mai important a oferit hrană și oportunităţi de îmbunătățire a vieţii din

zonă.

Încă din timpuri ce nu pot fi datate, natura de vânător a omului a dus la inventarea

diferitelor tehnici de capturare a peştelui.

A. Tehnici de pescuit folosite în pescuitul industrial

Printre pescarii din zonă, sunt foarte cunoscute următoarele tehnici de pescuit:


57

Pescuitul tradiţional la închiderile pescăreşti. Primele informaţii referitoare la acest

tip de pescuit datează în zona judetului Dolj, din perioada în care existau Balta

Schelei, Balta Taravei și Balta Nedeei, înainte de a se face marile indiguri pe

cursul Dunării și a lua naştere fermele piscicole. În acea etapă a pescuitului, a fost

foarte des întâlnit această tehnică de capturare dar totodată, pescarii din zona

Dunării pescuiau la şufane (ustensile din lemn la care se anexează un fier intr-o

forma specifica cu ajutorul căruia se menţine camăna năvodului pe fundul apei).

Principalul motiv care a dus la apariţia acestui tip de pescuit era faptul ca aceasta

tehnica oferea pescarilor posibilitatea de a ieşi la mal.

Închiderea pescărească. Aceasta tehnică este folosită de pescarii profesionişti pe

gârlele de legătură dintre Dunăre si bălţile care se formează în perioadele când

debitul Dunării crește. Aceste închideri sunt confecţionate din bile de brad cu

diametrul de 10-12 cm cu o înălțime variabilă în funcţie de adâncimea apei în locul

unde urmează să fie amplasate. Procesul de selecţie a peştelui are loc pe o lesă

de lemn (jgheab), acesta fiind folosit ca o punte pe care se retrage apa din baltă

spre Dunăre în momentul în care debitul acesteia scade. În acest loc pescarii

selectează peștele în funcţie de mărime și specie. Modalitatea de capturare

descrisă anterior este utilizată numai în perioadele de prohibiţie, în mod special

primăvara – anotimpul în care are loc reproducerea naturală la peștele de apă

dulce. Este necesar a fi precizat, ca principal rezultat al interzicerii prin lege a

acestui tip de pescuit, faptul ca atât fauna cât și flora acvatică din zonele

respective au suferit un impact negativ. Mai exact, aceste închideri pescăreşti

aveau rolul unui baraj în perioada în care nivelul Dunării scădea foarte mult. În

acest fel, nivelul apei în bălți rămânea constant și proteja puietul și monta depusă

primăvara. Aceste închideri pescăreşti erau păzite în fiecare moment de către

pescari, aceste perioade oferind posibilitatea pescarilor să își împărtășească

poveştile de pe baltă și în acelaşi timp era un loc de iniţiere pentru tinerii pescari.

Pescuitul cu vintrele – vârșa - unealtă de pescuit statică, care se amplasează atât

în apele stătătoare cât și în cele curgătoare. Aceste ustensile se confecţionează

din plasă pescărească cu dimensiunea ochiului mai mare de 32 mm. Deţine doua

camere de prindere amplasate pe inele confecţionate din lemn sau metal.


58

vintire

pescuitul la sufane

Pescuitul cu setcile – unelte de pescuit specifice pescuitului industrial ce au ca

principiu de acțiune agățarea. Se folosesc atât în derivă cât și fixe. Sunt confectionate

din ață sau fibră de carbon, cu o mărime a ochiului între 10 – 100mm. De o parte și de

alta a acestei plase se adaugă două rânduri de radină – plasa cu dimensiunea ochiului

mai mare.


59

Navod la uscat

Pescuit cu setca in deriva

B. Evenimente dedicate acestei ramuri de activitate

Principalul eveniment ce a fost dedicat acestei ramuri de activitate și acestei meserii

a fost Festivalul pescarilor profesionişti ce se desfăşura încă din perioada în care nu

existau organizaţii sau ferme dedicate în mod special colectării peştelui.

Această manifestare se organiza pe data de 6 decembrie în fiecare an, în aceeaşi

zi în care se sărbătorește ziua Sf. Nicolae.


60

Pescarii tratau cu foarte mare seriozitate acest eveniment unic în zonă, iar

pregătirile începeau încă de toamna. În condiţiile în care vremea nu anunţa o iarnă

blânda, aceştia organizau partide de pescuit speciale pentru a strânge pește ce urma

pregătit de aceştia pentru a-şi încânta familiile și prietenii ce urmau să participe la

festivități.

Aici aveau loc manifestări culturale şi gastronomice ce își doreau să păstreze viu

spiritul tradiţional pescăresc, să nu permită pierderea sa în vremurile moderne, şi să

aducă în atenţia comunităţilor locale tradiţia pescuitului şi a gătitului pescăresc.

Toţi cei care participau la pregătirea mesei luau apă direct din Dunăre şi

aprindeau foc de lemne sub căldarea în care preparau ciorbă pentru toată lumea. După o

masă, unde toate felurile erau din pește și dedicat acestei activităţi, se intonau cântecele

pe care pescarii le fredonau in fiecare zi când ieşeau la Dunăre, unul dintre ele fiind imnul

pescarilor.

Având în vedere aceste aspecte, se poate constata faptul că teritoriul Grupului Local

Pescăresc „Calafat” este unul realmente privilegiat în ceea ce privește valoarea culturală

pe care o deține, prin toate aceste elemente locale: monumente, situri, lăcașuri de cult,

descoperiri arheologice, tradiții și obiceiuri practicate. Se poate astfel remarca dubla

dimensiune a patrimoniului cultural: una materială, prin elementele conservate de-a lungul

timpului și una spirituală ce se bazează pe obiceiurile păstrate. Parte din această cultură

transmisă de la o generație la alta pe cale orală este direct legată de pescuit, ceea ce


61

demonstează importanța pe care sectorul pescăresc a reprezentat-o în trecut în această

zonă.

Economia locală

În aceasta secţiune vor fi prezentate principalele sectoare economice la nivelul

Grupului Local Pescăresc „Calafat”, inclusiv sectorul meşteşugăresc şi artizanal, precum şi

repartizarea populaţiei active reprezentate de personalul salariat pe principalele domenii de

activitate. De asemenea va fi realizată şi o structură a acestora pe sectoare economice

(industrie, comerţ, servicii, construcţii, agricultură, pescuit, etc.).

Ocupațiile de bază în zona acoperită de Grupul Local Pescăresc „Calafat” sunt

agricultura, pescuitul și piscicultura. O mare parte a populației ocupate cu pescuitul practică

această activitate pe cont propriu, fără a figura în evidențele statistice. Totuși, din cauza unei

slabe valorificări din ultimii ani, pescuitul se află în declin la momentul actual. Agricultura este

practicată nu doar in mod traditional, dar și ca efect al apariției și punerii în aplicare a Legii

Fondului Funciar nr.18/1991. În limitele necesităților, mai sunt practicate activități de servicii și

comerț în cadrul teritoriului.

Activitățile economice specifice din zona urbană cuprinsă în Grupul Local

Pescăresc „Calafat” sunt servicii și comerț prin PF, AF, SC, unități de confecții textile,

construcții, fabrica de amidon și glucoză, servicii, uzina termică.

În tabelele de mai jos, este prezentata structura populației active (personal salariat)

pe principalele domenii de activitate în perioada 2005-2009:


Populatia

Activa

Sector

agricol

(inclusiv

pescuitul)

Sector

Industrial

si de

artizanat

Sector

de

comert

Servicii

Bechet 588 19 56 28 485


62

Bistret 91 5 0 10 76

Calafat 3850 87 1952 135 1676

Calarasi 160 11 4 22 123

Carna 114 17 0 6 91

Cetate 125 4 15 6 100

Catane 49 9 0 3 37

Ciupercenii Noi 89 9 0 4 76

Dabuleni 858 110 36 36 676

Desa 97 6 3 5 83

Ghidici 316 55 51 18 192

Gighera 61 6 0 6 49

Maglavit 95 11 0 5 79

Macesu de Jos 102 42 12 3 45

Negoi 73 8 0 3 62

Ostroveni 124 9 0 3 112

Piscu Vechi 102 10 0 4 88

Poiana Mare 708 11 39 88 570

Rast 97 16 0 6 75

Total 7699 445 2168 391 4695

% 100% 5.78% 28.16% 5.08% 60.98%

Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj


63

Grafic populatia activa 2005

Tabel populatia activa 2006

Populatia

Activa

Sector

agricol

(inclusiv

pescuitul)

Sector

Industrial si

de artizanat

Sector de

comert

Servicii

Bechet 495 29 51 29 386

Bistret 105 12 0 7 86

Calafat 3918 64 2089 120 1645

Calarasi 181 23 0 18 140

Carna 114 17 0 6 91

Cetate 131 18 13 6 94

Catane 50 8 0 2 40

Ciupercenii

Noi

103 16 0 3 84

Dabuleni 756 71 46 14 625

Desa 150 6 2 4 138

6%

28%

5%

61%

Populatia activa ( personal salariat ) in anul 2005

Sector agricol (inclusivpescuitul)

Sector Industrial si deartizanat

Sector de comert

Servicii


64

Ghidici 316 55 51 18 192

Gighera 70 13 0 5 52

Maglavit 100 9 0 5 86

Macesu de

Jos

73 27 4 3 39

Negoi 66 7 0 3 56

Ostroveni 126 14 0 4 108


Poiana

Mare

618 14 28 63 513

Rast 92 11 0 3 78

Total 7568 429 2284 317 4538

% 100% 5.67% 30.18% 4.19% 59.96%



6%

30%

4%

60%




Sector de comert

Servicii


65


Populatia

Activa

Sector

agricol

(inclusiv

pescuitul)

Sector

Industrial si

de artizanat

Sector de

comert

Servicii

Bechet 515 27 64 41 383

Bistret 136 13 11 15 97

Calafat 4517 55 2494 296 1672

Calarasi 173 23 0 26 124

Carna 58 14 0 2 42

Cetate 128 7 13 7 101

Catane 50 6 0 3 41

Ciupercenii

Noi

115 16 0 5 94

Dabuleni 741 82 39 22 598

Desa 112 6 2 6 98

Ghidici 60 7 2 7 44

Gighera 68 9 0 5 54

Maglavit 113 11 2 7 93

Macesu de

Jos

70 20 2 3 45

Negoi 68 5 0 3 60

Ostroveni 176 14 4 9 149


Poiana

Mare

676 84 32 50 510

Rast 90 16 0 5 69

Total 7974 433 2668 514 4359

% 100% 5.43% 33.46% 6.45% 54.67%


66




Populatia

Activa

Sector

agricol

(inclusiv

pescuitul)

Sector

Industrial

si de

artizanat

Sector

de

comert

Servicii

Bechet 519 28 61 40 390

Bistret 140 26 11 15 88

Calafat 4387 144 2463 292 1488

Calarasi 195 43 0 26 126

Carna 59 20 0 2 37

Cetate 139 8 12 7 112

Catane 55 6 0 3 46

Ciupercenii Noi 119 31 0 5 83

5%

34%

6%

55%

Populatia activa ( personal salariat) in anul 2007



Sector de comert

Servicii


67

Dabuleni 756 105 39 22 590

Desa 112 23 2 6 81

Ghidici 61 7 2 7 45

Gighera 72 9 0 5 58

Maglavit 117 13 2 7 95

Macesu de Jos 71 20 2 3 46

Negoi 69 11 0 3 55

Ostroveni 182 36 4 9 133


Poiana Mare 666 102 32 49 483

Rast 90 32 0 5 53

Total 7918 699 2633 508 4078

% 100% 8.83% 33.25% 6.42% 51.50%



9%

33%

6%

52%




Sector de comert

Servicii


68


Populatia

Activa

Sector agricol

(inclusiv

pescuitul)

Sector

Industrial si

de artizanat

Sector de

comert

Servicii

Bechet 437 25 35 33 344

Bistret 139 41 7 11 80

Calafat 3727 193 1833 270 1431

Calarasi 177 32 0 35 110

Carna 67 20 3 5 39

Cetate 144 12 12 5 115

Catane 56 6 6 3 41

Ciupercenii

Noi

157 27 11 9 110

Dabuleni 765 133 45 19 568

Desa 120 21 2 8 89

Ghidici 67 10 0 6 51

Gighera 87 12 4 11 60

Maglavit 131 9 12 12 98

Macesu de

Jos

67 16 0 5 46

Negoi 78 19 1 3 55

Ostroveni 151 30 11 6 104


Poiana

Mare

609 85 46 42 436

Rast 92 23 5 6 58

Total 7197 750 2035 498 3914


69

% 100% 10.42% 28.28% 6.92% 54.38%



Tabel Populatie activa 2005-2009

Populatia

Activa

Sector

agricol

(inclusiv

pescuitul)

Sector

Industrial si

de artizanat

Sector de

comert

Servicii

2005 100.00% 5.78% 28.16% 5.08% 60.98%

2006 100.00% 5.67% 30.18% 4.19% 59.96%

2007 100.00% 5.43% 33.46% 6.45% 54.67%

2008 100.00% 8.83% 33.25% 6.42% 51.50%

2009 100.00% 10.42% 28.28% 6.92% 54.38%

11%

28%

7%

54%

Structura populatie activa pe anul 2009



Sector de comert

Servicii


70

Analizând tabelele de mai sus, se pot trage următoare concluzii în ceea ce priveşte

piaţa muncii la nivelul Grupului Local Pescăresc „Calafat” în ultimii 5 ani:

Principalele sectoare de activitate în care activează Grupul Local Pescăresc

„Calafat” sunt reprezentate de: sectorul agricol (inclusiv pescuitul), sectorul de,

servicii și cel industrial și de artizanat. În ceea ce privește pescuitul, se poate afirma

că aceasta activitate, în ciuda faptului că si-a pierdut din importanță de-a lungul

timpului, există încă numeroși pescari în teritoriu sub formă de mici comunități.

Cea mai mare pondere în cadrul Grupului, la nivelul sectoarelor de activitate o are

populaţia salariată în domeniul serviciilor, iar cel mai slab reprezentat este sectorul de

comerţ, la nivelul căruia se observă o uşoară creştere în perioada 2005 – 2009, cu

1,84 puncte procentuale. Sectorul de servicii este reprezentat în cea mai mare parte

de: numărul de salariați în activităţi financiare, bancare şi activităţi de asigurări,

numărul de salariaţi în administraţia publică, în învăţământ, în sănătate şi asistenţă

socială, în transport şi poştă.

Chiar dacă în prezent sectorul serviciilor se află pe primul loc în cadrul populaţiei

salariate, la nivelul acestuia se observă o scădere semnificativă în ultimii 5 ani, de 6,6

puncte procentuale. Concomitent cu scăderea populaţiei active salariate angajată în

sectorul serviciilor, se observă o creştere a ponderii angajaţilor în agricultură (inclusiv

pescuit) de la 5,78% pondere în totalul populaţiei active în anul 2005 la o pondere de

10,42%. Cu toate acestea, populaţia salariată în sectorul agricol (inclusiv pescuit)

ocupă locul al treilea între obiectele de activitate. Acest loc însă nu este unul real,

întrucât la nivelul Grupului Local Pescăresc „Calafat” există multe persoane care

practică atât agricultura cât şi pescuitul în mod individual, pe cont propriu, fără a fi

înregistrate în statistici;

Sectorul industrial şi de artizanat, situat pe locul doi, măsoară aproximativ aceeaşi

pondere în anul 2009 ca şi în anul 2005. În anii 2006 – 2008 a avut uşoare tendinţe de

creştere, revenind în 2009 la procentele iniţiale.


71

Grafic populatia activa 2005-2009

Analizând populaţia activă salariată totală la nivelul Grupului Local Pescăresc

„Calafat”, se observă în perioada 2005 – 2009 o scădere a acesteia cu 6,52%. Aceasta

situaţie este destul de îngrijorătoare, având în vedere și numărul de şomeri ridicat existent

în toate localităţile.

Tabel populatie activa si somaj

Populatie Populatia activa Somaj

Bechet 437 157

Bistret 139 363

Calafat 3727 771

Calarasi 177 231

Carna 67 130

Cetate 144 638

Catane 56 231

Ciupercenii Noi 157 201

Dabuleni 756 247

Desa 120 95

Ghidici 67 210

6.800

7.000

7.200

7.400

7.600

7.800

8.000

2005 2006 2007 2008 2009

Po

pu

lati

a ac

tiva

sal

aria

ta

Anul

Populatie activa 2005-2009


72

Gighera 87 250

Maglavit 131 500

Macesu de Jos 67 87

Negoi 78 208

Ostroveni 151 252

Piscu Vechi 126 134

Poiana Mare 609 342

Rast 92 321

Total 7188 5368

% 7.05% 5.27%

După cum se poate observa din tabelul de mai sus, procentul de şomeri în

populaţia totală se apropie valoric cu cel al populației active, drept pentru care se impune

luarea de măsuri pentru ocuparea forţei de muncă.

Sectorul pescăresc

Teritoriul acoperit de Grupul Local Pescăresc „Calafat” are o importanţă deosebită

din punct de vedere pescăresc, datorită prezenţei unei suprafeţe întinse de apă pe tot

cuprinsul său, suprafaţă reprezentată de fluviul Dunărea şi de un număr semnificativ de bălţi

şi lacuri.

ISTORIC AL SECTORULUI PESCĂRESC

Istoricul orasului Calafat se bazeaza pe doua ipoteze si o legenda locala.

Legenda locala pledeaza pentru ideea ca stravechea asezare a Calafatului ar fi fost la

origine o mica colonie de pescari. Potrivit unei legende, in secolul al XI-lea, mai precis prin

anii 1040 - 1042, un oarecare Mihail Calafat, mester in arta calafatuirii, gasind pe aceste

meleaguri o asezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi infintat, pe malul Dunarii, un


73

atelier pentru repararea si smolirea corabiilor, fapt care a facut ca navigatorii bizantini, iar

apoi si cei genovezi, atrasi de iscusinta sa, sa-si aduca vasele pentru a fi reparate. Potrivit

aceleiasi legende, locul unic unde se efectua operatiunea de calafatuire era la debarcaderul

de langa aceasta asezare care, ulterior, a primit numele de Calafat.

Daca satul Calafat are o existenta de cateva sute de ani, regiunea din jurul sau, poate chiar

locul, pe care se afla astazi orasul are un trecut cu mult mai vechi, caci pe aici au trecut

ostirile geto-dacice si romane.

Cel dintai act oficial care pomeneste de Calafat este decretul din 1529 a lui Moise

Voda prin care poruncea ca venitul Vamii Calafatului dimpreuna cu al baltilor lui sa fie dat

pentru intretinerea manastirei Tismana.

Din cele mai vechi timpuri, omul a fost culegator, vânator si pescar. Supravietuirea

speciei umane a fost conditionata în epoca primitiva de abilitatea de a-si asigura in

permanenta hrana necesara. Pestele a fost si este o componenta importanta în alimentatia

omului. Tehnica pescuitului a cunoscut progrese ,,pas cu pas" de la pescuitul cu mâna ,la

ostie, cârlig, capcane (oboare) si plase. C.C.GIURASCU afirma in "Istoria pescuitului si

pisciculturii in Romania" (pag. 40) ca in epoca neolitica omul incepe sa foloseasca la pescuit

plasa."

Nevoia de asigurare a hranei l-a obligat pe om sa observe si sa transmita urmasilor

informatii privind speciile de pesti. Astfel, începutul ,,cercetarilor" ihtiologice se pierde în

negura vremurilor si nu poate fi localizat cu precizie în timp si spatiu. Cunoasterea stiintifica a

pestilor începe cu Aristotel (384-322 î.e.n.) care descrie cu precizie 260 de specii de pesti.

Observatiile privind biologia si anatomia pestilor sunt valabile si azi. Aristotel a descris

alcatuirea ficatului, splinei, vezicii biliare, stomacului si apendicilor pilorici.

Nenumaratele metode de pescuit s-au dezvoltat in decursul anilor, in functie de

speciile vizate pentru a fi capturate si de mediul in care acestea traiesc, de la apele arctice

pana la cele tropicale. Multe din metodele de pescuit, sunt utilizate chiar si in zilele noastre in

pescuitul sportiv, in cel pentru procurarea hranei si cel comercial.


74

Nimeni nu stie cu exactitate cate tipuri de carlige pentru pescuit au fost folosite in

decursul anilor, dar este sigur ca omul preistoric, care a trait cu aproximativ 30.000 – 40.000

de ani in urma, era familiarizat cu pescuitul si cu carligele pentru pescuit in lupta sa pentru

supravietuire. Cele mai vechi carlige de pescuit erau confectionate din diferite materiale, usor

de procurat din natura. O problema pentru arheologi in stabilirea varstei si recuperarea

acestor carlige, a fost insasi materialul din care acestea erau confectionate, material usor

degradabil. Primele carlige confectionate de om, erau din lemn, fapt pentru care si

degradarea lor a fost foarte rapida. De asemenea plantele cu spini erau foarte cautate si

exemplul cel mai bun poate fi paducelul. Alte materiale din care se confectionau carlige, erau

scoicile, osul sau coarnele de animale.

In epoca de piatra, oamenii au avut posibilitatea sa inceapa confectionarea

carligelor si finisarea acestora in functie de necesitati. Materialul cel mai usor de prelucrat si

cu proprietati bune, a fost osul.

Ca o regula generala, se pare ca cele mai vechi carlige erau confectionate fara a avea

forme prea complicate sau o finisare deosebita. Abia dupa mii de ani au aparut carlige cu

ghimpi, caneluri, umflaturi sau gauri pentru facilitarea fixarii momelii sau a liniei.


75

Datorita trecerii timpului pescuitul a capatat amploare in epoca bronzului si a fierului,

pestele ne mai fiind utilizat doar pentru hrana omului ci si pentru comert. Din epoca fierului

apar si primele marturii scrise despre apele tinutului romanesc, adica despre Dunare si

principalii ei afluenti, prima marturie fiind a lui Herodot, continuand spre prezent cu marturii

ale istoricilor, ale calatorilor straini, geografi ai lumii vechi, naturalisti, etc. Ei fac referiri in

oprele lor asupra speciilor de pesti, precum sturionii, somnul, scrumbii, crap, etc., asupra

raurilor, Dunarii, Deltei si a Marii Negre si asupra marimea pestiilor si multimea lor in apele

din tinuturile romanesti. De exemplu, naturalistul Pliniu vorbeste despre Dunare si despre

pesti mari prinsi, printre care somnii prinsi cu harpoane si trasi afara din apa cu boii, etc.

Datorita catorva resturi de scoici si pesti gasite in stratul paleolitic in urma cercetarilor

si a sapaturilor arheologice, este sigur ca inca din paleolitic locuitorii tarii noastre, asezati in

preajma cursurilor de apa, s-au indeletnicit cu pescuitul. In urma sapaturilor arheologice, de

la Baile Herculane, de pe langa Bahlui, din lunca Dunarii, de prin Moldova, Muntenia, Oltenia,

Banat, Transilvania, etc., s-au gasit numeroase harpoane facute din corn de cerb sau din

oase din epoca neolitica, dar si resturi de scoici si oase de peste (crap, avat, somn, lipan,

etc.). Este de asemenea sigur ca in epoca neolitica omul incepe sa foloseasca la pescuit

plasa, ceea ce inseamna un progres considerabil. Plasa a fost facuta la inceput din fire

toarse din parul si lana animalelor, apoi din fibre vegetale

În spatiul românesc primele atestari privind bogatia mare a apelor în pesti valorosi

apartine poetului Ovidiu care în lucrarea ,, Halieutica" încheie cu ,, . si tu în ape straine slavit

Acipenser"

La mesele regilor Burebista si Decebal se serveau fripturi de sturioni si uriase

castroane cu icre negre.

Fiind pescari vechi si numerosi, asa cum spune cronicarul lui Alexandru cel Mare, este

normal ca getii sau dacii sa fi avut un bogat lexic in legatura cu numele pestilor, cu uneltele

de pescuit si alte aspecte ale acestei indeletniciri. Se admite azi ca ar fi de origine dacica

termeni urmatori: mal, parau, carlig, balta, etc. Dar mai bogat este lexicul romanesc de

origine latina cum ar fi termeni urmatori: peste(piscis)-a format in limba romana o familie

intreaga de cuvinte (pescar, pescuit, pescut, pestisor, etc.), lapti(lactes), solz(solidus),

basica-inotatoarea (bassica), crap(crapum), somn(somnus), sacul(saccus), arcul, coarda,

plasa (oria), etc.


76

Stefan cel Mare printr-un document din 19 febr. 1447, daruieste anual Manastirii

Neamt ,,doua mejii de sturioni si trei chintale de icre negre".

Calatorii straini au vizitat teritoriul actual al României si au consemnat dezvoltarea

pescuitului si bogatia mare în peste valoros: Reicherstorf care a vizitat Moldova în timpul

domniei lui Petru Rares, Gionandreia care a vizitat Moldova în anii 1564-1565, episcopul

Bondini care a vizitat Galatiul în 1466, Del Chiaro, secretarul domnitorului C. Brâncoveanu,

s.a. Marsigli publica în 1726 ,,Danubius pannonico mysicus (observationibus)"

Cresterea pestelui a aparut ca o necesitate fireasca pentru societatea umana afla în

expansiune numerica si transformare sociala profunda. Perfectionarea uneltelor si metodelor

de pescuit a condus la realizarea unor capturi mai mari decât consumul imediat ,ceea ce i-a

determinat pe oameni sa gândeasca posibilitatea stocarii pestelui viu, la început pentru

perioade scurte, probabil în oboare realizate la malul râului sau baltii si apoi pentru perioade

mai lungi în mici brate ale râului care puteau fi izolate, în balti mici si apoi în râmnice,

helestee si când s-a inventat roata cu zbaturi, în iazurile construite în special pentru mori.

Primele documente privind cresterea pestelui pe teritoriul Carpato - Danubiano-Pontic, in

care se înscrie România, dateaza din sec. XII si se refera la existenta a numeroase "iazuri "

si "râmnice" si la pestii care le populau. Primele mentiuni documentare privind existenta

acestor bazine dateaza din anul 1169 in Transilvania, 1247 in Muntenia si 1421 in Moldova ,

dar prezenta in limbaj a unor cuvinte de origine romana si slava referitoare la cultura pestelui

presupune ca începutul pisciculturii se situeaza anterior epocii romane si apoi, perioadei de

migrare a popoarelor slave.

Primele crescatorii de peste au fost "iazul ", care deriva din slavul "jazu " (mic baraj

ce acumuleaza apa cu dublu scop: pastrarea pestilor si actionarea morilor, "râmnicul " care

deriva din slavul "rabriic " (apa cu peste ) si "helesteul " provenind din maghiarul "halasto "

(lac cu peste ).

Pescarii formau o populaţie numeroasă în satele de pe marginea bălţilor Dunării,

unde pescuitul era ocupaţia principală. În vechime erau specializaţi în folosirea anumitor

unelte – năvodari, tifănari, orieri, mrejeni, coticeri, zătonari. În acea vreme peştele proaspăt şi

sărat constituia încă un important obiect de export din Ţările Române (cf. Constantin C.

Giurescu, Istoria pescuitului şi a pisciculturii în România, vol.I, Bucureşti, 1964, pp. 164 şi

urm.).


77

Practicarea ca ocupaţie principală avea ca scop atât satisfacerea necesităţilor de

hrană, peştele fiind unul din alimentele de bază în zonă, cât şi comercializarea, peştele fiind

dus pentru vânzare sau era valorificat prin intermediul negustorilor.

Cu ostia se pescuia tot anul. Vara se pescuia noaptea, iar iarna, sub gheaţă prin

copci. În bălţile Dunării se făceau coteţe din stuf sau din nuiele şi zăboane. Aici se foloseau

plase, ca năvodul, volocul.

Mijloacele tradiţionale de transport folosite la pescuit erau bărcile monoxile.

Satele de pescari din bazinul Dunării şi din Delta Dunării se specializaseră în folosirea

diferitelor unelte şi pescuiau şi în grup.

În perioada interbelică un rol în comercializarea produselor şi instituţionalizarea – într-

un anume fel – a ocupaţiei au avut-o cherhanalele. Peştele predat la cherhanale era plătit de

proprietarii de cherhanale pescarilor „la kilogram”.

Dezvoltarea pisciculturii moderne în România a cunoscut trei etape importante:

I. Etapa I începe odata cu aplicarea primei legi a pescuitului din 1896, ctitorie a

marelui savant Grigore Antipa. Aceasta etapa se caracterizeaza prin abordarea moderna a

pescuitului si pisciculturii, protectia si exploatarea rationala a fondului piscicol, înfiintarea

unitatilor de cercetare - Institutul de Hidrobiologie Constanta (1926 - actualul I.R.C.M.),

Statiunile de Cercetari Piscicole Tulcea (1931),Tarcau (1931, ulterior-1962- transferata la Iasi

, actualmente S.C. Acvares S.A.) , Nucet (1941), Institutul de Cercetari Piscicole al României

(1940), înfiintarea învatamântului mediu de profil - scoala de Pescarie si Piscicultura Giurgiu

(1928).

II. Etapa a-II-a, 1944-1990, când guvernul comunist prin aplicarea legii exproprierii a

introdus un alt concept centralist si de planificare, în organizarea generala a activitatilor

economice. Aceasta perioada este caracterizata de avantaje: înfiintarea învatamântului

superior de specialitate - Institutul de piscicultura si pescuit Constanta (1948) transferat la

Galati (1952), dezvoltarea unitatilor de cercetare existente, cresterea suprafetei amenajate

de la câteva sute de ha (1945) la 85.578 ha si dezvoltarea industrializarii pestelui (4 fabrici

de conserve si de 28 sectii semiconserve) dar si de dezavantaje: desfiintarea Institutului de

Cercetare pentru piscicultura (1970), îndiguirea râurilor fara instalatii de acces a pestilor în

balti, construirea de baraje fara instalatii de trecere a pestilor, desecarea excesiva a baltilor,


78

depopularea masiva prin dezvoltarea excesiva a unei industriei lipsita de instalatii de

epurare a apei, lipsa instalatiilor de protectie a pestelui la sorburile marilor statii de pompare,

scoaterea pestelui din ,,balanta de furajare", înlocuirea speciilor valoroase, traditionale (crap,

salau, somn, s.a.) cu specii greu acceptate de consumatori (ciprinidele asiatice) .

III. Începând cu 1990 se contureaza o a treia etapa caracterizata în primii 4 ani de

tranzitie de scaderea drastica a productiei piscicole, reducerea capacitatilor de industrializare

si manifestarea puternica anticentralista. Luând în consideratie importanta strategica a

acvaculturii in securitatea alimentatiei populatiei , consider ca statul ar trebui sa se implice

mai mult prin programe guvernamentale finantate de la buget, indirect sau prin crearea de

facilitati la impozitare, în sfera cercetarii în special, dar si a productiei. Sa nu uitam ca

acvacultura ofera proteina cu calitati alimentare de necontestat la cel mai mic pret de cost si

ca în viitorul urmatorilor 50-100 de ani cine va detine tehnologii de vârf în acvacultura (si

exploatarea altor surse ale hidrosferei) va face parte din elita financiara mondiala.

În zona luată în studiu se diferenţiază 2 compartimente diferite prin particularităţile

morfologice şi ca mod de valorificare a teritoriului:

- lunca din aval de Ciupercenii Vechi până la Ghidici – Rast cu relief haotic de dune de

nisipuri, cu depresiuni şi cuvete lacustre prinse între ele, cu gârle şi bălţi permanente, cu

stufării întinse şi sălciişuri, păduri mixte cu vegetaţie spontană, cu păşuni şi fâneţe productive

la care se adaugă pajiştile te tip stepic cu vegetaţia specifică nisipurilor.

- lunca dintre Rast şi Jiu cuprinde suprafeţe mari de terenuri nisipoase netede sau uşor

vălurite, cu întinse depresiuni (ocupate odinioară de complexul lacunar Bistreţ – Cârna –

Nasta – Nedeia) divizate de grinduri şi mici cuvete mlăştinoase.

În acest compartiment se află şi cel mai mare luciu de apă (acumularea Bistreţ –

Cârna cu o suprafaţă de circa 2.000 ha), amenajat pentru piscicultură.

Balta Golenti se afla intr-un peisaj superb, langa fluviul Dunarea si este una dintre cele mai

importante balti din judetul Dolj. Balta Golenti este situata in sit Natura 2000, exploatarile

piscicole realizându-se în concordanta cu normele în vigoare referitor la ariile protejate.

Fondul piscicol din balta Golenti este refacut periodic din ferma piscicola aflata in aceeasi

proprietate.

Pescuitul comercial în apele interioare a realizat o producţie de 3310 tone în 2008.


79

Este practicat pe Dunăre, Delta Dunării, complexul de lacuri Razim-Sinoie, unele lacuri de

acumulare. Pescuitul în apele interioare este practicat, în special, ca o activitate principală şi

permanentă, realizată de pescarii tradiţionali, dar în unele cazuri este un mod de existenţă

pentru persoanele care nu au un venit suficient din alte activităţi.

Activitatea de pescuit este practicată în baza unor permise sau licenţe. Mai mult de

2500 de pescari (din care 98% sunt bărbaţi) pescuiesc în apele interioare din România,

folosind 2256 de bărci înregistrate. Acestea sunt înregistrate în Fişierul Navelor care este

adPIC România a lansat pe piaţa noastră PIC.

Producţiile obţinute din Pescuit în apele interioare şi Acvacultură.

Pescuitul este practicat cu unelte fixe sau în derivă, folosind bărci mici din lemn. În

apele interioare nu se practică pescuitul mecanizat. Principalele specii capturate în anul 2005

din apele interioare au fost: carasul (47,44%), plătica (14,37%), scrumbia (11,55%), crapul

(5,05%), babuşcă (4,40%), somn (2,50%), şalău (2,82) şi ştiucă (2,60). Producţia obţinu tă

din pescuitul în apele interioare a fost de 4.042 tone, reprezentând doar 44,67% din captura

înregistrată în anul 1995. Oricum, aceasta reprezintă o creştere de 24,18% comparativ cu

anul precedent (2004).

Există dubii că o cantitate importantă din captura de peşte provenit din pescuitul din

apele interioare nu este înregistrată. Pescuitul sportiv realizează de asemenea o anumită

cantitate de captură care nu este înregistrată în statisticile oficiale.

Acvacultura


80

În România structura producţiei din acvacultură este dominată de ciprinide (autoh tone

sau asiatice), care totalizează aproximativ 85% din producţia totală, urmate de păstrăv,

şalău, ştiucă, somn şi sturioni de apă dulce (15%).

Sistemul tradiţional folosit în acvacultura românească este extensiv sau semi-intensiv,

bazat în principal pe creşterea ciprinidelor în policultură. În ultimii ani a început să se

dezvolte şi modernizeze fermele piscicole tradiţionale şi de asemenea apar ferme moderne

de creştere intensivă a sturionilor şi păstrăvului, care se pot cofinanţa prin aplicarea la

fondurile nerambursabile oferite prin Fondul European pentru Pescuit.

Există 100.000 ha amenajate pentru activităţile de acvacultură în România, structurate

astfel: 84.500 ha ferme de creştere, 15.500 pepiniere şi 25 ha ferme de păstrăvi.

Procesare

Până la sfârşitul anilor ‘80, România a avut o importantă industrie de procesare a

peştelui. În anii 90, industria de procesare a peştelui şi-a încetat practic activitatea. Aceasta a

fost determinată probabil, în parte, de reducerea accentuată a producţiei ca urmare a

încetării activităţii flotei de pescuit oceanic, şi parţial de preferinţele consumatorilor pentru

produsele noi importate pe care companiile româneşti nu le pot oferi pe piaţă.

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Figura 3: Dezvoltarea producţiei de conserve şi semi-conserve,


81

Ca o consecinţă, produsele străine au câştigat o mare parte din piaţa produselor

procesate din România. În ultimii ani câteva companii româneşti au început să ofere produse

moderne iar producţia internă, în special produsele semi-preparate, a început să crească din

nou. Majoritatea materiei prime este importată, macroul şi heringul fiind cele mai comune

specii.

În prezent există 56 de întreprinderi în industria de procesare a peştelui. În 2005, erau

angajaţi în industria de procesare 866 de persoane( din care 58% femei).

Din Fig. 3 se poate observa o scădere a producţiei de peşte procesat până în anul

2000 şi o creştere semnificativă în perioada 2004-2005. Această creştere a producţiei a fost

determinată în special de noile unităţi construite după 2000 şi de modernizarea unor unităţi

mai vechi prin programul SAPARD.

Figura 4: Consumul de peşte şi cota parte din producţia internă, 1989 – 2005

Sursa: FAO FishStat (1989-2004) / PNS (2005)

Dezvoltarea capacităţii de producţie nu este susţinută de dezvoltarea sectorului primar

de producţie din România, având în vedere că principalele specii folosite în procesare sunt

specii marine importate, în special macrou şi hering. Importurile constau în principal în peşte

congelat (macrou, hering, şprot, cod de Alaska, bacaliar, sardine şi anşoa). Speciile locale

procesate sunt crap (90% din peştele local procesat), păstrăv, şalău, ştiucă, somn şi biban.


82

Consumul de peşte înregistrat a scăzut de la mai mult de 8 kg/locuitor/an în 1989 la un minim

de 2 kg/locuitor/an în perioada 1993 –1999. De atunci a început să crească iar şi a atins

valoarea de 5,2 kg/locuitor/an în 2007, care încă este printre cele mai mici valori din Uniunea

Europeană.

După 1989, şi cu precădere în ultimii ani, când marile lanţuri de supermarketuri au

pătruns şi s-au dezvoltat în România calitatea şi varietatea ofertei de peşte de consum a

crescut în mod exponenţial.

O categorie largă de produse este disponibilă acum pe piaţa românească, reflectând o

schimbare în preferinţele consumatorilor către noi specii şi noi forme de prezentare (filetat,

decapitat, eviscerat).

În 1989 producţia piscicolă din România acoperea 96% din consumul intern. Această situaţie

nefirească se datora reducerii până la dispariţie a importurilor şi unei oferte calitative reduse.

După 1989 producţia de peşte a ţării a avut un declin constant până când s-a stabilizat,

relativ recent. În schimb, consumul a început să-şi revină mai repede şi este pe un trend

ascendent începând din

1999. Acest lucru a fost posibil tocmai prin creşterea permanentă a importurilor. Acestea au

suplinit pe de o parte căderea producţiei de peşte marin ca urmare a desfiinţării flotei române

de pescuit oceanic, iar pe de altă parte au oferit consumatorului român specii calitativ

superioare, care nu pot fi produse în România.

Tipuri de peste

Rosioara (scardinius erythrophtalmus) este un peste larg raspandit atat pe continent

cat si in tara noastra, fiind nelipsita din mai toate apele statatoare de la noi, precum si din

portiunile inferioare ale aproape tuturor raurilor mari.

Babusca (rutilus rutilus carpathorossicus) a fost multa vreme considerata specie

endemica pentru bazinul Dunarii, fiind insa cu succes aclimatizata in anii din urma si in alte

ape de pe continent, unde a gasit si conditii prielnice pentru reproducere. La noi se gaseste

in frecvent in tovarasia rosioarei, intrand chiar in raurile mari si nu foarte rapide. In unele

lacuri submontane a fost introdusa artificial.

Oblet

Oblete Mare(Chalcalburnus Chalcoides)


83

Oblete Sabioara(Alburnus Alburnus)

Răspândit în toate apele stătătoare, se regăseşte inclusiv în bazine de acumulare,

preferând zonele curate şi cu adâncimi mari.

Are gura îndreptată în sus, oblică, cu falca de jos ieşită în afară. Capul lunguieţ şi

subţire, argintiu pe părţile laterale şi verde albăstrui pe spinare. Prevăzut cu şiruri de solzi

mărunţi, poate fi văzut în zilele cu soare, în bancuri la suprafaţa apei, cu aparenţa unor mici

săgeţi argintii, sau a unui snop de artificii.

Se hrăneşte cu insecte mici căzute în apă, dar preferă larvele roşii de chironomus,

viermuşii, planctonul, insectele acvatice şi larvele lor, precum şi crustaceele.

Lungimea minima admisa a obletelui ce poate fi retinut dupa capturare este de 12 cm.

Beldita

Asemanatoare obletelui, beldita are doua caracteristici care o disting de acesta: -

corpul mai latit; - linia laterala caracteristica, care este dubla, bine conturata si formata din

doua siruri de puncte inchise la culoare.

Se deosebeste de oblet foarte bine datorita aripioarelor rosii.

Se regaseste in ape curate, limpezi, cu sol prietenos. Este iubitoare de apa rece,

putind fi intilnita in zone ce urca spre arealul pastravilor, inotind impotriva apei.


84

Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii.

Platica

Platica (Abramis Brama)

Are corpul plat, inalt si turtit de unde i se trage si numele. Solzii mici ce o acopera lasa

un loc liber pe coama spatelui, modificandu-se astfel coloritul in functie de mediul in care

traieste pestele. In consecinta, in apele curgatoare, spatele este verzui-cenusiu cu lateralele

albastrui, si devina mai inchis la culoare in cele stagnante. Este un peste de banc, fricos si

lenes, putin plimbaret, mai degraba sedentar, preferand sa stationeze timp indelungat in

acelasi loc.

Se hraneste cu viermi, rame, larve rosii de mal, materii vegetale si organisme in

descompunere.

Poate ajunge, in conditii favorabile, de la 20-40 cm si 0,200-1 kg la 40-50 cm si 1,5-3

kg.

Pescuitul platicii pe cursurile apelor curgatoare trebuie facut in locurile cu apa linistita

si adancimi de pana la 1,5m. Trebuie cautata pe fundul apei intrucat prefera malul, solul cu

argila moale si vegetatia cu granulatie mica.

Primavara si toamna prefera locurile cu ape calde. La sfarsitull lunii septembrie o

gasim numai la adancime, unde remanenta calorica a solului ii ofera caldura necesara. Vara

o regasim tot la adanc, cand apele sunt limpezi. In apele statatoare habiteaza in locuri cu

fund nisipos-malos, langa perdele de stuf si papura, in ochiurile formate de vegetatie si

printre plantele emerse.

Lungimea minima admisa a platicii ce poate fi retinuta dupa capturare este de 25 cm.

Mreana


85

Mreana (Barbus Barbus)

Este un peste puternic, cu corpul lung si cilindric, gros chiar si spre coada, cu o

culoare brun-verzuie pe spate, care se deschide treptat spre burta alba sau galbuie. Are gura

tuguiata, prevazuta cu 4 mustati groase doua mai mari pe buza de sus si doua mai mici pe

buza de jos, subliniate de un fir rosu. Coada se termina ascutit la capete, departe de

aripioarele rosii de pe burta.

Carasul

Caras (Carassius Auratus Gibellio) Caras Auriu (Carassius Auratus)

Carasul este cel mai cunoscut si mai raspandit peste in toate apele de la noi.

Culoarea acestui peste este verzui-cenusie pe spate, cu lateralele argintii sau galbene si

burta alba. In zonele salbatice unde inmultirea nu este controlata, culoarea acestui peste

este brun-cenusie cu lateralele de nuanta bronzului si burta alb-rosiatica.

Are dimensiuni de 15-25 cm si greutate de 100-300 g in iazuri, helestee, exceleaza in

Delta Dunarii unde exemplarele mari ajung pana la 2-2,5 kg si dimensiuni de 40-50 cm.

Rareori apar exemplare care depasesc aceste valori.

Crapul


86

Crap Cu Solzi Crap Oglinda

Face parte din familia Cyprinidae si se gaseste in aproape toate apele din Romania,

mai putin in apele de munte. Este un peste robust, puternic si viclean, cu gura carnoasa si

doua perechi de mustati pe buza superioara, dintre care prima pereche are organe mici,

urmate de doua mustati mari, asezate spre colturile gurii.

Caracteristici – de regula, are spatele de la verzui inchis pana la cenusiu, cu lateralele

argintii sau galbui. In bazinele piscicole cu inmultire controlata culorile acestui peste sunt mai

albicioase, estompate fata de nuantele inchise care le gasim la pestii din mediul natural –

salbatic.

Este un peste extrem de sensibil la factorii externi si trebuie nadit indelungat in acelasi

loc pentru a fi atras.

Rase de crap de cultura:

rasa cu solzi (rasa “Lausitz”) – sau crapul romanesc are corpul acoperit in intregime cu solzi,

iar inaltimea corpului reprezinta 35-40% din lungime;

rasa cu solzi incompleti (rasa “Galitiana”) – poate avea solzi de-a lungul liniei laterale si pe

marginile corpului. Se gasesc exemplare si cu trei randuri de solzi pe spate, un rand pe linia

mediana si cativa de-a lungul marginii dorsale. Crapul regal sau Salonta are solzii dispusi pe

marginile corpului, lipsindu-i cei de pe linia laterala; rasa golasa (rasa “Aischgrund”) –

degenerate prin consangvinizare, specie cunoscuta si sub denumirea Toplles, nu au solzi

deloc;

crapul de frasinet – are stabilitate biologica permanenta si un ritm de crestere foarte mare.

Se recunoaste dupa “ghebul” ce porneste dupa linia capului si inaltimea corpului ce

depaseste 60% din lungime;

Sangerul – atinge lungimi de pana la 1 metru si greutate de peste 26 kg. Este un bun

consummator de fitoplancton.


87

Novacul – sau Aristita are dimensiuni cuprinse intre 40 cm si 1 m si greutate de 5 la 15 kg.

Difera de celelalte exemplare prin forma capului si a gurii, prin forma corpului si prin carena

ventrala. Are un colorit propriu, murder, cu spatele maroniu-verzuisi corpul acoperit cu pete

neregulate.

Cteno – cunoscut sub numele de Amurul Alb sau Crap Chinezesc. Are forma alungita, ii

lipseste carena de pe abdomen, aripa dorsala este mai scurta iar gura se afla sub linia

mediana. Culoarea poate fi de la gri cenusiu la verzui sidefat, cu partile laterale argintii si

abdomenul alb. Se hraneste cu material vegetal, format din plante acvatice, lastari de stuff

sau papura, dar si viermisori, larve de insecte, rame si chiar pestisori mici.

Somnul

Somn (Silurus Glanis) Somn Pitic (Ictalurus Nebulosus)

Somn (Silurus Glanis)

Este una dintre cele mai ravnite capturi ale oricarui pescar, avand in vedere faptul ca

este un peste mare ce poate ajunge la 4-5 m lungime si peste 300 kg.

In functie de dimensiune, somnul este clasificat ca: moaca - pana la 250 g; somotei - intre

300 g si 1 kg; iaprac - la 3 kg; iarma - intre 3-10 kg si pana - peste 10 kg. Poate fi gasit in

aproape toate raurile din tara, in Dunare si delta Dunarii in mod special dar si in amenajarile

piscicole piscicole care au creeat un mediu optim de viata pentru acest peste.

Bibanul

Biban (Perca Fluviatilis)

Peste rapitor cu comportament sedentar.


88

Il gasim atat in apele stagnante cat si in cele curgatoare, in Delta si chiar in mare, in

apele mai putin sarate din fata gurilor de varsare.

Lungimea minima admisa a bibanului ce poate fi retinut dupa capturare este de 12 cm.

Biban Soare (Lepomis Gibbosus)

Regina sau Sorete – il gasim in aproape toate baltile din lunca Dunarii, in Delta si in

apele de campie, legate de cursurile curgatoare. Este un peste de fund, atras de zone

nisipoase si maloase.

Are un colorit frumos si se aseamana la anatomie cu bibanul.

Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii.

Șalău

Șalăul (Stizostedion lucioperca sau Sander lucioperca) este un pește răpitor de apă

dulce din familia Percidae. El trăiește în apele curgătoare, bălți care pot avea și apă sărată

cu o concentrație de până la 1 %. De la Ural, Anatolia regiunea de la Marea Caspică, Marea

Neagră până la Marea Baltică în Europa Occidentală.

Se gaseste preponderent in Dunare si baltile ei, dar si in raurile mari din tara noastra,

in lacuri si bazine piscicole. Ii plac apele limpezi, apele cu suvoaie domoale si vartejuri

linistite, bazinele, zonele unde fundul este tare, nisipos sau piatra. Se gaseste si la baza

picioarelor de poduri, baraje, sub butucii scufundati, unde pandeste si ataca prada, formata

din obleti, rosioare, babusti si chiar pui de mreana.

Stiuca


89

Stiuca (Esox Lucius)

Peste de apa dulce, se gaseste in toata Europa, exceptand Pensinsula Iberica,

Grecia, Albania si o parte din Serbia. Il gasim chiar si in zone alpine, la cca. 1500 m

altitudine.

La noi in tara, densitatea cea mai mare o prezinta baltile de revarsare ale Dunarii, precum si

in Delta. Se gaseste si in crescatorii.

Are un corp alungit, turtit usor lateral, cu cap lunguiet si bot ca de rata. Lungimea

medie este de 40-60 cm si greutatea de 1-4 kg. Poate atinge insa si 1,5-1,8 m si aprox. 20

kg. Se gaseste in special in zone bogate de vegetatie.

Beneficiile consumului de peste

Peştele a intrat în alimentaţia populaţiei de pe teritoriul actual al României încă din

cele mai vechi timpuri. Studiile de arheo-zoologie au relevat prezenţa de resturi de oase şi

solzi de peşte, încă din perioada Neolitică, cu precădere în aşezările de pe cursul Dunării.

Varietatea şi abundenţa acestor resturi se constituie ca o dovadă grăitoare a faptului că

peştele reprezenta încă din acele vremuri un aliment de bază. Tradiţia consumului de peşte

se continuă de-a lungul veacurilor, peştele de apă dulce fiind un aliment de bază pentru

populaţia din Ţările Române. De altfel, în Moldova se crease, încă din vremea lui Ştefan cel

Mare, un sistem bine dezvoltat de iazuri, care producea peşte pentru consum. În secolul

trecut peştele de apă dulce era un aliment popular, fiind consumat foarte frecvent în special

de cei din categoriile sociale joase, pentru că era ieftin şi uşor de procurat. În zilele noastre

pe măsură ce oamenii devin din ce in ce mai preocupaţi de ceea ce pun în farfurie consumul

de peşte câştigă din nou în popularitate, fiind o alternativă uşoară şi mai ales sănătoasă la

consumul de carne roşie.

Peştele de apă dulce are carnea mai slabă, în general, comparativ cu cel oceanic

şi, în consecinţă, asigură un aport caloric mai mic, astfel că 100 g păstrăv conţin 85 de calorii

şi aceeaşi cantitate de crap - 83 de calorii. Conţinutul în minerale este, de ase


90

menea,apreciabil, mai ales în ceea ce priveşte fierul, fosforul, zincul, cuprul calciul, dar şi

oligo e - lementele ca fluorul, seleniul, cobaltul şi man -ganul. Peştele conţine, de asemenea,

toată gama vitaminelor B. Desigur, precum orice alt aliment, peştele îşi poate pierde din

valoarea nutritivă dacă este procesat excesiv sau prăjit

Carnea de peşte este un remediu pentru problemele cardiace şi menţine un nivel

constant al glicemiei. Bogat în proteine, cu un conţinut scăzut de grăsimi, carnea de peşte

reprezintă o sursă excelentă de acizi graşi de tipul omega 3. Cele mai sănătoase feluri în

care se poate găti carnea de peşte sunt la cuptor, la grătar sau în abur. Principala calitate a

peştelui este conţinutul ridicat de acizi graşi omega3. Nu se cunoaşte încă felul în care

omega3 acţionează în prevenirea afecţiunilor cardiace, însă îi este recunoscută capacitatea

de reducere a trigliceridelor şi a ten siunii arteriale, de prevenire a formării cheagurilor de

sânge, dar şi acţiunea de anti - inflamator şi de diminuare a ritmului cardiac.

Nr.crt Specie Proteine

%

Lipide

%

Calorii

1 Babuşcă 17.3 4.5 113

2 Crap 18.9 2.8 104

3 Crap de crescatorie 16 1 159

4 Morun 17.5 4.7 115

5 Nisetru 18.5 11.7 237

6 Platica 16.9 3 78

7 Salau 19.4 9 83

8 Scrumbie de Dunare 14.2 26 300

9 Somn 16.8 18.8 244

10 Stiuca 19 9 83

Valoarea energetică in funcţie de specia de peşte

De unde provine peştele de pe piaţă?


91

Peştele ajunge la consumatorii români fie din producţia internă fie din importuri.

Producţia internă este reprezentată de capturile din pescuitul comercial, atât din apele

interioare cât şi din Marea Neagră, din activitatea de acvacultură, creşterea în sistem dirijat,

în bazine, iazuri şi lacuri de acumulare.

Producţia este livrată în stare proaspătă sau poate fi procesată în diferite grade,

înainte de a fi comercializată. Sectorul piscicol din România include activităţile de

acvacultură, pescuit marin şi pescuit în apele interioare, precum şi activităţile de procesare şi

marketing. Cea mai importantă activitate este acvacultura în ape dulci, fiind urmată de

pescuitul în ape interioare.

Activitatea de pescuit în ape interioare este mai dezvoltată decât pescuitul costier de la

Marea Neagră.

În perioada 1995-2005, producţia piscicolă a României a suferit o scădere accentuată,

de la 18.675 tone în 1998 la 13.143 tone în 2004. În 2005, producţia piscicolă obţinută

(13.352 tone) a prezentat următoarea structură: acvacultura 7.284 tone (54,55%), pescuitul

înape interioare 4.042 tone (30,27%), pescuitul în Marea Neagră 2026 tone (15,17%). În

ultimii doi ani producţia de peşte a revenit pe un trend ascendent datorită dezvoltării

acvaculturii, producţia în 2008 cifrându-se la 16.250 tone, din care 12.496 tone din

acvacultură şi 3750 tone din pescuit comercial.

Disponibilul pentru consum pe piaţa internă a fost de 92.696,90 tone în anul 2005, în

creştere cu 18,89% faţă de cel al anului 2004. Gradul de acoperire al consumului din

producţia internă a scăzut de la an la an, de la 24,31% în anul 2003 până la 14,40% în anul

2005. În ceea ce priveşte consumul de peşte şi produse din peşte acesta era în anul 1989

mai mare de 8 kg/locuitor, dar a scăzut până la 2 kg în 1993 şi apoi s-a înregistrat o tendinţă

de creştere progresivă a acestuia până la 5 kg/loc în 2008. La nivelul anului 2005, numărul

total al angajaţilor din sector era de 6811, din care 633 (9,29%) persoane implicate în

activitatea de pescuit marin, 2531 (37,16%) persoane în activitatea de pescuit în ape

interioare, 2781 (40,83%) persoane în activitatea de acvacultură şi 866 (12,71%) persoane în

activitatea de procesare.

Tradiţii legate de pescuit


92

a) La Bunavestire nu se ieşea la pescuit deoarece era vânt şi pericol. Interdicţia impusă prin

normă se exprimă sugestiv într-un limbaj metaforic: nu se duceau la pescuit „că nici pasărea

nu făcea cuib” (orice suflare se supunea legii nescrise).

b) Sfinţirea sculelor apare în diferite manifestări concrete: se sfinţeau de către preot sculele

pentru pescuitul cu carmace (cârlige) pentru sturioni, sau se sfinţeau sculele când plecau

pentru prima dată în sezonul respectiv sau în anul respectiv la pescuit. Preotul sfinţea acasă

şi nu mergea la Dunăre (ca la Bobotează). Apare şi informaţia că sculele nu s-ar fi sfinţit.

c) Gesturile cu valoare magică (atragerea forţelor benefactive), chiar dacă au căpătat

manifestare religioasă, erau însoţite uneori de cuvinte care aveau, în concepţia oamenilor,

valoare propiţiatorie. Astfel, aflăm în cercetarea noastră că la aruncarea setcii sau a unui

năvod pescarul spunea: „să fie norocul neveste-mii..., al fetei..., al nepoatei...” etc.

d) Anumite comportamente ale pescarilor în practicarea din generaţie în generaţie a

pescuitului au dus la apariţia unor proverbe, a unor zicători, dovadă a unei experienţe de

viaţă supusă apelor: „mai uşor prinzi obletele decât rechinul”.

Pentru oameni de pe marginea cursurilor de apa, pestele reprezenta sursa de hrana si

de comert pentru a obtine bani pentru achitarea taxelor si cumpararea celor necesare traiului,

iar ca indeletnicire, la majoritatea locuitorilor din astfel de regiuni, era pescuitul pe langa

altele.

DEZVOLTAREA PESCUITULUI IN ZONA GRUPULUI LOCAL PESCARESC CALAFAT

Doljul avea ca emblema un peste reprezentand bogatia multimii de balti din luncile

Dunarii si Jiului asa cum numele vechiului judet de balta arata cat de insemnata era intinsa


93

balta (lunca) Dunarii pentru existenta acestei prime diviziuni administrative din sudul

Olteniei.

Mentinerea timp de cateva secole a pestelui ca simbol al judetului Dolj trebuie

interpretata ca reflectand o trasatura geografica de prima importanta a acestuia: nu numai

existenta unei intinse suprafete inundabile cu numeroase balti permanente, dar si marea

bogatie in peste a lor, sursa importanta de existente pentru populatia acestor locuri.”

“Judetele partriei”, Editura Academiei Republicii Socialiste Romaina, Alexandra Ghenovici,

Bucuresti 74, pg 8-9.

“Mai variata decat in alt sector, lunca Dunarii dintre Ciupercenii Vechi si Dabuleni

reprezenta – inainte de indiguire- o regiune cu totul aparte. Din multimea ochiurilor de apa si

mai ales a intinselor balti insirate de la Cetate pana dincolo de Dabuleni: Fantana Banului,

Maglavit, Golenti, Manginita, Coldoava, Rast, Bistret, Nasta, Cirna, Nedeia, Potel, numai

cateva au ramas ca marturie a ceea ce au insemnat baltile de altadata. La Rast procesul de

colmatare este foarte inaintat, iar la Nedeia numai acumularile din ploi si infiltrari mai

amintesc ca aici a fost una din baltile renumite, mereu alimentata cu apa si peste din Dunare.

In afara lacurilor de mai mica importanta, Fantana Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni, in

lunca total indiguita au mai ramas numai lacurile de la Bistret - Calugareni si Bistret, primul

ca urmare a adancimii sale deosebite, cu mult sub nivelul Dunarii, al doilea amenajat si intins

pe o mare suprafata intre Bistret si Dunareni pentru a prelua apele aduse de Desnatui.”

“Judetele partriei”, Editura Academiei Republicii Socialiste Romaina, Alexandra Ghenovici,

Bucuresti 74, pg 36.

Datorită mărginirii întregului teritoriu în partea de sud a acestuia de către fluviul

Dunărea, si datorita baltilor mai sus mentionate, una dintre îndeletnicirile de bază a

locuitorilor Grupului Local Pescaresc Calafat a fost încă din cele mai vechi timpuri

pescuitul.

Astfel, pescuitul a fost şi este una din cele mai vechi ocupaţii a populaţiei din zona

Dunării, asigurând principala sursă de hrană şi o importantă sursă de venituri. În acest colţ

de ţară, bogat în lacuri şi gârle, cu resurse piscicole bogate şi variate, localnicii au fost

pescari din tată în fiu. Valorificarea resursei pescăreşti s-a bazat pe metode tradiţionale care

se folosesc şi în prezent.


94

Un alt aspect important în ceea ce priveste sectorul pescăresc din zona Grupului

Local Pescăresc „Calafat” îl constituie evenimentele dedicate acestei ramuri de activitate.

Principalul eveniment dedicat acestei ramuri de activitate şi acestei meserii a fost

Festivalul pescarilor profesionişti ce se desfăşura încă din perioada în care nu existau

organizaţii sau ferme dedicate in mod special colectării peştelui. Această manifestare se

organiza pe data de 6 decembrie a fiecărui an, în aceeaşi zi în care se sarbatoreşte Sf.

Nicolae.

Asa cum s-a vazut, pe teritoriul judetului Dolj, raurile nu sint numeroase, dar reteaua

hidrografica a fost completata de lacurile prezente in numar mare atat in lunca Dunarii si in

micile depresiuni dintre dune, cat si pe terasele Dunarii si Jiului, acolo unde s-au creat

conditii propice de acumulare si mentinere a apei.

In urma indiguirilor si desecarilor, au disparut cele mai multe si mai mari dintre lacurile

din lunca alimentate din Dunare la revarsari. Cele care au ramas au acum un regim cu totul

diferit fata de cel de dinaintea amenajarilor. Dar in afara acestora sint de semnalat lacurile

izolate formate intre dune – ca Balta Neagra dintre Desa si Poiana Mare.

Caracteristica principala a acestor lacuri o formeaza continutul mare de saruri care le

confera chiar calitati terapeutice. Concentrarea sarurilor (pana la aparitia eflorescentelor) se

datoreaza procesului complex de spalare si de transport de pe o anumita suprafata si apoi de

evaporare a apei. Cantitatea de saruri oscileaza foarte mult de la un sezon la altul, in functie

de gradul de secare al fiecarui lac, in general, observindu-se o crestere de cateva ori a

cantitatii de saruri in lunile de la sfarsitiul verii cat si din toamna.

Lacurile

Acestea sunt relativ numeroase si apar atat in lunca Dunarii si in depresiunile alungite

dintre dune cat si pe terasele fluviatile. Majoritatea lor au suferit modificari importante (ale

caracteristicilor cuvetei, modul de alimentare samd.) ca urmare a amenajarilor antropice.

Dintre lacurile din lunca Dunarii, ramase dupa ce au fost intreprinse lucrari complexe

hidroameliorative, cel mai mare este cel de la Bistret apoi cel de la Fantana-Banului,

Maglavit, Golenti, Ciuperceni. In depresiunile dintre dune apar mai frecvent lacuri in triunghiul

Poiana Mare – Desa – Rast, iar dintre lacurile de terasa mai importante sunt cele de la

Prunet (Bratovoiesti), utilizate ca lacuri de agrement. Sunt apoi lacuri create de om


95

(antropice) in diverse scopuri, atat pe Jiu, dar, mai ales, pe vaile secundare unde se gasesc

lacuri de mici dimensiuni.

Piscicultura

In trecut, principala ocupatie si mijloc de existenta a multor locuitori din satele

dunarene, pescuitul este si in prezent o activitate importanta in forme mult mai organizate,

prin amenajarea de pepiniere si crescatorii piscicole. Organizarea pisciculturii in judetul Dolj a

avut in vedere amenajarea unei pepiniere la sud de Cetate pe locul fostei balti Fantana

Banului, cu o suprafata de cca. 150 de ha, care produce anual aproximativ 100 de tone puiet

crap, cega si salau. Amenajarea acestei pepiniere a fost stimulata si de necesitatea popularii

cu peste a lacului de acumulare de la Portile de Fier, unde in toamna anului 1970, s-au

deversat primele cantitati de puiet de crap din aceasta pepiniera.

Exploatarea pestelui se face in crescatorii, cum este cea amenajata pe locul fostelor

balti de la Golenti – Maglavit – Hunia, cu o suprafata de 450 de ha (prevazuta cu statii de

pompare pentru alimentarea si evacuarea apei in Dunare si aparata de viituri printr-un dig

lung de 9 km), sau crescatoria amenajata pe locul fostei balti Bistret, pe o suprafata de circa

2200 ha. Diferite specii de peste (crap, platica, stiuca etc.) se pescuiesc si in baltile din

dreptul localitatilor Ciuperceni – Desa – Piscu Vechi.

În ceea ce privește pescuitul, în afara fluviului Dunărea, care are un rol deosebit

în cadrul sectorului pescăresc, pe teritoriul Grupului Local Pescăresc „Calafat” se

întâlnesc numeroase bălti, lacuri şi acumulări ce constituie bunuri aparţinând domeniului

public al statului. Conform Administratiei Naţionale „Apele Române” - Administraţia Bazinală

de Apă Jiu, pe teritoriul analizat se găsesc 3599,84 ha reprezentând luciuri de ape, distribuite

astfel:

Tabel suprafețe apă


96

Nr.

crt.

Nr. M.F. Denumire Localitate Suprafata

(hectare)

1 63821 Balta Neagra Desa 1,2

2 63872 Balta Maglavit Maglavit 50

3 63873 Balta Golenti Calafat 244

4 63874 Balta Jdegla Calafat 133

5 63875 Balta Arcelului Ciupercenii Noi 219

6 63876 Balta Sebazu (Ponii) Ciupercenii Noi 17,6

7 63878 Balta Sabalia Desa 116,37

8 63879 Balta Tarova Piscu vechi 164

9 63895 Lacul Bistret Bistret 1867

10 63904 Lacul Calugareni Bistret 44,85

11 112114 Balta Ciuperceni Calafat 167,61

12 112115 Balta Marginita Calafat 256

13 112116 Balta Murta Ciupercenii Noi 18

14 112121 Balta Ciolacului Ciupercenii Noi 16,5

15 112122 Balta Lata Desa 59,86

16 112123 Balta Bulboaca Desa 26,7

17 112124 Balta Porcului Desa 22,8

18 112126 Balta Branistari Poiana Mare 34,07


97

19 112127 Balta Lunga Poiana Mare 26,71

20 112129 Balta Raiosul Poiana Mare 31,08

21 112131 Balta Cocorul Piscu Vechi 48,27

22 112133 Balta Coica Piscu Vechi 35,22

La nivelul Grupului Local Pescăresc „Calafat”, există următoarele entități al

căror domeniu de activitate îl reprezintă pescuitul în ape dulci:

Tabel firme pescuit

Nr. Crt. Firma Statut Localitatea Domeniu de activitate

1 Albisoru Ion Liviu PFA Poiana Mare 0312- Pescuitul in ape

dulci

2 Acvapisc SRL Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape

dulci

3 Artopala C Dorian PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape

dulci

4 Badoiu Petre I.I Desa 0312- Pescuitul in ape

dulci

5 Bistriceanu Aurel PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape

dulci

6 Bizgan I Valerica PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape

dulci

7 Bolnavu Lilian Nicu I.I Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape

dulci

8 Bora P. Dorel PFA Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape

dulci

9 Bora P. Marian PFA Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape

dulci

10 Caramida E. Aurel PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape

dulci

11 Chilom Marian si Silviu I.F Cetate 0312- Pescuitul in ape

dulci

12 Chiriac Marcel I.I Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape

dulci

13 Cojocaru Ghe. Marinel PFA Desa 0312- Pescuitul in ape


98

dulci

14 Cojocaru S. Anton PFA Desa 0312- Pescuitul in ape

dulci

15 Draghici S. Constantin PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape

dulci

16 Duda I. Dorel PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape

dulci

17 Eurofish Impex SRL Calafat 0312- Pescuitul in ape

dulci

18 Gaina P. Marcel I.I Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape

dulci

19 Geana I. Gheorghe PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape

dulci

20 Gigargiu Nicolae PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape

dulci

21 Gisneac Constantin PFA Ghidici 0312- Pescuitul in ape

dulci

22 Gliga C. Stefan PFA Desa 0312- Pescuitul in ape

dulci

23 Iacob E. Gheorghe PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape

dulci

24 Impuscatoiu Ionel I.I Poiana Mare 0312- Pescuitul in ape

dulci

25 Jalba Ghe. Gelu PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape

dulci

26 Mita Nicusor I.F Calarasi 0312- Pescuitul in ape

dulci

27 Mogodeanu I. Ion I.I Ghidici 0312- Pescuitul in ape

dulci

28 Neacsu M. Constantin PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape

dulci

29 Nicola M. Constantin PFA Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape

dulci

30 Palea Mihai PFA Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape

dulci

31 Pandia Genel- Eusebiu PFA Ghidici 0312- Pescuitul in ape

dulci

32 Pitica N. Cristian PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape

dulci

33 Popa St. Giga PF Desa 0312- Pescuitul in ape

dulci

34 Popara- Mare Cornel I.I Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape

dulci

35 Ramoiu A. Costinel I.I Calafat 0312- Pescuitul in ape

dulci


99

36 Ristea I. Constantin PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape

dulci

37 Rosu M. Ristel PF Ciupercenii Noi 0312- Pescuitul in ape

dulci

38 Sclipcea Florian Nicu I.F Ghidici 0312- Pescuitul in ape

dulci

39 Stanta Marcel I.I Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape

dulci

40 Stinga S Sterie PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape

dulci

41 Stroe A. Gabriel I.I Poiana Mare 0312- Pescuitul in ape

dulci

42 Toba P. Constantin I.I Piscu Vechi 0312- Pescuitul in ape

dulci

43 Trusculescu Vergica PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape

dulci

44 Tudorascu F. Misu I.I Calarasi 0312- Pescuitul in ape

dulci

45 Vaduva I. Mugurel PFA Calafat 0312- Pescuitul in ape

dulci

46 Velea Angelica PF Desa 0312- Pescuitul in ape

dulci

Sursa: ORC Dolj

În zona acoperită de Grupul Local Pescăresc „Calafat”, sectorul pescăresc

cunoaşte urmatoarea problemă: nu există înregistrări în bazele de date statistice judeţene

sau naţionale pentru numărul real de persoane a caror principală ocupaţie este pescuitul.

La nivelul întregii zone există cel puțin 140 de pescari profesioniști înscriși la ANPA

cu licențe de pescuit, numărul lor scăzând vertiginos în ultimii ani, maximul de 308 atingându-

se în 2006. Aceste persoane ce duc mai departe tradiția străveche a pescuitului în sudul

Doljului, împreună cu familiilor lor, persoane dependente de această activitate, formează

micile comunități pescărești ale zonei Grupului, ce reprezintă o parte importantă a

populației Grupului. Numarul de pescari, impreuna cu familiile, si alte persoane ce depind

direct sau nu de aceasta activitate, ce formeaza micile comunitati pescaresti ale zonei se

estimeaza la 1.500.

Avand in vedere ca in zona pescareasca a Grupului Local Pescăresc Calafat

micile comunitati pescaresti reprezinta o parte importanta a populatiei zonei, îndeplinește

criteriul de verificare a eligibilității nr.6.


100

Pe de altă parte, există pescari posesori de licenţe de pescuit sportiv, înscrişi în

asociatii pescăreşti locale sau judeţene. La nivel judeţean, se regăsesc următoarele asociaţii

pescăreşti:

Tabel Asociatii pescaresti

Nr.Crt Localitate Organizație pescărească

1 Calafat Organizaţia Producătorilor din Sectorul Pescuit-

Acvacultură “Sf. Nicolae“ (OPSPA) - Calafat

2 Calafat Asociatia “Ecopescar”, Calafat

3 Craiova Asociația Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor

Sportivi Dolj

4 Rast Asociaţia RAST 2006

5 Bistreț APS Zargan Dolj

6 Catane-

Bistret APS “Bibanul”

7 Rast

Asociaţia Pescarilor Sportivi „Lumaşul”

8 Dăbuleni

Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Jiul

Prezența în teritoriu a unui număr de 8 asociații pescărești, dintre care 7 reprezintă

asociații a pescarilor sportivi, subliniază abundența acestora în zonă, ceea ce demonstrează


101

impactul puternic pozitiv pe care l-ar avea dezvoltarea unei infrastructuri integrate de turism

pescăresc.

O altă activitate importantă desfășurată intens în urmă cu 2-3 decenii este

acvacultura. Astfel, începând cu luna februarie 1971 a luat fiinţă Întreprinderea Piscicola

Calafat care avea in subordine fermele piscicole din judeţele Dolj, Gorj, Olt și Mehedinţi.

Această întreprindere a luat fiinţă pe scheletul fostelor inspectorate piscicole si avea în

constituţie ferme din județele Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt. În județul Dolj au existat

următoarele:

ferma piscicola Cetate – Hunia 1971

ferma piscicola Golenti - Maglavit 1971,

ferma piscicola Bistret 1972,

ferma piscicola Dunareni 1972,

ferma Radovan 1985,

ferma piscicola Arceru 1988.

În afara acestor ferme enumerate mai sus, în aceași perioadă mai funcţiona Ferma

Bunurilor Naturale în Dunare – baltă, care avea în subordine pescuitul în Dunăre, în lunca

acesteia inundabilă, și în toate bazinele naturale în care nu se practică acvacultura.

Această formă de organizare a Întreprinderii a durat până în anul 1986, an în care

Întreprinderea s-a scindat, astfel a luat fiinţă Întreprinderea Piscicola Mehedinţi cu fermele din

judeţul Mehedinţi, Întreprinderea Piscicola Calafat cu fermele din judeţul Dolj, fermele din

judeţul Olt si Gorj au fost date cu titlu gratuit administraţiilor locale.

În noua formă de organizare cu fermele din judeţul Dolj, Întreprinderea Piscicola

Calafat a avut un punct de apogeu ce a durat din anul 1986 până în anul 1989, ani în care

întreprinderea a fost cea mai puternică din țară, fiind pe primul loc atât la producţia fizică cât

și la cea industrială. În această perioadă s-a ajuns să se producă peste 2000 de tone de

pește proaspăt pe an, și 1200 de tone de semi-conservă de pește. La nivelul anului 2011,

producția înregistrată de către OPSPA Sf. Nicolae a fost de doar 48 de tone.


102

Pentru diversificarea producţiei de semi – conserve, Întreprinderea achiziţiona de la

Frigoriferul Tulcea pește congelat pe care îl transforma în semiconserve de pește. Aici se pot

menţiona: marinate reci, pește afumat (la cald și la rece) și file de pește.

În anul 1990, la iniţiativa unui grup de angajaţi, Întreprinderea și-a schimbat numele

din Întreprinderea „Piscicola Calafat” în „Năvodarul Calafat”, moment din care interesul

pentru pescuit și acvacultură a scăzut constant.

Prăbuşirea totală a firmei „Năvodarul Calafat” a avut loc în momentul începerii

privatizării în domeniul acvaculturii. Aceasta a fost posibilă din cauza faptului că cele mai

rentabile ferme precum ferma Dunăreni și ferma Radovan au fost vândute către persoane

fizice care nu dețineau experienţă în domeniul pisciculturii. Pescuitul fără control și

întreţinerea defectuasă a acestor ferme pe o perioadă de câțiva ani a dus la deteriorarea

treptată având ca și final distrugerea acestora în întregime.

Odată cu distrugerea crescătoriilor au fost distruse și fermele complexe precum:

Cetate, Bistreț, Arceru, acestea erau pepiniere ce produceau puiet cu care se populau cele

două crescătorii.

În prezent ferma Cetate – Hunia a fost privatizată dar nu s-a întreprins nicio

investiţie care ar putea readuce profitul produs de aceasta fermă.

Ferma Golenți – Maglavit se află în aceeași situaţie, adică a fost privatizată dar nu

mai funcţionează din 1996.

Fermele Bistreț și Dunăreni au fost privatizate, fiind în acest moment conduse de

către aceași firmă, care de-a lungul timpului nu a făcut nicio investiţie pentru modernizarea

complexului ce exista, sediile fiind în totalitate distruse.

Conform Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, Filiala Regională Oltenia,

fermele anterior menționate au următoarele suprafețe:

Amenajarea piscicolă Cetate, 390,83 ha

Amenajarea piscicolă Maglavit, 49,51 ha

Amenajarea piscicolă Arceru (Ciupercenii Noi), 488,80 ha


103

Amenajarea piscicolă Călugareni (Bistreț), 22,5 ha

Amenajarea piscicolă Bistreț-Dunăreni, 2273,7 ha

Amenajarea piscicolă Topile (Ostroveni), 20,0 ha

Aceste amenajări au fost concesionate în felul următor:

- Concesionările acordate de ANPA- Bucuresti sunt:

Tabel Concesionari ANPA

Nr.

ctr

Denumire

amenajare

Agent economic

1 Cetate S.C.M.D. Agricola SRL, loc. Ianca, jud. Olt

2 Maglavit SC international Company Danut SRL, loc.

Comorzana, str. Bisericii, nr 317, jud. Satu

Mare

3 Arceru (Ciupercenii

Noi)

SC Centrum Consulting SRL, loc. Targu-

Jiu, b-dul. Republicii, nr 18, jud. Gorj

- Concesionări acordate de consiliile locale:

Nr.

crt

Denumire

amenajare

Agent economic

1 Calugareni

(Bistret)

SC Corbux com SRL, loc Craiova, str.

N. Titulescu, bl. A , jud Dolj

2 Topile (Ostroveni) SC Balta Topile SRL, loc. Ostroveni,

jud. Dolj

Producțiile de pește din acvacultură obținute de două dintre cele mai importante

întreprinderi din domeniu, pe anii 2008 și 2009, sunt:


104

Tabel productie pește acvacultură

Nr.

crt

Agentul economic 2008 2009

1 SC Piscicola Dunareni 35625 kg 32869 kg

2 SC Corbux SRL 35343 kg 6000 kg

Total 70968 kg 38869 kg

Așa cum se poate observa, producția de pește a celor mai importante două companii

din sectorul local de acvacultură a fost aproape jumătate, în anul 2009, față de cantitatea din

anul 2008, ceea ce indică un regres al activității.

O pondere importantă în veniturile per totalul zonei, din activitățile pescărești este

adusă de fermele piscicole. În continuare, vor fi enumerate amenajările piscicole prezente în

Grup, precum și situația economică a acestora, pe 3 ani consecutivi, conform datelor

disponibile de la Ministerul Finanțelor Publice:

Tabel administratii amenajari

Nr.Crt Localitate Administrator

amenajare Descriere Suprafata

1 Cetate SC MD Agricola

SRL

Amenajare piscicola cetate-

crescatorie 390,83 ha

2 Maglavit SC Vinemotive

SRL

Pastravaria Hunia-

crescatorie 0.58 ha

3 Ciupercenii

Noi SC Centrum

Consulting SRL Amenajare

Arceru 488,80 ha

4 Goicea si

Bistret SC Piscicola

Dunareni SRL

Amenajare Piscicola Dunareni

Crescatorie

1798.65


105

5 Maglavit SC International Company Danut

SRL

Amenajarea Piscicola Balta

Maglavit 49,51

6 Ostroveni SC Balta Topile

SRL

Amenajare Piscicola Balta

Topile Crescatorie

20

7 Bistret SC Corbux Com

SRL

Amenajarea Piscicola Lac Calugareni-

Selnice

22,5

Tabel cifra de afaceri

Administrator

Cifra de afaceri 2007



SC MD Agricola SRL 1,044,734 1,724,546 1,661,245

S.C. Vinemotive S.R.L. 732,044 3,381,355 792,499

SC Balta Topile SRL 51,262 104,060 72,110

SC Corbux Com SRL 203,086 200,368 24,833

SC Piscicola Dunareni SRL 942,395 205,597

SC Eurofish SRL 0 0 0

SC Iskandermag Trading 1059 3386 337

Tabel profit

Administrator Profit 2007 Profit 2008

Profit 2009

SC MD Agricola SRL 143,606 299,017 -236,966

S.C. Vinemotive S.R.L. 1,444 363,546 24,310

SC Balta Topile SRL 31,057 -21,011 23,385

SC Corbux Com SRL 50,439 45,046 27,032

SC Piscicola Dunareni SRL -402,851 609

SC Eurofish SRL -2,044 -81516 -87362

SC Iskandermag Trading -2897 3293 7027

Tabel centralizator

INDICATOR 2007 2008 2009


106

CA 2007 - 2009 2,974,580 5,619,312 2,551,024

PROF 2007 - 2009 -181,246 608,984 -242,574

Grafic Cifra de afaceri

Grafic Profit

0

500.000

1.000.000

1.500.000

2.000.000

2.500.000

3.000.000

3.500.000

4.000.000

Cifra de afaceri2007

Cifra de afaceri2008


107

Grafic centralizator profit si cifra de afaceri

Rezultatele analizei:

-500.000

-400.000

-300.000

-200.000

-100.000

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

Profit 2007

Profit 2008

Profit 2009

-1.000.000

0

1.000.000

2.000.000

3.000.000

4.000.000

5.000.000

6.000.000

2007 2008 2009

CA 2007 - 2009

PROF 2007 - 2009


108

Eșantionul întreprinderilor ce desfășoară activitate în pescuit sau acvacultură la nivelul

Grupului Local Pescăresc „Calafat” analizat este compus din 7 firme, acestea fiind

și cele mai importante la nivel local;

Informațiile financiare cele mai relvante în vederea analizei situației economice, luate

în calcul în cadrul strategiei au fost cifra de afaceri și profitul;

Perioada de timp analizată a fost de 3 ani, 2007-2009, iar datele numerice au ca sursă

Ministerul Finanțelor Publice.

În ceea ce privește Cifra de afaceri înregistrată de aceste companii, se remarcă

faptul că valorile diferă de la o companie la alta și de la un an la altul. Cu excepția a două

dintre firmele supuse analizei, valorile încasărilor nu sunt foarte mari și înregistrează fluctuații

importante. Aceste diferențe demonstrează instabilitatea sectorului, ceea ce se apreciază ca

fiind nefavorabil din punct de vedere economic, astfel, în viitor, va fi necesară întreprinderea

de măsuri în vederea opririi declinului.

Profitul acestor întreprinderi apare, în 5 cazuri din cele 7 analizate, sub valori mici,

de ordinul, cel mult, al zecilor de mii. Toate cele 7 întreprinderi au scăderi bruște a profitului

de la un an la altul, iar 5 dintre ele au pierderi cel puțin în cel puțin unul din anii analizați. Cu

excepția unei singure companii, toate firmele analizate au un rezultat financiar mai mic pe

anul 2009, decât în anul 2008, pierderile per total fiind foarte mari, de circa 900.000 lei în doar

un singur an.

Așadar, conform datelor și graficelor de mai sus se poate remarca faptul că situația

economică a celor mai importante firme actuale active în sectorul pescăresc nu urmează o

traiectorie liniară ascendentă, ci mai curând fluctuații importante. Astfel, dat fiind că în anul

2009 regresul este unul brusc și important, se demonstrează încă o dată declinul sectorului

pescăresc.

Avand in vedere ca in zona pescareasca a Grupului Local Pescăresc Calafat,

pescuitul este o activitate economica importanta in zona, dar in declin, aspect demonstrat

prin;

- scaderea accentuata a numarului de pescari în ultimii 5 ani;

- declinul economic al celor mai importante intreprinderi in domeniu;


109

- pierderea in timp a unei părți importante din traditiile si obiceiurile pescuitului;

- declinul foarte pronuntat al acvaculturii in ultimele doua decenii;

se respectă criteriul de verificare a eligibilității nr.6.

Industrie – IMM-uri

Industria din zona Grupului Local Pescăresc „Calafat” este predominată de

microîntreprinderi şi întreprinderi mici, fiecare categorie ocupând o anumită pondere, după

cum reiese din tabelul următor:

Tabel industrie

Total

intreprinderi

Micro-

intreprinderi

cu 1-10

salariati

Întreprinderi

cu 10-50

salariati

Întreprinderi

cu 50-250

salariati

Întreprinderi

cu peste

250 salariati

Bechet 36 34 2 - -

Bistret 24 24 - - -

Calafat 277 249 19 7 2

Calarasi 31 30 1 - -

Carna 9 9 - - -

Cetate 34 34 - - -

Catane 3 3 - - -

Ciupercenii

Noi

51 48 3 - -

Dabuleni 124 118 5 1 -

Desa 31 30 1 - -

Ghidici 13 13 - - -

Gighera 16 16 - - -

Maglavit 34 33 1 - -

Macesu de 4 4 - - -


110

Jos

Negoi 17 17 - - -

Ostroveni 36 36 - - -

Piscu Vechi 25 25 - - -

Poiana Mare 71 66 4 1 -

Rast 15 14 1 - -

Nr. 851 803 37 9 2

% 100 94.36 4.35 1.06 0.24

Sursa: Institutul National de

Statistica

Grafic industrie

După cum se poate observa din tabelul şi graficul de mai sus, la nivelul Grupului

Local Pescăresc „Calafat”, există un total de 851 de întreprinderi. Dintre acestea, ponderea

cea mai mare este reprezentată de microîntreprinderi (94,36%), urmate de întreprinderile mici

(4,35%) şi medii (1,06%). Întreprinderile mari cu peste 250 de angajati sunt în număr de

doua la nivelul grupului, reprezentând numai 0,24% din numărul total de întreprinderi, ceea ce

0100200300400500600700800900

Nu

mar

Intr

ep

rin

der

i

Tip intreprindere

Industrie IMM


111

indică o industrializare redusă a zonei, confirmată și de închiderea a numeroase fabrici după

perioada comunismului.

Comerţ şi servicii

În tabelul următor, sunt prezentate principalele tipuri de comerţ practicate în cadrul

teritoriului acoperit de Grupul Local Pescăresc „Calafat” , precum şi numărul de întreprinderi

care activează în sectorul terţiar.

Tabel comert si servicii

Tipuri de

comert

Numar

total

% din

numarul total

Intreprinderi

din sectorul

tertiar

Numar

total

%din

numarul

total

Comert cu

amanuntul, cu

exceptia

autovehiculelor

si

motocicletelor

470 95.53 Hoteluri si alte

facilitati de

cazare

7 3.61

Comert cu

ridicata cu

exceptia

comertului cu

autovehicule si

motociclete

4 0.81 Restaurante si

alte activitati de

servicii de

alimentatie

107 55.15


112

Comert cu

ridicata si cu

amanuntul,

intretinerea si

repararea

autovehiculelor

si a

motocicletelor

18 3.66 Transporturi

terestre si

transporturi prin

conducte

32 16.49

Activitati de

editare

3 1.55

Activitati ale

directiilor

(centralelor),

birourilor

administrative

centralizate;

activitati de

management si

de consultanta

in management

10 5.15

Activitati

veterinare

12 6.19

Activitati de

servicii privind

forta de munca

3 1.55

Activitati

sportive,

recreative si

7 3.61


113

distractive

Activitati de

peisagistica si

servicii pentru

cladiri

2 1.03

Telecomunicaţii 9 4.64

Altele 2 1.03

Sursa: Oficiul Registrului Comertului

La nivelul Grupului Local Pescăresc „Calafat”, în cadrul sectorului de comerţ,

ponderea cea mai mare (95,53%) o deţine comerțul cu amănuntul, situație ce reflectă

prezența abundentă de centre mici de vânzare, specifice mediului rural. Celelalte două tipuri

de comerţ: comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete, respectiv

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea si repararea autovehiculelor şi a

motocicletelor, sunt slab reprezentate, având procente mai mici de 5%.

În ceea ce priveşte întreprinderile din sectorul terţiar, la nivelul Grupului, situaţia se

prezintă astfel:

Peste jumatate din întreprinderi (55,15%), sunt reprezentate de firme ce activeaza în

domeniul restaurantelor şi altor activităţi de servicii şi alimentaţie.

Pe locul doi se afla cu un procent de 16,49%, sectorul de transporturi.

Alte activităţi prezente la nivelul teritoriului în procente aproximativ egale, între 3-6%

sunt: activităţi veterinare, activităţi ale directiilor (centralelor), birourilor administrative

centralizate; activitati de management si de consultanta in management,

telecomunicaţiile, hoteluri, activităţi sportive.

Procentul cel mai mic, sub 2% îl au activităţi de editare, de servicii privind forţa de

muncă şi alte activităţi.


114

Tipuri de comert

Grafic tipuri de comert

Întreprinderi din sectorul terţiar

Tipuri de comert

Comert cu amanuntul, cuexceptia autovehiculelor simotocicletelor

Comert cu ridicata cu exceptiacomertului cu autovehicule simotociclete

Comert cu ridicata si cuamanuntul, intretinerea sirepararea autovehiculelor si amotocicletelor


115

Grafic intreprinderi sector tertiar

Alte activităţi economice: morărit şi panificaţie, agricultură, activităţile tradiţionale,

cum ar fi cele meşteşugăreşti, dar şi alte activităţi non agricole, cum ar fi turismul,

prelucrarea marmurei (Ciuperceni), prelucrarea legumelor și a fructelor, creșterea si

ingrasarea porcinelor.

FACILITĂȚI OFERITE INVESTITORILOR

Concesionare terenuri pentru agricultură şi comerţ

Spaţii pentru activităţi economice

Acces punct frontieră Vidin Bulgaria

Acces cale ferată Craiova – Calafat

Forţă de muncă calificată şi necalificată ieftină

Produse agricole pentru prelucrare legume, cereale

Pescuit

Telefonie digitală

Cablu TV

Târguri săptămânale

0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00

Hoteluri si alte facilitati de cazare

Restaurante

Transporturi

Activitati de editare

Activitati ale birourilor

Activitati veterinare

Activitati privind forta de munca

Activitati sportive, recreative si distractive

Activitati de peisagistica si servicii pentru cladiri

Telecomunicatii

Altele

3,61

55,15

16,49

1,55

5,15

6,19

1,55

3,61

1,03

4,64

1,03


116

Teren agricol pentru arendare sau concesionare cu respectarea legalităţii existente

Având în vedere preponderența întreprinderilor active în restaurante și hoteluri sau

alte facilități de cazare, precum și bogăția patrimoniilor de mediu și cultural, la evaluarea

potentialului turistic oferit de zonă trebuie avuta in vedere amplasarea acesteia intr-o zona

pitoreasca, pe axa ce leaga sudul si vestul Europei, care ar putea da nastere la proiecte de

anvergura de colaborare intre cetatenii romani si cei din sudul si vestul Europei si nu numai,

de schimburi culturale, de idei și programe turistice, servicii și produse diversificate,

realizarea de schimburi economice de bunuri si servicii, tip import-export, contribuind din plin

la strângerea relațiilor interumane, la asigurarea unui nivel de trai crescut, a unui climat de

siguranță.

Servicii şi infrastructuri

Învăţământul din zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”

Capitalul uman prezintă o importanță deosebită pentru dezvoltarea rurală. Dezvoltarea

rurală și diversificarea economiei rurale depind de nivelul educației, al cunoștințelor și

calificării. Deși îmbunătățirea și menținerea unui nivel adecvat al infrastructurii de bază este

un element important în dezvoltarea socio-economică a mediului rural, formarea profesională

reprezintă „motorul”, pentru o bună dezvoltare.

Nivelul scăzut de instruire se reflectă în calitatea forței de muncă din mediul rural, fiind

un factor restrictiv pentru dezvoltarea economică din această zonă. Diversificarea activităților

economice nu este susținută de lucrători cu formare sau experiență specifică diverselor tipuri

de meserii, deoarece sistemul educațional nu a fost adaptat cerințelor specifice din mediul

rural.


117

Instituțiile de învațământ din cadrul teritoriului Grupului Local Pescăresc „Calafat”

sunt reprezentate de: grădinițe, unități primare și gimnaziale. Gradul de confort a acestor

unități de învățământ nu este unul care să raspundă standardelor Uniunii Europene. Multe

din aceste unități de învățământ ncesită reparații și investiții majore.

În cadrul ariei teritoriale a Grupului Local Pescăresc „Calafat” situația unităților de

învățământ este următoarea:

CALAFAT

• 3 scoli generale

• 2 licee

BECHET

• 1 liceu

DABULENI


BISTRET

• 1 scoala generala

CATANE


CALARASI


CARNA


CETATE

• 1 liceu


118

Dotarile sportive din zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”

Spaţiile în care pot sa fie practicate sporturi pe teritoriul grupului sunt reprezentate de

30 terenuri de sport şi 36 săli de sport, multe dintre acestea nefiind dotate corespunzător si

situându-se în incinta şcolilor.

CIUPERCENII NOI


DESA


GHIDICI


GIGHERA


MAGLAVIT


MACESU DE JOS


NEGOI


OSTROVENI

• 2 scoli

generale

PISCU VECHI


POIANA MARE


• 1 liceu

RAST

•1 scoala generala


119

Infrastructura şi serviciile medicale din zona Grupului Local Pescăresc

„Calafat”

CALAFAT

• 55 medici

• 1 spital

• 1 dispensar

• 2 cabinete stomatologice

• 1 farmacie

BECHET

• 6 medici

• 1 cabinet stomatologic

• 2 farmacii

DABULENI

• 13 medici

• 1 dispensar


• 1 spital

• 4 farmacii

BISTRET

• 3 medici

• 1 farmacie

CATANE

• 1 medic

CALARASI

• 4 medici


• 2 farmacii

CARNA

• 1 farmacie

• 1 medic

CETATE

• 3 medici


• 1 farmacie

CIUPERCENII NOI

• 5 medici

• 1 farmacie

DESA

• 2 medici

• 1 farmacie

GHIDICI

• 2 medici

GIGHERA

• 2 medici

• 1 farmacie


120

Așa cum se poate observa, infrastructura medicală la nivelul zonei Grupului Local

Pescăresc „Calafat” este deficitară cantitativ în unele comune în care dispensarele,

cabinetele stomatologice sau farmaciile sunt practic inexistente. Totodată, serviciile medicale

din cea mai mare parte a localităților cuprinse în teritoriu prezintă deficiențe de natură

calitativă, echipamentele medicale fiind învechite și ineficiente, dispensarele se află în stare

precară, numărul de medici raportat la numărul de locuitori este prea mic.

În ceea ce privește serviciile de turism și relaxare, acestea sunt foarte slab

dezvoltate și apar doar izolat, în doar câteva dintre localitățile de la nivelul Grupului,

existând câteva facilități de cazare și un camping în localitatea Gighera, existând aici

perspectiva dezvoltării turismului balnear.

Astfel, în ciuda faptului că lunca Dunării reprezintă un punct de atracție deosebit de

interesant pentru turiștii români și străini, starea actuală a infrastructurii sociale, turistice și de

transport nu permite dezvoltarea economică a zonei la adevăratul său potențial.

MAGLAVIT

• 4 medici


• 1 farmacie

MACESU DE JOS

• 2 medici

NEGOI

• 2 medici

OSTROVENI

• 3 medici

• 1 farmacie

PISCU VECHI

• 2 medici


• 1 farmacie

POIANA MARE

• 35 medici

• 1 spital

• 3 cabinete stomatologice

• 4 farmacii

RAST

•2 medici •1 farmacie


121

Activităţi sociale şi organizaţii locale

Planul de dezvoltare locală integrată a Grupului Local Pescăresc „Calafat”

cuprinde, după cum s-a observat, un teritoriu extins și o populație importantă, reprezentată

prin primării, la nivel general și prin diverse asociații și organizații, la nivel de comunități,

interese sau domenii de activitate.

Aceste entități publice și private au un rol important în dezvoltarea economică și

socială a zonei. Primăriile sunt organele cu rol administrativ și de susținere a sectorului privat

iar structurile non- guvernamentale sunt cele ce apără interesele anumitor actori grupați după

diverse criterii.

În continuare vor fi descrise cele mai relevante organizații pe plan local și rolul lor

social în teritoriu:

Tabel primării

Primaria Asezare Evenimente locale Facilitati acordate

investitorilor

Calafat Este situat în partea de

sud vest a judetului Dolj,

pe malul stang al Dunării.

Coordonate geografice:

Latitidine: 43.99

Longitudine: 22.93

Concesionarea terenurilor

pentru agricultură şi comert

Spaţii pentru activităţi

economice

Acces punct frontiera Vidin

Bulgaria

Acces cale ferată Craiova –

Calafat

Forţă de muncă ieftina

Pescuit

Telefonie digitală

Cablu TV

Târg săptămânal

Bechet Se găseşte în partea de

sud a judeţului Dolj, la 70

Zilele Bechetului: 6 – 8

septembrie

Suprafeţe de teren oferite

pentru arendare


122

km de municipiul Craiova.


Latitidine: 43.77

Longitudine: 23.95

Ziua Marinei, 15 august

Festivalul internaţional

de folclor „Dunărind cu

Dunărea”, 15 august

Sărbătoarea vinului la 1

noiembrie

Dezvoltarea agroturismului

Dăbuleni Este aşezat în zona de

sud-est a României, la

graniţa cu Bulgaria


Latitidine: 43.80

Longitudine: 24.08

Ziua oraşului – 21 mai

Târguri

Bâlci de Hristof – 14

septembrie

Bâlci de Florii

Sistem de irigaţii

Forţă de muncă calificată în

domeniul agriculturii

Posibilitatea desfăşurării de

activităţi turistice

Bistreţ Este situată în sudul

judeţului Dolj, pe DN 55A,

la 65 km de Craiova


Latitidine: 43.90

Longitudine: 23.50

În fiecare joi târg

săptămânal

26 octombrie – ziua

comunei

6 decembrie – Hramul

Bisericii „Sfântul Nicolae”

Teren intravilan

Teren extravilan

Forţă de muncă ieftină

Păşuni

Prelucrare carne şi lapte

Catane Se găseşte în partea de

sud a judeţului dolj la 80

km faţă de Craiova


Latitidine: 43.55

Longitudine: 23.24

Târg săptămânal în

fiecare marţi

Ziua comunei în data de

21 mai

Punerea la dispozitie a

terenului pentru orezărie,

creşterea animalelor,

cultivarea plantelor uleioase

şi tehnice

Călăraşi Comuna se află

poziţionată la sud est de

municipiul Craiova


Latitidine: 43.80

Longitudine: 24.05

Ziua Sfinţilor Împăraţi

Constantin şi Elena, 21

mai – Ziua comunei

Ziua veteranilor de

război şi a văduvelor

veteranilor de război

Cârna Sitată în sud vestul

judeţului Dolj


Latitidine: 43.53

Longitudine: 23.36

15 august Teren agricol pentru

arendare sau concesionare;

Cetate Coordonate geografice: Ecosistem, platformă de gunoi


123

Latitidine: 44.10

Longitudine: 23.05

menajer, studii de fezabilitate

Ciupercenii Noi Este aşezată la sud de

oraşul Calafat


Latitidine: 43.54

Longitudine: 22.57

Desa Coordonate geografice:

Latitidine: 43.87

Longitudine: 23.03

Păzitul fântânilor şi

Iordanitul

Încuratul cailor

Sarindarul de obşte

Ghidici Este situată la extremitatea

sudică a judetului Dolj, pe

DN55A, la 90 km de

Craiova


Latitidine: 44.23

Longitudine: 23.70

Ziua localităţii: a doua

duminică din luna mai –

„Floarea Salcâmului”

Târg săptămânal de

duminică

Infrastructură

corespunzătoare;

Terenuri agricole fertile

pentru exploataţii agricole

Prelucrarea lemnului

Prelucrarea legumelor

Prelucrarea cărnii

Gighera Localitatea se află situată

în partea de sud a judeţului

Dolj, la confluenţa Jiului cu

Dunărea, pe DN 55 A


Latitidine: 43.85

Longitudine: 23.80

Târgul săptămânal care

are loc în fiecare vineri în

satul Zaval

Sărbătoarea

câmpenească „În pădure

la Zaval” care se

desfăşoară în prima

duminică din luna august

a fiecărui an

Dezvoltarea satului de

vacanţă;

Amenajare heleşteu pe o

suprafaţă de 62 ha în satul

Gighera.

Maglavit Este localizat la nord de

municipiul Calafat


Latitidine: 44.03

Longitudine: 23.10

Ziua comunei Maglavit

8 septembrie – Întâlnirea

cu fiii satului

Orice facilitate cu condiţia

creării locurilor de muncă şi

cu angajaţi din comună;

Maceşu de Jos Se află aşezat în partea de

sud a judeţului Dolj, la 70

km est de Calafat


Târg comunal

săptămânal în fiecare zi

de miercuri

Amenajare camin pentru

bătrâni în spital Măceşu

2000 ha in Lunca Dunării

pentru concesionare,


124

Latitidine: 43.88

Longitudine: 23.72

arendare

Construcţii zootehnice

pentru reactivare.

Negoi Se găseşte în partea

central sudică a judeţului

Dolj.


Latitidine: 45.60

Longitudine: 22.75

Ostroveni Comuna este situată în

extremitatea sud – estică a

judeţului Dolj, la 63 km

distanţă de Craiova


Latitidine: 43.80

Longitudine: 23.90

Festival „În pădure la

Zăval” în prima duminică

a lunii august

Suport logistic şi

consultanţă

Scutiri de taxe şi impozite

în temei legal

Concesionări terenuri

Amenajare drumuri

Piscu Vechi Este situată pe DN 55A, în

sudul extrem al judeţului

Dolj


Latitidine: 43.90

Longitudine: 23.17

Ziua comunei – de

Înalţare

Poiana Mare Comuna este aşezată pe

DN 55 A în apropiere de

Calafat


Latitidine: 43.90

Longitudine: 23.17

Acces la DN 55A, la drum

judeţean;

Acces la CFR – o staţie

Telefonie

Reţea cablu

Forţă de muncă

Amenajări piscicole: Lunca

Dunării

Exploatarea materialului

lemnos: păduri de salcâm

caracteristice zonei de nisip

Rast Situată pe DN 55 A între

comunele Ghidici şi Negoi

Asigurarea gratuită a

spaţiului pentru


125


Latitidine: 43.54

Longitudine: 23.17

desfăşurarea activităţii în

domeniul industriei uşoare

Tabelul de mai jos va indica cele mai importante asociații la nivelul teritoriului, scopul

fiecăreia, precum și proiectele implementate până în prezent:

Tabel Asociatii

Asociația Anul

infintarii

Scop/ Misiune Proiecte

ASOCIATIA

CALAFAT -

DUIVEN

2006

- Promovarea valorilor democraţiei în

sfera locală;

- Parteneriate public-private cu

administraţia publică, cu alte ONG-uri,

în vederea promovării intereselor

comunităţii locale;

- Promovarea ideei de binefacere,

prin acţiuni menite să amelioreze

nivelul de trai al persoanelor

defavorizate;

- Coagularea intereselor comunităţii

înspre valorificarea potenţialului său

uman şi patrimonial;

- Protecţia mediului înconjurător;

- Activităţi de formare profesională,

de cercetare-dezvoltare;

- Legături de prietenie între cetăţenii

municipiului Calafat si orasului Duiven

(Olanda).

Proiect "Construirea unei

comunitati", finantat prin donatii

din Olanda

Obiective:

- Reabilitarea a 20 de case ale

romilor;

- Reglementarea juridică a situatiilor

proprietăţilor romilor (terenuri);

- Infrastructura pentru utilităţi (apă,

electricitate);

- Reconversia profesională a 40 de

romi;

- Incadrarea in muncă a 20 de romi;

- Consolidarea structurii asociative a

romilor;

- Imbunătăţirea relatiilor dintre

comunitatea romă şi comunitatea

non-romă.

Misiunea organizatiei este de a

contribui, prin programele derulate, la

imbunatatirea calitatii vietii

persoanelor defavorizate socio-

1. Construirea unei comunitati-

program pentru imbunatatirea

situatiei romilor din Calafat, avand

trei componente: reabilitarea a 20


126

ASOCIATIA

GLASUL

FEMEILOR

2005

economic, de a se implica, alaturi de

autoritatile locale si institutiile abilitate

in protectia persoanelor cu risc

crescut de marginalizare.

Beneficiarii activitatilor desfasurate

sunt in principal femei care nu au

posibilitatea sa isi dezvolte propriile

competente și sa isi reprezinte singure

interesele .

case de romi, reconversie

profesionala, integrare sociala si

implicare civica. Proiectul este

finantat de Fundatia Duiven-Calafat

din Olanda si se deruleaza prin

Asociatia Calafat-Duiven la care

Asoc. Glasul Femeilor este membru

fondator.

2.Seminarul "Femeia, cea mai

frumoasa jumatate a lumii" avand ca

tema constientizarea rolului femeilor

in societate si cunoasterea

drepturilor pe care le au acestea.

3. Alocarea de ajutoare materiale si

financiare mai multor persoane

aflate in pragul saraciei, cu sprijinul

institutiilor si locuitorilor din Calafat

prin dirijarea cotei de 2% din

impozitul pe venitul global.

PATRONATUL

LOCAL AL

INTREPRINDERIL

OR MICI SI

MIJLOCII (PLIMM)

CALAFAT

2004

Promovarea oportunităţilor de

dezvoltare a zonei geografice Calafat;

• Reprezentarea intereselor IMM-urilor

în raport cu autorităţile publice, cu alte

organisme şi instituţii;

• Participarea la foruri şi comisii de

interes local, regional şi transfrontalier

cu obiective orientate spre

valorificarea potenţialului socio-

economic, conservarea mediului şi

dezvoltarea de programe de interes;

• Sprijinirea sectorului economic privat

local prin acordarea pe domenii

specifice, atragere investitori,

1. “Vidin – Calafat Agenda” -

Monitorizarea constructiei podului

Vidin - Calafat (2007-2008), cu

finanţare Balkan Trust for

Democracy – coordonator proiect

pentru România;

2. „Montana si Calafat maine”,

Phare CBC 2005 Bg (2007-2008) –

partener;

3. „Centru virtual de informare si

consultanta pentru protectia

mediului transfrontalier (CEVIC-


127

organizare de manifestări cu caracter

economic, realizare de analize,

statistici;

PROM)”, Phare CBC 2005 Ro –

aplicant.

Alte asociații importante la nivel local:

1. Asociația Economică Horticolă Dăbuleni;

2. Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv - filiala vanatoare

3. Asociatia sportivă Baschet Club – Calafat

4. Asociatia “CALAFAT-ROMI” – Calafat

5. Asociatia “Ecopescarul” – Calafat

6. Asociatia Europeana de Colaborare si Unitate in Balcani (ACUB) – Calafat

7. Asociaţia pentru Colaborare Obştească Resurse şi Dezvoltare Durabilă

(ACORDD) – Calafat

8. Asociatia de Dezvoltare si Refacere (ADR) – Calafat

9. Asociatia “Prietenii Muzeului de Arta” – Calafat

10. Asociatia Udatorilor de Apa pentru Irigatii (AUAI) – Calafat

11. Asociatia localitatilor riverane Dunarii – zona Calafat

12. Clubul Sportiv Dunarea – Calafat

13. Organizatia Producatorilor din Sectorul Pescuit- Acvacultura “Sf. Nicolae“

(OPSPA) – Calafat

14. Organizatia Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI) – Calafat

15. Asociatia “Proiect pentru o Lume a Oamenilor Mai Buni” (APLOMB) –

Calafat

16. Asociatia “Clubul Sportiv Independenta” Calafat

17. Asociatia de Integrare a Romilor din Regiunea Olteniei – Calafat

18. Asociatia Vocea Naturii – Calafat

19. Asociatia "Cipida" _ Calafat

20. Asociatia Comunitara Calarasi De Organizare Rurala Si Dezvoltare,

21. Fundatia de Ajutor Social Ochelarii Negri, Dabuleni

http://www.searchromania.net/asociatii-43/dolj/dabuleni/asociatia_economica_horticola-2837/

http://www.searchromania.net/asociatii-43/dolj/dabuleni/asociatia_economica_horticola-2837/

http://www.searchromania.net/asociatii-43/dolj/calafat/asociatia_judeteana_de_vanatoare_si_pescuit_sportiv_filiala_vanatoare-2870/


128

22. Asociatia "Viitorul Piscu Vechi"

Politici întreprinse în teritoriu

Întocmirea unei strategii teritoriale și sectoriale reprezintă un proces complex de

analiză a caracteristicilor zonale, dar și a tuturor acelor proiecte sau investiții întreprinse până

în prezent în teritoriu sau programate pentru perioada imediat următoare.

În ultimii ani s-au elaborat la nivel național și local diverse proiecte, cu ajutorul unor

fonduri precum LEADER, SAPARD, PHARE, ISPA. De asemenea, în zonă, s-au elaborat și

implementat proiecte și strategii de dezvoltare care au fost consultate la întocmirea

prezentului plan, pentru a se evita duplicarea de acțiuni sau finanțări.

Având în vedere aceste aspecte, în continuare, este descrisă situaţia politicilor

întreprinse în teritoriu pentru fiecare localitate componentă a Grupului Local Pescăresc

„Calafat” .

Bechet

Orașul Bechet a inițiat următoarele proiecte:

1. Extindere sistem centralizat de alimentare cu apă pentru spaţiul periurban cu o

valoare estimată de 3.300.000 lei.

2. Sistem centralizat de canalizare Bechet Deal SE, cu o valoare estimată 5.340.000

lei.

3. Drum către Dunăre, proiect cu o valoare totală de 7,5 mil. euro. Acest proiect a fost

depus în 2009, in parteneriat cu Municipalitatea Oryahovo, Bulgaria pe programul CBC

Romania Bulgaria 2007-2013.

4. Parc solar, proiect al cărui beneficiar este autoritatea locală Bechet, cu o valoare de

6.3 mil. euro.


129

5. Sănătate peste Dunăre - proiect ce are o valoare de 250.000 euro, realizat în

parteneriat cu Municipalitatea Hayredin, Bulgaria, pe pogramul CBC ROMANIA Bulgaria

2007-2013;

6. Odaia cu Zestre - Proiect cultural realizat în parteneriat Româno-Bulgar.

Bistreţ

Principalele obiective de dezvoltare ale comunei Bistreț constau în:

Elaborarea proiectelor pentru investiții în infrastructură;

Dezvoltarea climatului economic;

Creşterea standardului de viață;

Conservarea tradiţiilor locale şi asigurarea accesului la un sistem educaţional

performant;

Încurajarea cetăţenilor la procesul decizional;

Educarea ecologică prin realizarea colectării selective a deşeurilor;

Reducerea cantităţilor de deşeuri menajere prin compostarea deşeurilor organice

biodegradabile;

Autorităţile locale construiesc, operează şi menţin infrastructura economică, socială şi

de mediu, supraveghează procesele de planificare, stabilesc politici şi regulamente şi iau

parte la implementarea acestora.

Obiectivul fundamental al Strategiei de Dezvoltare Durabilă al comunei Bistreţ este

transformarea acesteia într-un ecosistem rural.

Calafat

Municipiul Calafat are la bază în prezent, o strategie de dezvoltare pe anii 2007-2013,

ce cuprinde previziunile asupra serviciilor de utilitate publică a orașului. Măsurile prezentate

in strategie vizează alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate (prin POS

Mediu), având urmatoarele obiective pe termen lung:


130

- satisfacerea deplină a cerințelor de apă a populației din municipiul Calafat și din

localitățile aparținătoare;

- asigurarea calității apei potabile și încadrarea în cerințele impuse de Directiva CE

98/83 EC;

- realizarea epurării apelor uzate urbane în concordanță cu prevederile Directivei

91/271/EEC;

- accesul la informarea, educarea și sensibilizarea populației asupra necesității

economisirii apei;

- corelarea instituțională și legislativă cu Uniunea Europeană, facilitarea schimburilor

de idei, soluții, etc;

- monitorizarea continuă a performanțelor în sistemele de alimentare cu apă și

canalizare, asigurarea calității serviciilor prestate;

- realizarea unor programe de formare și perfecționare continuă;

- consultarea publicului și antrenarea lui la definirea politicilor și strategiilor în

domeniul alimentării cu apă și canalizare;

- protecția mediului pentru o dezvoltare durabilă.

Proiectele Municipiului Calafat:

1. Îmbunătățirea condițiilor de mediu în municipiul Calafat (2003- 2007) :

- Solicitant : Consiliul Local Calafat;

- Masura/ Axa: Phare 2001 /Proiecte mari de infrastructură regională;

- Valorea proiectului: valoare totală: 5.193.253 mii euro;

2. “Calafat Eco-Logic – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient şi durabil de

gestionare a deşeurilor în municipiul Calafat” ( 2007- 2008);

- Solicitant : Consiliul Local Calafat;

- Masura/Axa: Phare CES 2005 Proiecte pregătitoare managementul

deseurilor /Schema de Granturi pentru Sectorul Public pentru Pregătirea de Proiecte în

Domeniul Protecţiei Mediului;

- Valoarea proiectului: 22.500 euro;

3. “Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Dolj”;


131

- Solicitant: Municipiul Calafat;

- Masura/ Axa: POS Mediu/A.P. 1;

- Valoarea proiectului: 11.624.720 mii euro.

Călăraşi

Localitatea Călărași și-a dezvoltat un plan de dezvoltare locală în conformitate cu

Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, urmărind obiectivele promovate de acesta:

Modernizare de drumuri comunale (asfaltare), alei pietonale, sisteme de marcare,

semnalizare și avertizare, orizontale și verticale, PNDR axa 3;

Modernizare drumuri agricole de exploataţie (pietruire), PNDR axa 3;

Modernizarea centrului civic al comunei, PNDR axa 3;

Construirea și amenajarea unei pieţe comerciale, PNDR axa 3;

Amenajarea unui teren de sport şi a unui teren de joacă pentru copii, PNDR axa 3;

Investiţii în servicii culturale (echipament specific activităţii culturale) şi renovarea

clădirilor Căminului Cultural şi Bibliotecii, PNDR axa 3;

Stație de epurare și canalizare în comuna Călărași, PNDR axa 3 și POS Mediu;

Dezvoltarea capacităţii de îmbunătaţire a performanţei serviciilor în administraţia

locală, Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative axa 2;

Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă şi oprire

a migrației în alte țări, POS Dezvoltarea Resurselor Umane axa 5;

Promovarea incluziunii sociale, POS Dezvoltarea Resurselor Umane axa 6;

Constituire GAL cu comunele învecinate și formarea parteneriatelor de dezvoltare

locală reprezentative, PNDR programul LEADER;

Cârna

Proiectele prioritare ale comunei Cârna sunt următoarele:

- Sistem de alimentare cu apă şi canalizare;

- Proiect social;

- Bază sportivă – în derulare la fază de Studiu de fezabilitate;

- Modernizare drumuri comunale;


132

- Amenajare centru civic.

Cetate

În comuna Cetate, cel mai important proiect este reprezentat de proiectul

„Ecosistem”, pentru realizarea unui sistem eficient de gestionare a deșeurilor municipale și

asimilate, implementat în perioada februarie 2008 – iulie 2010 prin fonduri Phare. Valoarea

proiectului a fost de 1 milion de euro.

Alte proiecte vizate de primăria comunei Cetate sunt reprezentate de:

- Reabilitare drumuri comunale pe o distanţă de 17 km;

- Renovare şi modernizare sediu primărie şi modernizare drumuri comunale pe o

distanţă de 6 km – asfaltare;

- Înfiinţarea şi amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală.

Catane

Principalele priorități de dezvoltare ale autorităților locale din punct de vedere al

impactului social economic constau în:

- Dezvoltarea infrastructurii locale prin asfaltarea drumului județean Catane -

Boureni, care asigură un acces mai scurt la calea ferată, pietruirea drumurilor

comunale, precum și instalarea apei potabile, gaz și rețea medicală. În prezent nu

există acțiuni desfășurate sau în curs de desfășurare menite să îmbunătățească

situația actuală.

- Înființarea unei platforme ecologice pentru depozitarea gunoaielor și resturilor

menajere, cu o capacitate mare de depozitare, care să deservească și cele două

comune vecine: Negoi și Bistreț, comuna Catane fiind un nod de legătura între

acestea.

- Investiții în infrastructura socială: construirea unei grădinițe cu program continuu

pentru copiii care provin din familiile de romi, construirea unui dispensar medical

modern și a unei farmacii.

Ciupercenii Noi


133

Proiectele prioritare ale comunei Ciupercenii Noi, implementate sau în curs de

implementare sunt următoarele:

- Modernizare DC – 53;

- Refuncţionalizare Şcoală generală cu clasele I - VIII, Ciupercenii Noi.

Dăbuleni

Capacitatea de absorbţie şi implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene

este demonstrată, la nivelul oraşului Dăbuleni, de următoarele proiecte derulate sau în curs

de execuție:

- extindere rețea alimentare cu apă, 1.370.269, finanţare guvernamentală, finalizare în

2009;

- modernizare str. C.A. Rosseti, 473.646, buget local, finalizare în 2010;

- sală de sport cu nivel de practică sportivă competiţională locală - 150 locuri,

4.194.499;

- sediu primărie oraș Dăbuleni, 3.945.362, buget local, finalizat în 2010;

- modernizat clădire cu destinaţie grădiniţă, 110.115, buget local, finalizat în 2010;

- modernizat clădire cabinete medicale, 108.662, buget local, finalizat în 2010;

- amenajare parc primărie Dăbuleni, 50.000, buget local, cu finalizare în 2011;

- modernizat str. George Coşbuc, 200.000, buget local, cu finalizare în 2011;

- modernizat str. Gheorghe Magheru, 500.000, buget local, cu finalizare în 2011;

- modernizat str. I.L. caragiale, 1.100.000, finanţare guvernamentală, cu finalizare în

2011;

- modernizat str. Pârul Morilor, 600.000,finanţare guvernamentală, cu finalizare în

2011;

- completarea sistemului clasic de producere a apei calde de consum cu sisteme care

utilizează energia solară, 263.745, fondurile pentru mediu, cu finalizare în 2011;

- modernizare bază sportivă în zona periurbană a oraşului Dăbuleni, 426.000,

guvernamentală, cu finalizare în 2011;

- modernizare căi pietonale, amenajarea unor parcări și sistem de supraveghere video

în oraşul Dăbuleni, 8.400.000, fonduri europene, cu finalizare în 2013;

- modernizat stradă Elena Cuza, 300.000, buget local, cu finalizare în 2011;


134

- canalizarea și tratarea apelor reziduale, 48.000.000, finanţare europeană, cu finalizare

în 2013-2014;

- îmbunătăţirea calitaţii mediului prin împădurirea terenurilor degradabile, 3.400.000,

fondurile pentru mediu, cu finalizare în 2012;

- construirea Bisericii Adormirea Maicii-Domnului, 500.000, buget local, cu finalizare în

2012.

Desa

Principalele investiţii realizate la nivelul localităţii Desa sunt următoarele:

- Canalizare apă menajeră

- Modernizare Stadion Fotbal – investiţie finalizată în anul 2011

- Amenajare Centru Civic

- Amenajare Piaţa Agroalimentară

- Iluminat public

- Astfaltare drumuri comunale

- Construcţie disco – bar, duşuri, grup sanitar pentru ştrand

- Extindere reţea electrică

- Construire Gradiniţă copii

- Reabilitare Şcoala Rudari

Ghidici

În ultimii ani au fost implementate sau sunt în curs de implementare proiecte în

domeniile public şi privat în valoare totală ce depaşește 2 milioane euro.

Acestea sunt:

- Modernizare strazi rurale pe 2-7 Km, în valoare de 150.000 U.S.D., proiect finanţat

prin program P.D.R. şi finalizat.

- Construire sediu administrativ - Primărie în valoare de 280.000 euro, proiect

finalizat în 2006.

- Construire monument istoric în memoria eroilor ghidiceni din cele două războaie

mondiale, proiect finalizat în 2006.


135

- Alimentarea cu apă a comunei şi canalizare, în valoare de 1.2 milioane euro,

proiect finanţat de Guvernul României, prin O.G. nr. 7/2006, proiect în faza de

licitaţie achiziţie lucrări.

În domeniul privat sunt de asemenea mai multe programe investiţionale realizate sau în

curs de realizare:

- Construire complex de creştere si îngraşare porcine, investiţie finanţată prin

programul SAPARD în valoare de 1.1 milioane euro, proiect aflat în fază de

finalizare.

- Modernizare fermă vegetală prin dotarea cu tractoare şi combine, program

SAPARD în valoare de 150.000 euro, finalizat.

- Fabrica de conserve de legume și fructe, program SAPARD.

Oportunităţi de afaceri

- Înfiinţarea unui centru de prelucrare de la producători a legumelor proaspete în

vederea sortării, ambalării şi livrării lor pe piaţă în condiţiile prevăzute de siguranţa

alimentelor.

- Înfiinţarea unui centru de prelucrare de la producători a producției de lapte de

vacă.

- Înființarea în Lunca Dunării (o zonă de microdelta) a unor unități de agroturism.

Gighera

Din punct de vedere al politicilor întreprinse în teritoriu, primăria Gighera are în vedere

realizarea următoarelor proiecte prioritare:

Construirea stabilimentului balnear

- Parc energetic cu panouri fotovoltaice

- Pietruirea şi asfaltarea drumurilor comunale

- Alimentare cu apă, canalizare

- Amenajare spaţii verzi în localitate şi amenajare puncte de colectare de deşeuri

Maglavit


136

Principalele proiecte de investiţii în localitate sunt:

Anul 2009

- Alimentare curentă cu apă în satul Hunia

- Canalizare

- Asfaltare drumuri

- Achiziţie centrale termice – Biserica Maglavit şi Biserica Hunia

- Modernizare bază sportivă

- Achiziţie tomberoane

- Reparaţie drumuri comunale prin pietruire

- Modernizare piaţă comunală;

- Reabilitare Gradiniţă Hunia

- Reabilitare Scoală Hunia

Anul 2010

- Achiziţie buldoexcavator

- Reabilitare termică primărie

- Împrejmuire primărie

- Reabilitare unităţi şcolare

- Pietruire străzi comunale

Anul 2011

- Reparaţie şi întreţinere drumuri comunale

- Uşi, ferestre Cămin Cultural Hunia

- Acoperiş bloc locuinţe

- Reabilitare şcoli

- Sistem video Primărie

- Grup sanitar Cămin Cultural Maglavit

Măceşul de Jos

Proiecte aflate în derulare sau finalizate:


137

- Alimentarea cu apă în sistem centralizat a comunei Măceșu de Jos. Acest proiect

urmăreşte dezvoltarea şi modernizarea celor două sate ale comunei prin

construirea unui sistem de alimentare cu apă centralizat care să îmbunătăţească

gradul de civilizaţie şi comfort al comunităţii locale mai ales după gravele inundaţii

ale fluviului Dunărea, ce au afectat comuna în primăvara lui 2006.

- reciclarea deşeurilor refolosibile, în valoare de 1000 000 euro, împreună cu alte 17

Primării din sudul judeţului Dolj

- optimizarea iluminatului public stradal, în valoare de 25 000 lei

- asfaltarea drumului judeţean spre Goicea de Jos

Negoi

Proiectele realizate sau în curs de implementare ale comunei Negoi sunt următoarele:

- Extindere iluminat public – finalizat în 2010

- Construcţie poduri – finalizat în 2010

- Sediu primărie – realizat în proporţie de 95%, cu termen de finalizare 31.12.2011

- Târg comunal – realizat în proporţie de 85%, cu termen de finalizare 31.12.2011

- Construire gard şcoală – sat nou – realizat în proporţie de 50%, cu termen de

finalizare 31.12.2011

Ostroveni

Proiectele în curs de realizare sau viitoare din cadrul comunei Ostroveni sunt următoarele:

- Alimentare cu apă

- Canalizare

- Epurare

- Asfaltare şi pietruire drumuri comunale

- Amenajare centru civil

- Reabilitare Camin Cultural

- Amenajare parc comunal

- Amenajare bază sportivă;


138

- Reţea integrată de alimentare cu apă şi canalizare sat Lişteava

- Completarea sistemului clasic de producţie a apei calde de consum cu sisteme

care utilizează energie solară prin programul Casa Verde.

Piscu Vechi

În perioada 2000-2005, la nivelul comunei Piscu Vechi au avut loc mai multe acţiuni

menite să satisfacă nevoile comunităţii şi prin care cetăţenii comunei şi autorităţile publice

locale au dat dovadă de spirit civic şi comunitar, toleranţă şi bună convieţuire, o capacitate

puternică de dezvoltare, prin atragerea de investiţii publice şi private în localitate.

În acest sens, menţionăm câteva acţiuni comunitare relevante:

- Accesarea programului SAPARD, pentru îmbunătăţirea infrastructurii rurale,

proiect eligibil ce a obţinut 65 puncte

- Construirea unui sediu modern poentru Primărie şi Consiliul Local care să ofere

cetăţenilor servicii publice la standarde înalte acum şi în viitor. La aceasta acţiune,

un rol hotărâtor l-a avut comunitatea locală

- Înfiinţarea unei biserici ortodoxe în satul Pisculeţ printr-o colaborare susţinută între

Primar, Consiliul Local, preotul parohiei Piscu Vechi şi cetăţeni

- Participarea la concursul organizat în cadrul Proiectului de Dezvoltare Rurală al

Băncii Mondiale şi selectarea în primele 20 de comune care sunt finanţate

în judetul Dolj, pentru întărirea capacităţii instituţionale, creşterea gradului de

implicare a cetăţenilor la realizarea investiţiilor publice şi îmbunătăţirea

infrastructurii rurale.

- Selectarea Şcolii Generale din Piscu Vechi alături de alte 30 de şcoli din judetul

Dolj, în cadrul proiectului « Învăţământul rural » finanţat de Banca Mondială.

- Reabilitarea Şcolii Generale şi a Grădiniţei din satul Pisculeţ în cadrul

Programului de «Reabilitare Şcoli Rurale» finanţat de Banca Mondială, investiţie

care a avut o importantă componentă comunitară.

- Realizarea în satul Pisculeţ, în cadrul Fondului Rural de Dezvoltare Socială, a unei

fabrici de valorificare superioară a seminţelor oleaginoase, în urma iniţiativei unui

grup de cetăţeni din localitate


139

- Sărbătorirea zilei oficiale a comunei în ziua de Înalţare a Domnului, zi în care au

loc manifestări culturale şi religioase specifice tuturor etniilor şi confesiunilor

religioase.

- Reabilitarea unei fântâni publice în colaborare cu cetăţeni-primărie.

- Realizarea unei împrejmuiri a cimitirului din satul Pisculeț de către Primărie şi

comunitate.

- Organizarea colectării centralizate a gunoiului menajer, prin contribuţia în muncă a

unor cetăţeni în folosul comunităţii

- Acţiunea comunitară cea mai relevantă, din punct de vedere al capacităţii de

asociere a locuitorilor în vederea rezolvării problemelor comunităţii este

participarea comunei Piscu Vechi în cadrul Proiectului de Dezvoltare Rurală,

finanțat de Banca Mondială și Guvernul României, cu realizarea următoarelor

investiții :

- Ranforsare Străzi Rurale în Comuna Piscu Vechi;

- Modernizare Străzi Rurale în Comuna Piscu Vechi;

- Modernizare Drum Comunal DC 55 Piscu Vechi, - Piscu Nou km 0+000 – 2+505,

în asociere cu comuna Seaca de Camp;

În urma aplicării PDR , în comuna Piscu Vechi, s- au realizat urmatoarele:

- îmbunătăţirea infrastructurii locale prin modernizarea a 10 km străzi rurale;

- crearea condiţiilor optime de transport- factor principal al dezvoltării economice rurale;

- dezvoltarea deprinderilor comunităţii de implicare activă în toate fazele investiţiilor

publice;

- crearea de condiţii optime pentru funcţionarea serviciilor comunitare(colectarea

centralizată a gunoiului menajer);

Poiana Mare

Proiectele investiţionale din cadrul comunei Poiana Mare sunt următoarele:

- Reabilitarea canalului de desecare;

- Alimentare cu apă;


140

- Construcţie podeţe pentru asigurarea legăturii cu DN55A Calafat – Bechet

- Modernizare centru civic;

- Amenajare bază sportivă;

- Modernizare drumuri de exploataţie agricolă

- Modernizare şi reabilitare drumuri comunale

Rast

Poiectele propuse în această comună sunt:

- Deschiderea micului trafic peste Dunăre Rast, jud Dolj- Lom, Bulgaria;

- Amenajarea platformei de depozitare gunoi;

- Alimentare cu apă.

2.2 CONTEXTUL SOCIAL, ECONOMIC ŞI DE MEDIU

Contextul cultural, economic şi de mediu determină potenţialul de implementare al

strategiei, alături de cadrul strategic general definit de strategiile sau politicile implementate la

nivel local, județean sau național.

Pentru a scoate în evidență în mod obiectiv situația economică, socială și de

mediu prezentă la nivelul Grupului Local Pescăresc „Calafat” , se va aborda și dezvolta

fiecare componentă contextuală.

Context social:

La nivelul zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat” se poate constata faptul

că, cele mai multe proiecte finalizate sau în derulare vizează componenta socială, cu atât mai

mult datorită faptului că predomină mediul rural. Astfel, atât la nivel național, cât și local, se

constată o nevoie acută în realizarea de investiții în infrastructura socială, adesea deficitară

sau chiar inexistentă.


141

Astfel, cele mai multe proiecte cu impact asupra societății, implementate la nivel

local, se referă la alimentarea cu apă și canalizare în cele mai multe dintre comune,

reabilitarea de străzi sau șosele, realizarea sau modernizarea de baze sportive, amenajarea

de spații verzi și de recreere, investiții în servicii culturale,

Cele mai importante proiecte ce vizează dezvoltarea socială a zonei sunt următoarele:

Sănătate peste Dunăre - proiect ce are o valoare de 250.000 euro, realizat în

parteneriat cu Municipalitatea Hayredin, Bulgaria, pe pogramul CBC ROMANIA

Bulgaria 2007-2013;

Odaia cu Zestre - Proiect cultural realizat în parteneriat Româno-Bulgar.

Modernizare de drumuri comunale (asfaltare), alei pietonale, sisteme de marcare,

semnalizare si avertizare, orizontale si verticale, PNDR axa 3;

Modernizarea centru civic PNDR axa 3;

Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă şi oprire

a migratiei în alte țări, POS Dezvoltarea Resurselor Umane axa 5;

Promovarea incluziunii sociale, POS Dezvoltarea Resurselor Umane axa 6;

Sistem de alimentare cu apă şi canalizare;

Înfiinţarea şi amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală;

Investiții în infrastructura socială: construirea unei grădinițe cu program continuu pentru

copiii care provin din familiile de rromi, construirea unui dispensar medical modern și a

unei farmacii;

Completarea sistemului clasic de producţie a apei calde de consum cu sisteme care

utilizează energie solară prin programul Casa Verde;

Creşterea gradului de implicare a cetăţenilor la realizarea investiţiilor publice şi

îmbunătăţirea infrastructurii rurale.

La nivel județean, unul dintre obiectivele principale prevăzute în Strategia de

Dezvoltare a Județului Dolj 2007- 2013 îl reprezintă crearea condiţiilor necesare pentru

promovarea unor măsuri menite să genereze tendinţe demografice favorabile dezvoltării

economico-sociale şi pentru asigurarea dezvoltării sustenabile a resurselor umane prin


142

creşterea competenţelor şi adaptabilităţii forţei de muncă, cu deosebire în zonele rurale. Se

urmărește astfel promovarea adaptabilităţii resurselor umane în sectorul industrial,

dezvoltarea resurselor umane în mediul rural, calificarea şi recalificarea resurselor umane în

sectorul serviciilor, precum și incluziunea socială.

Având în vedere prioritățile de dezvoltare socială ale zonei, se poate astfel observa

complementaritatea între măsurile implementate prin inițiativele europene menționate,

precum PNDR, POSDRU, POR sau din bugetul local și măsurile ce stimulează creșterea

bunăstării sociale propuse prin POP.

Context economic:

Așa cum s-a observat din analiza diagnostic realizată anterior, zona Grupului Local

Pescăresc „Calafat” este una slab dezvoltată din punct de vedere economic, bazată

îndeosebi pe servicii. În același timp, numărul și amploarea inițiativelor cu scop de stimulare

a economiei locale sunt nesatisfăcătoare, la nivelul zonei fiind implementate următoarele

proiecte:

Parc solar, proiect al cărui beneficiar este autoritatea locală Bechet, cu o valoare

de 6.3 mil. euro.

Construire complex de creştere si îngraşare porcine, investiţie finanţata prin

programul SAPARD în valoare de 1.1 milioane euro, proiect aflat în fază de

finalizare.

Modernizare fermă vegetală prin dotarea cu tractoare şi combine, program

SAPARD în valoare de 150.000 euro, finalizat.

Fabrica de conserve de legume si fructe, program SAPARD.

Fabrică de valorificare superioara a seminţelor oleaginoase.

Situația economică la nivelul județului Dolj este similară celei din zona Grupului Local

Pescăresc „Calafat” , dat fiind faptul că întreprinderile dominante sunt cele cu sub 10

angajați iar sectorul de activitate predominant este cel al serviciilor. O altă activitate

importantă este agricultura. La nivel județean de asemenea, s-au identificat atractivitatea

ridicată pentru investitorii străini în judeţul Dolj (şi în Regiunea Sud Vest Oltenia), tendinţe


143

pozitive de creştere a exporturilor, tradiţia industrială bine consolidată și un sector de

cercetare bine dezvoltat. În ceea ce privește turismul, principalul serviciu ce ar trebui

valorificat la nivel teritorial datorită potențialului ridicat, s-au identificat urmatoarele puncte

forte: creşterea numărului de turişti, în special turişti străini, resurse naturale şi culturale,

fluviul Dunărea, importantă resursă pentru turism și următoarele puncte slabe: capacitate

mică de cazare, concentrarea facilităţilor de cazare în Craiova, valorificare şi promovare

insuficientă a patrimoniului existent, competitivitate scăzută a ofertei turistice. Se poate astfel

confirma oportunitatea valoroasă de promovare a turismului pescăresc, în completarea

măsurilor inițiate la nivel județean vor fi cele prevăzute prin strategie.

O altă oportunitate de ameliorare a economiei locale o reprezintă valorificarea celor

două porturi din zona Grupului: Bechet și Calafat.

Context de mediu:

În vederea desfășurării activităților economice, în prezent, se impune, la nivel

național și global, respectarea principiului de sustenabilitate, în vederea unei conservări

optime a mediului. Această perspectivă este din ce în ce mai susținută la nivelul Grupului

Local Pescăresc „Calafat” , dovadă fiind inițiativele identificate în teritoriu, până în prezent:

Parc solar, proiect al cărui beneficiar este autoritatea locală Bechet;

Educarea ecologică prin realizarea colectării selective a deşeurilor;

Reducerea cantităţilor de deşeuri menajere prin compostarea deşeurilor

organice biodegradabile;

Transformarea comunei Bistreţ într-un ecosistem rural;

Realizarea epurării apelor uzate urbane în concordanță cu prevederile

Directivei 91/271/EEC;

Accesul la informarea, educarea și sensibilizarea populației asupra necesității

economisirii apei;


144

Proiect de îmbunătățire a condițiilor de mediu în municipiul Calafat (2003-

2007)- PHARE;

“Calafat Eco-Logic – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient şi

durabil de gestionare a deşeurilor în municipiul Calafat” (2007- 2008)- PHARE;

Proiect de extindere și modernizare a infrastructurii de apă și apă uzată în

județul Dolj POS MEDIU;

Stație de epurare și canalizare în comuna Călărasi, PNDR axa 3 si POS Mediu;

Înființarea unei platforme ecologice pentru depozitarea gunoaielor și resturilor

menajere, cu o capacitate mare de depozitare, care să deservească comunele

Negoi, Bistreț și Catane;

Completarea sistemului clasic de producere a apei calde de consum cu sisteme

care utilizează energia solară POS MEDIU;

Îmbunătăţirea calitaţii mediului prin împădurirea terenurilor degradabile, POS

MEDIU;

Achiziţie tomberoane;

Completarea sistemului clasic de producţie a apei calde de consum cu sisteme

care utilizează energie solară prin programul Casa Verde.

Inclusiv la nivel județean, s-a constatat faptul că protejarea resurselor naturale este

un element esenţial pentru promovarea unei dezvoltări socio-economice durabile precum şi

pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei.

În ciuda faptului ca terenurile locale sunt fertile, iar patrimoniul natural foarte bogat,

activităţile umane și gestiunea resurselor care nu respectă întotdeauna standardul cerut, au

compromis parţial calitatea mediului. De asemenea, așa cum s-a menționat anterior, zona

este grav expusă procesului de deşertificare (65% din terenurile forestiere sunt afectate) şi

este caracterizat printr-o incidenţa riscurilor de mediu care sunt legate de activităţile umane şi

de condiţiile naturale atmosferice (de ex. inundaţii și alunecări de teren).

Calitatea apei de suprafaţă și a apei subterane este grav afectată de evacuarea

directă a apelor de la populaţie, acolo unde staţiile de epurare lipsesc sau necesită


145

modernizare. La nivelul anului 2007 un număr de 61 de proiecte privind lucrări de conectare

la sistemul de gospodărire a apelor au fost semnalate.

De asemenea, la nivel județean se constată că sistemul de gestionare a deşeurilor

trebuie îmbunătăţit şi extins pentru a evita contaminarea solului în viitor şi deteriorarea

sănătăţii populaţiei. De aceea se susține promovarea de sisteme inovatoare, inclusiv de

colectare selectivă a deşeurilor, şi desfăşurarea de campanii de informare.

Cele mai relevante riscuri naturale în Dolj sunt inundaţiile, alunecările de teren şi

cutremurele, judeţul fiind localizat în zona de seismicitate medie cu gradul 8, cu perioadă de

revenire de 50 ÷ 100 de ani.

În conformitate cu problemele identificate, strategia județeană își propune

următoare domenii majore de intervenţie:

Domeniul Major de intervenţie 1: Infrastructura şi managementul apei şi al deşeurilor

în mediul urban şi rural;

Domeniul Major de intervenţie 2: Managementul riscurilor de mediu;

Domeniul Major de intervenţie 3: Gazele naturale şi resursele energetice regenerabile;

Domeniul Major de intervenţie 4: Biodiversitate şi conservarea patrimoniului natural şi

cultural-istoric.

Domeniul Major de intervenție 4 propune următoarele operaţiuni indicative:

- Măsuri de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor

- Construirea şi îmbunătăţirea infrastructurii în ariile protejate

- Sprijinirea biodiversităţii

- Stabilirea sistemelor de monitorizare pentru ariile protejate

- Măsuri pentru reducerea fenomenului de deşertificare prin reîmpăduriri

- Măsuri de protejare a solului şi subsolului prin refacerea ecologică a solurilor poluate

- Stabilirea unor programe (strategii) judeţene pentru reducerea procesului de

deşertificare

- Extinderea protecţiei nu numai asupra rezervaţiilor naturale declarate ci şi asupra

peisajului natural


146

- Creearea de structuri de specialitate şi de pregătire a cadrelor în domeniile: ecologie,

ingineria mediului, gestionarea resurselor naturale, conform principiului dezvoltării

durabile.

- Protejarea patrimoniului cultural de interes local în mediul urban şi rural

- Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural

- Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial)

- Achiziţionarea de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.

- Măsuri de restaurare a zonelor construite protejate.

Acțiunile ce vizează protejarea mediului, respectiv conservarea patrimoniului natural și

arhitectonic propuse prin prezenta strategie vin în completarea inițiativelor locale și județene,

dată fiind abordarea acestor măsuri prin prisma sectorului pescăresc. De asemenea,

investițiile în activități economice care se vor realiza prin strategie vor lua în considerare

principiul sustenabilității.

2.3 COMUNITATEA ŞI ANGAJAMENTUL FACTORILOR INTERESAŢI

Comisia Europeană ȋ şi propune promovarea ideii de cooperare şi implicare la un alt

nivel, conform unei viziuni ample şi cuprinzătoare ȋ n ceea ce priveşte capacităţile, gradul de

implicare, factorii de decizie. Dacă ȋ n general se preferă abordarea „de sus ȋ n jos”, acest

proiect realizat prin Programul Operaţional pentru Pescuit, AXA 4, se doreşte a fi implementat

după alte principii.

Elaborarea prezentei strategii a avut în vedere ȋ nchegarea unui parteneriat local

reprezentativ și vizează un teritoriu determinat. Dat fiind că planul presupune implicarea

activă a acestui parteneriat și are în vedere o arie de 19 localități, a fost necesară o abordare

eficientă pentru valorificarea avantajelor, a oportunităţilor, a punctelor forte şi a celor slabe,

prin implicarea tuturor membrilor şi actorilor interesaţi a face parte din această acţiune,

influenţând nemijlocit parcursul etapelor şi rezultatele finale.


147

Această abordare „de jos ȋ n sus” poate fi aplicată doar în cazul populației unui teritoriu

omogen din punct de vedere geografic, economic și social și contribuie la formarea ȋ ncrederii

reciproce dintre partenerii locali şi la nivelul ȋ ntregii comunităţi, fapt care uşurează

cooperarea. Odată formată şi consolidată această ȋ ncredere, problemele şi dificultăţile ce

apar pe parcurs sunt depăşite mai uşor. În felul acesta, strategia are şanse mai mari de

reuşită. În acelaşi timp, actorii locali se simt motivaţi să se implice activ și direct în elaborarea

strategiei. Este necesară o astfel de abordare, ȋ n locul celei obișnuite până în prezent, de

sus ȋ n jos, ȋ n care deciziile se iau unilateral, dinspre autoritate spre executant sau

beneficiar. Astfel se pot atinge punctele slabe de la nivelul teritoriului, puncte care au nevoie

de intervenţie, ȋ ntrucât, cel mai adesea, autorităţile centrale nu sunt la curent cu adevăratele

necesităţi si probleme locale.

Grupul Local Pescăresc „Calafat” și-a propus realizarea strategiei de dezvoltare

locală integrată printr-un proces “de jos în sus”, proces ȋ n care toți actorii locali și

comunitatea să fie implicați în luarea deciziei.

Aceasta a fost abordarea aleasă încă de la faza de început a dezvoltării grupului și a

strategiei, promovându-se ideea de cooperare la nivel larg. Astfel, la baza identificării

problemelor, a stabilirii viziunii și a obiectivelor au fost consultați actorii locali în măsură a

aprecia situația teritoriului, într-un mod realist.

Pentru a identifica în mod corect punctele slabe și oportunitățile de la nivelul Grupului

Local Pescăresc „Calafat”, au avut loc întâlniri în teritoriu între parteneri și localnici, pentru

informarea acestora cu privire la strategie și pentru culegerea de informații.

A fost întocmit un chestionar completat ulterior de către actorii locali relevanți și s-au

purtat discuții cu reprezentanții sectoarelor privat și public, în urma cărora s-au realizat fișe

ale fiecărei localități. Respectivul chestionar a cuprins întrebări referitoare la punctele forte și

slabe ale zonei pe ansamblul său, la problemele sectorului pescăresc, la idei de proiecte, la

locurile potrivite pescuitului, caracteristicile capturii, fermele piscicole ș.a.


148

Centralizarea și analiza rezultatelor acestor chestionare și a fișelor localităților a avut o

contribuție considerabilă în realizarea procesului „de jos în sus” și implicit în elaborarea unei

strategii realiste și corecte.

În urma ȋ ntocmirii analizei SWOT, echipa responsabilă cu trasarea obiectivelor şi a

măsurilor potrivite a ajuns la concluzia că se impune o abordare mai ȋ ntâi economică a

ceea ce urmează a fi ȋ ntreprins. Această componentă economică va influența nemijlocit și pe

cea socială, prin creșterea nivelului de trai la nivel local și prin progresul economic ce se va

înregistra ulterior. De asemenea, se va lua mereu în calcul componenta ecologică. Prin

prezenta ariilor protejate din zonă, precum şi prin importanţa protecţiei mediului, la nivel

european şi mondial, este evidentă necesitatea includerii acestui factor în orice activitate

desfășurata.

2.4. Analiza SWOT

Una dintre cele mai utilizate metode de analiză a nivelului de performanță al unei

entități- matricea SWOT- este un element cheie ce permite analiza punctelor tari și slabe, a

oportunități și a riscurilor cu scopul identificării unei abordări viitoare strategice și eficiente.

În cazul Grupului Local Pescăresc „Calafat” scopul matricei SWOT este de a

analiza poziția acestuia în teritoriu și de a identifica factorii majoritari care îi afectează situația,


149

cu scopul elaborării unui plan de dezvoltare locală integrat, cu caracter integrator și de durată.

Prin urmare, analiza SWOT a Grupului va permite elaborarea unei strategii de dezvoltare

locală complexă care să reflecte realitățile teritoriului FLAG „Calafat” și care să satisfacă, prin

implementarea microproiectelor propuse, toate nevoile zonei analizate.

Analiza SWOT a Grupului Local Pescăresc „Calafat” este detaliată în continuare:


150

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

- Patrimoniu de mediu foarte bogat;

- Pozitie geografică favorabilă din punct de vedere al

potențialului pescăresc și al realizării de investiții

- Climă temperat- continentală, blândă;

- Suprafețe de apă disponibile considerabile;

- Existența Fluviului Dunărea în zonă precum și a unui număr

ridicat de bazine (Balta Neagră, Balta Maglavit, Balta Golenti,

Balta Jdegla, Balta Arcerului, Balta Sebazu, Balta Sabalia,

lacul Bistreț etc.)

- Prezența în zonă a unei lungimi importante a luncii Dunării și a

unor suprafețe mari de apă;

- Prezența pe teritoriul Grupului al unui număr ridicat de

rezervații Natura 2000 și de arii projetejate de interes național;

- Păstrarea, la nivelul teritoriului, a tradițiilor și obiceiuri

pescărești, inclusiv a unei gastronomii specifice deosebite;

- Existența, la nivelul teritoriului, a numeroase sărbători cu

specific pescăresc;

- Forță de muncă calificată și necalificată disponibilă;

- Costuri reduse cu forța de muncă;

- Prezența unui număr important de entități ce desfăsoară

activitate în sectorul terțiar;

- Prezența de importante asociații la nivel local ce se implică în

dezvoltarea socială a zonei;

- Potențial turistic ridicat, patrimoniu cultural bogat;

- Existența unui interes ridicat pentru dezvoltarea turismului în zonă;

- Existența în zonă a unei cereri mari pentru produsele (semi)procesate;

- Grad ridicat de sărăcie;

- Declin semnificativ al pescuitului și al acvaculturii în ultimii ani;

- Migrare masivă a populației spre alte centre urbane si spre

alte state europene;

- Infrastructura rutiera deficitară;

- Îmbătranirea populației,

- Somaj ridicat;

- Predominanța întreprinderilor mici și necompetitive;

- Lipsa investițiilor în servicii sanitare, turism și alte servicii

importante în zonă;

- Promovare insuficientă a produselor din peşte;

- Nivel scăzut de trai;

- Lipsa unor produse locale cu valoare de brand;

- Lipsa de politici în ceea ce privește sectorul pescăresc;

- Lipsa adăposturilor pescărești;

- Lipsa de infrastructură turistică;

- Turism subdezvoltat;

- Implicarea slabă a comunităţilor locale în problemele de mediu;

- Prezența a două porturi insuficient valorificate;

- Populaţie activă redusă;

- Adaptarea lentă a populaţiei rurale la schimbările impuse de

integrarea ȋ n UE;

- Insuficienţa resurselor financiare;

- Servicii medicale şi de învățământ deficitare;


151

OPORTUNITĂȚI RISCURI

- Valorificarea patrimoniului cultural și a celui de mediu; - Valorificarea turismului pescăresc și a ecoturismului; - Redobândirea și punerea în valoare a tradițiilor pescărești; - Valorificarea patrimoniului cultural şi arheologic; - Dezvoltarea comerţului cu produse tradiţionale; - Dezvoltarea serviciilor specifice mediului rural şi mic urban; - Posibilitatea de valorificare a fondurilor europene din cadrul

POP; - Realizarea de parteneriate public-private în scopul promovării

turismului durabil; - Posibilități de infiinţarea de noi centre de informare turistică

ȋ n localităţile judeţului cu potenţial turistic; - Participarea activă la rezolvarea problemelor de mediu; - Dezvoltarea acvaculturii; - Practicarea unor meserii tradiţionale cu impact redus asupra

mediului; - Posibilitatea atragerii unor fonduri speciale destinate formării

şi reconversiei profesionale; - Îmbunătăţirea standardelor educaţionale ale populaţiei; - Posibilitatea realizării de schimburi culturale prin acorduri de

înfrăţire şi colaborare între localităţi din judeţ şi localităţi din alte ţări;

- Realizarea de investiții prin diverse programe europene;

- Braconajul / comerţul ilegal cu pește și evaziunea fiscală;

- Pericol de inundații; - Presiunea produselor externe ieftine asupra pieţei interne;

- Lipsa pieţelor de desfacere;

- Legislația restrictivă;

- Întrerupere a activității;

- Degradarea mediului; - Insuficienţa folosire a oportunităţilor oferite de turismul

pescăresc;

- Creşterea nivelului de poluare externă;

- Creşterea ratei şomajului;

- Proceduri greoaie de accesare a serviciilor de ocupare şi

formare profesională;

- Necunoaşterea cerinţelor şi exigenţelor privind fondurile

europene(2007-2013);


152

DIAGNOZA SWOT

Matricea SWOT a Grupului Local Pescăresc Calafat nu cuprinde doar o enumerare

a punctelor tari și slabe, a oportunităților și a riscurilor, ci reprezintă o diagnoză a activităților

pescărești dar și a comunității în ansamblul ei, oferind o bază de ierarhizare a acțiunilor și de

distribuție a resurselor. Mai multe detalii ale diagnozei realizate la nivelul teritoriului Grup

Local Pescăresc Calafat sunt prezentate în continuare, după cum urmează:

Cum au fost detectate punctele slabe?

Detectarea punctelor slabe ale teritoriului Grup Local Pescăresc Calafat a avut în

vedere consultarea celor mai importanți actori locali din teritoriu precum: reprezentanți ai

autorităților publice locale, pescari și acvacultori, reprezentanții asociațiilor pescărești

reprezentative pentru zonă etc. Pentru ca diagnoza realizată la nivelul Grupului să fie cât

mai corectă, toate informațiile culese din teritoriu au fost ulterior comparate și verificate cu

cele obținute oficial, de la instituțiile abilitate- Institutul Național de Statistică, Registrul

Comerțului, Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură etc.

Prin urmare, sursele de informații utilizate pentru identificarea punctelor slabe au fost

ample, combinându-se informațiile din teritoriu cu date statistice statistice ce au permis

obținerea unei viziuni mai profunde asupra mediului pescăresc specific zonei.

Cum pot fi utilizate punctele tari în cea mai mare măsură?

Punctele tari specifice zonei Grup Local Pescăresc „Calafat” pot fi valorificate prin

intermediul a 5 măsuri, așa cum sunt acestea descrise în continuare:


153

Măsura Descriere

Măsura 1 Consolidarea competitivității zonelor de pescuit și valorificarea produselor

pescăreşti;

Măsura 2 Sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism, în beneficiul micilor

comunități pescărești si promovarea turismului;

Măsura 3 Protejarea mediului în zonele de pescuit pentru menţinerea atractivităţii

acestuia precum şi protejarea şi îmbunătăţirea patrimoniului natural şi

arhitectonic;

Măsura 4 Diversificarea activităţilor prin promovarea unor locuri de muncă multiple, în

afara sectorului pescuitului;

Măsura 5 Funcționarea Grupului;

Fiecare dintre măsurile prezentate mai sus vor fi detaliate în următoarea secțiune a planului de dezvoltare

locală integrată- respectiv capitolul 3.

După cum se poate observa, strategie propusă (este relevantă pentru nevoile zonei,

ea fiind coerentă și pertinentă cu necesitățile teritoriului Grupului Local Pescăresc Calafat,

ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecție 2b.

Cum pot fi exploatate oportunitățile?

O implementare corespunzătoare a prezentului plan de dezvoltare locală integrată

finanțat prin Axa 4 POP, va permite Grupului Local Pescăresc „Calafat” să-și valorifice

oportunitățile disponibile, să soluționeze problemele identificate la nivelul teritoriului și să

satisfacă nevoile comunităților pescărești din zonă. Prin urmare, exploatarea oportunităților

identificate la nivelul zonei Grup Local Pescăresc „Calafat” este posibilă prin accesarea

Programului Operațional de Pescuit, Axa 4 întrucât cea mai importantă oportunitate

accesibilă Grupului în prezent este ajutorul acordat de FEP prin POP.


154

Cum ne putem “apăra” de amenințări / riscuri?

Evitarea riscurile identificate la nivelul zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat” va

avea în vedere o implementare corectă și eficientă a măsurilor propuse în secțiunea

anterioară.

Având în vedere toate mențiunile de mai sus se poate observa faptul că

strategia de dezvoltare locală a Grupului Local Pescăresc „Calafat” are un caracter

integrator și de durată întrucât planul de acțiuni ales are rolul de a:

- Maximiza punctele forte și minimiza punctele slabe ale Grupului;

- Valorifica oportunitățile din zona Grup Local Pescăresc Calafat;

- Evita riscurile ce pot aparea la nivelul teritoriului FLAG;

Toate elemente identificate și analizate în cadrul diagnozei SWOT stau la baza

identificării viziunii, a priorităților și a obiectivelor strategiei- Grup Local Pescăresc

„Calafat”, după cum se va observa în capitolul următor.

Grupul Local Pescăresc Calafat respectă criteriul de selecţie nr. 2 a). deoarece

prezintă clar şi detaliat zona de implementare cu evaluarea situaţiei iniţiale, analiza nevoi lor

şi a potenţialului din zonă – o analiză SWOT cuprinzătoare şi realistă şi un diagnostic clar.


155

3.STRATEGIA, OBIECTIVE ŞI MOTIVAŢIE

Înființarea Grupului Local Pescăresc Calafat s-a realizat prin consultarea tuturor

partenerilor implicați în proiect, cu realizarea unei analize diagnostic fundamentată corect și

bazată pe date cantiative și calitative, reprezentative pentru zonă. Toate aceste informații au

contribuit la elaborarea viziunii strategice a teritoriului și la identificarea principalelor priorități

de dezvoltare a zonei, așa cum sunt acestea descrise în continuare.

VIZIUNEA

Viziunea strategică a teritoriul analizat constă în valorificarea sectorului pescăresc

din zona Grupului Local Calafat și dezvoltarea activităților conexe pescuitului, cu

scopul creșterii nivelului de trai în rândul comunităților locale. Stabilirea viziunii

strategice a luat în considerare următoarele elemente prezentate în detaliu în cadrul analizei

diagnostic și reluate în continuare:

Teritoriul acoperit de Grupul Local Pescăresc Calafat are o importanţă deosebită din

punct de vedere pescăresc, datorită prezenţei unei suprafeţe întinse de apă pe tot

cuprinsul său, suprafaţă reprezentată de fluviul Dunărea şi de un număr semnificativ

de bălţi şi lacuri (Balta Neagră, Balta Maglavit, Balta Golenti, Balta Jdegla, Balta

Arcerului, Balta Sebazu, Balta Sabalia, Balta Tarova, Balta Ciuperceni, Balta

Marginita, Balta Murta, Balta Ciolacului, Balta Lata, Balta Bulboaca, Balta Porcului,

Balta Branistari, Balta Lunga, Balta Râiosul, Balta Cocorul, Balta Cioca, Lacul Bistreț,

Lacul Călugăreni,

În cadrul teritoriului este localizat lacul Bistreț, ce prezintă o suprafață totală de 1867

de hectare și un volum de 28 mil. m3,

Zona acoperită de Grupul Local Pescăresc Calafat este una privilegiată în ceea ce

privește prezența rezervațiilor, a ariilor de protecție avi-faunistică și a lacurilor, mediul

fiind unul foarte bogat în specii vegetale și animale protejate prin lege,


156

Pe teritoriul Grupului există numeroase trasee turistice identificate, așa cum au fost

acestea prezentate în detaliu cadrul analizei diagnostic, însă nevalorificate,

Pescuitul, pe teritoriul Grupului Local Pescăresc Calafat, a fost şi este una din cele

mai vechi ocupaţii a populaţiei din zona Dunării, asigurând principala sursă de hrană şi

o importantă sursă de venituri. Localnicii au fost pescari din tată în fiu iar valorificarea

resursei pescărești s-a bazat pe metode tradiționale care se folosesc și în prezent,

La nivelul Grupului Local Pescăresc Calafat există, de asemenea, numeroase

sarbători locale cu specfic pescăresc ce s-au menținut în timp,

La nivelul Grupului, este întâlnit fenomenul de migrare, ceea de demonstrează

necesitatea implementării unor măsuri în zonă care să ducă la menținerea constantă

sau chiar creșterea numărului de locuitori de pe teritoriul FLAG;

Toate elementele prezentate mai sus și descrise în detaliu în cadrul analizei

diagnostic au avut un rol însemnat în identificarea focalizării centrale a strategiei, respectiv în

definirea viziunii și a obiectivului global.

Viziune:

Valorificarea sectorului pescăresc din zona Grupului Local Pescăresc Calafat și

dezvoltarea activităților conexe pescuitului, cu scopul creșterii nivelului de trai în rândul

comunităților locale.


157

După cum se poate observa, atât viziunea cât și obiectivul global propus sunt

relevante pentru nevoile zonei, ele fiind coerente și pertinente cu necesitățile teritoriului

Grupului Local Pescăresc Calafat, ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecție

2b.

Focalizarea centrală a strategiei (viziunea respectiv obiectivul global) reprezintă

valori comune, împărtășite de locuitorii teritoriului Grup Local Pescăresc Calafat, care oferă

comunităților locale un sens continuu al dezvoltării și care facilitează identificarea de

priorități, obiective și măsuri la nivelul zonei Grupului.

Obiectiv:

Dezvoltarea durabilă a teritoriului Grup Local Pescăresc Calafat prin valorificarea, din punct

de vedere economic, social și de mediul a potențialului disponibil.

Viziune: Dezv.Sect.Pes

c

Priorităţile 1-4

Obiective SMART

Măsurile 1-5

Plan de

implementare

şi mecanisme

operaţionale

Proiecte

Dia

gn

oza


158

Graficul de mai sus demonstrează faptul că, la nivelul zonei Grupului Local

Pescăresc „Calafat”, diagnoza teritorială este un element principal, important în definirea

viziunii, priorităților, obiectivelor și măsurilor propuse. Acestea vor fi puse în practică cu

ajutorul unui plan de implementare și a unor mecanisme operaționale ce au ca finalitate

dezvoltarea de microproiecte la nivelul teritoriului FLAG și, așadar, atingerea obiectivului

global propus.

Strategia Grupului Local Pescăresc „Calafat” a fost întocmită cu parcurgerea

corectă și completă a tuturor pașilor prezentați în cadrul schemei anterioare ce au avut o

contribuție importantă în definirea următoarelor elemente strategice:

Ce anume își propune să facă strategia?

De ce sunt necesare acținile propuse?

Care sunt măsurile propuse a se implementa și care e relația acestora cu

obiectivul general?

Ce anume își propune să facă strategia?

Prin intermediul strategiei propuse pentru Grupul Local Pescăresc „Calafat”, se vor

implementa măsuri care vor determina o dezvoltarea economică, socială și de mediu a zonei

pescărești analizată, așa cum sunt acestea detaliate în secțiunea următoare.

De ce sunt necesare acțiunile propuse?

Justificarea prezentată la punctul anterior are la bază o analiză diagnostic corectă,

completă și reală precum și rezultatele procesului de consultare teritorială, conform cărora,

zona acoperita de Grupului Local Pescăresc „Calafat” este caracterizată în special de

următoarele elemente:

Existența, la nivelul teritoriului, a unui potențial pescăresc deosebit de ridicat,

demonstrat de prezența fluviului Dunărea în zonă precum și a numeroase bazine;


159

Prezența pe teritoriul Grupului Local Pescăresc „Calafat” a ariilor Natura

2000 și a ariilor protejate de interes național, așa cum au fost acestea descrise în

analiza diagnostic (Rezervația Ciuperceni- Desa, Zona Natura 2000 Cârna- Bistreț,

Zona Natura 2000 Calafat- Ciuperceni- Dunăre, Zona Natura 2000 Confluența Jiu-

Dunăre, Zona Natura 2000 Coridorul Jiului, Zona Natura 2000 Maglavit, Ariile

protejate: Dunele Dăbuleni, Pajistea halofilă Gighera, Pajistea Cetate din Lunca

Dunării, Lacul Ionele, Balta Neagră, Balta Lată);

Existența, la nivelul teritoriului, a unui potențial turistic ridicat, demonstrat de

numeroase trasee turistice identificate la nivel local;

Existența la nivelul Grupului Local Pescăresc Calafat a numeroase sarbători

locale cu specfic pescăresc ce s-au păstart în timp, ca de exemplu:

Festivalul Internațional de Folclor „Dunărind cu Dunărea”, ce a devenit un simbol al

păstrării tradiţiilor portului, dansului şi cântecului popular specifice acestor

meleaguri;

Ziua Marinei, sărbătorită pe data de 15 august;

Festivalul Pescarilor Profesioniști sărbătorit pe data de 6 decembrie a fiecărui an;

Elemente problematice ale zonei analizate, a căror soluționare este posibilă prin

accesarea Axei 4- POP:

Săracie;

Nivel scăzut de trai;

Migrația populației către zonele învecinate mai dezvoltate;

Șomaj crescut;

Declinul sectorului pescăresc în ultimele decenii;

Infrastructură turistică slab dezvoltată;

Forța de muncă necalificată;

Nivel redus de pregătire a persoanelor în domeniul pescăresc sau în domenii

complementare acestui inclusiv slaba pregătire în gestionarea proiectelor POP-

Axa 4;


160

Toate elementele prezentate anterior demonstrează necesitatea realizării de investiții

în zonă care au rolul de a valorifica punctele tari, pe de o parte sau de a soluționa problemele

cu care Grupul se confruntă, pe de altă parte.

C. Care sunt măsurile propuse a se implementa și care e relația acestora cu

obiectivul general?

Cu ajutorul a cinci măsuri de interes local, pentru fiecare dintre elementele analizate la

punctul anterior au fost identificate metode de valorificare a punctelor forte sau de soluționare

a problemelor existente, așa cum sunt prezentate acestea în continuare.

Măsura 1 Consolidarea competitivității zonelor de pescuit și valorificarea

produselor pescăreşti;





arhitectonic;



Măsura 5 Funcționarea Grupului;

După cum se poate observa, lista de măsuri propusă este una fezabilă, ea fiind

corelată cu obiectivele și rezultatele scontate ale strategiei și cu resursele umane și

financiare disponibile pentru implementare, ceea ce demonstrează repectarea criteriului de

selecție 2c1.


161

Tabel elemente, metode, masuri

Element Metodă Măsură

Existența, la nivelul

teritoriului, a unui potențial

pescăresc deosebit de

ridicat;

Valorificare Măsurile 1, 2 și 3

Prezența pe teritoriul

Grupului Local Pescăresc

Calafat a ariilor Natura 2000

și a ariilor protejate de interes

național

Valorificare Măsura 3

Existența, la nivelul

teritoriului, a unui potențial

turistic ridicat, demonstrat de

numeroase trasee turistice

locale

Valorificare Măsura 2

Existența la nivelul Grupului

Local Pescăresc Calafat a

numeroase sarbători locale

cu specific pescăresc

Valorificare Măsurile 1, 2 și 3

Săracie, nivel scăzut de trai Soluționare Măsurile 1,2,3,4

Migrația populației către

zonele învecinate mai

dezvoltate

Soluționare Măsurile 1,2,3,4


162

Șomaj crescut, Forță de

muncă slab dezvoltată Soluționare

Măsura 4

Declinul sectorului pescăresc

în ultimele decenii Soluționare

Măsurile 1,2,3,4

Infrastructură turistică de

cazare și masă slab

dezvoltată

Soluționare Măsura 2

Măsura 5 va ajuta la implementarea măsurilor 1-5 propuse în cadrul strategiei.

Datele de mai sus demonstrează faptul că măsurile propuse în cadrul strategiei

Grupului Local Pescăresc „Calafat” au fost stabilite în concordanță cu obiectivul global,

având ca scop dezvoltarea economică, socială și de mediu a teritoriului pescăresc analizat,

ceea ce demonstrează existența unei coerențe interne a strategiei.

PRIORITĂŢI, OBIECTIVE ŞI MĂSURI

Pentru dezvoltarea echilibrată a zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat”, cu

ajutorul analizelor diagnostic și SWOT și, de asemenea, în urma unor consultări ale actorilor

locali din zonă, au fost stabilite următoarele priorități, obiective și măsuri ca și puncte cheie

ale teritoriului și drept urmare- axul în jurul căruia se vor centra toate acțiunile viitoare ale

grupului.

Priorități


163

Obiective

•Funționarea corectă a Grupului

•Crearea de locuri de munca pentru pescari

•Protecția mediului din zona Grupului

•Dezvoltarea durabilă a zonei Grup Local Pescăresc Calafat

Prioritatea

1

Prioritatea

2

Prioritatea

4

Prioritatea

3

• Valorificarea produselor pescărești și creșterea competitivității în zona Grupului

Obiectiv 1

• Dezvoltarea turismului din zona Grup Local Pescăresc Calafat Obiectiv 2

• Protejarea mediului și îmbunătățirea patrimoniului natural și arhitectonic Obiectiv 3


164

Măsuri

• Diversificarea activităților economice, creand locuri de munca pentru pescari

Obiectiv 4

• Funcționarea eficientă a Grupului, până în 2015 cel puțin

Obiectiv 5

OBIECTIV GENERAL:

Dezvoltarea durabilă a teritoriului Grup Local Pescăresc Calafat prin valorificarea, din punct

de vedere economic, social și de mediu a potențialului disponibil.


165

Măsura Descriere

Măsura 1 Consolidarea competitivității zonelor de pescuit și valorificarea produselor

pescăreşti


comunități pescărești si promovarea turismului



arhitectonic


afara sectorului pescuitului

Măsura 5 Funcționarea Grupului

În ceea ce privește sursele de informații utilizate pentru elaborarea Planului de

Dezvoltare Locala Integrată, acestea au fost ample, combinându-se date statistice cu

informații și studii relevante pentru zonă ce au facilitat întocmirea unor analize diagnostic și a

unei matrici SWOT reale, corecte și complete.

De asemenea, cu scopul identificării tuturor aspectelor semnificative necesare

întocmirii strategiei, în zona Calafat, s-au format grupuri de lucru care au reunit atât partenerii

publici și privați ai Grupului cât și actori locali reprezentativi din teritoriu. În cadrul grupurilor

de lucru organizate s-au stabilit, de comun acord, acțiunile și prioritatile de dezvoltare ale

zonei prin luarea în discutie a problemelor, riscurilor, oportunităților și perspectivelor de

dezvoltare ale teritoriului Grupului Local Pescăresc „Calafat”, ținându-se, totodată, cont

de direcțiile de dezvoltare trasate prin intermediul strategiilor de dezvoltare județene și

regionale.

În concluzie, Grupul Local Pescăresc „Calafat” și-a prioritizat domeniile viitoare de

acțiune cu scopul de a sprijini și acoperi toate aspectele care se manifestă în teritoriu,

implicând personalul FLAG într-un proces de dezvoltare integrator și cu caracter de durată.


166

Relația dintre priorități, obiective și măsuri este ilustrată în continuare.

PRIORITĂȚI OBIECTIVE MĂSURI

Obse

Dezvoltarea durabilă a zonei Grup

Local Pescăresc Calafat

Protecția mediului din zona Grupului

Crearea de locuri de munca pt

pescari

Valorificarea produselor pescărești și creșterea competitivității în zona Grupului

Diversificarea activităților și crearea de noi locuri

de muncă

Protejarea mediului și îmbunătățirea

patrimoniului natural și arhitectonic

Dezvoltarea turismului în zona Grupului

Măsura 1 - Valorificarea

produselor pescărești și

competitivitate

Măsura 2 - Turism

Măsura 3 - Protejarea mediului

Măsura 4 - Diversificare

Funcționarea eficientă a Grupului, până în 2015 cel puțin

Măsura 5 - Funcționarea

Grupului

Funcționarea corectă a Grupului


167

Observații ale schemei PRIORITĂȚI- OBIECTIVE- MĂSURI:

Pentru fiecare dintre măsurile 1-5 s-a intocmit, conform specificațiilor din ghid,

câte o fișă ce cuprinde:

obiectivele specifice;

argumentarea includerii respectivei măsuri în strategie;

domeniul de acțiune al măsurii;

complementaritatea și delimitarea măsurii cu alte proiecte/ programe;

beneficiarii țintă;

integrarea sustenabilității mediului;

integrarea inovării;

resursele și distribuirea lor;

rezultatele și beneficiile asteptate;

Peste 51% din fondurile cu care va fi subvenționată strategia vor fi îndreptate

spre operațiunile private.

Procentul de finanțare nerambursabilă a măsurilor identificate va respecta

prevederile AM POP de acordare a ajutorului, așa cum au fost acestea

specificate în Anexa 9 a Ghidului Solicitantului.

Pentru proiectele depuse în cadrul strategiei, a căror valoare eligibilă

nerambursabilă va fi mai mare de 300.000 de euro, Grupul va solicita acordul

DGP-AM POP.

Cu excepția măsurilor prezentate în cadrul schemei, Grupul Local Pescăresc

Calafat va iniția acțiuni privind “promovarea cooperării interregionale și

transnaționale, între actorii zonelor pescărești, în principal prin cele mai bune

practici de conectare la rețea și diseminare”. Aceste acțiuni vor fi finanțate în

cadrul Acțiunii 2 a Măsurii POP 4.1, „Sprijin pentru cooperare”.

În continuare sunt prezentate fișele măsurilor identificate ca fiind prioritare în

zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”.


168

Măsura 1

Consolidarea competitivității zonelor de pescuit și valorificarea produselor

pescărești

(1) Obiective specifice

Obiectivele specifice ce vor fi atinse odată cu implementarea măsurii 1 în cadrul

teritoriului Grupului Local Pescăresc „Calafat” sunt următoarele:

Consolidarea competitivității la nivelul Grupului Local Pescăresc Calafat;

Valorificarea produselor pescărești la nivel Grupului Local Pescăresc Calafat;

Obiectivele specifice enumerate anterior respectă principiile SMART, după cum

este demonstrat în continuare:


169

Obiectivele specifice propuse a se atinge prin implementarea măsurii 1 în zona

Grupului Local Pescăresc „Calafat” permit atingerea viziunii globale și a obiectivului

general identificate anterior.

(2) Argumentare

Măsura 1, prin acțiunile sale, așa cum sunt acestea detaliate în continuare,

aduce o mare valoare adăugată în zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”, având o

contribuție însemnată în fundamentarea planului de dezvoltare locală integrată propus.

Ea contribuie, de asemenea, la atingerea obiectivelor și viziunii globale, ceea ce

demonstrează, încă o dată, coerența internă a strategiei.

Specific

- consolidarea competitivității la nivelul Grupului

- valorificarea produselor pescărești la nivelul Grupului

Măsurabil

Consolidarea competitivității și valorificarea produselor pescărești la nivel Grupului prin implementarea, până in 2015

a cel puțin 6 proiecte în domeniul vizat de măsura 1.

Abordabil

Având în vedere scopul propus, obiectivul se poate realiza.

Realist

Având în vedere potențialul zonei Grup Local Pescăresc Calafat, obiectivul este realist.

Încadrat în timp

Obiectivul se va implementa în perioada 2012-2015.


170

Așadar, introducerea măsurii 1 în cadrul strategiei integrate de dezvoltare locală

se face necesară și oportună în contextul economic și social actual al zonei, după cum

s-a justificat în continuare:

Grupul Local Pescăresc „Calafat” are un potențial pescăresc deosebit (așa

cum a fost descris acesta în prezentarea teritoriului) ce poate fi valorificat prin

accesarea măsurii 1;

Consolidarea competitivității din zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”

precum și valorificarea produselor pescărești din acest teritoriu va avea un

impact pozitiv la nivelul comunităților pescărești locale;

La nivelul teritoriului Grupului Local Pescăresc „Calafat” analizat există

produse pescărești de înaltă calitate care nu sunt încă suficient valorificate și

consumate la nivel local, situație ce poate fi remediată prin accesarea măsurii 1.

Logica ce fundamentează introducerea măsurii 1 în cadrul strategiei Grupului

Local Pescăresc Calafat derivă din numeroasele consultări realizate la nivel teritorial

precum și din date statistice, calitative și cantitative, obținute oficial.

(3) Domeniul de acţiune

În urma consultării documentelor naționale și europene relevante pentru POP, a

fost stabilit domeniul de acțiune pentru măsura 1, asigurându-se, totodată, coerența și

eligibilitatea acțiunile propuse.

În acest sens, sunt prezentate, în continuare, atât domeniul cât și gama de

acțiuni propuse a se implementa în cadrul măsurii 1.

• Consolidarea competitivității și valorificarea produselor pescărești în zona Grupului Local Pescăresc "Calafat"

Domeniul de acțiune


171

Gama de acțiuni

1. Investiții ce vor

contribui la

creșterea

competitivității în

zona Grupului

Local Pescăresc

Calafat

Activitati eligibile (lista indicativa):

- Reparare/reabilitare diguri

- Realizarea de lucrări (stăvilare și călugări)

- Construcția de incinte pentru adăpostirea ambarcațiunilor și de

ateliere de reparații și întreținere

- Imbunătățire/reabilitare căi de acces spre bazinele și locațiile de

pescuit

- Reabilitarea și retehnologizarea fermelor piscicole existente

- Realizarea de mijloace de crestere a competitivitatii produselor

locale

2. Investiții ce vor

contribui la

valorificarea

produselor

pescărești în zona

Grupului

- Realizarea unui punct de desfacere a pestelui si produselor

pescaresti;

- Achiziție mijloc transport colectare și distribuție capturi

pescărești

- Unitate micro pentru procesare și semipreparate peste

- Promovarea cu scop comercial, prin magazinele deja existente,

alimentatie publică, în centrele urbane si prin pescăriile nou

înființate.

- Microunități - centre de primă preluare, depozitare, sortare și

ambalare


172

Ce tipuri de proiecte vor fi implementate?

- Proiecte care ajuta la valorificarea zonelor de pescuit: indiguiri, cai de acces,

amenajare bazine;

- Infiintarea sau imbunatatirea de mijloace de valorificare a produselor locale:

afumatori, camere frigorifice, metode de semi-procesare etc.;

- Infiintarea de pescarii.

- Promovarea produselor cu scopul creșterii notorietății: festivaluri, cărți de bucate

și alte tipuri de promovare locală: presa, mass-media etc., centre de informare;

- Promovarea cu scop comercial, prin magazinele deja existente in centrele

urbane si prin pescariile nou infiintate.

- Promovarea produselor locale (de acvacultura si procesate) catre unitatile

comerciale din orasele incluse in Grup și din Craiova, in scopuri comerciale;

4) Complementaritate şi delimitare

Pentru evitarea dublei finanțări și, totodată, pentru asigurarea unei delimitări

clare în ceea ce privește acordarea de ajutoare financiare nerambursabile, întocmirea

măsurii 1 a avut în vedere Art. 54 a Regulamentului CE 1198/2006 conform căruia

operaţiunile finanţate prin strategie nu pot primi asistență din partea altui instrument

financiar comunitar.

Atenție! Cheltuielile cofinanţate de măsura

1 nu primesc asistenţă din partea altui

instrument financiar comunitar! (în

conformitate cu art. 54 din Reg. CE

1198/2006)


173

Complementaritatea măsurii 1 cu alte inițiative comunitare este prezentată în

continuare, după cum urmează:

4.1. Complementaritate internă cu alte inițiative din cadrul strategiei și FEP

Complementaritate interna cu măsura 3.4. Dezvoltarea de noi piețe și

campanii de promovare;

Măsura 1 este complementară cu măsura 3.4. POP – Dezvoltarea de noi piețe

și campanii de promovare întrucât ambele intrumente financiare permit valorificarea

produselor pescărești. Cele doua linii de finanțare nu sunt însă identice deoarece

măsura 1 cuprinde doar acţiuni de promovare a produselor pescărești pe plan

local spre deosebire de măsura 3.4. POP care finanţează realizarea de campanii de

promovare la nivel regional, naţional sau transnaţional.

4.2. Complementaritate externă cu alte programe și inițiative naționale sau

comunitare

Nu e cazul.

(5) Beneficiari ţintă

Beneficiarii eligibili în cadrul măsurii 1 sunt următorii:

1. Din sectorul privat - Pescari, asociatii de pescari;

- Organizatii de producatori

- ONG-uri,

- IMM-uri și întreprinderile mari;

- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale,

Întreprinderi Familiale


174

2. Din sectorul public

(pentru proiecte

negeneratoare de profit)

- Primariile si consiliile locale din FLAG;

- Consiliul Judetean si Prefectura;

- ANPA

Parteneriate public- private

(6) Integrarea sustenabilităţii mediului

Sustenabilitatea ambientală are o importanță considerabilă la nivelul Grupului

Local Pescăresc „Calafat” întrucât protejarea mediului va avea un efect pozitiv asupra

tuturor acțiunilor propuse în cadrul strategiei.

Din acest motiv, planul de dezvoltare locală integrată a Grupului Local

Pescăresc „Calafat” s-a realizat cu respectarea Politicii UE privind Durabilitatea

Mediului cât și a Strategiei Europene de Dezvoltare Durabilă. Prin urmare,

implementarea măsurii 1 se va face cu integrarea sustenabilității mediului, după cum s-

a justificat în continuare:

Investițiile ce vor contribui la creșterea competitivității în zona Grupului se

vor implementa cu respectarea condițiilor de protecție a mediului impuse

la nivel european și național;

Investițiile ce vor contribui la valorificarea produselor pescărești din zona

Grupului se vor implementa, de asemenea, cu respectarea condițiilor de

protecție a mediului impuse la nivel european și național;

Prin urmare, măsura 1 propusă respectă condițiile impuse la nivel european de

sustenabilitate și durabilitate a mediului.

(7) Integrarea Inovării

Întrucât stimularea inovării este unul dintre principiile fundamentale ale Axei 4 din

FEP şi una din priorităţile UE stabilite în cadrul strategiei Europa 2020, măsura 1 și-a

propus să integreze acțiuni inovative care să aducă valoare adăugată în zona Grupului


175

Local Pescăresc „Calafat”. Având în vedere aceste considerente, la evaluarea

proiectelor depuse în cadrul măsurii 1 se va acorda prioritate următoarelor componente

inovative:

- implementarea de inovatii in ceea ce priveste modalitatile de promovare a a

produselor,

- implementarea de metode inovatoare de creștere a competitivității zonei de pescuit, in

comparatie cu alte zone pescaresti din lunca Dunarii;

- adoptarea unei maniere inovatoare de implicare a beneficiarului în proiect;

- auto-susținere a proiectului prin modalități inovative;

- inovație în relaționarea proiectului cu alte iniţiative prin POP si nu numai.

(8) Resursele şi distribuirea lor

Bugetul alocat măsurii 1 este prezentat în continuare, în valori absolute și

relative, conform mențiunilor AM-POP:

În termeni monetari, măsura 1 deține o finanțare nerambursabilă de

520.000,00 euro ;

Ca proporție din resursele totale ale Grupului, bugetul alocat măsurii 1

reprezintă 24,79% din resursele financiare nerambursabile totale alocate

prin strategie;

(9) Rezultate şi beneficii estimate

Rezultatele și a beneficiile propuse a se obține în urma implementării măsurii 1 în

cadrul zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat” au avut în vedere identificarea unor

indicatori corespunzători de performanţă raportați la obiectivele cuantificabile (SMART)

prezentate în secţiunea anterioară. De asemenea, rezultatele estimate au fost ierarhizate

în funcţie de efectele obţinute și conform recomandărilor AM- POP, după cum sunt

prezentate ele în continuare:


176

INDICATORI

REZULTAT

CANTITATIV

1. Numar de beneficiari: 6, din care 1 apartine

sectorului public si 5 apartin sectorului privat;

2. Numar de proiecte indreptate spre

consolidarea competitivitatii: 2

3. Numar de proiecte indreptate spre

valorificarea produselor locale: 3

4. Numar de proiecte pentru promovare: 1

5. Numar de pescarii nou infiintate: 1

6. Numar de proiecte de investitii in semi-

procesare, depozitare etc.: 1

7. Numar de locuri de munca create: cel putin

doua locuri de munca pentru fiecare proiect

generator de profit: aproximativ 15

CALITATIV

1. Creșterea consumului de pește la nivelul

teritoriului Grupului Local Pescăresc Calafat;

2. Cresterea calitatii produselor si semi-

produselor locale si diversificarea ofertei

acestora.

IMPACT

1.Creșterea notorietății produselor pescărești

locale;

2.Diminuarea somajului.


177

Măsura 2

Sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism, în beneficiul micilor





Sprijinirea infrastructurii și a serviciilor legate de turism din zona Grupului, în

beneficiul micilor comunități pescărești din cadrul teritoriului FLAG analizat;

Promovarea ecoturismului;




178




(2) Argumentare






Specific

Sprijinirea infrastructurii și a serviciilor legate de turism din zona Grupului, în beneficiul micilor comunități pescărești din cadrul teritoriului FLAG

analizat;


Măsurabil

Obiectivele specifice menționate mai sus se vor atinge prin implementarea, până în 2015 a cel puțin 8 proiecte în cadrul

măsurii 2.

Abordabil


Realist


Încadrat în timp



179




La nivelul zonei Grup Local Pescăresc Calafat încă se mai păstrează obiceiuri

și tradiții pescărești specifice ce pot fi valorificate prin implementarea măsurii 2

în cadrul teritoriului analizat;

Grupul Local Pescăresc „Calafat” are un potențial pescăresc deosebit (așa

cum a fost descris acesta în prezentarea teritoriului) ce poate fi pus în valoare

prin accesarea măsurii 2;

Dezvoltarea turismului în zona Grupului va oferi actorilor locali din teritoriu

alternative ocupaționale viabile;

Infrastructura turistică din zona Grupului este dezvoltată insuficient- punct slab

ce poate fi remediat prin accesarea măsurii 2 propuse în cadrul strategiei;

Există cerere importantă și nesatisfăcută din partea unui număr mare de turisti

străini și români.











180

Gama de acțiuni

1.Investiții în

elemente de

infrastructură si

servicii turistice în

zona Grupului;

Activitati eligibile (lista indicativa):

- Amenajarea unei baze materiale turistic-tradițională în zona

fermelor/bazinelor existente cu scopul atragerii de turiști (case

cu specific pescăresc)

- Realizarea de proiecte integrate pentru atragerea turiștilor:

cazare, masă, activități recreative relaționate cu pescuitul

1 unitate

- Înființarea de unități primire turistică (muzeu tradiții pescuit, etc)

1 unitate

- Înființarea de centre de închiriere/plimbare cu bărci, skijet, etc.

1 unitate

- Investiții de interes colectiv: realizarea de trasee de biciclete,

echitație, înființarea unui centru demonstrativ didactic pentru

elevi si tineri, etc.

1 unitate

2. Promovare

turistica si alte

tipuri de investiții

care va duce la

valorificarea

potențialului turistic

al zonei Grupului

- Realizarea unui centru de promovare turistică a zonei și de

puncte de informare turistică locale

2 unități

- Organizarea de târguri de pește si a unui festival anual,

traditional, (intinerant) al pestelui

2 evenimente

• Dezvoltarea turismului și ecoturismului în zona Grupului Local Pescăresc Calafat;



181

Local Pescăresc

„Calafat”;

Ce tipuri de proiecte ce se pot implementa prin strategie?

- Realizarea unui complex turistic în zona apelor termale din Gighera și în

apropierea Dunării;

- Realizarea unui proiect integrat pentru atragerea turiștilor: cazare, masă,

activități recreative relaționate cu pescuitului;

- Proiecte de interes colectiv: rute de biciclete, posibilitate inchirierii de bărci,

realizarea de mici puncte de debarcare, tabere pt copii, centru de informare

turistica etc.;

- Promovarea turismului in interiorul FLAG şi la nivelul judeţului Dolj prin materiale

informative distribuite local, presa, mass -media etc.











1198/2006)


182




Nu e cazul.


comunitare

Complementaritate externă cu Măsura 313, Programul Național pentru

Dezvoltare Rurală

Măsura 2 este complementară cu măsura 313 PNDR întrucât ambele linii

finanțează implementarea de acțiuni cu scopul dezvoltării sectorului turistic. Cele două

instrumente nu sunt, însă, identice deoarece măsura 313 PNDR nu finanțează

investițiile în turismul pescăresc. Prin urmare, cele doua măsuri analizate nu acordă

asistență financiară pentru aceeași tipologie de proiecte, așadar ele nu se suprapun.

Complementaritate externă cu Programul Operațional Regional, Axa 5, Domeniul

5.2. „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru

valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice”

Măsura 2 este complementară cu Domeniul de Acțiune 5.2. POR întrucât

ambele instrumente financiare acordă sprijin investițiillor în turism. Pe Programul

Operațional de Pescuit, valoarea minimă a proiectului este de 700.000 lei pentru zona

urbană și respectiv de 6,4 milioane de lei pentru zona rurală. Așadar, pentru evitarea

dublei finanțări, măsura 2 va finanța doar acele proiecte ce vor avea o valoare de până

în 700.000 lei pentru zona urbană, respectiv de până în 6,4 milioane de lei în zona

rurală. Prin urmare, măsura 2 propusă nu se suprapune cu domeniul de Acțiune 5.2.

POR.


183



1. Din sectorul privat - pescari, asociatii de pescari, organizatii de

producatori;

- Asociatii de turism si de mediu;



Întreprinderi Familiale;

2. Din sectorul public

(pentru proiecte negeneratoare de profit)


- Consiliul Judetean si Prefectura


Grupul țintă vizat de această măsură este reprezentat fie de lucrători din sectorul

pescuitului, fie de persoane cu un loc de muncă legat de acest sector.











184

Investițiile de sprijinire a micilor pescării și a serviciilor legate de turism vor

avea în vedere reglementările naționale și europene de protecție a

mediului;

Investițiile în elemente de infrastructură turistică vor fi „prietenoase cu

mediul”;

Restructurarea și redirecționarea activităților economice vor avea în

vedere, de asemenea, asigurarea sustenabilității ambientale;








proiectelor depuse în cadrul măsurii 2 se va acorda prioritate componentelor inovative,

precum metodelor inovative de promovare a turismului, de auto-susținere a proiectelor

și îndeosebi metodelor inovative de asigurare a facilităților unităților turistice: energie,

încălzire etc.





757.500,00 euro;



prin strategie;


185








INDICATORI

REZULTAT

CANTITATIV

1. Număr de beneficiari direcţi: 8, din care 2 apartin sectorului public si 6 apartin sectorului privat;

2. Număr de proiecte cu scopul îmbunătăţirii infrastructurii şi a serviciilor de turism: 5

3. Număr de proiecte pentru promovare turistica: 3

4. Număr de locuri de munca create: 25 5. Număr de turişti anual: 300

CALITATIV 1. Creșterea cererii de servicii turistice odată cu

îmbunătăţirea ofertei

IMPACT

1.Creșterea popularităţii zonei FLAG ca

destinaţie turistică;

2.Diminuarea somajului;

3.Creşterea nivelului de trai al comunităţilor

pescăreşti odată cu creşterea veniturilor.


186

Măsura 3

Protejarea mediului în zonele de pescuit pentru menţinerea atractivităţii acestuia

precum şi protejarea şi îmbunătăţirea patrimoniului natural şi arhitectonic;




Protejarea mediului în zonele de pescuit ce aparțin Grupului Local Pescăresc

„Calafat”;

Protejarea și îmbunătățirea patrimoniului natural și arhitectonic de pe teritoriul

Grupului Local Pescăresc „Calafat”;




187




(2) Argumentare






Specific

- protejarea mediului în zonele de pescuit ce aparțin Grupului;

- protejarea și îmbunătățirea patrimoniului natural și arhitectonic de pe teritoriul Grupului;

Măsurabil

Protecția mediului și protejarea și îmbunătățirea patrimoniului natural și arhitectonic prin implementarea,

până în 2015 a cel puțin 6 proiecte în cadrul măsurii 3.

Abordabil


Realist


Încadrat în timp



188




Patrimoniul natural și ahitectonic din zona Grupului Local Pescăresc Calafat

este unul deosebit și, prin urmare, implementarea măsurii 3 va dezvolta zona

FLAG în ansamblul ei;

Acțiunile de protecție a mediului vor avea un impact pozitiv la nivelul teritoriului

FLAG analizat întrucât ele promovează acțiuni de durată, sustenabile;










• Protecția mediului în zona Grupului Local Pescăresc Calafat;



189

Gama de acțiuni

Acțiuni pentru

protecția mediului în

zona Grupului

Local Pescăresc

„Calafat”

Activităţi eligibile (lista indicativa)

- Curăţare și taluzare a bazinelor, gârlelor de legătură cu

Dunărea, a bălților, în scopul creșterii atractivității lor, în scopul

protecției mediului și pescuitului

2 proiecte

- Amenajări în scopul favorizării habitatelor și reproducției

naturale a speciilor autohtone

2 proiecte

- Proiecte cu scopul prevenirii dezastrelor natural

1 laborator mobil de prevenire și combatere a poluării

Acțiuni de protejare

și îmbunătățire a

patrimoniului

natural și

arhitectonic de pe

teritoriului Grupului

- Reabilitare/curățare sau valorificare a elementelor de

patrimoniu natural și architectonic

1 proiect/obiectiv


190










Complementaritate internă cu măsura 3.2. POP „Protecția și dezvoltarea faunei

și florei acvatice”;

Măsura 3 propusă în cadrul strategiei este complementară cu măsura 3.2.

întrucât ambele linii de finanțare sprijină acțiunile de protecție a mediului. Măsura 3.2.

își propune construirea sau instalarea facilităților statice sau mobile destinate protecției

și dezvoltării faunei si florei acvatice, reabilitarea resurselor piscicole din apele

interioare, inclusiv a zonelor de reproducere și a rutelor de migrație pentru speciile

migratoare precum și protecția și îmbunătățirea mediilor în cadrul programului NATURA





1198/2006)


191

2000, dacă sunt legate de activități de pescuit. Măsura 3 din cadrul strategiei nu

dublează acțiunile propuse prin măsura 3.2., ci vine în completarea sa.


comunitare

Complementaritate externă cu POS MEDIU, Axa prioritară 4, „Implementarea

sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii”, 4.1. Dezvoltarea

infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi

Natura 2000, categoria A. Elaborare / revizuire a planurilor, strategiilor şi a

măsurilor de management al ariilor naturale protejate şi alte activităţi conexe

(activităţi preliminare măsurilor concrete de investiţii sau conservare) Şi categoria

de activităţi C&D: Activităţi privind îmbunătăţirea şi menţinerea stării de

conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor.



Din sectorul privat - Asociatii de mediu;




Din sectorul public

(pentru proiecte

negeneratoare de profit)



- Agenția pentru Protecția Mediului



192










Toate acțiunile propuse prin măsura 3 demonstrează, prin natura lor,

integrarea sustenabilității ambientale;









inovative:

- implementarea de metode inovatoare de protejare a patrimoniul natural și arhitectonic;

- indentificare, utilizare, difuzare și comunicare a rezultatelor sau a bunelor practici ale

unui proiect prin modalități inovative;

- auto-susținere a proiectului prin modalități inovative;

- inovație în relaționarea proiectului cu alte iniţiative;


193





504.000,00 euro;



prin strategie;









194

INDICATORI

REZULTAT

CANTITATIV

1. Număr de beneficiari direcţi: 6, din care 3 apartin sectorului public şi 3 apartin sectorului privat;

2. Număr de proiecte cu scopul protejării mediului: 5

3. Număr de proiecte pentru îmbunătăţirea patrimoniului: 1

4. Suprafaţa totală de intervenţie: 200km²

CALITATIV 1. Îmbunătățirea calității vieții speciilor de pești și

de plante acvatice de pe teritoriul Grupului;

IMPACT

1.Creșterea atractivității zonei Grup Local

Pescăresc „Calafat” şi a calităţii vieţii locuitorilor


195

Măsura 4

Diversificarea activităţilor prin promovarea unor locuri de muncă multiple, în




teritoriului Grupului Local Pescăresc „Calafat” este următorul:

Diversificarea activităților economice din zona prin generarea unor locuri de

muncă multiple, în zona Grup Local Pescăresc „Calafat”, în afara sectorului

pescuitului.

Obiectivul specific enumerat anterior respectă principiile SMART, după cum este

demonstrat în continuare:


196

(2) Argumentare









Schimbările legislative din ultima perioadă au făcut ca activitatea de pescuit să

devină dificil de practicat pentru unii pescari din zona Grupului Local

Specific

Diversificarea activităților economice din zona Grupului;

Măsurabil

Diversificarea activităților economice și promovarea unor locuri de muncă multiple prin implementarea, până în 2015 a

cel puțin 4 proiecte în cadrul măsurii 4.

Abordabil


Realist


Încadrat în timp



197

Pescăresc „Calafat” din acest punct de vedere, accesarea măsurii 4 oferă

alternative ocupaționale viabile;

Întrucât activitatea de pescuit este una sezonieră, accesarea măsurii 4

reprezintă o soluție la problemele legate de pescuit apărute în perioada de

prohibiție sau pe timp de iarna;

Diverse studii europene și mondiale indică faptul că stocurile de pește riscă a fi

epuizate în următoarele decenii, drept pentru care este necesară propunerea de

soluții pentru menținerea ofertei globale de pește. Prin urmare, singura

alternativă viabilă o reprezintă realizarea de investiții în acvacultură, cândva un

domeniu foarte prosper în zona FLAG-ului.










• Diversificarea activităților economice și crearea de noi locuri de muncă în zona Grupului Local Pescăresc Calafat;



198

Gama de acțiuni

Realizarea de

investiții cu scopul

diversificării

activităților

economice și creării

de locuri de muncă

pentru pescari, în

afara sectorului

pescuitului;

Activităţi eligibile (lista indicativă)

- Realizarea de ateliere pentru construcția și reparația de

ambarcațiuni pescărești și de agrement

1 unitate

- Crearea de ateliere meșteșugărești de producție suveniruri,

artizanat, împletituri, prelucrare lemn, unelte și scule

pescărești, havuzuri pentru centre urbane și comerciale

2 unități

- Unitați servicii pentru populație

O unitate

Exemple de proiecte ce pot fi implementate prin strategie:

- Realizarea de investiții în domenii conexe pescuitului sau meșteșuguri locale:

împletituri de sălcii, realizarea de suveniruri pentru turiști, din scoici și

comercializarea lor, sau pentru alte servicii/activități identificate ca esențiale în

teritoriu;






1198/2006)


199









Nu e cazul.


comunitare

Complementaritate externă cu POS DRU

Măsura 4 este complementară cu Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane întrucât ambele linii de finanțare sprijină formarea în vederea

ocupării de noi locuri de muncă. Cele doua instrumente financiare nu se suprapun, însă,

deoarece POS DRU nu are în vedere investițiile în sectorul pescăresc.



Beneficiari direcți:

3. Din sectorul privat - Grupuri, organizații de producători;

- Ferme de acvacultură

- Pescari;


200




Beneficiari finali:

Grupul țintă vizat de această măsură este reprezentat fie de lucrători din sectorul











Investițiile de diversificare a activităților economice vor respecta condițiile

de protecție a mediului;

Crearea de noi locuri de muncă, în afara sectorului de pescuit se va face

cu respectarea condiţiilor de mediu impuse la nivel naţional şi european;








201



inovative:

- crearea unor locuri noi de muncă, inovatoare și sustenabile;

- atragerea, într-o manieră inovatoare, a resurselor în cadrul unui proiect;

- inovație în relaționarea proiectului cu alte iniţiative;





125.700,00 euro;



prin strategie;









202

INDICATORI

REZULTAT

CANTITATIV

1. Număr de beneficiari direcţi: 4; 2. Număr de proiecte cu scopul realizării de

locuri de muncă: 4 3. Număr de locuri de muncă create

pentru pescari, în afara sectorului: 10 4. Număr de investiţii în reamenajarea

bazinelor de acvacultură, în scopul creării de locuri de muncă: 2

CALITATIV

1. Îmbunătățirea calității vieții pescarilor din

zona Grupului;

2. Creșterea gradului de ocupare în domenii

complementare pescuitului;

IMPACT

1. Combaterea șomajului și crearea de noi

locuri de muncă în zona Grup Local

Pescăresc „Calafat”;


203

Măsura 5

Funcționarea Grupului Local Pescăresc „Calafat”




Funcționarea Grupului;

Implementarea în bune condiții a planului de dezvoltare locală integrată;




204




(2) Argumentare




Specific

- Funcționarea Grupului;

- Implementarea în bune condiții a planului de dezvoltare locală integrată;

Măsurabil

Funcționarea Grupului și implementarea în bune condiții a planului de dezvoltare locală integrată, prin contractarea,

până în 2015, a cel puțin 3 experți interni și externi Grupului.

Abordabil


Realist


Încadrat în timp



205






Măsura 5 va acoperi costurile de funcționare ale Grupului Local Pescăresc

Calafat ce vor surveni la implementarea măsurilor 1-4 propuse prin strategie, ca

de exemplu: contractarea angajaților și experților Grupului, închiriere și

întreținere sediu, achiziție de consumabile, plata utilităților etc.;

Implementarea măsurii 5 va permite, așadar, asigurarea unor condiții de lucru

corespunzătoare, necesare în derularea activităților propuse prin strategie.


Local Pescăresc „Calafat” derivă din numeroasele consultări realizate la nivel teritorial








• Funcționarea corectă și eficientă a Grupului Local Pescăresc „Calafat”;



206










• Asigurarea cheltuielilor necesare funcționării corecte a Grupului Local Pescăresc „Calafat”;

Gama de acțiuni





1198/2006)


207

Nu e cazul.


comunitare

Complementaritate externă cu măsura 431.2, Programul Național de Dezvoltare

Rurală;

Măsura 5 este complementară cu măsura 431.2, PNDR întrucât ambele linii de

finanțare acoperă costurile de funcționare ale unui grup local. Cele două instrumente

financiare nu se suprapun, însă, deoarece măsura 5 finantează costurile unui grup local

de pescuit (în speță Grupul Local Pescăresc „Calafat”) în timp ce măsura 431.2,

PNDR sprijină funcționarea grupurilor de acțiune locale constituite pentru dezvoltarea

unei zone rurale.


Beneficiariul eligibil pentru măsura 5 este Grupul Local Pescăresc „Calafat”.










Acțiunile propuse a se implementa prin intermediul măsurii 5 vor avea în

vedere respectarea condițiilor de protecție a mediului;


208

Funcționarea Grupului Local Pescăresc „Calafat” se va realiza cu

respectarea normelor de mediu impuse la nivel național și european;









inovative:

- adoptarea unei maniere inovatoare în dezvoltarea proiectelor propuse;

- atragerea, într-o manieră inovatoare, a resurselor în cadrul unui proiect;





190.720,00 euro;



prin strategie;






209




INDICATORI

REZULTAT

CANTITATIV

Funcționarea eficientă a Grupului Local Pescăresc „Calafat” pe perioada celor circa 4 ani de implementare, prin contractarea a cel puțin 3 experți interni și externi Grupului;

CALITATIV

Implementarea corectă și eficientă a planului de dezvoltare locală integrată propus;

IMPACT

Dezvoltarea teritoriului aferent Grupului Local Pescăresc „Calafat” prin evaluare, selectare și monitorizarea de proiecte adecvate zonei;


210

În continuare vor fi prezentate fișele fiecărei măsuri descrise anterior, în parte:

(11) Fişa Standard a Măsurii (model indicativ/ nr. maxim de cuvinte / fişă: 500)

MĂSURA 1 Consolidarea competitivității zonelor de pescuit și valorificarea produselor pescărești

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei

Obiective

Consolidarea competitivității la nivelul Grupului Local Pescăresc Calafat;

Valorificarea produselor pescărești la nivel Grupului Local Pescăresc Calafat;

Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei Măsura 1 are o importanţă majoră în implementarea strategiei de dezvoltare a teritoriului Grup Local Pescăresc Calafat întrucat, prin obiectivele şi acţiunile propuse, ea va permite creşterea

nivelului de trai a locuitorilor, pe seama acestei activităţi .

Domeniul de acţiune

Consolidarea competitivității și valorificarea produselor pescărești în zona Grupului Local Pescăresc Calafat

Complementaritate şi delimitare Complementaritate internă

Măsura 3.4. POP Complementaritate externă

Nu este cazul.

Beneficiarii ţintă (tipuri): - Publici (va fi precizat: comune,

asociaţii de comune, instituţii publice, altele) - Privaţi (va fi precizat: asociaţii,

pescari, persoane fizice, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ, ONG-uri, etc.)

Beneficiari privati:

- Pescari, asociatii de pescari;

- Organizatii de producatori

- ONG-uri,


- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;

Beneficiari publici:



211


- ANPA

Parteneriate public-private

Criterii orientative de selecţie 1. Proiectul este sustenabil, având caracter de durata. 2. Proiectul are un impact minim asupra mediului. 3. Prin proiect se creează noi locuri de muncă. 4. Proiectul este inovativ. 5. Proiectul se adresează tinerilor sau femeilor.

Tipuri de acţiuni (exemple) • Investiții ce vor contribui la creșterea competitivității în zona Grupului Local Pescăresc

Calafat; • Investiții ce vor contribui la valorificarea produselor pescărești în zona Grupului;

Alocare POP 520.000 Euro

Cofinanţare /contribuţie beneficiari (%)

- Grupa 1- 0% pentru proiectele de interes colectiv cu beneficiar colectiv și acces public la

rezultatele operațiunii; - Grupa 2- 25% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de

până la 100.000 euro; - Grupa 3- 40% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de

peste 100.000 euro.

Rezultate şi beneficii estimate 1. Numar de beneficiari: 6, din care 1 apartine sectorului public si 5 apartin sectorului

privat;

2. Numar de proiecte indreptate spre consolidarea competitivitatii: 2

3. Numar de proiecte indreptate spre valorificarea produselor locale: 3

4. Numar de proiecte pentru promovare: 1

5. Numar de pescarii nou infiintate: 1

6. Numar de proiecte de investitii in semi-procesare, depozitare etc.: 1

7. Numar de locuri de munca create: cel putin doua locuri de munca pentru fiecare

proiect generator de profit: aproximativ 15

8. Creșterea consumului de pește la nivelul teritoriului Grupului Local Pescăresc Calafat;

9. Cresterea calitatii produselor si semi-produselor locale si diversificarea ofertei acestora.


212

10. 1.Creșterea notorietății produselor pescărești locale;

11. 2.Diminuarea somajului.

Nr. de proiecte estimate

Cost total estimat (€) Estimarea costului total pe măsură (€)

Contribuţia POP – măsură (€)

Contribuţia privată (€)

1 160,000.00 160,000.00 160,000.00 0.00

4 90,000.00 360,000.00 270,000.00 90,000.00

1 150,000.00 150,000.00 90,000.00 60,000.00

6 670,000.00 520,000.00 150,000.00


213


MĂSURA 2 Sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism, în beneficiul micilor comunități pescărești si promovarea turismului


Obiective

Sprijinirea infrastructurii și a serviciilor legate de turism din zona Grupului, în beneficiul micilor comunități pescărești din cadrul teritoriului FLAG analizat;


Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei Măsura 2 este foarte important a fi implementata in zona Calafat, deoarece are scopul de a

ajuta la dezvoltarea turismului local, sector pretabil acestei zone Dunărene ce va sprijini crearea de locuri de muncă.


Dezvoltarea turismului și ecoturismului în zona Grupului Local Pescăresc Calafat;

Complementaritate şi delimitare Complementaritate internă Nu este cazul. Complementaritate externă

Măsura 313, PNDR; POR, Axa 5, Domeniul 5.2;





- pescari, asociatii de pescari, organizatii de producatori; - Asociatii de turism si de mediu; - IMM-uri și întreprinderile mari; - Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;

Beneficiari publici:

- Primariile si consiliile locale din FLAG; - Consiliul Judetean si Prefectura;


214


Criterii orientative de selecţie 1. Proiectul este sustenabil, având caracter de durată. 2. Proiectul are un impact minim asupra mediului. 3. Prin proiect se creează noi locuri de muncă. 4. Proiectul este inovativ. 5. Proiectul se adresează tinerilor sau femeilor.

Tipuri de acţiuni (exemple) 1. Investiții în elemente de infrastructură si servicii turistice în zona Grupului;

2. Promovare turistica si alte tipuri de investiții care va duce la valorificarea potențialului turistic al zonei Grupului Local Pescăresc „Calafat”;



- 0% pentru proiectele de interes colectiv cu beneficiar colectiv și acces public la rezultatele operațiunii;

- 25% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de până la 100.000 euro;

- 40% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de peste 100.000 euro.

Rezultate şi beneficii estimate 1. Număr de beneficiari direcţi: 8, 2. din care 2 apartin sectorului public si 3. 6 apartin sectorului privat; 4. Număr de proiecte cu scopul îmbunătăţirii infrastructurii şi a serviciilor de turism: 5 5. Număr de proiecte pentru promovare turistica: 3 6. Număr de locuri de munca create: 25 7. Număr de turişti anual: 300 8. Creșterea cererii de servicii turistice odată cu îmbunătăţirea ofertei 9. Creșterea popularităţii zonei FLAG ca destinaţie turistică;

10. Diminuarea somajului;

11. Creşterea nivelului de trai al comunităţilor pescăreşti odată cu creşterea veniturilor.


215





2 120,000.00 240,000.00 240,000.00 0.00

5 90,000.00 450,000.00 337,500.00 112,500.00

1 300,000.00 300,000.00 180,000.00 120,000.00

8 990,000.00 757,500.00 232,500.00


216


MĂSURA 3 Protejarea mediului în zonele de pescuit pentru menținerea atractivității acestuia precum și protejarea și îmbunătățirea patrimoniului natural și arhitectonic


Obiective Protejarea mediului în zonele de pescuit ce aparțin Grupului Local Pescăresc

„Calafat”; Protejarea și îmbunătățirea patrimoniului natural și arhitectonic de pe teritoriul Grupului

Local Pescăresc „Calafat”; Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei Măsura 3 are o importanţă majoră în implementarea strategiei de dezvoltare a teritoriului Grup Local Pescăresc Calafat întrucat teritoriul FLAG este unul foarte întins, în mare parte

neantropizat şi foarte bogat în elemente de patrimoniu.


Protecția mediului în zona Grupului Local Pescăresc Calafat;


Măsura 3.2. POP; Complementaritate externă POS Mediu, Axa 4, Domeniul 4.1;





- Asociatii de mediu; - IMM-uri și întreprinderile mari;

- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale; Beneficiari publici:

- Primariile si consiliile locale din FLAG; - Consiliul Judetean si Prefectura; - Agenţia pentru Protecţia Mediului


217


Criterii orientative de selecţie 3. Proiectul este sustenabil, având caracter de durată. 4. Proiectul are drept scop protejarea mediului şi a elementelor de patrimoniu. 5. Proiectul este inovativ. 6. Proiectul se adresează tinerilor sau femeilor.

Tipuri de acţiuni (exemple)

1. Acțiuni pentru protecția mediului în zona Grupului Local Pescăresc „Calafat”;

2. Acțiuni de protejare și îmbunătățire a patrimoniului natural și arhitectonic de pe teritoriului Grupului;






Rezultate şi beneficii estimate 1. Număr de beneficiari direcţi: 6, din care 3 apartin sectorului public şi 3 apartin sectorului privat;

2. Număr de proiecte cu scopul protejării mediului: 5 3. Număr de proiecte pentru îmbunătăţirea patrimoniului: 1 4. Suprafaţa totală de intervenţie: 200km²

Îmbunătățirea calității vieții speciilor de pești și de plante acvatice de pe teritoriul Grupului;

5. Creșterea atractivității zonei Grup Local Pescăresc „Calafat” şi a calităţii vieţii

locuitorilor


218





3 138,000.00 414,000.00 414,000.00 0.00

3 40,000.00 120,000.00 90,000.00 30,000.00

6 534,000.00 504,000.00 30,000.00


219


MĂSURA 4 Diversificarea activităţilor prin promovarea unor locuri de muncă multiple, în afara sectorului pescuitului


Obiective Diversificarea activităților economice din zona Grup Local Pescăresc „Calafat”; Promovarea unor locuri de muncă multiple, în zona Grup Local Pescăresc „Calafat”, în

afara sectorului pescuitului; Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei Măsura 4 are o importanţă majoră în implementarea strategiei de dezvoltare a teritoriului Grup Local Pescăresc Calafat întrucat, prin obiectivele şi acţiunile propuse, ea va permite satisfacerea nevoilor și soluționarea a două mari probleme: epuizarea resurselor de peşte şi nevoia de locuri de muncă pentru pecari.


Diversificarea activităților economice și crearea de noi locuri de muncă în zona Grupului Local Pescăresc Calafat;


Nu e cazul. Complementaritate externă POS DRU




Beneficiari direcți (privaţi)

- Grupuri, organizații de producători; - Ferme de acvacultură - Pescari; - IMM-uri și întreprinderile mari; - Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;

Beneficiari finali: Grupul țintă vizat de această măsură este reprezentat fie de lucrători din sectorul


Criterii orientative de selecţie 1. Proiectul este sustenabil, având caracter de durată.


220

2. Proiectul are un impact minim asupra mediului. 3. Prin proiect se creează noi locuri de muncă. 4. Proiectul este inovativ. 5. Proiectul se adresează tinerilor sau femeilor.

Tipuri de acţiuni (exemple) Realizarea de investiții cu scopul diversificării activităților economice și creării de locuri de muncă pentru pescari, în afara sectorului pescuitului;






Rezultate şi beneficii estimate Număr de beneficiari direcţi: 4;

Număr de proiecte cu scopul realizării de locuri de muncă: 4

Număr de locuri de muncă create pentru pescari, în afara sectorului: 10

Număr de investiţii în reamenajarea bazinelor de acvacultură, în scopul creării de

locuri de muncă: 2

Îmbunătățirea calității vieții pescarilor din zona Grupului;

Creșterea gradului de ocupare în domenii complementare pescuitului;

Combaterea șomajului și crearea de noi locuri de muncă în zona Grup Local Pescăresc

„Calafat”;





4 41,900.00 167,600.00 125,700.00 41,900.00

4 167,600.00 125,700.00 41,900.00

plan de dezvoltare locală integrată - grup local pescăresc “calafat”

Documents

Transcript of plan de dezvoltare locală integrată - grup local pescăresc “calafat”