Calafat - Mitoi Daniel 308

15
Facultatea de Geografie Universitatea din București Mițoi Daniel Grupa 308 Geografia Turismului Analiza și diagnoza potențialului uman din orașul Calafat

Transcript of Calafat - Mitoi Daniel 308

Page 1: Calafat - Mitoi Daniel 308

Facultatea de Geografie

Universitatea din București

Mițoi Daniel

Grupa 308

Geografia Turismului

Analiza și diagnoza potențialului uman din

orașul Calafat

Page 2: Calafat - Mitoi Daniel 308

Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308

1

Cuprins:

1. Poziția geografică .......................................................................................... 2

2. Organizarea administrativ teritorială......................................................... 2

3. Evoluția numerică a populației .................................................................... 3

4. Dinamica demografică .................................................................................. 4

4.1. Mișcarea naturală ................................................................................... 4

4.2. Mișcarea miratorie ................................................................................. 6

5. Presiunea umană asupra teritoriului .......................................................... 7

6. Structuri și comportamente demografice ................................................... 8

6.1. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe ................................. 11

7 Bibliografie................................................................................................... 14

Page 3: Calafat - Mitoi Daniel 308

Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308

2

Analiza și diagnoza potențialului

uman din orașul Calafat

1. Poziția geografică

Municipiul Calafat s-a plămădit şi dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru

geografic natural excelent, determinat de prezenţa apelor bătrânului Danubiu, pe al cărui mal

stâng este amplasată aşezarea. Calafatul, oraşul rozelor, al castanilor şi stejarilor seculari, al

holdelor aurii, şi industriei moderne, dar şi al falnicelor monumente istorice, este situat în

extremitatea sud–vestică a judeţului Dolj, pe malul stâng al Dunării, la aproximativ 90 km de

Municipiul Craiova. Din punct de vedere fizico–geografic, oraşul se găseşte situat într-o

regiune de şes, respectiv în Câmpia Română şi anume la extremitatea sud-vestică a Câmpiei

Olteniei, mai exact în Câmpia Ciuperceni, subunitate a Câmpiei Băileştilor, acolo unde fluviul

începe să-şi adâncească cel de-al doilea

meandru, respectiv la 43˚, 58΄ şi 14˝

latitudine nordică şi 22˚, 56΄ şi 40˝

longitudine estică.

La sud şi sud-vest, peste

Dunăre, se află Bulgaria. Spre sud–est,

la o depărtare de 14 km, se găseşte

comuna Poiana Mare, una dintre cele

mai mari aşezări rurale din ţară, cu care

comunică, atât prin calea ferată Calafat-

Golenţi, cât şi prin moderna şosea

asfaltată DN 55A. La sud şi sud–est,

oraşul se învecinează cu localităţile

Smârdan şi Ciupercenii Noi, ambele

înfiinţate la sfârşitul secolului trecut şi

care în prezent alcătuiesc o singură

comună - Ciupercenii Noi.

2. Organizarea administrativ teritorială

În prezent, Calafatul include în componenţa sa administrativă şi satele Ciupercenii

Vechi, Basarabi şi Golenţi, împreună cu care totalizeaza o suprafata de 103,59 km², din care

10,97 km² intravilan şi 92,62 km² extravilan. Dintre acestia, 7,43 km² intravilan si 26,72 km²

extravilan sunt numai în orasul de resedinţă, 1,42 km² intravilan satul Basarabi şi 0,75 km²

intravilan satul Golenţi , respectiv 24,64 km² extravilan aceleaşi două sate, şi 1,40 km²

intravilan, 25,09 km² extravilan satul Ciupercenii Vechi.

Page 4: Calafat - Mitoi Daniel 308

Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308

3

3. Evoluția numerică a populației

În ceea ce privește evoluția numărului populației orașului Calafat, conform graficului

de mai jos, acesta se află într-o creștere constantă între anii 1912 și 1977, în acest interval

populația orașului a crescut cu aproximativ 3300 de locuitori. Se remarcă faptul că, în această

perioadă, lucrurile au avut decurs norrmal privind evoluția numărului locuitoriilor, însă din

anul 1977 și până în 1992, în 15 ani numărul acestora a crescut cu încă aproximativ 5000 de

locuitori, acest fapt s-a datorat în primul rănd regimului comunist, care a interzis avortul, dar

și programului „mamă eroină” implementat de către conducerea statului din momentul

respectiv. Acest program stimula nașeriile și pe lânga distincția de „mamă eroină” acordată

mamelor care nășteau un număr mai mare sau egal cu 3 copii, acestea mai primeau lunar o

sumă de bani, dar mai beneficiau și de alte facilități din partea statului român.

Din 1992, după căderea comunismului din iarna anului 1989, numărul populației

orașului începe să scadă constant, ajungând ca în anul 2011 să se înregistreza aproximativ

17000 de locuitori. Această scădere, s-a datorat în primul rănd, numărului scazut al natalității,

femeile nu mai erau încurajate să mai nască mulți copii, majoritatea mulțumindu-se cu 1-2

nașteri, și în al-doilea rând creșterii mortalității la nivelul orașului, datorat îmbătrânirii

populației.

Conform graficului

alăturat, sporul mediu anual

de creștere al populației din

orașul Calafat, cunoaște o

fluctuație pozitivă,

aproximativ constantă până

în anul 1977, excepție

reprezentînd perioada 1948

– 1956, perioadă în care s-a

înregistrat valori negative

ale sporului mediu anual de

creștere al populație. În

perioada 1977 – 1992,

practic reprezintă un „baby

Page 5: Calafat - Mitoi Daniel 308

Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308

4

boom” al orașului, înregistrîndu-se valorile maxime ale sporului mediu anual de creștere al

populației. Cauze care au dus la asemenea valori pozitive sunt aceleași amintite mai sus. Din

1992 situația se schimbă radical, valorile devenind negative și de asemenea se mențin pe

aceeași pantă descendentă.

4. Dinamica demografică

4.1. Mișcarea naturală

Conform graficului natalității din orașul Calafat, se constată că anul 1977 a reprezentat

punctul cel mai înalt al valorilor, acesta ajungând la 18,05 ‰. În acest an, în Romania

conduceau comuniștii care au încurajat nașterile prin diverse metode și facități li de asemenea

au interzis avortul. Din anul 1992 situația se schimbă, natalitatea intră pe o pantă descendentă,

aceasta datorăndu-se în primul rand emanciparea oarecum a familiilor și de asemenea situația

tensionată a României din punct de vedere politic din acea vreme. Situația se menține și în

prezent datorită faptului ca migrația populației a crescut, în special populația tânără, dar și

emanciparea familiilor care preferă să aiba maxim 1 – 2 copii.

Conform graficului

mortalității din orașul

Calafat, se constată o

fluctuație aproximativ

constantă, cu o ușoara

creștere a valorilor între

anii 1966 și 2002, în

schimb din acest an

valorile sunt din ce în ce

mai ridicate, ajungând ca

în anul 2011 să se

înregistreza valori de

aproape 14 ‰, aceste

valori se datorează în primul rând îmbătrânirii demografice, cauzate de numărul mic al

natalității din ultima perioadă și a migrației populației, în special populația tânără. Aceste

valori sunt în continuă creștere și în prezent.

Page 6: Calafat - Mitoi Daniel 308

Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308

5

În ceea ce privește

numărul mortalității infantile

acesta, a cunoscut valori ceva mai

ridicate, în perioada comunistă,

evidențiindu-se în mod negativ

anul 1977, atunci când s-a

înregistrat valoarea maximă de 2

‰. Acesta s-a datorat în special

sistemulul sanitar nu prea

dezvoltat și la limitarea accesului

populației la informații si asistență

sanitară post natală. În schimb din anul 1992, situația intră pe un făgaș normal, iar valorile

sunt undeva apropiate de 0.

Conform graficului

indicelui de vitalitate, se

poate observa ca valorile

acestui indice sunt în creștere

până în anul 1977, atunci

când s-a înregistrat cea mai

mare valoare, atunci numărul

născuțiiilor vii era mult mai

mare față de numărul

deceselor, în schimb din acest an lucrurile s-au schimbat, iar valorile indicelui de vitalitate

sunt într-o continuă scădere, datorat celor 2 probleme importante ale orașului și anume

îmbătrânirea demografică și și a migrației populației, în special populația tânără.

Bilanțul natural al

populației din orașul Calafat

cunoaște valori pozitive până în

anul 1992, cu un bilanț maxim în

anul 1977, iar după 1992,

valorile acestui bilanț devin

negative, datoraită celor 2

probleme importante ale orașului

și anume îmbătrânirea

demografică și și a migrației

populației, în special populația

tânără.

Page 7: Calafat - Mitoi Daniel 308

Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308

6

4.2. Mișcarea miratorie

Conform graficului alăturat,

numărul sosiriilor populației cu

domiciliul în Calafat, a cunoscut

valori constante, aproximativ 20

‰ până în anul 1992, când s-au

înregistrat valori ceva mai

ridicate, undeva la 25 ‰,

datorate în special căderii

comunismului și inchiderea

treptată a intreprinderilor mari,

printre care și minele concentrate

în Valea Jiului, de unde o număr

simnificativ al populație și-au mutat domiciliul în localiatea Calafat. După această perioadă cu

valori puțin mai ridicate, lucrurile au revenit la normal și începând din 2002, valorile au

scăzut undeva sub media totală a sosirilor, datorate în primul rând lipsei locurilor de muncă

din oraș și din această cauză numărul sosirilor este într-o continuă scădere.

Conform graficului alăturat, numărul plecărilor populației cu domiciliul din Calafat, a

cunoscut, practic 2 etape, prima în 1966, înregistrându-se valori de aproximativ 25 ‰, acesta

s-a datorat în special nevoii de forță de muncă din Valea Jiului, și anume la minele din acea

zonă. Apoi lucrurile s-au

redresat, au revenit la

normal, până în jurul

anilor 2000, atunci când

populația orașului Calafat

care au plecat cu

domiciliu s-au împarțit în

doua „tabere” și anume o

parte s-au mutat în zona

rurală, iar cealălaltă s-au

stabilit peste hotarele

țării. Acest fapt s-a

datorat închiderii

principalelor fabrici din

Calafat și implicit lipsa locurilor de muncă, dar și permisiunea românilor de a părăsi țara în

mod legal, știindu-se faptul că în perioada comunistă nu putea oricine să părăsească țara.

Page 8: Calafat - Mitoi Daniel 308

Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308

7

Conform graficului,

bilanțul migratoriu a cunoscut și el

două etape, o etapă în care s-au

îregistrat valori negative, și anume

anii 1966 și 2002, ani în care

populația a părăsit orașul Calafat și

o doua etapă, cu valori pozitive,

situată în intervalul acestor ani și

anume în perioada 1970 – 2000

când lucrurile din punct de vedere

al bilanțului migratoriu erau

normale.

Conform graficului,

bilanțul total al populației

localității Calafat a cunoscut și el

la fel ca și bilanțul migratoriu

două etape, o etapă în care s-au

îregistrat valori negative, și

anume anii 1966 și 2002, ani în

care populația a părăsit orașul

Calafat și natalitatea a cunoscut

valori destul de reduse și o doua

etapă, cu valori pozitive, situată

în intervalul acestor ani și anume

în perioada 1970 – 2000 când lucrurile din punct de vedere al bilanțului migratoriu erau

normale, iar natalitatea a înregistrat valori semnificative.

5. Presiunea umană asupra teritoriului

Denistatea medie actuală a

populației din orașul Calafat este

de 190 locuitori/km², însă această

valoare nu a fost înregistrată și în

anul 1990, atunci când erau valori

de aproximativ 225 locuitori/km²

și tendința era în creștere până în

1995. Din anul 2000 când procesul

migratoriu a luat amploare, iar

bilanțul natural era negativ și

orașul a început să se confrunte cu

problema îmbătrânirii

demografice, valorile densității populației a început sa scadă considereabil.

Page 9: Calafat - Mitoi Daniel 308

Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308

8

Din punct de vedere al

denistății nete a populației din orașul

Calafat, conform graficului situația

este influențată în mod direct de

numărul populației orașului,

deoarece suprafața arabilă a

localitâții este neschimbată. Se poate

observa că acest grafic are tendința

scăderii valorilor din jurul anilor

2000 la fel ca și situația denistății

medii.

Din punct de vedere al

denistății fiziologice a populației din

orașul Calafat, conform graficului,

situația este similară cu cea a

denistății nete, deoarece și în acest

caz suprafața arabilă nu a suferit

modificări, singurele modificări sunt

înâlnite la nivelul numărului

populației.

6. Structuri și comportamente demografice

Conform diagramei

alăturate structura etnică a

orașului Calafat din anul 2002

este urmatoarea majoritatea

locuitorilor sunt români

(18030), cu o minoritate de

romi clasată pe locul al doilea

(777), apoi urmați de greci,

ucrainieni, italieni, germani,

bulgari, turci și altă etnie.

Page 10: Calafat - Mitoi Daniel 308

Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308

9

Conform diagramelor alăturate

structura etnică și cea confesională a

orașului Calafat din anul 2011 este

urmatoarea: majoritatea locuitorilor sunt

români (89,8%), cu o minoritate de romi

(5,12%), pentru 4,91% din populație,

apartenența etnică nu este cunoscută. Din

punct de vedere confesional, majoritatea

locuitorilor sunt ortodocși (93,05%), iar

pentru 4,96% din populație, nu este

cunoscută apartenența confesională

Conform graficului,

indicele de feminitate a

cunoscut practic două etape, una

cu valori de peste 105 % în anii

1990 și 2011, și o a doua etapă

cu valori aproape constante de

aproximativ 105 % între anii

1995 și 2005. Acesta este

influențat în mod direct de

situația bilanțului migratoriu.

Situația raportului de

dependența demografică este

influențată în mod atât direct de

către bilanțul natural cât și de cel

migratoriu. Se poate observa pe

grafic, ca acest raport este într-o

continuă scadere la fel ca și

numărul populației orașului,

acest fapt este datorat migrației

populației de vârstă tânără,

rămânând în oraș din ce în ce

mai mulți copii și populația

vârstnică.

Page 11: Calafat - Mitoi Daniel 308

Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308

10

În ceea ce privește potențialul

demografic al orașului Calafat, se poate

observa ca acesta a atins apogeul în

anul 2000, iar din acest an, acesta este

într-o continuă scădere, datorată

procesului de îmbătrânire demografică,

dar și de bilanțul migratoriu negativ, tot

mai multe femei de vârstă fertilă

părăsesc orașul.

Indicele de

îmbătrânire al populației

din orașul Calafat, este

vizibil într-o continuă

creștere, acesta se

datoreaza în special

bilanțului migratoriu

negativ și al numărului

mic al natalității.

De asemenea,

indicele de reînoire a forței

de muncă din Calafat se

află într-o continuă scădere

și baza acestei scăderii find

bilanțul migratoriu negativ

și numărul mic al

natalității.

Page 12: Calafat - Mitoi Daniel 308

Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308

11

6.1. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

Page 13: Calafat - Mitoi Daniel 308

Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308

12

Page 14: Calafat - Mitoi Daniel 308

Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308

13

Conform piramidelor vârstelor specifice orașului Calafat pentru anii 1990, 1995, 2000,

2005 și 2011, se poate observa acel fenomen despre care s-a amintit anterior și anume

îmbătrânire demografică. Îngrijorător este faptul că, dacă în anul 1990 cei mai numeroasă era

populația vârstei de sub 14 ani, în 2011 se observă cum aceasta a ajuns la pragul de 34 de ani,

iar numărul populației sub 14 ani este redus. Acest fenomen este într-o continuă creștere, iar

numărul populației orașului Calafat va avea de suferit.

Ca și concluzie populația orasului Calafat, în prezent se confruntă cu mari probleme în

ceea ce privește îmbătrânirea demografică, bilanțul migratoriu negativ dar și a nataității din ce

în ce mai reduse.

Page 15: Calafat - Mitoi Daniel 308

Geografia populaţiei şi aşezărilor României Mițoi Daniel Grupa 308

14

7 Bibliografie

Insse.ro

Primariacalafat.ro