Pierre Bauby

Serviciu public : despre ce vorbim ?

Fiecare stat şi-a definit propriile « servicii publice » odată cu construcţia sa naţională…

• Termeni diferiţi (Public services, Public Utilities, Daseinsvorsorge…) => SIG, SIEG

• Concepte şi doctrine +/- influente• 2 concepţii: organic şi funcţional• Autorităţi publice responsabile şi subsidiaritate• Categorii de actori visaţi (public - mixt - privat

- asociativ)

Servicii publice ori SIG : unitate în această diversitate

În toate statele europene, autorităţile publicedecid că anumite activităţi nu relevă doar de dreptul

comun al concurenţei, Ci de norme şi reguli specifice pentru :• A garanta dreptul de acces al fiecărui locuitor la

bunuri şi servicii esenţiale• A asigura coeziunea economică, socială şi teritorială,

a dezvolta solidarităţi• A ţine cont de dezvoltarea durabilă, pe termen lungValori comune ale Uniunii Europene

Încercări de definire la nivel european• SIG: servicii comerciale şi non comerciale pe care autorităţile publice le

consideră ca fiind de interes general şi le supun unor obligaţii specifice de serviciu public

• SIEG: servicii de natură economică pe care Statele membre sau UE le supun unor obligaţii specifice de serviciu public în virtutea unui criteriu de interes general

• SNEIG: cuprind, de exemplu, prerogativele statale tradiţionale; ele nu sunt supuse nici unei legislaţii comunitare specifice, nici regulilor tratatului relative la piaţa internă şi la concurenţă

• SSIG: pot fi de natură economică (SSIEG) sau non economică (SSINEG), în funcţie de activitatea concretă; două mari categorii: pe de-o parte, regimurile legale şi regimurile complementare de protecţie socială; pe de altă parte, celelalte servicii prestate direct persoanelor

Sursa: Comisia Europeană

De la 1957 la Actul unic din 1986 fiecare stat rămâne competent

• Tratatul de la Roma 1957 : construirea pieţei comune, eliminarea obstacolelor comerciale

• Serviciile publice - în cadrul fiecărui stat• Consens: fiecare stat rămâne competent• Articolul 86 (106 TFUE): derogări de la

normele juridice privind concurenţa pentru “serviciile de interes economic general”, dacă este necesar pentru ca acestea să-şi îndeplinească misiunea lor particulară

1986 : europenizarea• Patru mari libertăţi de circulaţie (mărfuri, servicii,

persoane şi capital)

• Europenizarea / modalităţi naţionale => pieţe interne sectoriale de SIEG (la început în domeniul comunicaţiilor, transport, energie)

• Dar în lipsa unei concepţii comunitare privind SIG• Eliminarea barierelor comerciale• Ameliorarea eficacităţii (armă concurenţială)=> Proces de liberalizare: introducerea concurenţei -

abordare sectorialăProces progresiv

Liberalizările => polarizări

• economică: concentrări şi concurenţă oligopolistică

• socială: clientelă solvabilă şi mari consumatori

• teritorială: zone dense

• temporală: survalorizarea efectelor imediate

• ecologică: dumping, externalizări

• financiară / dumping social, locuri de muncă

=> liberalizare controlată, regulată

Căutarea unei concepţii comune

• Tratatul de la Maastricht 1992 (politici, cetăţenie, subsidiaritate)

• Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie: justifică anumite limitări ale concurenţei

• Iniţiative ale actorilor pentru a reechilibra normele de concurenţă şi interesul general

• Tratatul de la Amsterdam 1997: noul articol 16 al tratatului Uniunii: valori comune, coeziune socială şi teritorială, îndeplinirea misiunii SIEG

• Serviciu universal (telecomunicaţii, poştă, electricitate)• Nice 2000: Carta drepturilor fundamentale a UE: acces

la SIEG

Tratatul de la Lisabona 1 decembrie 2009Articolul 14 TFUE: bază juridică pentru a garanta SIEG

Carta drepturilor fundamentale: articolul 36 (accesul la SIEG)

Protocolul nr. 26 privind Serviciile de interes generalValorile comune ale Uniunii privind SIEG cuprind îndeosebi• Ampla putere discreţionară a autorităţilor naţionale, regionale

şi locale pentru a furniza, asigura executarea şi organiza SIEG de o manieră care să răspundă cât mai bine nevoilor utilizatorilor

• Diversitatea care poate exista la nivelul nevoilor şi al preferinţelor utilizatorilor datorită situaţiilor geografice, sociale sau culturale diferite

• Nivel ridicat de calitate, securitate şi accessibilitate financiară, egalite de tratament şi promovarea accesului universal şi al drepturilor utilizatorilor

« Acquis-ul comunitar »1. statele membre (şi autorităţile naţionale, regionale şi locale) au

competenţa generală pentru definirea, «furnizarea, punerea în funcţiune şi organizarea» SIEG

2. instituţiile europene au aceeaşi competenţă pour serviciile europene

3. pentru serviciile non economice, normele juridice privind piata internă şi concurenţa nu se aplică

4. pentru serviciile de interes economic general, autorităţile publice trebuie să definească clar « misiunea lor particuliară » (principiul transparenţei)

5. pe această bază, ele pot defini mijloacele adaptate bunei îndepliniri a « misiunii lor particulare » (principiul proporţionalităţii)

6. aceste definiţii trebuie să stabilească clar obiectivele unui « nivel ridicat al calității, siguranței și accesibilității, egalitatea de tratament și promovarea accesului universal și a drepturilor utilizatorilor »

7. în toate cazurile, pot exista abuzuri cauzate de o « erroare manifestă » (SEIG/SNEIG), pe care Comisia le poate ridica, sub controlul CJUE

« Careul magic » al serviciilor publice

Coeziune economică

socială territorială

mediul inconjurător

OSP drept de acces

solidarităţi termen lung

SP

Subsidiarite competenţele de la

fiecare nivel

Piaţa internă regimul

concurrenţei