Dr. biolog VIRGINIA CIOCAN

PI.AT{TE MEDICINALEANTI-iMBATNfuVME

EDITURA uNrvERsIr.LnABucureqti

Redactor: Gheorghe IovanTehnoredactor: Amelula ViqanCoperta: Monica BalabanImaginea pentru coperta 1 a fost preluatd prin amabilitatea doamnei NicoletaMatei

CorecturS: Gheorghe Iovan

Editurd recunoscutd de Consiliul National al Cercetirii $tiinlifice (C.N.C.S.)qi inclus6 de Consiliul Na(ional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor qi

Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) in categoria editurilor de prestigiurecunoscut.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomflnieiCIOCAI{, VIRGINIA

Tinerefe firi bitrAne(e : plante medicinale anti-imbitrffnire /Virginia Ciocan. - BucureEti : Editura Universitar6, 2016

Con!ine bibliografieISBN 978-606-28-0482-4

633.88

DOI: (Digital Object Identifi er): 10.5 682197 86062804824

@ Toate drepturile asupra acestei lucrdri

aceasti lucrare nu poate lt copiatd fEriI

Copyright O 2016Editura Universitar6Director: Vasile MuscaluB-dul. N. Bdlcescu nr.27-33, Sector l, BucureEtiTel.: 021 - 315.32.47 I 319.67.27www. editurauniversitara.roe-mail : redactia@editurauniversitara.ro

Distribu{ie: tel.: 021-315.32.47 1319.67.27 / 0744liDll'OR I 07217 CIARTEcomenzi@editurauniversitara.roO.P. 15, Bucuregtiwww. editurauniversitara, ro

sunt rezervate, nicio parte din

acordul Editurii Universitare

CUPRINS

CUVANT TNATNTE

INTRODUCERE

cAprToLUL r - DE CE iMBATnANnr,l ? ....................... tg1.1. Senectuteade-alungulveacurilor 19

1.2. De ce nu putem trii veqnic? 251.3. Se poate opri sau inversa imblhdnirea?..................... 351.4. Alimente din grldina ve$niciei 401.5. Longevitatea qi grupa de sdnge ......... 591.6. Alcalinitateaincompetitiecutimpul.... 63

CAPTTOLUL rr. TTNERETE FARA BATRANETE......... 7r2.1. Apa- izvorul tinere{ii veqnice....... 7l2.2. Miqcarea Ei natura in competifie cu timpul. 792.3. Gdndeqte frumos, fii bun qi crede in Dumnezeu ........ 862.4. Formule de picdlit bltrdnelea.. 92

CAPITOLUL ilI. TERAPIE ANTI-IMBATRAMRE CUPLANTE MEDICINALE ............. IO23.1. Considera[ii generaIe................ l0?3.2. Plante medicinale anti-imbdtrdnire.............. 103

3.2.1. Salvie* Salvia ofticinalis... 103

3.2.2. Roinild,- Melissa fficinalis... 1093.2.3. Busuioc-Ocimumbasilicum 115

3.2.4. Schizafldra- Schisandra chinensis 1203.2.5. Trifoi rogu - Trifolium pratense........... 125

ll

VitginiaCiman

Mentd - Mentha pipirita ...........Coada-calulli - Equisetum arvenseGinkgo - Ginkgo biIoba.........Armurariu - Sylibum marianumCitrice - Ldmdie, limetd, portocaldTuia - Thuj a occidentalis ............Cdtind - Hippophae rhamnoidesM[ceq - Rosa caninaGhimbir - Zin gib e r ffi c i nal i s

Iederi - Hedera he\ix...........Cimbru - Thymus vulgaris, Satureja hortensisRozmarin - Rosrnarinus fficinalisM[ghiram - Majordana hortensisHamei - Humulus lupulus.......Pipidie - Taraxacum fficinale....Coada-qoric e1nrJfi * Achillea milefolium . . .. . . . .

Urzicd-mare - Urtica dioicaMdrar - Anethum graveolens ............Aloe-de casd - Aloe vulgarisPlante aliaceeUsturoi - Allium sativum......Lewdd- Allium ursinumCereale: Orz - Hordeum vulgareOvdz * Avena sativa......

EPILOG

ANEXEANEXA NR: I - Denumirea popuhtl ql qtllnlilicil a

plantelor medicinale mentionlb tn orna,,, r,,,,,.,..,.,, i.,........ANEXA NR: 2 - Termeni pllnflllcl fulorltl ln rexrANEXA NR: 3 - Principrlolo efrill lrfprUdse rlo pluntelormedicinale ...............r,r..r,.!,r.ra.,rrrr.rra.,rtr,, r',,,

BIBLIOGRAFIB iB[*l!I}*.fi,i,i,.,.,.,,,,.,,

3.2.6.3.2.7.3.2.8.3.2.9.3.2.10.3.2.11.3.2.12.3.2.13.3.2.14.3.2.r5.3.2.16.3.2.17.3.2.18.3.2.19.3.2.20.3.2.21.3.2.22.3.2.23.3.2.24.3.2.25.

3.2.26.

130

134141

t4s149158

t64172178183

186191

197

2012072tr216222228234234241246252

257

261265

280

287

cuvANT irualNre

Tinerefe fiiri bitr6nefe

E un titlu incitant ales de distinsa autoare, cine nu-qidoreqte aga ceva?! Dar, de la dorin{5la realizare e o cale lungiqi grea, ce uneori nu depinde fu totalitate de fiecare individ.Aqa cum prezinti qi autoarea, mai depinde qi de codul ge-

netic, de grupa sanguinl Ei nu in cele de urml de Cel de Sus.

Autoarea face o descriere aprofundati, documentati,pornind chiar de la folclor gi pinl la noile cercetlri ale unorprestigioqi cercetiltori din firi avansate unde sunt aplicatenoile tehnologii privin d analize ale materiilor prime, efectullor asupra organismului uman etc. Cred ci majoritateaoamenilor iqi doresc nu neaplrat o viali lung[, ci una bun[,de calitate, cu slnltate de care sd te poli bucura, mai ales

spre sfhrqit, pentru cd de la naqtere qtim c[ suntem muritori.Aqa dup[ cum spune qi reputata autoare b[trdnefea nu

este o catastrofE qi to{i ar trebui sd ne gdndim bine cdnd wemsd ieqim la pensie, pentru cI ce vine dupl retragerea dinactivitate nu este chiar plicut qi cd este posibil sd se inve{ece trebuie s[ faci, sau mai bine zis cum s5-qi organizezeviala,pentru a birui in lupta cu timpul.

Structura biologicd a omului poate i-ar permite siajungl sE triiascl 120-150 de ani, dar in condilii ideale de

laborator.

VttghttaCtuat

Viafa agitatd, nesiguranfa, tensiunea nervoasdacumulatl din conflicte de tot felul, hranl de proast5 calitate,aerpoluat qi ap5 contaminat5 chimic sau bacteriologic, exceselegate de alcool si tutun, ignorarea unui regim de refacerefizicd qi psihic[, toate prejudiciazd, in mod sistematicorganismul, iar prin cumulare devin o piedici majord inatingerea vdrstei la care omul ar putea sI ajungi prin resurselesale genetice. Biotehnologiile pot schimba lumea qi omul,iar ajutorul medicinei moderne poate conduce la eliminareamajoritifii afec{iunilor asociate bitrfinelii gi chiar lainversarea unor procese avansate de degradare a unor organeinterne. Dupd ultimele cercetiri ale specialiqtilor geriatriciqi gerontologi, v6rsta la care speciaumandpoate ajungepoatefi de 120 de ani, cifrS la care se ajunge inmul{ind cu 6, vfirstade 20 de ani, cea la care se considerl c[ omul ajunge lamaturitate.

Salvatorii nogtri pot fi qi sunt antioxidanfii!in concluzie, pentru arimdne tineri gi s[ndtoEi, trebuie

s[ alergdm dupd aceqti antioxidanfi qi nici mlcar si mergemla pas in clutarea lor nu avem voie, dacd wem si sc[plm denesuferilii radicali liberi, care ne furE tinere{ea. Nu este deneglijat nici strategia de a ingera suplimente alimentareprecum: vitainine, mineraleqi al{i constituenfi alimentari carestimuleazd indirect enzimele ce ucid radicalii liberi, precumvitaminele C, E, A, complexul de vitamine B, mineraleprecum Potasiu, Magneziu, Zinc, Seleniu qia\iisau legumeprecum broccoli, ce con{ine sulfurafan.un antioxidantputernic, recent descoperit.

Dacd dorim s[ fim longevivi, mai ales dactr avem oereditate bun[, atunci va trebui sd incepem cu adoptarea uneialimenta{ii slnitoase, conform[ cu propria grup[ de singeqi astfel va fi uqor, pentru ci pe m6sura trecerii anilor vom

Ttnereye Jdrd b ilrAne,te. Plante medlciaale anti'lmbdtrdtirc

adapta numai cantitatea alimentelor, in scopul echilibrdriira{iei zilnice. Trebuie slne asigurlm corpul cu: apd, oxigen,

vitamine ;i nutrimente; proteine ce conlin aminoaciziinecesari pentru sintetizarea de colagen qi elastind,glucozamind pentru reconstruclie tisulard, lipide preaxn acizigragi tip omega, antioxidanli precum polifenoli, vitamine,

enzime, polinutrienli prectxn carotenoizi, retinoizi, licopen,

luteind, zeaxantind, sub s tanle miner ale : calciu, magneziu,

sodiu, potasiu, mangan, cupru crom ;.a. qi fibre ce sunt

poliglucide, amidon, celulozd, hemicelulozd.

Apa, alimente din grddina veqniciei, rolul acestora pe

categorii, reducerea cdrnii din alimentalie, sau renunlarea

la ea, incetineSte imbdtrdnirea ;i prelungeEte viala.Vitaminele, mineralele, fitohormonii, enzimele, ce leconsumdm tn funclie de grupa de sdnge, alcalinitatea din

organism, miscarea, tntoarcerea la naturd, gdndireapozitiva, igiena qi tngrijirea personald, cititul, tonice Si

elixiruri, toate sunt prezentate de autoarea a tncd 8 cdrliunde sunt prezentate o parte din aceste subiecte-

$i la final sunt prezentate principalele plante cu

principiile lor, d e s cri er e a b o t anic d, c omp o zili a b io c himi c d,

proprietdli Si indicaliifitoterapeutice, preparate qi relete de

oblinere originale precum qi mod de folosire qi afec{iunilepentru care sunt recomandate.

Este o lucrare densd in informafii, de actualitate, ce

aduce multe sfaturi pentru populalia de vdrsta a3-a, uqor de

aplicat gi unele chiar la indemini qi care depind numai de

cei care au nevoie de ele. $i cine nu are? Chiar qi tineriitrebuiesc invdlali, ce sd consume, c6t sd se odihneasc[, cum

sI trliascd in aceasti lume zbuciumati qi plin6 de nesiguranld.

$i totuqi este posibil aq adiuga eu qi munca, activitatea,

men{in organismul si nu imbdtrfineasc6 prematur, mi

l0 VfrgidsCf&al

gdndesc lapirin{ii mei niscu{i ?n1928 qi 1931 care desigurcu mai pufine puteri intre{in gospodiria de la {ard si ne sun[la oraq si mergem s[ ludm fructe, legume, verdefuri, f6ripesticide sau iradiate din comerf.

Felicit pentru aceast6 lucrare pe neobosita autoare qi-iurez s[-;i rcalizeze VISUL. Acela de a c6litori cdt mai multqi de a face parte din Uniunea Scriitorilor. Cd,frrd,un vis nuputem merge mai departe!

Dr. ing.Ioana Tudor

INTRODUCERE

Visul oamenilor din toate timpurile de a trli mult, insdnltate qi fericire, dar mai ales acela de a rdmdne tineri qi

nemuritori, nu mai este chiar o himeri in zilele noastre. $tiintaa evoluat at6t de mult, incdt nu este departe ziua c6nd se vadescoperi licoarea magicd care va permite oamenilor s[-qiconservg tinere{ea.

Sunt deja identificate zeci de substanle care atacd inslqicsenla imbdtrdnirii, cu efect de incetinire Ei chiar de inversare

a procesului de deteriorare asociat cu inaintarea in vtrst[. inlaboratoare prestigioase din lume cercetdrile se concentreaziasupra intregului proces degenerativ asociat imbitranirii,proces considerat nefiresc pentru condilia uman[ qi in niciun caz ca fiind o consecinfl inevitabili a timpului.

imbltrdnirea este consideratd o boal6 ce poate fipreveniti qi mai ales tratat6 qi de aceea, niciodatd nu este

prea devreme sau prea tirziu pentru a incerca intrerupereaacestui proces.

Oamenii de qtiin{6 au p[truns adinc in cunoaqterea

biologiei moleculare a celulelor, descoperind mijloacele de

control ale organismului asupra imbdtrdnirii, dar qi

modalitdfile de a reduce acest proces, folosind proprii agentinaturali ce se gdsesc din belqug in hrand qi in plante. Deultimi or[ sunt cercetdri asupra alcdtuirii genetice a celulelorce considerd c[ in ADN-ul celulelor trebuie clutati cauzaimbdndnirii gi tot acolo se giseqte Ei solu{ia incetinirii Ei chiar

t2 Vttgtnia Ctocan

inversirii procesului, descoperire ce poate controla chiardestinul uman qi longevitatea.

Mutafiile ce se produc la nivelul ADN-ului seacumuleazd odatd,cu vdrsta qi determind imb5tranirea, dar ;iboli asociate acesteia, precum pierderea memoriei, lipsd deconcentrare, scdderea imunitilii, boli cardiovasculare,Alzheimer, Parkinson qi altele. Toate acestea pot fi parlialblocate de substanfe antioxidante, qi anumite enzimeprezente in unele alimente sau plante, descoperire ce facesubiectul a numeroase studii, cu rezultate tot maipromifdtoare.

Am incercat in aceast[ carte sd adun cunostin{ele legatede bitr0ne{e qi de modul cum se poate preveni sau trataaceasta, din materiale pe care am reusit s[ le procur, cdr{i qireviste de specialitate, date obfinute cu ajutorul computeruluidin baza de date ce con{in nout[{i medicale, dar qi dinpublicalii de popularizare.

Ca fitoterapeut, practicdnd aromaterapia prin masaj cuuleiuri naturale obfinute personal din plante aromatice, amcunoscut si persoane, femei qi bdrbafi cu v6rsta intre 70 qi 90de ani, apropiindu-m5 astfel de psihologia qi problemele lorde s6ndtate qi via{i. Am cunoscut persoane, care la venerabilav6rst[ de gfgO de ani erau sdn[toase qi active, cu putere demunc5, cu o viatd spirituald activi qi mai ales cu oexkaordinard dorin(6 de a face bine celor din familie Ei grupullor de prieteni.

Acestora si nu numai lor, doresc str le inocu I cz ideea cdpot fi nemuritori, atdta timp cit iqi doresc aocst lucru gi cIeste posibil sd invefe ce trebuie sI fac6, sau mai bine zis cums5-gi organizeze viala pentru a birui in lupta cu timpul.

B[tr6nelea nu este o catastrofl gi tofi ar trebui sd negdndim bine cdnd wem sE ieqim la pensie, pentru ci ce vine

Tfnerele fdr,n bdtrfuwe. Plante mediclnalc anti-tttrb dtrdnire

dupd retragerea din activitate nu este chiar pl5cut. Apardiverse afec{iuni, poate dispare unul dintre partenerii de via{[qi singurltatea este greu de suportat. $i totuqi, dacddescoperim pldcerile simple, pe care nu aveam timp s[ ni leoferim inainte, precum cititul, plimbdrile in naturd, cel6toriilepe alte meleaguri, grldinlritul sau gdtitul,via[a spirituali qi

altele, atunci sigur c[ vom imbltrini frumos, sau practic vomrdmdne veqnic tineri.

Am descris in aceasti carte toate metodele descoperitede mine din imensul material bibliografrc consultat, metoderecomandate de specialiEti gerontologi qi geriatrici din toatllumea, dar gi pe cele izvordte din infelepciunea popular[.Am frcut cunoscute qi substanfele active cu dozele necesare,

din hran6 Ei plante medicinale, confirmate qtiinfific, pentrua impiedica imbitr0nirea pe parcursul viefii.

Din vremuri imemorabile, dorinla oamenilor de ardm0ne tineri a generat mituri qi legende despre oameni ceau trdit sute qi chiar mii de ani. De pildd Matusalem, personajbiblic care a plecat la cele veqnice la v6rsta de 969 de ani,sau in China antic[ impdratul Penzu, ce a tr[it 800 de ani,ingroptnd 49 de neveste gi 54 de fri.La fel, in Sumer, finutdin sudul Mesopotamiei, au tr[it prin mileniile 4-3 i.Hr, regimitici care au domnit milenii intregi.

Doctorii din antichitate credeau cI durata de via{[ a

oamenilor este de 1000 de ani, considerdnd totuqi c[ vdrstade 100 de ani este una normald, iar moartea inainte de aceast[vdrst[ o considerau prematurS.

DupE Herodot, pdrintele istoriei, geto-dacii, strlmoqiinoqtri, se credeau nemuritori. Pentru ei moartea nu era decdto cale de a merge la zeu.l lor suprem Zamolxis, zeulsubplm0ntean al vegeta{iei qi fertilitifii qi de aceea, moarteaunui dac eraunprilej de bucurie qi de sdrbdtoare. Creqtinarea

13