Academia de Studii Economice

Piata muncii si somajul

Studenti: Manolescu Gabriela Veronica Manea Georgiana Bianca Istratescu MariusAnul I, Seria A, Grupa 1707, Facultatea de Marketing

Bucuresti 2015

Piata muncii si somajul

Definirea somajului Somajul este un fenomen contemporan, complex,cuprinzator, care include n sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice si morale. Dictionarul explicativ l defineste ca un fenomen economic caracteristic societatii capitaliste, care consta n aceea ca o parte din salariati ramn fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca.Este o stare negativa a economiei care consta n nefolosirea unei parti din forta de munca salariata. Somajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea ncrederii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si excludere din viata normala, ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stabilitatii sociale. Somajul se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, vrsta, calificare profesionala. Afecteaza de cele mai multe ori tinerii si femeile, iar prelungirea n timp mareste riscul degradarii competentei profesionale si dificultatea de reintegrare.Somerul de lunga durata se descalifica, uneori iremediabil.Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de munca l fac pe somer mai putin competitiv si antreneaza o nencredere sporita n rndul potentialilor patroni. Complexitatea naturii somajului face din acesta un fenomen neomogen, de forme diferite, in functie de preponderenta factorilor generatori si nu numai:

Tipologia somajului O prim delimitare a omajului este aceea n omaj voluntar i omaj involuntar. omajul voluntar exist atunci cnd muncitorii refuz oportunitile de a se angaja n anumite slujbe, la salariile existente pe pia. In perioada anilor 30, J.M. Keynes remarca existenta unui alt gen de somaj, amplu la aceea data, pe care l-a denumitsomaj involuntar, aceasta categorie vizeaza acele persoane fara slujbe care doresc sa lucreze la nivelul salariului existent, dar nu li se ofera aceasta sansa. Procentul omerilor care sunt neangajai voluntar este cunoscut, potrivit unor definiii, ca fiind rata natural a omajului. Separarea omajului n voluntar i involuntar este una din controversele majore din teoria economic. Economitii keynesieni au afirmat c cea mai mare parte a omajului din timpul crizelor economice din anii 30 i 80 s-au datorat deficitului cererii, fiind deci, de natur involuntar. Pe de alt parte, economitii clasici ai teoriei ateptrilor raionale pleac de la premisa c piaa muncii ajusteaz imediat creterile omajului, prin scderea salariilor. Din punctul lor de vedere, n anii 30 erau locuri de munc suficiente, dar muncitorii au refuzat s le ia. Tot omajul din timpul crizelor economice era voluntar, meninndu-se la rata sa natural. Cel mai frecvent sistem de clasificare are la baz mprirea omajului pe cauze n urmtoarele mari tipuri: omaj fricional, structural, n timp ce dup raportul cerere-ofert, se identific omajul sezonier i ciclic. S-a ncercat i o grupare a acestor tipuri de omaj n funcie de caracterul lor voluntar sau involuntar: omajul ciclic este considerat involuntar, n timp ce toate celelate tipuri sunt considerate omaj voluntar. Somajul ciclic este considerat involuntar sieste excedentul ofertei de munca a carei geneza ciclica este determinata de conjunctura economica si caracterul sezonier al diferitelor activitati. Aceasta denumimre se poate aplica pentru:a) somajul conjunctural cauzat de alternanta perioadelor de prosperitate si depresiune care caracterizeaza lumea industrializata.b) somajul sezonier provocat de sezonalitatea unor activitati precum constructiile si agricultura.

Somajul structuraleste determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, zonala, sociala etc. care au loc in diferite tari, mai ales sub incidenta crizei energetice, revolutiei tehnico-stiintifice, inchiderii firmelor nerentabile, perimarii unor produse si, o data cu acesta, a unor meserii, datorita modificarii gustului si obtiunilor consumatorilor. Somajul tehnologiceste determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de centralizarea unor capitaluri si unitatilor economice ducand la restrangerea locurilor de munca. Somajul tehnic este ostare de inactivitate fortata impusa de discontinuitatile care survin in procesele tehnice de productie: greve, defectiuni ale ale unor masini si utilaje, intreruperea energiei etc. de crestere(economica) este provocat de cresterea cererii de locuri de munca, adica de cresterea ofertei pe piata muncii ca urmare a intrarii activitatii economice in faza de expansiune. Somajul functionalsau tranzitoriu stare de inactivitate momentana (termen scurt) care corespunde unei situatii sau faze intermediare ce se scurge intre incetarea activitatii in cadrul unui loc de munca si incadrarea unui nou loc de munca.

Cum se calculeaza rata somajului?Somajul se exprima in marime absoluta ca numarul de indivizi si relativ ca procemt prin reportare la oferta totala de munca.Rata somajului se calculeaza dupa relatia: RS=[S/(PO+S)]x 100, unde S= numarul de someri, iar PO= populatia ocupata.

Analiza date

Evolutia ratei somajului in Romania

Evolutia ratei somajului pe categorii ale populatiei Rata omajului a fost de 7,3%, n cretere fa de anul precedent (7,0%). Pe sexe, ecartul dintre cele dou rate ale omajului a fost de 1,3 puncte procentuale (7,9% pentru brbai fa de 6,6% pentru femei), iar pe medii rezideniale de 3,6 puncte procentuale (8,9% pentru urban fa de 5,3% pentru rural). Rata omajului avea nivelul cel mai ridicat (23,6%) n rndul tinerilor (15-24 ani).

omajul a afectat n msur mai mare absolvenii nvmntului mediu i sczut, pentru care rata omajului a fost de 7,9%, respectiv 6,9%, mai mare comparativ cu rata nregistrat pentru omerii cu studii superioare (5,8%). Rata omajului de lung durat (n omaj de un an i peste) a fost de 3,4%. Incidena omajului de lung durat (ponderea persoanelor aflate n omaj de un an i peste n total omeri) a fost de 46,4%. omajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant n cazul femeilor (48,0% fa de 45,3% n cazul brbailor) i n mediul urban (49,1% fa de 40,8% n mediul rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata omajului de lung durat (n omaj de ase luni i peste) a fost de 14,2%, iar incidena omajului de lung durat n rndul tineretului de 59,9%. Populatia ocupata pe sectoare ale activitatii nationaleCauzele somajului Cauzele somajului sunt :ritmul de crestere economica bazat pe productivitatea ridicata a muncii, care nu mai este capabil sa asigure o ocupare deplina a fortei de munca produsul tehnic, pe scurt, este generator de somaj criza economica modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice, emigrarea fortei de munca conjugarea economica si politica international nefavorabila. Mecanismele pietei muncii se afla sub incidenta numeroaselor imprejurari, nu numai a celor strict economice, ci si demografice, tehnice sau stiintifice. El apare ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social economice, datorita solicitarilor suplimentare de munca ale noilor generatii sau datorita solicitarilor de locuri de munca ale persoanelor incadrate in varsta a doua.

Efectele somajului-reducerea PIB determinata de faptul ca cei care nu lucreaza nici nu produc, astfel ca timpul de munca al acestora este iremediabil pierdut.Economistul Athur Okun, facand o corelatie intre PIB-ul efectiv si cel potential, a fomulat urmatoarea lege care-i poarta si numele;pentru fiecare procent cu care rata efectiva a somajului depaseste rata naturala a somajului, PIB-ul realizat scade cu 2,5 puncte procentuale.-cresterea cheltuielilor cu protectia sociala.Cu cat somajul este de mai lunga durata si afecteaza mai multi indivizi cu atat transferurile sociale vor fi mai mari si vor apasa asupra bugetului public.-reducerea veniturilor individale ale salariatilor concediati care antreneza o reducere a consumului acestora si o extindere a saraciei.-reducerea eficientei fortei de munca datorita pierderii dexteritatii celor deveniti someri mai ales daca somajul este de lunga durata.- efectele sociale generalizate de genul cresterii criminalitatii, a sinuciderilor, a numarului cersetorilor.-efecte asupra sanatatii psihice a somerului, stari depressive, sentimente de excludere din societate.

Politicile adoptate pentru combaterea somajului Cea mai cunoscuta metoda o reprezinta indemnizatia de somaj care are si meritul de a actiona ca un stabilizator automat in economie; Acesta reduce franarea brusca a cererii aggregate si micsoreaza pierderile de venit national.Masurile pentru diminuarea somajului ar fi :-stimularea cererii agregate in conditiile in care cererea agregata poate sa creasca. Exista pericolul inflatiei, tocmai de aceea se recomanda a se aplica in conditiile de deflatie.-reforme pe piata muncii in sensul flexibilizarii salariului.-reducerea efectului de histeresis prin eliminarea hazardului moral-o atentie mai mare acordata protejarii fortei de munca in conocrdanta cu cerinte;e de munca viitoare.

Concluzii Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiile tuturor tarilor. Somajul a devenit o problema odata cu dezvoltarea industrial, incepand cu a doua jumatatea a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industrial isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori care deveneau someri. In prezent rata somajului in tara noastra este de circa 10% pe ansamblul economiei, existand printre someri o mare parte a muncitorilor din ramurile energointensive. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile.Din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crestere de lunga durata.