Scrisoare deschisă <Mhi Mircea Horia Hossu

i

j

Ştim că vă aflaţi într-o postură delicată, că aţi fost obligat să vă retrageţi din conducerea Băncii Dacia Felix SA, din cauza unor fapte grave, pentru care, mai repede sau mai tîrziu, veţi da socoteală.

Oamenii aleşi au tăria şi demnitatea de â-şi recunoaşte greşelile. Desigur, dumneavoastră nu faceţi parte dintre aceştia. 'Aţi'lansat o campanie de presă împotriva băncii şi a conducătorilor acesteia, aducînd acuze nefondate, consternînd pe toţi lucrătorii băncii, cu afirmaţii tendenţioase, fapte nereale, pentru a induce în eroare opinia

publică. Nu vrem să intrăm în polemică, ci doar să restabilim adevărul. Există documente (pe care nu ie putem prezenta aici, deoarece noi respectăm deontologia grav încălcată de dumneavoastră!), care ne permit sâ demontăm punct cu punct declaraţiile făcute. Sîntem convinşi că organele competente vor face lumină în hăţişurile acţiunii financiare datorită căreia, astăzi, sînteţi în fruntea unui holding!

Directorii executivi din Centrala Băncii Dacia Felix SA'gl;S3ISssa^^^siasBssas^iSBgssxss^>asf^itis^JSBisEiit

4 Agenda/2 + Roza vînturilor/3 4 Viaţa politică /4 + Artă - cultură/5♦ Omul şi societatea /6 + Publicitate/7-J0♦ Varietăţi/II♦ Spori/12♦ Invăţămînt-ştiinţă /13♦ F.conomia/14♦ Eveniment/lS♦ Ultima oră/l 6

A N U L V II N R . 1 6 1 3 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

S I M B A T A r O U M I N I C A 9 - 1 0 M A R T I E 1 9 9 6 1 6 P A G I N I 3 0 0 L E I

mIA stăzi vrem ea va fi rece,

geroasă dimineaţa. Cerul va fi variabil. Vînt slab la moderat din NE. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între - 1 şi +3 grade C. Izolat ceaţă dimineaţa. Ieri la bra 12 la Cluj-Napoca erau -2 grade C, şi presiunea atmosferică 744,9 mmHg în creştere. (Meteorolog de serviciu Constanţa Naghi). , '

Valoare profesională valoare electorală

ILIE CALIAN

uni sc “lansează un candidat - iată o problemă care este - ori ar trebui să fie - esenţială pentru orice partid (pentru a nu mai vorbi de durerile de cap pc care ar trebui s.ă le

provoace unui candidat independent).Organizaţia PDSR Cluj a organizat o întîlnire a unor universitari

(aproape în exclusivitate) cu conf. dr. ing. Ioan Rus, managerul de la “Mercedes” , propus candidat pentru postul de primar al municipiului Cluj-Napoca. întrebările care le-a pus amicilor săi însuşi'dl Ioan Rus au fost două: Este necesară o schimbare lă conducerea primăriei? şi Este d-sa indicat pentru acest post?, Colegi de promoţie şi de “activitate” pc timpul cînd dl Rus era preşedinte pe centrul universitar la UASC, eolegi de catedră şi alţi prieteni ai d-sale au răspuns afirmativ Ia ambele întrebări, angajîndu-se să-l susţină. Elogiilor care i s-au adus dl Rus le-a răspuns cu precizarea că există deja la PDSR o echipă care-i caută punctele slabe, pentru a şti cum să contracareze exploatarea lor în viitoarea campanie-clcctorală. .• Motivul pentru, care ină refer la această întîlnire nu este acela de a oferi “indicaţii preţioase” directorilor de campanii electorale (îa măsura în care există la nivel judeţean ori municipal), ci .o observaţie de pe urma desfăşurării întâlnirii.. ; • - ' ^

Am constatat la domnii universitari - spirite subţiri, profesionişti de marcă in specialităţile, lor (dc la inginerie şi istorie la muzică şi arte plastice) - că le cam lipseşte spiritul pragmatic în materie de politică. Nu o dată am auzit subliniată ideea că un oraş cum e Cluj-Napoca - centru ştiinţific şi artistic - trebuie să aibă - ca primar un universitar, care să-i ridice prestigiul în lumea academică europeană. Evident, cu un astfel de slogan nu se poate cuceri elecloratul acestei urbe cu aproape patru sute de mii de locuitori: Mai mult, şi alţi candidaţi ar putea umple o sală cu alţi universitari, - care ar putea susţine aceeaşi idee, care nu-l prea încălzeşte pe cetăţeanul lipsit de căldură şi apă caldă, alarmat de creşterea preţurilor la produse de strictă necesitate, preocupat de locuinţa viitorului copil ş.a.

Mă întreb dacă - în această inflaţie de candidaturi la Preşedinţie şi primării, dintre carc unele sînt absolut ridicole, dovedind totală ignoranţă politică - se găsesc şi oameni care să înţeleagă că politica este arta posibilului şi nu a voluntarismului, că politica înseamnă a şti care esle tronsonul populaţiei căreia i te poţi adresa, cu ce ofertă şi ce credibilitate publică are un candidat sau altul. \

Şi o ultimă observaţie. Un candidat la un post sau altul trebuie cultivat din timp, trebuie “împins în faţă” cam cu vreo doi ani înainte, pentru ca numele şi activitatea să-i lie cunoscute şi apreciate pozitiv, nu doar pentru calităţile sale profesionale, ci pentru altele care contează în rîndurile marii categorii de alegători.

deputatul Nemeny Joszef Nandor nu s-a lăsat“Avicola” Gilău va primi

1 1 ,2 4 2 milioane leiDupă interpelarea făcută în F inanciară p e anu l 1996, fapt

parlament de deputatul clujean pentru carc îl supunem atenţiei Nfracny J. N., în 1 martie a.c., dumneavoastră, însoţit de întreaga

^ c m u l României a trim is o documentaţie întocmită conform Fondului Proprietăţii de Stat Normelor Metodologice aprobate

P1® care comunică: “Societatea de I iG . nr. 172 din 1995, avizatăde Agenţia de Restructurare”.

Suma cuvenită Avicolei Gilău este de 11.246.000 Iei, din care7.818.000 lei pentru investiţii şi3.426.000 lei pentru producţie.

« t a i a l â “Avicola” SA Gilău «ndiciazâ de prerogativele legale

Ordonanţei Guvernamentale nr. 13 din 1995 şi ^ în portofoliul Agenţiei de Restructurare. Agentul ®°nomic şi-a ajustat Programul de •^structurare şi R edresare

Partidul Unităţii Naţionale Române Filiala Judeţului Cluj

Aşa după cum este cunoscut Partidul Unităţii Naţionale Române sub sem nătura p reşed in te lu i Gheorghe Funar a dat publicităţii în data de 3 martie 1996 un comunicat ca urmare a celor mai recente acţiuni antiromâneşti şi antistatale ale U.D.M.R., organizaţie iredentistă ■ şi rasistă, adevărată coloană a V-a a Ungariei în România.

Din păcate instituţiile statului pînă ta cele mai înalte nivele manifestă o pasivitate de neexplicat faţă dc U.D.M.R. şi acţiunile sale. Surprinzătoare şi oarecum de neînţeles pare atitudinea prefectului judeţu lu i Cluj, Grigore Zanc - preşedinte al organizaţiei judeţene' P.D.S.R., în articolul ”P.D.S.r ! nu ia în seama propunerile lui Funar” apărută în cotidianul "Adevărul de Cluj”. . . :

.Surprinzătoare şi de neînţeles pare doar la prima vedere şi dacă nu ţinem cont de declaraţiile unbr lideri ai U.D.M.R.- şi chiar ai P.D S.R. din care transpare fără dubii curtea : reciprocă pe care şi-o fac în vederea unei înţelegeri, nu numai electorală. Conccsiile făcute,de P.D.S.R. doar ; la Cluj-Napoca sînt dovezi de necontestat ale acestei monstruoase coaliţii care încă nu şi-a arătat toate valenţele şi consecinţele. - ,

Ne permitem să dăm doar cîteva

exemple:- p asiv ita tea păguboasă a

P.D.S.R. şi a prefectului faţă de toate . 'acţiunile, antiromâneşti organizate de către U.D.M.R la Cluj-Napoca şi în judeţul Cluj;

- pasivitatea: prefectului faţă de repetatele încălcări ale legii de către < unii consilie ri m unicipali ai U.D.M.R.;

. - participarea prefectului Grigore Zanc la conclavul iniţiat de UDMR ' cu p artic iparea am basâdofu lu i. american şi a reprezentanţilor altor partide cu scopul declarat de a se stabili o strategie comună pentru împiedicarea realegerii ca primar al m unicipiului C luj-N apoca a domnului. Gheorghe Funar;

- sup lim entarea, în mod heju stificâ t' de către m inistrul învăţămîntului Liviu Maior (PDSR), cu 300 a numărului de locuri la secţiile maghiare ale Universităţii Babeş-Bolyai, ceea ce ?, făcut ca ta multe din aceste şecţii să se poată intra cu nota 5 fiind cazuri în care ; locuri le nu au fost ocupate în timp ce la secţiile similare cu limba de predare română au fost cazuri cînd

Preşedinte, prof. dr. ing. Victor / R, CONSTANTINESCU vicepreşedinte, Liviu MEDREA

(continuareîn pag. a 16-a)

în atentia chiriaşilorI /

din imobilele ce fac obiectul Legii 112/29 nov. 1995

Urmare numeroaselor cereri şi solicitări adresate Consiliului L ocal al M unicipiului C luj- Napoca de chiriaşii titulari ai contractelor de închiriere ce fac obiectul Legii 112/29 nov. 1995 : privind reglementarea situaţiei ju r id ice a unor im obile cu destinaţia de locuinţă, trecute în proprietatea statului, vă facem • cunoscut următoarele:,

1. M ăsurătorile făcute în apartamente pe parcursul anului trecu t de d iverse , firm e din municipiul Cluj-Napoca nu sînt valabile şi nu vor fi luate î n / considerare de comisia tehnică de specialitate care se stabileşte de com isia judeţeană în fiin ţa tă pentru aplicarea acestei legi prin

.ordin al prefectului, întrucît nu>; s în t in concordanţă cu metodologia de aplicare a Legii 112/1995. Vînzarea către chiriaşi a, locuinţelor se va face numai cu aco rdu l un ită ţii \ care adm in istrează > lo cu in ţe le ,/; respectiv Direcţia de administrare şi întreţinere a imobilelor de stat

- D.A.l.S. - din cadrul Consiliului local al m unicip iu lu i C luj- Napoca. Preşedintele comisiei tehnice de specialitate este unf sp ec ia lis t în expertizări, rep rezen tan t al -C onsiliului Judeţean, ceilalţi membri fiind desem naţi dintre specialiştii autorităţilor publice ai unităţii vînzătoare. - .

2. Potrivit prevederilor Legii, 112/1995, art. 9 şi a Hotărîrii Guvernului nr. 20/17 ian. 1996 p riv ind ' 'aprobarea .Normelor m etodologice de aplicare a acestei legi, chiriaşii titulari de con trac t de înch iriere şi apartamentelor Ce nu se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, pot opta după expirarea term enului prevăzut Ia art 14 din Legea 112/ 1995, după termenul de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, adică după data de 29 iulie 1996,

: Biroul de presă al Primăriei

(continuare în pag. a 16-a)

Petru Liţiu declară că Gheorghe Funar incită

la ură interetnică

(m .s.j

Florile dăruite ziaristelor prezente la conferinţa de presă a PL ’93 din 8 martie 1996 au înseninat puţin atmosfera înaintea declaraţiilor d-lui Petru Liţiu, deputat PL ’93, potrivit căruia proiectul autonomiei personale înaintate de UDMR este embrionul autonomiei teritoriale, dar că nu avem motive de îngrijorare atîta timp cit UDMR acceptă ca această iniţiativă legislativă să fie supusă aprobării Parlamentului - “care este împotriva federalizării României”.

în aceste condiţii, Petru Liţiu, care este împotriva candidaturii lui Gheorghe Funar la funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca, îl acuză pe acesta de incitare la ură interetnică, datorită declaraţiilor sale

câ pe teritoriul României ar exista servicii secrete de informaţii şi grupări param ilitare maghiare. Domnia sa insinuează că Gheorghe Funar ar fi obţinut aceste date de la un serviciu propriu dc informaţii constituit ilegal.

In calitate de membru al Comisiei de Apărare a Camerei Deputaţilor, Petru Liţiu îi va cere lui Virgil Măgureanu să verifice, afirmaţiile primarului de la Cluj-Napoca. Dacă ele se vor dovedi false, înseamnă că Gheorghe Funar e doar un “zvoneur şi un răspindae”, singurul său scop fiind acela dc a împiedica semnarea tratatului de bază româno- ungar.

Ioana GLIGOR

U.D.M.R. nu poale da socoteală pentru banii primiţi...

U.D.M.R. este confruntat, înaintea alegerilor locale, cu o criză profimdă, oameni din partid temîndu-se chiar de un "dezastru” Momentul este cu atît mai greu de depăşit cu cît el este provocat de considerente mult mai serioase decît cele politice: încurcături financiare.

Pentru mulţi oameni politici din U.D.M.R., 1989 a însemnat nu doar şansa afirmării politice şi a unui crez etnic, ci şi ispita unei îmbogăţiri rapide, în faţa căreia unii nu au rezistat Banii pentru comunitatea maghiară, veniţi îndeosebi din Ungaria şi S.U.A. prin intermediul diferitelor fondaţii şi organizaţii de caritate, au poposit, în parte, în buzunarele celor care pretindeau că vorbesc în numele cauzei” . Hoţiile mari au fost în urmă

cu cîţiva ani, dar ele explodează, abia acum, punîndU.D.M.R. într-o poziţie proastă tocmai în momentul cel mai nepotrivit, cînd Uniunea a definitivat proiectul alegerilor interne ale maghiarilor. Reuşita proiectului este necesar legată de încrederea ungurilor câ U D M R . reprezintă singurul lor reprezentant legitim, un reprezentant carc,. iată, se arată mai generos cu sine decît cu cci mulţi.

Primul cap căzut în "afacerea

buzunarul” a fost a! lui Szocs Geza, fost vicepreşedinte. El a fost trecut discret pe linie moartă în uimă cu trei ani, rămînînd, în schimb, cu banii, maşinile şi ziarele sale. Numele i-ar fi fost probabil uitat dacă cîţiva^ lideri din U.D.M.R. n-ar fi protestat public împotriva cooptării sale recente în Consiliul, de Administraţie al televiziunii "Duna”. Numirea sa la "Duna” a adus în discuţie şi persoana celui carc l-a sprijinit să obţină funcţia: episcopul Lăszlo Tokes. Preşedintele de onoare al U.D.M.R. a fost acuzat şi el că a băgat nuna în bani, dai

; prestigiul său internaţional şi faptul că cercurile ungureşti din S.U.A. acceptă să dialogheze doar cu el (inclusiv, se pare, în materie de fonduri) au fost argumente pentru stingerea scandalului. Nu este exclus ca seînteia să aprindă acum, flacăra.

Pe lista posibililor delapidatori mai intră, în ultima oră, şi Molnoş Lajos, preşedintele U.D.M.R. Cluj, şi Peter Buchwald, senator. Cotidianul "Szabadsag" de ieri consacră două pagini conflictelor pe teme de bani din U.D.M.R., ca un prolog la şedinţa Consiliului Reprezentanţilor întrunit zilele acestea. Vom reveni.

Caius CHIOREAN

ADEVĂRUL d i e C » U |

A G E N D A sîmbătă-duminică, 9-10 martie 1996 {2

Azi: Calendarul ortodox: + Sf. 40 Mucenici din Sevastia; (Pomenirea morţilor); Calendarul greco-catolic: Ss. 40 martiri diri Sebastia Armeniei (+ 322). Pom enirea m o rţilo r; Calendarul romano-catolic:

Sf.Francisca Romana, clg.; Sf.Grigore de Nyssa; ep.

• Mîine: Calendarul ortodox: + Sf. Mc. Ciprian, Dionisie şi Codrat; Calendarul greco-catolic: Duminica 2 a Marelui Post; Ss. Cuadrat, Ciprian şi în so ţito rii d in C orin t (+ 258); Calendarul romano-catolic: + Duminica a 3-a din Postul Mare; Ss.

"40 de soldaţi martiri.

• PREPECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 / •PRIMÂRIA IIUEDIN: 25-1548 •PRIMÂRIA GIIERLA: 24-19-26 •POLITIA CLUI-NAPOCA: 955 şi

11-15-10•POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

1349-76 •POUŢIADEJ: 21-21-21

POLIŢIA TURDA: 31-21-21 POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 .

•POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIA GIIERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981•APĂRAREA CMLÂ CLUI-NAPOCA:

11-24-71 •SALVAREA: 961

SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971.•INIÎRURBAN: 991 ••INFORMAŢIE 931 •DERANJAMENTE: Ş21 •ORA EXACTĂ: 958i REGIA AUTONOMÂ DE TERMOFICAREDISPECERAT: 19-87-48REGIA AUTONOMÂ DE APĂ CANALDISPECERAT: 19-63-02S.C. •S/lfKEST* S.A. DISPECERAT:19-55-22 - - ’

COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 iat. 132 • v ,

•DISTRIBUŢIA G AZELOR NATURALE: INTERVENI"!! GAZE 928; DISPECERAT 433424 / ;

•REGISTRUL AUTO ROMAN: 19-21-00.

ORARUL CURSELOR TAROM

31 octombrie 1995 - 30 martie 1996

Plecări din Cluj-Napoca - 9,20 şi 18,00

Plecări din Bucureşti - , 7,50 şi 16,30

de luni pînă vineriSîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca - 13,15Plecări din Bucurcşti - 11,40 Tariful: 54.700 lei TELEFOANE: 43-25-24;43-26-69 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II :

• Quj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi si vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00. . ~• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

IN FO R M A ŢII Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 13-44-88

I J ţ l R A N S P O R l I ® ! '!! f l

PLECĂRI D IN CLU J-N A PO C A principalele direcţii

- trenuri acceicralc, rapide şi intercify• BAIA MARE,SATU MLARE(prin Dej):15.05 •BISTRIŢA: 15,43 •BRAŞOV (prin Dej): 1,49 ‘ •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,42 (prin Petroşani - Craiova): 10,00

BUDAPESTA: 0,28; 16,14; . •GALAŢI (prin Ploieşti-Buzău): 9,33

IAŞI: 0,00; 12^8; 21,14;•ORADEA: 2,45; 16,43; 21,00

SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30 ‘•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 'TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,19;

22,49; 23,08 ;(prin Oradea) : 15,16 •TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19

INFORMAŢII GARĂ: 952 AGENŢII DE VOIAJ CFR

1INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)19-24-75 (internaţional)

Progianml policlinicii

fără plată “Familia Sfîntâ”1-8 martie 1996

Medicină generală: dr. L Boilă 1, 4, 5, 7, 8(10-12), dr. G. Răfan 6 (10-12), dr. M. Suciu 6 (10-12), drD.Mâlai 8 (16-17), dr.C.Iovită 5 (13-14), dr. C. Popa 7 (12-14), dr. S 'L oga 5 (15-16), dr.A.Waldraf 5 (16-17); Interne: dr. F. Gherman 4 (15,30-17,30) şi 5 (10-12), dr.I.Paţiu 7 (15-17), dr.A.Iancu 6 (11-13), dr.Gh.Uza4 (12-14), dr.Cs.Szakacs 6 (14-16); Pediatrie: dr! R.Mitea5 (13- 15), dr. M. Fritea 5 (15-17), dr.M.Bayradar 1, 8 {15-17), dr.D.Lupea 6 (12-14), dr.A.Tempeleanu 4 (13-15); Reumatologie: dr. F. Bayradar 1, 6, 8 (15-17), dr.I.Alb 5 (12-14), dr.C.Zotta4 (14-16); Chirurgie: dr. P. Pitea 7 (10- 12), d r. C. Cosm a .5 (10-12), dr.I.G herm an 4 (15 ,30-17 ,30); P sih iatrie : dr.L.G lodan 5 (12-13); E cograf! dr.M.Călin 1 (13-15) si 8 (10- 12), dr.A .N eam ţu 5 (12 ,30-15); A lergo log ie: d r.I.Itu 4 (12-14); Dermatologie: dr. H. Radu 7 (12-14);O .R L .: dr.C-fin Rădulescu 4 (12-14), dr.LMihali 1, 8 (12-14); Psihologie: psiholog L.Boilă 6 (15-17).

Programarea bolnavilor, de luni pînă vineri între orele 12-14, prin telefon la nr.16-78-22 sau la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr. 3, bl. D12, ap. 12.

Farmacii de serviciu', sîm bătă , 9 m artie : F arm acia nr.4 ” H ed era” , str.Gh.Doja nr.32, telefon 13-00-77, orar 8-20, Fannacia n r .l , P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14, Farm acia n r.2 7 "M e rc u r” , A leea Detunata n r .l , telefon 14-51-37, orar 8-13, Farmacia nr.57, Cart. Mănăştur II Compl. Union, telefon 16-56-15, orar

8-13, Fannacia "Zea” , P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar 9-15; dum inică, 10 m artie : Farm acia nr.4 ”Hedera” , str.Gh.Doja nr.32, telefon 13-00-77, orar 8-20, Farmacia n r .l , P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14.

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia "Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr.4 ’ŢIedera”, str.Gh.Doja nr.32, .telefon 13-00-77, orar 20-8.

i i d m a r a i8 - 1 4 m a r t i e

CLUJ - NAPOCA: REPUBLICA- Forcc on forcc (Frumoasă şi răzbunătoare) - SUA - premieră (9; 11; 13; 15; 17; 19). Sîmbătă şi duminică spectacolele încep la ora 11. * VICTORIA - 8-10 mariie - Apollo 13 - SUA (11; 13,30; 16;18.30); 11-14 martie - Inim ă neînfricată - SUA (10; 13; 16; 19)* ARTA - Unde nc sînt bărbaţi? - SUA - premieră (11; 13,30; 16;18.30) * MÂRÂŞTI - sala A - Punctul zero - România - SUA (13;

15; 17; 19); sala B - Verdict sub ameninţare - SUA (13,30; 15,30;17,30) * FAVORIT - Mai iute ca moartea -SUA (11; 13; 15; 17;19).

TURDA.' FOX - ' M oarte instantanee - SUA - premieră; TINERETULUI - Arinach - India- premieră.

DEJ: ARTA - Ace Ventura - Un nebun în Africa - SUA - premieră.

CÎMl’IA TURZII: MUNCITO­RESC - Răzbunare infernală - SUA- premieră; Monstrul - Franţa.

GHERLA: PACEA - Moarteinstantanee - SUA - premieră; Amanta nevestei mele - Franţa - premieră.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2); Otar: zilnic: 8 - 13,4j;14,30 - 21,sîmbătă: 8-14, duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURA şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceânu nr.7), ORAR: luni-vineri: 8-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis.■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceânu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 - 18.45; duminică: închis '■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.■ Biblioteca Amcricană (strada

Universităţii 7 -9 ) . Orar: luni - vineri12-.16 ’ : ' :■ Biblioteca Britanica (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

Biblioteca "Hdtai" (strada Clinicilor 18). Orar ziloic 10 - 1.8; sîmbătă: 9 - 13; duminică: mehis■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada Kogălniceânu 7 -9 ) . Orar: marţi: 18 -19; joi 19 - 20.■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada Kogălniceânu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sîmbătăşi duminică închis.■ Biblioteca Centrului Cultural

German ’Tlerm ann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Oran luni, marţi, miercuri, joi: orele .16-20.■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Oran luni-vineri8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

Muzeul Naţional de Artă (Piaţă Unirii 30). Orar. zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis. '

Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminica 10 -17; luni şi marţi: închis■ Muzetil Naţional de Istorie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2), Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16; luni închis. ■ f -■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 -17; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil Isac”

(strada Emil Isac 23). Orar miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele

9-15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14. .. .

Programul Radio ClujSîm bătă, 9 m artie: 6,00 Bună

dimineaţa (vă spune Dan Horea), 10,00 Dor călător prin Transilvania: muzică populară din fonoteca Radio Cluj, redactor Florin Munteanu. 11,00 Radioconexiuni, Week-end sportiv cu: Radu Săplăcan, Florin Pruteanu, Florin Săsărman şi Costică Petruş. Transmisii directe fotbal Divizia A. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoa­stră întrebaţi la 064/ 18,72.66. La microfon Anca Mureşan. 18,00 Buletin de ştiri,18.05 Bilete de papagal, redactor Virginiă Fetinca. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, redactor Gelu Furdui. 22,00 închiderea programului.

Duminica, 10 martie: 8,00 Din grădina cu flori multe, redactor Florin Munteanu. 10,00 Matineu duminical, realizator Dan Banciu. Apărătorii gliei transilvane, realizator: mr Sergiu Vitalian Vaida. Radioduminica. Ghici cine vine la microfon? • Concursul emisiunii - Întîi a fost femeia • Zig-zag pe mapamond • Catifea, sîrmă ghimpată • Vocea ascultătorului naţional. 13,00 Radiojurnal.13,30 Universul creştin, redactor Lucia Stana Sevianu. 18,00 Buletin de ştiri.18.05 Cursive sonore, redactor Dan Banciu. Ce cred doamnele despre noi? • Bursa ideilor • Au relanti: şi Ia vară va fi cald • Cine rîde la urmă, închide emisiunea. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, rcdactor: Floi in Munteanu. 21,55 Buletin de ştiri. 22,00 închiderea programului.

Sîmbătă, 9 martie Programul 1: 7,00 La prima oră;

8 .Mi Feriţi-vă de^ măgăruş; 9,50 .Suia!: Drumul spre Avonlea; 10,40 Transmisia directă de la Biserica Armenească din Brăila: Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia; 12,00 Fotbal: Rapid - Steaua; 13,50 Avanpremieră;14.00 Actualităţi; 14,10 Tranzit 100: Povestiri după Shakespcare - emisiune de divertisment; 19,15 Teleenciclopedia; 20,00 Actualităţi; 20,50 Serial: Caracatiţa 7; 22,30 Cînd vine seara. Din melodiile compozitorului Dan Iagnov; 23,05 A ctualităţi; 23,25 Serial: Perla Neagră; 0,10 Varietăţi muzicale şi coregrafice ; 1,00 De la egal la egal cu Florin Piersic ... fară glume, dar la 60 de ani (r).

Programul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă de la Cluj - Napoca; 12,00 MTV Disco Dance; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Est meridian la sfîrşit de săptămînă - TVR Iaşi: 15,55 Desene anim ate; 16,20 Serial: D edublarea; 17,05 Itinera re spirituale: “Timpul catedralelor”; 18,25 Seară muzicală TV; 20,30 Pariaţi pe campion; 21,00 TVM Mesager; 21,30 Planeta Cinema. Mari actori români de film; 22,00 Săptămînă sportivă; 22,30 Serial: Santa Barbara; 23,15 Alfa şi Omega;0,15 Jazz Alive. ,

PRO TV8,00 Desene animate; 9,30 Serial:

Flipper; 10,00 Film: Omul de la miezul nopţii ( r ) ; '20,00 Serial: Dosarele X (r); 12,50 Doar o vorbă să-ţi mai spun ...(r); 12,55: Ştiri;13.00 Fort Boyard; 14,15 Desene animate: Duckman; 14,45 Stelele Olympiei; 15,05 Lumea filmului;;15.30 Fotbal Divizia N aţională; 17,10 Tenis ATP Magazin; 17,35 Schi alpin. Cupa Mondială de la Lillehamer - finala, Slalom uriaş;18.30 Serial: Seaquest; 19,25 Ştirile

Pro Tv; 19,55 Doar o Vorbă să-ţi mai spun".;'; 20,00 Film: Ultima vînătoare de elefanţi; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: NYPD Blue viaţă de po liţist; 23,00 Serial: Suspect de crimă; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la m inut: ştiri sportive; 0,30 Fotbal: Campionatul Spaniei; 2,00 Muzică Top 10 TMZ;

3.00 Serial: NYPD Blue - viaţă de poliţist (r); 4,00 Serial: Suspect de crimă (r); 5,00 Fotbal D ivizia Naţională (r); 6,45 Fort Boyard (r).

TVR CLUJ - NAPOCA: 7,00 - 12,00: Jurnal în retrospectivă. Film serial:”Natacha”. Rubrica în limba germană. Rubrica în limba maghiară. Magazin de sfîrşit de săptămînă; Incursiune în necunoscut; viaţa sportivă, cîntece care rămîn; desene animate; muzică uşoară; concursul em isiunii; film se r ia l:”Poli intervine”. -

CBN: 10,00 D eschiderea programului; 10,05 Film de desene- animate: 'V răjitoarea în patul, ei zburător”; 11,20 Lumi paralele - film SF (reluare): "Războiul roboţilor”;13.00 închiderea emisiunii; 18,00 Deschiderea programului; 18,05 Caleidoscop (film documentar): "C olores” e p . l ; 18,30 Desene anim ate; 19,00 Film artistic : "Legenda”; 21,00 Ora locala (ştiri);21,30 Muzică; 21,40 TV Bazar (divertisment, concursuri, umor, muzică); 22,30 Film artistic: "Banii altora"; 0,00 Ora locală (ştiri); 0,30 Rock Magazin.

Duminică, 10 martieP ro g ram u l 1: ’> 8,00 Bună

dimineaţa; 9,00 Arlechino; 10,00

, Serial: Arabcla revine; 10,30 Lumina din lumină; 11,00 Handbal feminin, j Prelim inariile CE: R om ânia. Bulgaria; 12,15 Viaţa satului; 13,30 Serial:^Visînd la Jeannie; 14,00 Actualităţi; 14,10 Poşta TV; 14,20 Video - magazin; 17,35 A doua alfabetizare; 17,50 Serial: Star Trek;18,45 A doua Românie; 19,15 Robingo; 20,00 Actualităţi; 20,45 Publicitate; 20,50 Film: Ecaterina cea Mare (p.II); 22,30 Tragerile Loto 6/49 şi Noroc; 22,40 Filmele şăptămînii; 22,45 Duminica sportivi; 23,15 Actualităţi; 23,30 MTV. 3 from 1; 0,00 Serial: Sete; 0,30 Avanpremieră; 0,40 Nocturna lirică: Tudor Arghezi (I).

Programul 2: 7,00 5 x2 Magazia duminical - TVR Iaşi; 13,00 MTV Greatest Hits; 14,00 Film: Mere roşii;15,30 Un zîmbet pentru vîrsta a treia;16.00 A tletism . Campionatele Europene pe teren acoperit de la Stockholm - cele 13 finale din ultima zi; 18,40 Serial: Dedublarea; 19,30 Serial: Puterea, pasiunea; 20,00

-Portret m uzical: violoncelistul Alexandru Moroşanu; 21,00 TVM Mesager; 21,30 Oraşe şi civilizaţii: Veneţia - un oraş penlru elcrailale;22.00 A trăi din amintiri; 22,15 la puterea a doua; 23,00 Serial: Santa Barbara; 23,45 A fost odată un Revelion. — . • , , , ..

CBN: 10,00 . V D eschiderei programului; 10,05 Emisiunepent/r copii; .11,00 Divertisment; 12,00 Folclor; 13,00 închiderei programului. 18,00 Deschiderea programului; 18,05 Top 10; 18,35 Film serial: "Zonă crepusculara’ ep. 1; 19,00 Ora: locală (ştiri);.19,15 Reporter special; 20,00 Film artistic: "Soldat universal” ; 21,30 Spori;22.00 Film artistic: ”Vînăloare neobişnuită” ;^23,30, Muzică; 0,08 închiderea programului.

Programul staţiilor de radioUMiP&SfSi Râe§§&

Sîmbălă, 9 martie.6.00-10,00 Un alt început: 6,00-

7.00 VOA; 8,00-8,30 BBC. 10,00-14.00 Show-biss Express .(Rona).14.00-14,30 BBC. 14,30-18,00 Weekend magazin (Tania). 18,00--19.00 BBC. 19,00-21,00 Coca Cola; Planet Live (Felix Moldovan). 21,00-21.30 BBC. 21,30-23,00 Music by- Request (Gabi Chira). 23,00-6,00 Disco Fever, Party on 88.3.

Duminică, 10 m artie6.00-10,00 Un alt început (George

Vereş). 10,00-12,30 Show-biss Express (Felix Moldovan). 12,30-'13.30 Miracolul sunetelor (emisiune de muzica elec tron ică. C risti Mureşan). 14,00-14,30 BBC. 14,30-16.00 Weekend Magazin: 16,00-16.30 Sport; 17,00-18,00 Top Ten.18.00-19,00 BBC. 19,00-21,00 Top Slow(Horaţiu Nicoară). 21,00-23,00 Overdose Uniplus. 23,00-6,00 Music by Night (Andreea Katonna).;

A RadioSonicFM « 8 ,7 MHz . . .

Duminică, 10 martie8,00-9,00 Caleidoscop (Cătălin

Berindean); 9,00-11,00 De la femeie la femeie (Georgeta Todoruţ); 11,00-12,00 Music Box (Călin Stănescu);12.00-14,00 Emisiunea în limba maghiară; 14,00-16,00 Etoum Top Sonic (Dj.Dreams şi Dj.Magic);16.00-17,00 Super Sonic (Dj.Dreams); 17,00-20,00 Groapa cu lei (Marius Aciu şi Dudu Bândea);20.00-22,00 Em isiune în limba m agh iară;.* ■ 22,00-6 ,00 ' Sonic Nightmare (Călin Stănescu).

Sîmbătă,9 martie7 ,0 0 -7 ,2 0

R a d io ju rn a l ^ - Romama Ac-

> Sîmbătă; 9 martie8,00-11,00 Sonic Matinal (ştiri,

sport', meteo, utilitare, muzică) (Mircea Tătar);- 11,00-12,00 CD Sonic (Călin Andrei); 12,00-14,00 Emisiune în limba maghiară; 14,00-16.00 Super Sonic (Dj. Dreams);16.00-17,00 M usic News (Dj. Magic); 17,00-18,30 O amintire şi-un surîs (emisiune pentru vîrsta a treia) (Vasile Truţa); 18,30-20,00 S eif C ontrol (em isiune pentru adolescenţi) (Marina Lup); 20,00-22.00 Emisiune în limba maghiară;22.00-8,00 Saturday Night Fever (Daniel Boroştcan).

‘tualităţi. 7,20- 11,00 Radio­

program "Primul salut”: 11,00-13,00 Muzică, ştiri, publicitate. 13,00- 13,20 R ad io ju rnal România Actualităţi. 13,30-16,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, re la tări şi reportaje despre evenimentele de peste zi): 16,00-16,30 Divertis Show. 16,30rl8,00 Muzică, ştiri, publicitate. 18,00-19.00 Program, preluat RFI. 19,00-21.00 Top Remember - Dan Creta.’21.00-5,00 Divertisment, concursuri, show nocturn (Radioprogram live).5.00-8,00 Muzică, ştiri, publicitate:1

Duminică, 10 m artie8,00-11,00 Radioprogram "Primul

salut”. 11,00-11,30 Agenda culturală a şăptămînii. 11,30-12,00 Divertis Show, r. 12,00-13,00 Muzică, ştiri, publicitate. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-16,00 C aleidoscop CD. 16,00-18,00 Muzică, ştiri, publicitate. 18,00-19.00 Program preluat RFI. 19,00-23.00 ”M usica M agica” . Radioprogram de cultură muzicală - Ştefan Coroian. 23,00-6,00 Muzică, ştiri, publicitate.

Teatrul de păpuşi

v / r ^ P u c k ^ , ^ . .

prezintă duminică, ora 10,30: Tip şi top (secţia română); era 12: La porunca ştiucii (secţia maghiară).

S.C. Dental ROVA-SOCOLOVC ale a M o ţilo r 1 0 6 . ap.5

T r a t a m e n t e stom ato log ice c o m p le x e :

> terapie>protetică (ceramică)> chirurgie [rezecţii, ii

P ro g ra m ă r i la te l .: 4 3 0 0 2 8Z iln ic orar: 9 -1 9 '■■ s îm b ă tă 9 > 1 4

P e n tru s tu d e n ţ i, pensionari, ş o m e ri, re d u c e re 2 0 % .

P O L I C L I N I C A IN T E R S E R V I S A N

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgfcs

INTERNE • CARDIOLOGIE NEUROLOGIE • PSIHIATRI!

. ENDOCRINOLOGIE • REUMATOLOGIE •

ECOGRAFIE • ALERGOLOGIÎ DERMATOLOGIE* J

CHIRURGIE • ORTOPEDIEO.R.L. • OFTALMOLOGIE

GINECOLOGIE*ONCOLOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE

ACUPUNCTURA LABORATOR /

(Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitdogie

j Teste SIDA)ZILNIC, induav DIMMCA orde7-21Medic de gardă: orele 21 - 7

Rezervare, consultaţii la41.41.63 __/

ALIANŢA ANTISUICID

L I F E L I N E— ”1 Sufletul nostru ls

dumneavoastră. Tclţff' * de noapte, telefonul'*^-= 5 -^1 41 41 63

Z iln ic în tre o re le 20-2^,

ROZA VÎNTURILOR a d e v a b u C Iia ie iiP tM W a iil

TĂCEREA SIBIEIPHIM ATENTATELE COMISEn O U U H K A

AFP)

Siria, un factor-cheie în cadrul procesului de pace jit Orientul Mijlociu, care găzduieşte la Damasc o iei a grupului islamic militant Hamas, s-a abţinut să ccatance atentatele sinucigaşe comise de acesta în ls:ael, care pun în pericol procesul de pace.Secretarul de stat american Warren Christopher a

iiiuijat cs le va cere vceinilor Israelului sâ refuze să mai acorde pioteclie ghetilelor implicate în atentatul dtla 3 martie, dar a evitat să numească în mod explicit Siria. Alte oficialităţi au relevat câ Washingtonul nu feste să facă public schimbul său de mesaje cu [teascul. -

Siria figurează în continuare pe lista ţărilor care ipansorizează iciaiisrouL întocmită de Statele Unite, lipi care teasionează relaţiile dintre cele două ţări. Dar aporiei aaual privind terorismul elaborat de Statele Unite arată câ mi există dovezi că oficialităţile siriene a fi fost implicate dirccUn organizarea şi executarea jlKiiriîoţ teroriste comise începînd din 1986 şi că Dîmascm ramîne In continuare angajat pc calea instaurării păcii cu Israelul. Tot cu acel prilej oficialităţile americane'au elogiat Siria că a convins gkriWc islamice Hezboibli din Liban să pună capăt «Iscărilor îndreptate împotriva Israelului.

Dar raportul privind terorismul relevă că Siria “continuă sa acorde protecţie şi sprijin cîtorva grupuri implicate în terorismul internaţional", inclusiv grupului Hamas .1 h Washington, într-o scurtă expunere în faţa presei, Itani-w R«Mnovich, un membru de frunte al echipei de negociatori israelieni la convorbirile de pzec cu Siria, a afirmat: “Nu cred că trebuie să facem din Siria un caz particular. Ea esle doar una dis ţările arabe care participă la procesul de pace, iar apelul meu nu se adresează în mod special Siriei, ci întregului grup al statelor arabe”, a avertizat RafcimmcL Cît despre baza grupării Hamas de la Damasc, Rabinovich i-a minimalizat importanţa, afirmînd că este mai degrabă birou pentru relaţii cu publicul decît bază militară. Siria nu a luat atitudine împotriva terorismului deoarece cu mai are mare lucra de pierdut dacă nu se alătură corului ce condamnă terorismul,ea fiind deja pe lista ţarilor teroriste. întocmită de SUA. Menajamentele cu care Statele Unite şi Israelul negociază cu Siria de peste patru ani se deosebesc fundamental de modul cum cele două ţări au tratat altădată Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Nu cu foarte mult timp în urmă, ambele au refuzai pînă şi să vorbească cu OEP, pînă cînd aceasta nu a renunţat în mod explicit la terorism, exprimîndu-sc exact în termenii impuşi de Statele Unite şi de îsrasi. ,

P O R T U G A L IA :

(AFP)

M ario Soares "se va retrage definitiv la 9 m artie din funcţia de preşedinte al republicii după cc şira pus am prenta asupra a jum ăiate de secol de viaţă a ţării.

Considerat de 80 la sută dintre portughezi ca fiind cel mai bun dintre cei trei preşedinţi care l-au precedat la Palatul B elem de la Revoluţia garoafelor din 25 aprilie 1974. M ario Soares, după 50 de ani de viaţă politică, din care 10 în fruntea statului, astăzi îi predă ştafeta lui Jorge Sam paio, ales la 14 ianuarie, n e a v în d d re p tu l să m a i candideze după două m andate succesive de cîte cinci ani.

Stilul său de bătrîn înţelept, - simţul său politic, alura sa de m onarh lum ina t, bonom ia sa jovială şi dezinvoltă corelată cuo autoritate fermă i-au atras titlul de “regele Soares” , supranum it am ical “D om M ario” .

M ario A lberto Nobre Lppes Soares - născu t la L isabona, la

MARIO SOARES PĂRĂSEŞTE SCENA POLITICĂ

7 decem brie 1924 - şi-a dedicat în treaga v iaţă cauzei libertăţii, fiind a ju ta t în această luptă de cea care i-a devenit - pe vrem ea c în d se a fla în în c h is o a re 'în 1949 - so ţie , M aria B arroso , in te le c tu a lă : şi actriţă , care i-a dăruit do i copii, dintre care unul, J o a d , l - a u r m a t lu i Jo rg e Sam paio în p ostu l de prim ar a l L isabonei. '

Păşind pe urm ele tatălui său, pedagog reputat şi fost m inistru a l e d u c a ţie i, M ario S oares a in t r a t d e t în ă r în r în d u r ile

, opoziţie i îm potriva dictatorului S a la z a r . A c ţiu n i le s a le de răzv ră tit au făcu t să fie închis de 12 o ri în perioada 1949 - 1967, înain te de a fi deportat p înă în 1968 în colonia d in Sao Tom e şi P rincipe. E l va fi apoi e x i l a t d e M a rc e lo C a e ta n o , succesorul lui Salazar, în Franţa, unde Soares îşi va continua lupta politică, predînd totodată cursuri de civ ilizaţie portugheză la Paris

şi apoi la R ennes (vest). . ;în to rs în P ortugalia im ediat

d u p ă R e v o lu ţ ia g a ro a fe lo r , M a rio S o a re s a d e sfă şu ra t o in te n s ă a c t iv i t a te p o l i t ic ă , o rganizînd rezistenţa îm potriva p e r ic o lu lu i u n e i d ic ta tu r i com uniste. D eputat al Partidului S o c ia l is t - a l c ă ru i s e c re ta r genera l a fost a les încă de lâ c re a re a m iş c ă r i i în 1973 în G erm ania, funcţie pe care şi-o va m enţine pînă la alegerea- la p r e ş e d in ţ ia ţă r i i în 1986 - j ; m in istru de externe şi de trei ori ş e f a l guvernului, M ario Soares îş i va lăsa amprenta numelui său p e două e tap e succesive ale noulu i regim : decolonizarea şî a d e ra r e a la C o m u n ita te a Europeană. M ario Soares, care a publicat deja circa 30 de opere; a p rim it titlu l de D octor H onoris , C ausa de la aproxim ativ 20 de • un iversităţi şi a fost distins, c n p rem ii în aproape 100 de ţări.

“ N t M P E D E P S I T ! M l î M A I P E S ÎE E 1 ! ”(Articolsemmt âe Antonio Gamhino în L’Espresso)

Acordul de com prom is- realizât graţie m ediatorului american Richard Holbrooke - a pas capăt% deocamdată crizei apărute cu urmare a arestării de către guvernul de la Sataievo a <!oi îbalţi ofiţeri ai -sîrb ilor bosniaci, m p c c ta ţi de grave' crime împotriva umanităţii. Cu toate accstca. nimic du este tnai geşit decît să sc creadă că acest succes poate rezol--* problema «re. sta îa b sz a 'in iţia tiv e i musulmanilor bosniaci. -De fapt, problema rezidă - nici mai mult, sici mai puţin - îc disputa eternă ' dinte.pace şi dreptatea Unii au ales pacea datorită avantajelor pe care ea le oferea, accepţînd chiaro deză de loc negii jab ilă de nedreptate, în timp cc alţii au ales dreptatea, chiar dacă erau conştienţi că se.expun îc.felul acesta pericolului unui război. Şi

_nu trebaie să ne mire nici faptul“dreptatea după pace” a fost

'/atoldeaiina - numai, aceeea a învingătorilor. V';.'

Consideraţiile accstca se refe­ri în mod concret la situaţia din Bosnia şi U m odul mai general W a din fosta Icgoslayie. Ţările accidentele care s-a;i angajat în eforul de a pune capăt masacre-: fcr trebuie sâ.decidâ dacă scopul ■ lor prioritar este piicea sau" dreptatea. Fiindcă dacă scopul prioritar este pacea, -trebuie sâ accepte renun ţarea la orice

acţiune punitivă faţă de asasini Dacă scopul prioritar îl reprezintă d rep ta tea , a tunci O ccidentul trebuie să fie conştient că în felul acesta speranţa într-o reconciliere sau măcar într-o stabilizare a situaţiei din această regiune, se îndepărtează în mod inexorabil, în afară dc aceasta, în ambele cazuri trebuie evitat ca realizarea unei pretinse dreptăţi să treacă direct in miniile părţilor aflate în ccullict. ■

Această din urmă constatare orientează în mod inevitabil a ten ţia asupra T ribunalu lu i Internaţional instituit dc ONU. T otuşi, sarcina acestuia este departe de a fi uşoară. Pericolele iminente cărora trebuie să le facă faţă sînt două.

Primul este acela de a urmări într-o manieră prea insisten ta: crim ele “ mai n o to rii” (a le sîrbilor), nesocotindu-le pe cele mai puţin mediatizate, dar la fel de îngrozitoare, ale celorlalţi (croaţi şi musulmani) pentru că această orientare ar încălca acea echitate fără de care nu există o dreptate adevărată. Cel ţ de-al doilea pericol este acela de a nu ■ reuşi să pedepseşti pe cei care au judecat şi au condamnat. într- adevăr, este inev itab il ca o d re p ta te ;^ p ro c la m a tă , dar nerespectată , sâ dea .naştere cutînd la lipsă de respect şi, In consecinţă, la o nouă anarhie.

CÎTEVA CONSIDERAŢII P R M SAHSgLE UNEI COAUTfl DE DREAPTA’ IN REPUBLICA ®OLDOSA( “Ţara”. publicaţie a Frontului Popular Creştin-

Democrat din Moldova)D O in e de uu , preşedintele pare, ş i d i seama că nu poate

Mircea Snegur a reuşit din sou să pună pe foc clasa politici Declara­ţia purtătorului de cuvînt aî şefului statulai, prin carc domnia sa se arată favorabil unei coaliţii do.

: dreapta, era previzibilă şi nil putea surprinde pe nim eni.. Cu toate acestea, ca face acum valuri. Presa. a reacţionat gălăgios. .Fruntaşii vieţii noastre publice au punctat şi

cîştiga nimic de unul singur. Tocmai accst fapt l-a silit pe şeful statului, vorba preşedintelui FPCD, Iurie Roşea, sâ renunţe Îs masca ccntralisnnitui. Astfel, prin forţa împrejurărilor, dc pe eşichcr este spulberat un segment fantezist, un slogan artificial, un centru iluzoriu, pe care şi l-au revendica! inaiea majoritate ă formaţiunilor politice

ei vertiginos. Cei din fimicul sting din Republică Moldova în ideeas-au, lăsat chiar furaţi de, emoţii, că vor fi mai aproape de soclul

.,'coea.ce^.<|ieto»inat'M’i6 căBiş® puterii. ' ' /dezvăteinnepreyăh!te, Via*piese- Or, puterea se afli. pe unuldietele •Parlatnentuîui, Dumitra dintre cele două talere ale balanţei :Diacov, bunăoară, a , avertizat că politice. De oparte e ccocomunis^formarea unei alianţe a dreptei “ar p il , , moldovenismul primitiv ş lînsemna apariţia unui bloc de ' nostalgiile după soviete: Destingă”. De unde rezultă că, în caz ccalahă parte e cauza naţională,de forţă nujoiă,- adepţii domnului ideea europeană şi opţiuneaLucinscfcismt dispuşi sâşeralisze unionistă, Defoc întunpîator, prima agrarienilor, în ciuda unor fricţiuni. : a încercat s-o scoată pe cea de-a vtot mai pronunţate dintre aceste doua în afara legii. Se urmărea două grupări ale puterii. S în t , astfel tabuizarea substanţei naţiona-: ssemne că prem icral Andrei ; le ca stare. A stăa e limpede câ -Sangîicli ar pune la îndoială . tentativa de a proscrie românismulsupremaţia preşedintelui Paria- a eşuat, acesta fiind acum repre-mentuîui, jinduind el însuşi să zentat de cea nai ponderabilă parteconducă o rrarc coaliţie de stingă, a spectrului poiitic. Ca rezultat,

La originea declaraţiei «nanate compeţiţia: dintre sfinga şi dreaptade la'preşedinţie de a face front la noi e mai mult decît un joccomun cu dreapta se află, spre democratic. Politica e armaexemplu, insuficienţa de combusti- restauraţiei neocomuniste pentru bil electoral al Partidului R en aşte r iip rim a şi lupta dc eliberareşi Concilierii. Mircea Snegur, se . naţională pentru Cea de-a doua.

,!» SUA r e p u b l ic a n i i i-a u ■vi» pe dem ocraţi dc cinci ori11 nltiirelc ş a p te ; a le g e r i ffezidenţiaIe. în G e rm a n ia , ‘•tcelarul c re ş t in - d e m o c r a t

se p r e g ă te ş te să - l Spăşească, pc R ism a rc k în Privinţa dure te i p e rio ad e i de flwraarc, ţintndu-i departe de' P^rnare pe social-dcm ocraţi litcp de 14 a n i. î c tim p u l Jj'iimihii g u v e rn de s t în g a “Mtiit din A nglia nim eni n-a ,,?it v o rb in d r ,-s c d e s p re ^Putere, SID A şi M adonna.

S -^ is n ia , s t în g a a p ie rd u t ; ^ ” rilc p rez iden ţia le , ia r în

alegerile au fost cîştigate * df«apU. -^ baza aces to r co n sta tă ri,

{,eis<«i ş i c o m e n ta to ru l ‘ rican E J.D ionne a scris un 2 di« intitulai “T hey only look

•d". cu s u b t i t lu l “ D e ce ^ s i ş t i j vor domina viitoarea

POZIŢIA LUI BOB DOLE ASUPRA PRINCIPALELOR TEME

ALE CAMPANIEI ELECTORALEIA F P )

P o litic ă ex te rn ă : D upă ce s-a opus trim iterii de tnipe în B o s n ia , ş s f u l m a jo r i tă ţ i i republicane7 d in Senat a făcut t o t p o s ib i lu l p e n tru . a c o n v in g e C o n g re su l să î l u rm e z e p e p r e ş e d in te le C lin ton . în opin ia sa, trupele am ericane a r trebui să se a lic sub com anda S tatelor U nite, şi nu a N aţiun ilo r U nite. El este autorul unu i proiect de lege care p revede transferul A m basadei S tatelor U nite de la Tel A viv la Ierusalim. Dole este - în fa v o a rea aco rd ă rii u n u i lo c T a iw atn u lu i la N aţiu n ile U nite , p recum şi urici înăspriri a m ăsurilor la ad resa C ubei. E l a ce ru t de asem en ea , la sfîrş itu l lunii februarie , înce tarea ajutoruli ii aco rda t statului Haiti.^ E co n o m ie : Echilibrul bu­g e ta r şi elim inarea deficitelor federale sînt, în opinia aces­t u i a , c o n d i ţ i i le - c h e ie a le îm bunătăţirii situaţiei econo­m ice . EL este de părere că aceasta ar perm ite o reducere a ra te lo r dobînzii şi a r favori­za c reşterea econom ică m ai

m ult decît .creştere* salariului m in im . B o b D ole este în favoarea unu i am endam ent constitu ţional prin carc să se im pună C ongresului votarea unu i buget de echilibra. El su s ţin e T ra ta tu l de liber* schim b dintre Statele Unite,

• M exic şi C anada (ALENA),, precum şi celelalte acorduri de libcr-schim b.

. D c lin ev en ţă : D ole este în -favoarea pedepsei capitale

' in c lu s iv p en tru tra fic an ţii in ternaţionali de droguri. El doreşte , de asem enea, s ă , se reducă posibilităţile de apel pentru condamnaţii la moarte, o p u h în d u - s e re d u c e r ii p e d e p s e lo r sau l ib e r tă ţ i i condiţionate pentru criminali. E l d o reş te ;; de asem enea, o f in a n ţa r e su p lim e n ta ră a s ta te lo r,U n iu n ii în ' vederea construirii de noi închisori. în schim b, e l nu este de acord cu in te rz ice rea arm elor d e : luptă.

A v o r t : D o le e s te în f a v o a r e a in te rz ic e r i i a v o r tu lu i , cu e x c e p ţia cazurilo r de viol sau incest, sau dacă viaţa m am ei este pusă în pericol. '

p e r io a d ă p o l i t i c ă ” . D io n n e a firm ă cu c e rtilu d in e :”P o t să pariez că B ill C linton va cîştiga a leg e rile îu 1996 şi că va lu l progresist va trecc d in Statele U nite în F.urcpa si în Italia. D aca

R o m a. A cu m , c h ia r în a n u l electoral, D ionne îşi asum ă din nou riscul declarînd că “viitorul aparţine stîngi i” .

“ A le g e re a p re ş e d in te lu i C lin ton în 1992 a dem onstrat că

în tre “ex cesu l de e ta tism ” şi “excesul de p iaţă” . Ei doresc sâ Oe respcctată noua piaţă globală, dar şi dem nitatea m uncitorilor, în prezent, în Am erica ca şi în E u ro p a , d o a r s t în g a p o a te

p ia ţă g lo b a l ă . - U ltim a tran sfo rm are s im ila ră cu cea actuală a fost trecerea de la era ag rico lă la cea industrială, carc e s te în s o ţ i tă de d e z v o lta re a p a r t id e lo r ş i a m iş c ă r i lo r

D IN -S U A r M N A - S N V 1 J M J A » . I N ■ > ţ l T ! p l 2 ; . y A ; ^

( “C o r r ie r e s e r a 9*} ( i ) ? ! :________;stînga itahană nu va face greşeli şi v a c o n tin u a p ro c e s u l d e s c h im b a re , cu s ig u r a n ţă ,v a în v in g e . V iito ru l va aparţine p ro g r e s iş t i lo r , nuconservatorilor” . Dionne, care se c o n s id e ră “ u n c a to l ic progresist” , a începui să lucreze la “The New York Tim es”, fiind c o re s p o n d e n tu l z ia ru lu i Ia

a le g ă to r i i e ra u s ă tu i de preşedinţia republicană, ia r în; 1994 dem ocraţii i-au învins pe republicanii lui N ew t G ingrich. Foarte mulţi au vorbit despre o revoluţie a conservatorilor. Era, în schim b, o reacţie la ceea ce a leg ă to rii au p e rc e p u t ca “ o trădare a lui C linton” . O am enii oscilează în faţa fa lse i opţiuni

garanta accst lucru” .Dacă în America alegătorii îşi

schim bă atît de repede opinia, trccînd de la C linton la Gingrich şi acum (cel puţin în sondajele de opinie) din nou la C linton, tn Italia se trece de la dreapta la stînga, pentru că “m ai ales clasa m ijlo c ie m a n ife s tă o m are ne lin iş te în legătu ră cu noua

p r o g r e s is te , i* N e lin iş te a a le g ă to r i lo r nu „este d o a r de natură econom ică, ci şi m orală, pen tm că ei îş i dau scam a de necesita tea uno r noi r ig u li, dar se îndo iesc că acestea .ar putea să d e c u rg ă d in a ş a - z is u l “neo liberalism ” .

N o u ta te a c o n s tă - e x p lic ă D ionne - în încetarea luptei de

d a s ă : ”m u n c i to r ii 1 şi c la sa m i j lo c ie n u -ş i re v a rsă a n im o z i ta te a . a su p rain d u s tr ia ş ilo r . A tunci c înd o întreprindere desfiinţează mii de locuri de m uncă, nici chiar cei c o n c e d ia ţ i nu d au v ina pe m a n a g e r i ; d im p o tr iv ă ,m uncitorii înţeleg că managerii se confruntă cu transformările survenite pe piaţa mondială şi că trebuie sâ lupte pentru a face faţă com petiţiei. Ei aşteaptă mai d eg rab ă un a ju to r din partea po litic ien ilo r. A ceştia însă nu reuşesc să facă mare lucru din cauza dificultăţilor Comunităţii E u ro p e n e , p e n tru că e s te im posibil sâ controlezi piaţa. Şi aici apare contradicţia: alegătorii c e r a ju to r p o litic ien ilo r, dar aceştia se află în imposibilitatea de a-1 oferi şi atunci nervozitatea se m anifestă la urne” .

ADEVARULc3e OlttJjj ._______________VIAŢA POLITICA sîmbătă-duminică, 9- \ O martie i 996 (V)

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIII1IIIIIIIIIIIIIIII1

î n c a d r u l U D M R

“ Au fost constituite toate structurile sfafaie, parianteailare

şi de securitate pentru autoguvernare• d e c l a r ă d l l o a n G a v r a , v i c e p r e ş e d i n t e a l P U N R •

I I

îu debutul conferinţei dc presa a PUNR, vicepreşedintele acestei formaţiuni politice, Ioan Gavra, s-a referit la ultimele evoluţii din UDMR, considerîndu-le “mult mai grave” decît felul în care au fost percepute dc opinia publică. în perspectiva obţinerii de la instituţiile specializate a unor probe şi documente în acest sens, săptâmîna viitoare va avea loc o întîlnire a grupurilor parlamentare ale PUNR cu Teodor Meleşcanu. “în cadrul UDMR, a dcclarat I. Gavra, au fost constituite, practic, toate structurile statale, parlamentare şi de securitate

, penlru autoguvernare. Consiliul Reprezentanţilor de la Cluj-Napoca nu a făcut decît să adopte programul UDMR de autoguvernare şi autodeterminare în profil teritorial. Autonomie personală înseamnă separatism teritorial şi instituţional. De fapt aceste structuri funcţionează deja, acum se aşteaptă doar legiferarea lo r”.- Dacă; Adrian. Năstase vede dincolo de ultimele declaraţii ale UDMR “o campanie electorală gen UDMR - PUNR”, vicepreşedintele PUNR a replicat că în spatele aspectului electoral perceput de dl Năstase “UDMR nu face nimic în favoarea PUNR, ci în defavoarea României şi, în primul rînd, a PDSR ca principal partid de guvernămînt”. Cît priveşte afirmaţia făcută la Cluj-Napoca de către acelaşi Adrian Năstase că “PUNR esle un partid cu picioarele în aer”, Ioan Gavra a spus câ “PDSR este un partid atît de mare şi de puternic îneît atunci cînd va ajunge cu picioarele pe pămînt va fi un cutremur de gradul 7” .

Pe de altă parte, Ioan Gavra a anunţai că PUNR ya atrage atenţia populaţiei asupra părţilor din avuţia

: naţională, care i se cuvin in afara cupoanelor şi a certificatelor prin efectul legilor pentru privatizare,

ca urmare a două iniţiative 'legislative pe care le va depune curînîl la Parlament. x .

Acestea se referă Ia privatizarea băncilor ş i . ■organizarea FPP-urilor unde cetăţenii deţin 30 la sută din capital, lucru necunoscut de majoritatea populaţiei. PUNR propune ca dividendele obţinute din gestionarea acestei părţi în ultimii 4 ani să revină populaţiei sub formă de acţiuni care îi va da posibilitatea acesteia să pătrundă pe piaţa Valorilor Mobiliare şi a Bursei.

Vicepreşedintele PUNR a mai spus că, în mod ilegal, FPS a întrerupt aplicarea Legii 77 (Metoda MEBO) deşi în Legea 55 este stipulat că în paralel cu privatizarea în masă se aplică toate celelalte metode de privatizare^ Astfel FPS- a preferat şă eludeze anumite modalităţi de privatizare în favoarea altora, “făcînd privatizare pentru mafioţi şi nu pentru români”, în locul negocierii directe cu salariaţii, FPS-ul a_ preferat să sprijine “marii investitori”, adică “îmbogăţiţii” de după ’89, motivînd cu nevoia de capital pentru relansare. I. Gavra a declarat că a primit deja.proteste din partea: unor unităţi din Vaslui, Cluj, Dej, Timiş, în care deşi erau constituite PAS-uri, societăţile au fost adjudecate de “autori necunoscuţi” aflaţi în spatele unor firme mai mult sau mai puţin dubioase. Ca atare, PUNR intenţionează să ceară anularea tuturor licitaţiilor efectuate în acest fel. Va cere totodată o verificare din partea Curţii de Conturi pentru că, a explicat h Gavra, “nu dorim să facem din FPS un motor al campaniei electorale a PDSR”, cu alte cuvinte,, a adăugat: “la FPS relansarea economică merge preferenţial; acolo unde PDSR are interese, cînd merge In teritoriu, pompează bani de la FPS.”

G. OGNEAN

38I1II8II88

I8

I1

8I18

8

88

I188

8E8

I8

8

8

8

8

8

8

8

8

O am eni de cu ltu ră î l sp rijin ă pe V ic to r C iorbea

Actorii S tela P o p e sc u ,: Alexandru Arşinel, Diana Lupe'scu, Mircea Diaconu şi Marcel Iureş, ziariştii Lucia Hossu-Longin şi Petre Mihai Băcanu, scriitorii Ana Blandiana, Alexandru Paleologu şi Nicolae Prelipceanu şi-au anunţat înscrierea in Comitetul de susţinere a cam paniei e lec to ra le a candidatului CDR pentru funcţia de primar general al Capitalei,

, Victor Ciorbea.Din comitet, a l cărui preşedinte

este cunoscut lider al UNITER-ului, Ion Caramitru, fac parte pînă în prezent 30 de oameni de cultură şi artă din Bucureşti, printre ei mai

I

numărîndu-se criticul de cinema M anuela C em at, p ro feso ru l Gheorghe Ceauşescu, avocatul

. Şerban Ghica, operatorul Sorin Ilieşu, pictorul Sorin Dumitrescu.

Candidatul CDR la funcţia de prim ar genera l a l C ap ita le i a anunţat, că va p rezen ta . în maximum zece zile programul său electoral intitulat “Contractul cu bucureştcnii” El a arătat că, dacă va fi ales, va încerca să redea Bucurcştiului măreţia de altădată, încercînd “ să se pună în slujba cetăţenilor ale căror necazuri le cunoaşte foarte bine”. Desemnat cu aproape o lună în urmă, candidatul

GDR pentru funcţia de prim ar general al Bucureştiului, Victor C iorbea, este, în prezent, unul d in tre cei mai cunoscuţi lideri sindicali.

* Născut în 1954, într-o familie de moţi, Victor Ciorbea a absolvit ca şe f de prom oţie pe ţară Facultatea de D rept din Cluj. Doctor în drept, el s-a afirmat după decem brie 1989 în conducerea unor im portan te confedera ţii s ind ica le precum C N SR L, C N SR L-Frăţia şi C onfederaţia S in d ica te lo r D em ocratice din România.

C î n d i n t o r e s e i i © o ''« s e r ;PDSS! si UDMR f@acă aceeaşi carie

• După alocuţiunea lui Dan Marţian •, Unul dintre punctele fierbinţi

ale acestei săptăm îni parlam entare l-a constitu it adoptarea Raportului Comisiei de mediere la proiectul dc. lege cu privire la organizarea şi funcţionarea partidelor politice. D incolo dc scorul rece şi impersonal, 190 voturi pentru, 101 contra, rămîne însă o realitate marcată de semne dc întrebare şi nedumeriri. Cu excepţia a două articole adoptate în formulări diferite care fac necesară întrunirea în şedinţă comună a Camerelor, legea este finalizată. Unul dintre ele, de fapt textul Senatului se referă la prevederea conform căreia membrii o rgan iza ţiilo r cetă ţenilor aparţin înd minorităţilor naţionale nu pot constitui partid etnic. Acesta a fost respins dc către deputaţi după ce Dan Marţian, liderul grupului parlamentar al PDSR,

. a pledat în favoarea UDMR. Aşa de convingător a fost domnul Dan Marţian şi atît de evidentă s-a dovedit solidarizarea PDSR cu deputaţii m aghiari îne ît

aceştia declară Iară replică: “Nici noi n-o puteam face mai bine...!” Deputaţii UDMR sînt însă realişti. Ei declară că “aceste gesturi de concesii minore sînt cauzăţe de

! dorinţa de supravieţuire a actualei ■puterii Şi, de ce să nu spunem adevăru l/1 V iito ru l candidat la preşedinţie din partea principalului partid de guvernăm înt ar avea nevoie de voturile UDMR/ .U"

Revenind la pledoaria lui Dan Marţian, acesta a afirmat că partidele etnice, “reprezintă elemente de trad iţie ale sta tu lu i rom ân” , amintind printre altele de existenţa Partidului Maghiar din România, creat în 1922, care de ce să nu recunoaştem, şi dl Dan Marţian a recunoscut-o, după ce s-a desfiinţat în 1938 şi după Dictatul de la Viena s-a retras in Ardealul de-Nord unde, s-a exprim at eufem istic liderul PDSR, “a dus o politică împotriva elementelor româneşti din această parte a Transilvaniei”. Cu toţii ştim însă cum s-a făcut “această politică” la Ip, Treznea şi în alte părţi...

După ce Dan Marţian şi-a jucat atît de bine rolul, şi nu pentru prima dată, căci probabil unii îşi mai

amintesc prestaţia domniei sale la Legea învăţămîntului, în special la capitolul destinat “ învăţăm întului pentru persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale”, n-a mai fost o surpriză că grupurile parlamentare. PDSR, UDMR şi PNŢCD au votat Ia unison.

Asta în pofida opoziţiei deputaţilor PRM, cărora li s-au adăugat reprezentanţii PUNR, PD şi PSDR. PRM a incriminat de la tribună eliminarea de către deputaţi a articolului 5, privind constituirea partidelor etnice apreciind că aceasta “ar duce la reînvierea partidelor de lip comintcrnist, cc militează pentru destrămarea statului român”. Reprezentanţii PD şi PSDR au avut însă o altă motivaţie: pragul de 10.000 de membri penlru constituirea unui partid “aducc atingere dreptului, prevăzut de Constituţie, la libera asociere a cetăţenilor” . Asupra acestor două articole, într-o şedinţă comună a Camerelor) parlamen­tarii se vor pronunţa curînd.

G. OGNEANVI

11O lo b b y s t ă d e p e r f o r m a n ţ ă

• în luna februarie a.c. a avut loc o consfătu ire la B udapesta a ungurilor care au obţinut succese deosebite în lumea occidentală. Un subiect al acestei adunări s-a referit la ajutorarea de că tre aceste persoane a minorităţii ungureşti din ţările vecine Ungariei. Motivaţia: temei ar fi greşit însă s-o căutăm: doar în domeniul sentimental, al so lidarită ţii cu soarta unor conaţionali. Ea rezidă, mai degrabă,- în domeniul politic.. In primul rînd ne referim la sensib ilizarea persoanelor respective în privinţa regimului la care este supusă minoritatea ungurească în Serbia, Slovacia şi România. în al doilea rînd, la imposibilitatea satisfacerii pretenţiilor mereu crescînde ale elitei politice ale m inorităţilor ungureşti faţă de guvernanţii de îa Budapesta. Adresîndu-se ungurilor performeri din Occident, Csaba Tabajdi, secretarul de stat însărcinat cu problemele m inorităţilor, a subliniat, că “ei trebuie să fie “lobbyştii” intrării cît mai grabnică a Ungariei în organizaţii integrale euro-atlantice. Aceasta reprezintă interesele, atît ale ungurimii din Ungaria, cît şi ale ungurilor din afara graniţelor. Un pas abil, care să-i liniştească, pe moment măcar pe prea gălăgioşii fraţi de peste hotare, impacientaţi că nu ei reprezintă

prioritatea priorităţilor. Fără să ne afecteze prea mult eventualele consecinţe ale lărgirii tutelei asupra m inorităţii ungureşti în mintea noastră persistă înţeleptul proverb: “Unde sînt moaşe mai multe, copilul rămîne cu buricul netăiat”...

O prezenţă aparte la acea întîlnire ; simandicoasă, a fost • doam na' Holbrooke jurnalista Kati Martcfn, de origine ungurească.- •,

O “lobbystă” nouă este un cîştig indiscutabil, obţinut în timp util. Ea a intervenit atunci cînd soţul ei mai putea influenţa desfăşurarea eveni­mentelor. Beneficiarul principal al influenţei sale a fost UDMR. Partidul etniei ungureşti a obţinut o dispensă nesperată. Din declaraţiile diploma­ţilor americani a reieşit că UDMR nu se găseşte pe lista întocmită de ei a partidelor extremiste. Această percepţie a im aginii UDMR, confirmată atît de Alfred Moses la C luj-N apoca, cît şi de Robert Whitcbcad la' Oradea, cu ocazia primirii acestuia de către Lâszlo Tokes, este un sprijin preţios acordat în preajma alegerilor, o influenţare a electoratului, o ingerinţă în libera opţiune a sa. Indiferent de efectele cosmelizării urmate în retractările ulterioare, gestul, de pildă, al ambasadorului SUA a conţinut un mesaj nedisimulat. în acest sens se pot citi urm ătoarele în z iaru l

Szabadsag din 27 februarie 19% “.. . ambasadorul şi de această daţi (este vorba de întîlnîrea din 23 februarie) 8 exprimat fără echivoc măsura în care Statele Unite aii condamnat şi condamnă prezenţa ii guvern a partidelor extremiste ile lui CV Tudor şi Funar. Ambasadorii! şi-a m anifestat, în primul rînd, interes - considera Lajos Molnos - în privinţa posibilităţii ca prin uuiia forţelor în fruntea oraşului să ajungă un primar, dem ocrat”. Dacă. îi acestea mai adăugăm că obiectivi principal şi declarat al UDMR® alegerile locale este împiedicatei realegerii lui Gheorghe Funar, atunci putem afirma fără să greşii că în trev ed erea a reprezentat schiţarea tacticii în acest sens. te demers care epuizează fără echivoc un lobby în plină desfăşuram Credem că la acest aspect s-a refer Nathan Bluhm, şeful Biroului

' Informaţii SUA de la Cluj-Napoca atunci cînd a declarat că vizita li A lfred Moses a reprezenlat n succes. Spre deosebire de noi, fi probabil cunoaşte şi subieclek dezbătute la- întrevederea separi Moses-Molnos. .care a durai “în­jumătăţi de o re” (exhibiţia. M£t aparţine) şi la care nu s-a inaniTf 1 lin interes doar de rutină, faţa # problematica minorităţilor.

. G.' FARKA-

Atuuci cînd am încredinţat ziarului serialul “Adevărul despre evanglielişti” ia bănuiam că reacţia va fi imediată şi atît ds amplă. După obicei, n-a lipsit clasica replică în care nu s-a făcut economie la epitete, eticlictări voalate, ameninţări etc. Deşi nu m-am îndoit niciodată de cinstea şi demnitatea “pocăiţilor” autohtoni, sînt acuzat de crime demne de un nou Niiremberg. Să Im bine înţeleşi, credincioşii autentici, oricum şi-ar spune ei, sînt oameni carc-şi văd de treburile şi necazurile lor. Aceleaşi ca sic majorităţii populaţiei acestei ţâri. Daci am greşit, prin generali­zare, îi rog sâ accepte scuzele mele. Am avut îa vedere ceea ce dl Nuţu Crişan, autoral înfierMiitatei “replici”, numeşte singur “coloana a eiticcs”. Organizarea şi succesul evanghelizării n-ar fi fost posibile Sra existenţa ci, iar bunăstarea de acum a majorităţii membrilor acesteia doar astfel poate fi aplicată. .

Evenimentele zilei îl contrazic, însă pe preopinent. Astfel, ziarul "Adevărul” (dcBucureşti)’nr. Iiî09/ 5.031996 anunţă pe prima pagină că “„Ambasadorul

României la Washington - interesat de soarta unui infractor penticostal”. Personal, nu mă pripesc să consider definitive şi de combătut acuzaţiile aduse unuia dintre patronii firmei menţionate. Dar dacă, eventual, probele administrate de organele de anchetă vor determina justiţia si confirme culpa, cum

Cred ci e vorba de aspectele maferia!- financkre ale problemei. Astfel se confirmă, într-ua fel, ale cui interese le reprezintă acuzatul. în mod cert, avem de a face cu bani, nu cu smirnă şi timîie. Ceea ce confirmă, cel puţi/t, în parte. nu spusele mele, d ale acelui politician african care vede în misionarismul

majoritar, -dar ou exclusiv, pe criterii de apartenenţă cultică. Spre deosebire-de ambasada noastră Ia Washington, nu fac greşeala de a confunda ciţiva membri, afectaţi personal de incidentul din Cluj, cu însăşi Biserica. Penticostală din SUA. Nu ne propunem să-i răspundem pe puncte autorului

m-am referit Ia unitatea credinţei, nu la unicitatea sau exclusivitatea ei. Ar mai fi multe de spus în legătură cu subiectul în dispută, despre erorile mele posibile şi confuziile de interpretare ale lectorului semnatar al replicii. Merită. însă, făcut orice efort pentru aflarea adevărului. Inclusiv în legătură cu afirmaţia

rămîne.cu cinstea de care face marc (şi zgomotos) caz dl Crişan, în ce-i priveşte pe ueoprotestanţi? După cele ce afumă zia/ui citat, se poate, msi degrabă, trage concluzia că nu există pădure fiii uscături.

Dacă cel acuzat (şi, deocamdată, arestat) ar fi cu adevărat patronul firmei menţionate, de ce a sărit ca îmi Biserica Penticostală din SUA şi ii proteste} pe Bugâ ambasada română? Sâ fie un raz tipic de încercare de intimidare, cu anticipaţie, a justiţiei sau chiar sâ nu aibă această biserică, în mod expres, încredere în capacitatea şi onestitatea judecătorilor romani în a tintâri, legal, nepărtinitor, faptele? Nu.

occidental un avanpost al intereselor eccnomico-fmajiciare. Cu alte cuvintc, în cele din urmă, iubirea creştină a pălit în faţa iubirii de argiaţi. Căci, după cum se poate observa,' de un timp cruciadele, evanghelizatoare s-au atenuat ca numi: şi amploare după găsirea debuşeelor invtstiţionale.. îvfă grăbesc să precizez că nu sînt împotriva investiţiilor străine, ctim aş putea fi acuzat. Este util ţării în prezent ca ele si fie cit mai . multe’şi mai .consistenta valoric. Cu coadiţis sâ urmărească profit legal, material; wi prozelitism religios prin selecţia partenerilor interni de afaceri şi a personalului angajat.

replicii. Dar remarcăm, ca în textele noastre iniţiale, <â evanghelista străini şi gazdele lor locale au preferat, în general, muzeele contactelor directe cu bisericile şi mănăstirile, ierarhii sau clerul autohton. Aiifsi, probabil văzînd la faţa locului starea materială şi fizică.

. a rnuiior lăcaşe, ar fi contribuit finasejar la •RparaiM lor. Dacă s:au făcut donaţii îii acest scop, ele sînt nesistematice, mtîmplătoire şi minore. De cele consistc-nle zu besefTcia!

' cwtasiv casele di rugăciuni neoprotestante. /. ‘Replicantul” meu mă combate tăios cu . mulţime de consideraţii şi exemple. Atîta doar

că sc face câ nu înţelege ce am scris eu: eu

ziarului ‘‘Adevărul”: “Acesta (cel arestat - n.n.) sprijinit de unele persoane carc activau în cadrul Ambasadei Lumii Creştine, a înfiinţat două fundaţii... care au devenit, ulterior, societăţi comerciale'’. Iată cum se confirmă interesul comercial al “ambasadei lumii creştine”. (Denumirea ne-a contrariat. Dacă e adevărat câ pămîntul românesc a fost ereştitet de apostolul Andrei, de ce e nevoie /le trimiterea şi cosstituirea tocmi aici a uuei asemenea aminsade? Poale că România nu e percepută şi recunoscută drept creştină, Om fi adepţi voodoo, musulmani, budhişti, firâ si ştim?). în sensul celor de mai sus, oare n-ar fr

putut acele persoane îndrepta eiwrea şi nedreptatea Sctfi României ? Ca o doviS | tocmai a patriotismului pe care na W i contestăm, CU priveşte spionii, pe «t . atît de categoric, sînt somat să-i BWtst, I ideea mi se pare de o naivitate deliciosi- | Gnd şi ande s-a mai văzut un spici . autentic descoperit şi demascat de atş» Rcsmiiitîm preopinentului ci în acestseop j sîut create şi abilitate instituţii MJ® | Dacă vâ interesează numele lor, ajctţ . acolo şi cu siguranţă veţi întîlni şi pe I unor “evangheliştf. Şi o | nedumerire: de ce s-o fi considerat antorrf . vizat personal, cind serialul nostfl »>* nominalizat (absolut) pe nimeni? _ l

îl anunţ pc autorul intervenţiei marginea serialului menţionat tă acea* eşte prima şi ultima replică la repW Ameninţase dîunisaic cu instai ja irâ b1 indiferent. Pe viilor îi doresc succş:) stabilirea adevărului, precum şi repararea talerelor dereglate ale baÎM®Şi îl asigur câ, oricum, sin ăruriie to*3 o-au aici o sansi si coincidă.

Cristian ROMAN' 1 ” ..... —O-.J . i ' M . IUAIIII UV «IWVVII « O «V •• M JV|Vfc.%. ~V «UJ» .»VM» VU. VH iii JCU-VUâ t»VIvM V1V» Ului •lUdj VJuiW» U'ui Lt

sfmbătă-diiniinlcă, 9-10 martie 1996 ARTĂ .* CULTURĂ

Ţ) carte documentAnton Moisin: Mărturiile prigoanei

contra Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, intre anii 1990-1995

împotriva unei adevărate conspiraţii a tăcerii încă nu s-a scriso carte care să constituie- o plsdoarie-argument despre o Biserică Româncască martirizată aproape o jumătate de secol în anii comunismului ateu din ţara noastră. Iată însă, că profesorul Anton Moisin, doctor îu istorie, scrie o arte îd care sînt inserate cu caracter de document autentic “M ărturiile prigoanei contra Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, foire anii 1990-1995”. Totul pare paradoxal: se putea scrie o carte «luminoasă despre prigoana în România post-revoluţionară a unui cult religios (re)aprobat prin decret deslat încă în primele zile după 22 decembrie 1989? Şi totuşi, acesta este adevărul evident şi de necontestat în cartea lui Anton Moisin, reflectat prin urme, acte, documente, mărturii legalizate ajunate de autorul cărţii în 675 de jjgini. Ne sînt înfăţişate fapte de iwontesţat, tu nume de martori ce pol'ifa mărturii sub jurămînt în faţa instanţelor judecătoreşti la orice proces, chiar şi la “Procesul comunismului”. Redăm cîteva exemple • care relevă fapte strigătoare la cer: în secţiunea a V- s, intitulată “Mărturii ale falsificării recensâmîntului din 1992 în privinţa «umărului greco-catolicilor”, se

demască metodele de a menţine în continuare nedreptăţile împotriva acestui cult religios, căruia neamul rom ânesc îi datorează m ult, în sensul salvării spirituale şi naţionale în Transilvania anului 1918. Sînt re la ta te cu lux de am ănunte autentice acţiunile de prigonire a Bisericii Unite cu Roma din 16 judeţe ale ţării. Iată cîteva exemple (cu titluri prescurtate) din judeţul Cluj:” în comuna Vălişoara au venit con tra g reco -ca to lic ilo r cu ciomege”, “în Dej greco-catolicii sînt ameninţaţi cu vărsare de sînge”, “C redincioşii greco-catolici din Ocna D ejului p ro testează la Consiliul Europei care recunoaşte

dreptul restituirii bunurilor greco- catolice”, “Presiuni pentru a opri înm orm întarea unui credincios greco-catolic de către un preot greco-catolic (6 octombrie 1994)”, “Agresiune în Ceanu - Mare: un cantor ortodox atentează la viaţa unui prim curator greco-catolic". Sînt inserate acţiuni de acest fel, cu titluri ce zguduie calitatea de stat de drept, înregistrate în comunele clujene Aluniş, Baţin, Iclod, Filea de Jos, Mărgău, Ceaba datorate lipsei de eficacitate în intervenţia organelor de ordine, atunci cînd au fost agresări chiar în timpul slujbelor oficiate sub cerul liber, în frig şi ploaie, pentru că bisericile rămîneau închise. Cele peste 500 de mărturii descrise în volumul răspîndit de acum în toată ţara şi peste graniţă mai cuprind şi acţiunile “Noii M işcări M emorandiste” iniţiate

, astăzi în România, pe plan naţional şi internaţional, pentru repunerea în d rep tu ri depline, conform constituţiei ţării noastre, ă Bisericii Române Unite'cu Roma, prin care se relevă şi faptul că peste un milion de români (prin semnături) solicită d in partea statului respectarea drepturilor omului şi acordarea deplină a libertăţii acestui cult religios. ,

Emiliu DRAGEA

FESTIVALUL NAŢIONAL “ETERNA EPIGRAMĂ”e d i ţ i a a V S £ - a

C i u j - N o p o c c , 2 3 m o r t t s 1 9 9 6

Mariajîntr-o zi de dor răzbită înfntntind o ploaie rece, a venit la el grăbită şi-a uitat apoi să plece.

% Praces-penal lnculpatu-n judecată recunoaşte siluirea; victima, neîmpăcată, cere reconstituirea...

EMILROMAN

Semnal • Semnal • Semnal • Semnal •

Pentru vîrsta de au r a copilăriei

C unoscutul om de sport şi publicist clujean Dorin ALMĂŞAN revine pe piaţa cărţii cu cea de a 5-a sa carte pentru copii, intitulată simplu si pe-nţelesul micilor săi cititori: CARTE CU ANIMALE. Ghicitori de DEZLEGAT, Desene de COLORAT. Cartea, apărută sub

egida Casei de Editură “Transilvania Press” din Cluj-Napoca, în 1996, cu desene şi ilustraţii semnate de Virgil TOMULEŢ este o selecţie de 44 de poezioare originale, versuri- ghicitoare sau catrene cu mesaj m oralizator-educativ , ordonate alfabetic, însoţite de tot atîtea desene- ilustraţii, menite să stimuleze atenţia, spiritul de observaţie şi talentul în alegerea culorilor celor mai potrivite de către preşcolari şi şcolarii mici. Ne aflăm în faţa unei lucrări ce poate fi apreciată drept un moment în procesul de asistenţă complexă a copilului, de cunoaştere de că tre părin te şi pedagog a individualităţii acestuia, pe linia acţiunilor cu valoare formativă. .

Dintr-o altă perspectivă, cartea poate trece d rep t un sim plu divertisment, un joc fără pretenţii psiho-pedagogice. Şi totuşi, să nu uităm că şi jocul în sine genereazăo sim bo listică amplă şi o emoţionalitate complexă, ceea ce

conferă perioadei preşcolare şi din prim ii ani de şcoală unicitatea proprie minunatei vîrste de aur a copilăriei. Ne aflăm în faţa unei cărţi a copilăriei, pentru copii, părinţi şi educatori.

M ichaela BOCU

DE CE NEAPĂRAT INTEGRAREA EUROPEANA?; Pe toată perioada războiului rece, aproape o jumătate de secol, politica structurilor comunitare occidentale s-a dovedit eficientă în atenuarea riva lită ţilo r 1 d in t r e , sta tele com unitare, în edificarea unei economii prospere şi în evitarea unor conflagraţii.. Uniunea Europeană este puternică datorită aportului tot mai rodnic al fiecăreia din ţările comunitare, fără ca aceste ţări să-şi piardă identitatea, suveranitatea, specificul culturii şi tradiţiile proprii.

Există o demnitate a integrării europene, nemaiîntîlnită în istorie, la care au acces numai ţările care se dezic de politica naţionalist-; extrem istă ' şi care îndeplinesc criteriile de performanţă. Să nu uităm că dintr-o Europă dezbinată de ură şi răzbunare, au pornit cele mai ca tastro fale conflagraţii mondiale, planînd şi astăzi peste omenire perico lu l unui război nuclear pustiitor.

Absurdul război etnic de pe teritoriul fostei Iugoslavii comuniste, a adus popoarelor respective masacre, distrugeri şi dramatice consecinţe pentru multă vreme.

Astăzi, mai mult ca oricînd, este necesară conştientizarea popoarelor

listăm la o nouă premieră care* desfăşoară la cinematograful

E vorba de un film mai puţin •tywm. Toţi protagoniştii sînt K8fi, dar se pare că fac parte din **• elită actoricească, mai puţin ŞaosciUă la noi, dar bine prezentată* Amcrica. “Waiting to Exhale” ("Unde ne sînt bărbaţii”), acest film kprepatru.femei frumoase şi pline ^ calităţi, care-şi risipesc forţele "Rularea bărbatului cumsecade, "kpoate oferi o viaţă frumoasă şi '^ă, este tipic pentru reţetele iiicntale. De fapt el este inspirat

■t^fst-seller-ul semnat de Terry "f^Han carc povesteşte destinul J'irintic a patru femei care schimbă ^ţii, slujbele, modul de existenţă

"•ui pentru a găsi fericirea, ’tonil este celebru, a cîştigat un

,Icmiu Oscar pentru un film de rasă Man". Regizorul Forest

talcer conduce fin “ostilităţile".

Ideea film ului este axată pe ales că are multe lungimi, dar merităexistenţa acelei aristocra ţii de să -l vedem pentru frum useţeacu loare , im plicată pu tern ic în actoricească. De altfel toţi actoriiesenţele societăţii, fiind foarte sînt în casta celor premiaţi, deci cei

P atra fete de abanosmarcată de ea. Nu avem de-a face ' cu oameni de la periferia societăţii, ci cu licenţiaţi, conducători de firme, oameni care trăiesc peste medie.

Fiind oameni, ei au probleme umane şi dc aceea dragostea şi singurătatea sînt cele mai dure clipe de v iaţă . A ccste fem ei nu au complexe rasiale, dimpotrivă. Sînt mîndre că sînt negrese şi nu au o părere chiar bună despre femeile albe. Bărbaţii judecă însă altfel. Există o foarte frumoasă poveste de dragoste. Un negru îşi iubeşte la nebunie soţia albă aflată pe patul de moarte. Uşorul aer rasist (acum pe invers) al filmului este astfel îndulcit..

Filmul nu-i o capodoperă, mai

ce contează în breasla filmului. Să ne am intim : W hitney Houston (S avannah), A ngela B asset (B ernadine). L oretta Devine

(Gloria), Lela Rochon (Robin), Gregory Hines (Marvin), Dennis Haysbert (Kenneth).

O mare calitate a filmului este muzica, care face o atm osferă p lăcută şi u şo r sentim entală. Compozitorul Kenneth “Babyface” Edmons care s-a impus în muzica pop şi rhytm end blues este faţeta a doua a filmului. Foarte valoroasă.

Dorin SERGHIE

că numai o ordine politică bazată pe structuri comunitare, pe forţa raţiunii poate evita o nouă dezbinare - a Europei, alianţele dovedindu-se întotdeauna fragile.

In teg rarea europeană este o b inefacere pentru ţara noastră. Numai cu sprijin occidental vom reuşi să asigurăm securitatea ţării,' redresarea economică, restabilirea solidarităţii şi moralităţii publice, să constru im o societate c iv ilă puternică, care să exercite efectiv : controlul public asupra instituţiilor statului,, respectării legilor şi a com baterii flagelului corupţiei. Im perativul integrării europene constituie un puternic impuls pentru •încordarea~eforturiior poporului 1 român,- de a creşte venitul mediu actual pe cap de locuitor, unul dintre cele mai mici la nivelul venitului realizat de statele comunitare.

Resursele ţării noastre nu sînt m a i. prejos decît ale unor ţări foste com uniste, cu -m ari şanse de integrare într-un viitor apropiat. Im portan t este ca in s titu ţiile fundamentale ale statului să aibă voinţa politică necesară îndeplinirii unui obiectiv istoric măreţ.

Avantajele integrării europene sînt incontestabile din toate punctele de vedere. Un singur exemplu: Spania a co n trib u it la fondul comunitar cu cca 2 miliarde dolari şi a primit în schimb 7 miliarde nerambursabile.. Ca urm are a transform ărilor survenite în Europa centrală şi

răsăriteană, s-a impus şi apariţia u n o r form e 'neguvernam entale pen tru prom ovarea ide ilo r comunitare. Astfel în 1994, un grup de 150 de membri fondatori, printre care num eroase personalită ţi marcante din Cluj-Napoca şi din ţară, dorind să contribuie.în mod organizat la eforturile comune ale so c ie tă ţii rom âneşti privind integrarea europeană, au constituit LIGA NAŢIONALĂ PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ (LINIE). O asociaţie nonprofit,neguvernam entală şi în afarapartizanatului politic.

A preciindu-i efortu rile de prom ovare, a nobilelor obiective vizlnd progresul societăţii româneşti şi in teg rarea ţării noastre în structurile Uniunii Europene, LINIE a fost acceptată recent ca partener, de Comisia Parlamentului României pentru Integrarea Europeană şi de către Departamentul Organizaţiilor N eguvernam entale din cadrul Consiliului Europei.

în concluzie, integrarea europeană este numele unui proces complex de a lin ie re la perform anţele comunitare, care necesită cîţiva ani de eforturi deosebite, proces prin carc au1 trccu t toate statele comunitare, fără a se da bătute, Important este că acest proces s-a declanşat şi în România.

ing. Ion HUREZEANU Prim -vicepresedinte

’ LINIE

Armonii de primăvarăCercul Militar din Dej a fost joi

gazda şi organizatorul spectacolului de muzică, poezie şi umor “Armonii de primăvară” dedicat Zilei femeii.

Inteligent alcătuit şi prezentat de către m aioru l L iviu Cojan, programul a cuprins muzică de fanfară, în interpretarea Formaţiei de Estradă a Cercului M ilitar,

muzică uşoară, cor şi momente vesele cu grupul “Stilet”. O surpriză deosebit de plăcută pentru publicul spectator a constituit-o prezenţa pe scenă a talentatei şi apreciatei interprete de folclor a plaiurilor b is triţen e C ornelia Ardelean Archiudean.

Magdalena VA ID A

Invitaţie la concerteFilarmonica de Stat “Transilvania” invită melomanii clujeni la

concertele sale de la începutul şăptămînii viitoare, care vor avea loc după cum urmează: luni, 11 m artie, ora 19,00, în Sala Mare a Casei Universitarilor: Recital de pian la pa tru mîini, MONICA NOVEANU - BUZAS PAL. în programul recitalului lucrări de: Schubert, Schumann, Brahms, Gerschwin şi Milhaud; m arţi, 12 martie, ora 19,00, tot în Sala Mare a Casei Universitarilor: Concert de cîntece franceze susţinut de JU L IE TÎE . Concertul este realizat în colaborare cu Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca.

OMUL Şi S< s î m N e ă x d u m l i i l e â ^ f « 1 0 m a r t i e 1 9 9 6

\ f 1 9 9 6 ~ A n u l C o n v e n ţ i e i c u p r i v i r e l a d r e p t u r i l e c o p i l u l u i j

' DIVORŢUL, 0 ALTĂ CAUZĂ A DETERIORĂRI! OEfslOGBAFÎCE (2)în intervenţia anterioară s*au schiţat cîteva cauze ale divorţurilor şi

s-au arătat cum acestea contribuie la deteriorarea situaţiei demografice a oricărei colectivităţi. Considerăm divorţul ca o stare “de disperare” la care recurge unul sau ambii parteneri ai cuplului, atunci cînd nu se mai poate face nimic altceva. Urmările lui sînt mai întotdeauna dezastruoase, în special pentru copiii ce rămîn numai în sarcina unuia dintre părinţi. în aceste condiţii drepturile elementare ale copilului nu mai pot 11 respectate în totalitate. Iată pentru ce abordăm această problemă în cadrul genericului anunţat: Convenţia privitoare la drepturile copilului.

în accastă intervenţie ne-am propus sâ prezentăm cîteva elemente de prevenire a acestui grav fenomen social. Precizăm de la început că aşa cum felurile şi “încurcate” sînt căile ce duc la divorţ to taşa şi mai dificile - sînt şi căile de prevenire a producerii sale în fapt, dar cum ştim de la medicină - şi nu numai - este mai uşor să. previi decît să tratezi...

Preventiv, cred că trebuie respectate sfaturile date în articolul Sfaturi pentru tinerii care vor să se căsătorească, în sensul că cei doi parteneri să se cunoască sub toate aspectele ei între ei (comportarea Ia bine şi la rău!), Fiecare dintre parteneri trebuie sâ ştie precis ce aşteaptă

sînt micile “amănunte neplăcute ale vieţii cuplului” şi maniera în care ele pot fi depăşite. Un necaz - mai mare sau mâi mic - nu-1 anunţă imediat ce partenerul a intrat pe uşă, obosit, flămînd şi poate supărat de la servici, aşteptaţi pînă după-masa sau găsiţi un alt moment potrivit. Creaţi o oarecare lejeritate, nu-1 încorsetaţi cu: scoate-ţi pantofi, schimbă-ţi cămaşa cu cea de casă, dute şi fă cutare şi cutare lucru. Nu vă manifestaţi supărarea în mod gălăgios şi brutal. Nu-1 încărcaţi cu tot felul <le sarcini (mai ales înainte de masă, imediat ce a intrat pe uşă!), nu faceţi reproşuri.pentru greşeli, uneori imaginare!, ale luLsau şi mai grav, ale familiei din care provine. Nu reveniţi asupra unei greşeli despre care s-a discutat şi care se consideră închisă, evitaţi certurile (cînd doi se ceară, ambii sînt de vină!), împăcaţi-vă cît mai repede (şă nu se stingă luminarea, pînă nu trece supărarea). Discutaţi cu răbdare oricare problemă şi nu prin schimb dur de cîteva cuvinte, care mai mult aţîţă decît lămuresc. Nu vă jucaţi cu vorbe de tipul: nu te mai iubesc de mult, nicicînd n-am să te pot ierta, le-ai urîţit, te-ai prostit etc... pentru că ele distrug şi cea mai rămas din vechea iubire. Amîntiţi-vă mai bine de lucruri plăcute: cum v-aţi cunoscut, prima plimbare, prima strîngere de mînă, prima sărutare, prima noapte petrecută împreună etc..; Căutaţi să repetaţi aceste momente. Faceţi

de la celălalt şi ce poate să-i ofere e l în schimb. Este necesar să-şi planuri de viitor, nu fanteziste, ci realiste (în legătură cu voi şi cu cunoască reciproc atît calităţile cît şi defectele (pe care să gîndească copiii voştri) Tot ce vă propuneţi străduiţi-vă să reuşiţi, nu vă Mae dacă le pot suporta), să-şi cunoască familiile din care provin şi descurajaţi, (peristaţi cu muncă şi inteligenţă). Nu înăbuşiţi

I I I I I I I| prietenii fiecăruia, să admită dialogul, cu părinţii şi după aceea să personalitatea celuilalt, nu-i ironizaţi micile defecte, apreciaţi succesele

hotărască singuri. Nu ar fi de prisos ca atunci cînd este posibil, pe sale. Preveniţi alcoolismul, lenevia şi blazarea. înăbuşiţi defectele culîngă testele biologice clasice (RBW, Rh etc.) să admită şi testele tact şi răbdare, eliberaţi şi dezvoltaţi talentele, chiar dacă nu sînt înmatrimoniale ce iau în considerare compatibilităţile spirituale- legătură cu profesia exercitată. Creaţi-vâ preocupări pe care să lereligioase, afective, morale şi cele fizico-sexuale. Precizăm însă că exersaţi împreună. Participaţi amîndoi la creşterea şi educare copiiloracestea nu sînt nici obligatorii, nici infailibile. Un lucru este clar: şi la viaţa civică,fiecare acolo unde poate mai bine. Nu criticaţi totcăsătoria nu este întru totul o loterie!..: şi nici să nu Se plece-cu gîndul: timpul şi pe toată lumea, mai bine acţionaţi împreună pentru îndepărtareaîncercăm şi dacă n-o ieşi bine ne despărţim... Căsătoria de probă este răului indiferent dC unde ar venii.. Atitudinea “ţîfnoasă” este ucigaşâpracticată pe multe meridiane ale globului. ; pentru consolidarea şi trăinicia cuplului. :

Ce se poate face însă cînd cuplul este închegat? Nu căutaţi să vă luaţi revanşa pentru orice greşeală a partenerului,Teoretic, lucrurile păr simple: consolidaţi compatibilităţile de care este catastrofal, mai bine treceţi cu înţelepciune peste greşeli omeneşti,

1

IIIIIIIIIII

aminteam, înainte presupunînd câ ele există, printr-o practică zilnică dirijată, ce, cu timpul, face parte din fire. Se spune că dragostea trece prin stomac şi că deci femeia -soţia - trebuie să se. străduiască să 'cunoască, să forineze şi să respecte gusturile culinare ale soţului. Aceasta este foarte adevărat, dar nu este suficient. De mare importanţă

pentru ca pînă la urmă veţi cîştiga. în fine, faceţi tot ce credeţi şi consideraţi că poate consolida cuplul. Nu există reţete minune. Dacă nu în total, dar sigur In mare parte, reuşita depinde de fiecare din dumneavoastră...

Florea M ARIN

Vfl8III8

III

8

8

1

8

1

8

I

888I

88I

888II

8IIIIIIII

O rd o n a n ţa m 6/1996 privind im pozitu l pe sa larii

Înlr-unul din numerele trecute ale ziarului am menţionat cîteva din modificările aduse la Legea nr. 32/1991 privind impozitulpe salarii de Ordonanţa Guvernului nr. 17/1995. De astă dată vom menţiona unele prevederi ale Ordonanţei Guvernului nr. 8/ 1996 pentru m odificarea şi completarea Legii nr.32/1991 privind im pozitul pe salarii, republicată, cu toate modificările ulterioare. ’

Articolul 3 din Legea 32/1991 - se completează cu un nou alineat din care rezultă că drepturile salaria ţe lunare obţinute de personalul didactic de la aceeaşi unitate , în afară salariu lu i corespunzător normei didactice aferente funcţiei de bază, se impozitează separat.

Se modifică prevederile art.6 Ut. “g” din Legea 32/1991, republicată , care \fusesera m odificate / ca urm are a prevederilor Ordonanţei n r.l7/ 1995, după cum urmează: sînt scutiţi de p lata im pozitului invalizii de gradul 1 sau II cu drept de m uncă, precum şi persoanele handicapate încadrabile în gradul I sau II de invaliditate, definite, potrivit Legii nr. 53/1992, prin certificate emise de comisiile de expertiză m edicale şi recuperarea capacităţii de muncă prin care se atestă . că invaliditatea.nu îi împiedică în exercitarea profesiei sau funcţiei.

Eliberarea, certificatelor de

■atestare a capacităţii de invaliditate -sau dc persoana handicapată se face numai de către comisiile de expertiză m edicală şi recuperare a capacităţii, de muncă.

Termenul Urnită de 60 de zile, s tip u la t de Ordonanţa G uvernului nr. 17/1995, p revăzu t pentru revizuirea certificatelor de atestare a stării de invaliditate sau de persoană handicapată, se prelungeşte pînă la data de 31 martie 1996, îa următoarele condiţii: persoanele care-se prezintă în acest non term en pentru revizuirea certificatelor şi se încadrează în crite riile prevăzute de lege pentru a primi un nou certificai care dă dreptul la scutirea de impozit pe salariu şi primesc un

; astfel de certificat, vor beneficia de această scutire de la dala intrării în vigoare a prezentei ordonanţe (respectiv Ordonanţa

■nr. 8/1996). Pentru persoanele cărora, prezentîndu-se în cadrul noulu i term en prevăzut de această ordonanţă la comisiile de expertiză medicală ;i recuperare, a capacităţii de muncă, nu li se mai recunoaşte, potrivit criteriilor stabilite de prevederile legale în vigoare, încadrarea în una din categoriile de persoane îndrituite să beneficieze de scutire, această facilitate încetează începînd cu data de întîi a lunii în care s-au prezentat lâ comisie.

^ § S

** r *-'■* v *

- * > l| ■■V

Un zîmbet pentru tata, unul pentru mama...

Una din marile, “cu ceriri” ale perioadei postrevoluţionare este introducerea gazului taetan în multe localităţi urbane şi rurale. în ultimii ani s- au făcut paşi' im portanţi în acest dom eniu, contribuind, astfel la ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Mai ales în mediul rural, gazul metan este ca o mană cerească, avînd în vedere greutăţile întîmpinate în procurarea lemnelor de foc. Dar, în ultima perioadă şi introducerea gazului provoacă; multe bătăi de cp edililor şi populaţiei.

în satele componente ale oraşului Gherla, de exemplu, încă din anul 1993 s-au făcut demersuri pentru realizarea acestei investiţii de amploare. S-a constituit chiar şi “Asociaţia Gaz-metan Cartier Hăşdatc - Gherla" cu personalitatea juridică, care apără interesele cetăţenilor dornici să introducă în casă gazul metan. Atît în satul Hăşdate, cît şi în

localitatea vecină, Băiţa, au demarat lucrările Îs extinderea reţelei; La început s-au înscris du mi puţin de 120 de familii, însă, pe parcurs, din cauza problemelor financiare tot mai multe* s-au retras, râmînînd în prezent doar 70 de familii. Majoritatea dintre ele doresc să ardă cît mai repede flacăra în locuinţele lor. Dar pînă atunci -măi sîat de efectuat lucrări stradale, care necesită: mulţi bani. Din bugetul local s-au alocat pentru aceste lucrări edilitare 30 milioane lei, din care s-au primit pînă la sfîrşitul lunii februarie doarv10 milioane lei. Aproape că nu exi3tă şedinţă a Consiliului local Gherla, unde consilierii şi reprezentanţii “Asociaţiei Gaz-metan Cartier Hăşdate - Gherla" să nu ridice aceasiă problemă. Perspectivele însă nu sînt deloc încurajatoare din lipsa banilor. ' ^

SZEKEIY Csaba

C e t ă ţ e n i i d in H ă ş d a t e " lu p t ă " p e n t r u g a z m e t a n

Nemulţumiri, nemulţumiri...în urmă cu cîtâva vreme am

publicat părerea domnului Vasile Pop (str. Primăverii nr. 10, Cluj- Napoca post telefonic nr. 991) referitor la factura de plată a telefonului. Ca urm are a comunicatului venit din partea Direcţiei de Telecomunicaţii îri legătură cu accastă situaţie, domnul V asile Pop are de adăugat următoarele: verificarea convorbirilor fiicei(care are alt post te lefon ic) nu este un argum ent • nu au ex ista t convorbiri in te rn a ţio n a le • resping afirm aţia că “înregistrarea impulsurilor este corectă”, atîta timp cît Direcţia de Telecomunicaţii recunoaşte (citez): “ Unitatea noastră este conştientă dc uzura fizică şi

morală a reţelelor şi centralelor de telecomunicaţii, fapt care generează erori de taxare şi de aceea pentru toate aceste cazuri se acordă scăderi care se operează în facturile următoare” • Direcţia Telecomunicaţii “a inventat” nodul gordian: dînşii verifică starea reţelelor la data primirii reclamaţiilor care afirmă dînşii, dacă este bună astăzi, înseamnă că a fost bună şi acum 2-3 luni cînd s-a debitat respectivul reclamant”.

Vasile Pop Din respect faţă de cititori am

dat curs acestei a doua solicitări. Dar menţionăm că nu acesta este rostul ziarului, mai cu scamă în situaţii cînd există modalităţi de rezolvare a nemulţumirilor.

Bucurmdu-te pentru că aduci bucurie.O nouă acţiune caritabilă a

Fundaţiei “Renaşterea Naţională” - filia la Cluj-Napoca a avut loc m iercuri, 6 m artie la Şcoala Generală nr. 13 din cartierul Iris: 10 fam ilii nevoiaşe din Valfca Fînaţclor, avînd în total 70 de membri şi 10 copii cu posibilităţi materiale reduse din cartierul Iris, au primit daruri.

Ineditul a constat în faptul că, e lev ii Şcolii G enerale Nr. 13 îndrumaţi de minunaţii lor dascăli (doamnele directoare, prof. Zegrcan şi prof. Slcfănie, doamna profesoară Pop şi doamna învăţătoare Bucelea)

au dăruit şi ei, organizatorilor cîntece, poezii şi zîmbetc.

Acţiunea a avut’ loc sub egida Fundaţiei “Renaşterea Naţională” şi a Organizaţiei Femeilor din partidul Unităţii Naţionale Române şi a fost posibilă datorită generozităţii unor sponsori şi a contribuţiei financiare a doamnelor din PUNR. Mulţumim postului de televiziune NCN, a cărui prezenţă a fost un motiv de bucurie pentru micuţii actori.

împreună ne-am bucurat pentru că am adus bucurie...

dr. Maria JITARU

AGENŢIA DE PROIECŢIA MEDIULUIImportant

Depăşirea pragului de zgomot admis şi neasigurarea de măsuri şi dotări pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor ce generează zgomote şi vibraţii, se sancţionează cu amendă între 750.000- 3.750.000 lei, conform articolului 46, lit. “e” din Legea nr. 137/1995.

Reparaţii si modernizări de sirăziFacem cunoscut locu ito rilo r

municipiului că, pe lîngă lucrările ~ de reparaţii străzi care se desfăşoară în această lună, în procedură de urgenţă, a fost întocmit programul de reparaţii străzi pe anul 1996 cu covoare asfaltice. Acest program cuprinde următoarele categorii de lucrări: refasonare îmbrăcăminte asfaltică, înlocuiri borduri, reparaţii borduri, refacere trotuare, reparaţii trotuare şi ridicări cămine. Suprafaţa totală pe care se vor aşterne covoarele asfaltice este de 414.620 mp, în valoare dc 14,7 miliarde lei.

Program ul pe anul 1996, Ia covoare asfaltice, cuprinde 34 dc străzi şi anume: Calea Moţilor, Memorandumului, Gheorghe Doja, Horea, Traian, Decebal, Deltei,

O bservator, varianta Zorile1 • Mănăştur, Traian Vuia, Petra M#® Piaţa Lucian Blaga, B-dul Eroitr. Piaţa Avram Iancu, Piaţa Ştefan ** M are, P levnei, E. Grigorescu Donath, Primăveri, Calea Flora* Izlazului, Dîmboviţei, Republi 1 (între Observator şi I. Creas?; Cehoslovaciei, Tăietura Turcufc Albini (între b-dul N. Titulcsc» ţ1 str. Brâncuşi), Fabricii, Mi £ Viteazul, Emil Isac, Calea între Lacuri, varianta Grigorescu, Valea Cbintâului.

La toate acestea se încheierea modernizării stri^1 Mănăştur şi a pasajului dcniveW intersectarea străzilor Aurel W şi Cehoslovaciei. „mAî

p r im a r , G heo rghe FUNA*

P a g in ă re a liz a tăă d e F lav ia SERGH^j

sîmbâtâ-duminicâ, 9-10 martie 1996 PUBLICITATE Program: ^mhAtTR' » '-îî. a d e v ă r u l d e c a m

au], str. Pasteur56, Tel: 064 - 123350, Tel/Fax: 064 -412720

RIGIPSDISTRIBUITOR AUTORIZAT ______O F E R Ă L A P R E T U R I F O A R T E

A V A N T A J O A S E :

- PLĂCI DE GIPSCARTON de 9,5 şi 12,5 mm grosime, pentru m edii uscate, umede sau rezistente la foc, cu structură galvanizată ş i material mărunt pentru montaj (tavane ş i pereţi)- VATĂ MINERALĂ THERWOUN de 50 mm şi 100 mm. (763166)

r e m c ob M i l d i n g s y s t e m s

Firmă OLANDEZĂ de prestigiu în ROMÂNIA prin

ME1AHAL CONSTR.din Cluj-Napoca

construieşte pentru dvs., în termen scurt şi la preţuri convenabile .

H A L E M E T A L I C E

izolate termic şi fonic, care pot servi ca: depozite, linii tehnologice, garaje, săli de sport. R e l a ţ i i : t e l / f a x - 0 6 4 / 4 2 0 4 4 3 .

[s c te r m o p lă s ts r lj| Cluj-Napoca |I Produce pe bază de comandă: I j 3 Ferestre ş i u şi din profile j I PVC cu geam termopan II O Geam termopan II Relaţii la: Tel. 231624 , 412719; I ^ • Fax 4127 2 0 . (763165) J

r <X

IN T E R G L A S3 4 0 0 C L U J -N A P O C A C A L E A B U C U R E Ş T I N R .8 0 -8 2 T E L E F O N /F A X : 0 0 -4 (0 6 4 ) -4 1 2 7 1 9

GOMERGIALIZEAZl• G EA M U R I FLO A T C L A R E , C O L O R A T E ÎN M A S Ă ,

REFLEXIVE, O R N A M E N T , D E S IG U R A N Ţ Ă• U TIL A JE , S C U L E , D IS P O Z IT IV E SI A C C E S O R II

P E N T R U PR EL U C R A R E A G E A M U L U I (763167)

99

S o c ie t a t e a c o m e r c ia lă

FODO ENTERPRISE” S A .Investment & Foreign Trade Holding

B a i a M a r e , s t r . C u l t u r i i n r . 3

Telefon: 062 - 430577; 062 - 432297 \ s U F a x :0 6 2 -4 1 6 3 0 3V i n d e :Activul MiSTAUllANT - BAR situat în zona

centrală a municipiului Baia Maro, slr.Victoriei nr.57, în suprafaţă loială de 495 mp. (760310)

ADEVĂRUL Un cotidian care satisface de Cluj gusturile dumneavoastră!

Societatea Comercială ACORD S.R.LC lu j-N apoca , P -ţa 1848 n r .l , teL'437429 sau 437430

Zona C lujana - C arbochim şkIm p o rta n t

9 9’Mobilă în mie”java dobîndaVinde în rate, din stoc şi pe bază de comandă toate tipurile de mobilă: biblioteci, dormitoare, camerc de tineret, comode TV, mese pliante, mobilă de bucătărie.Societatea noastră mai comercializează: parchet, lac, aracet, diluant, prenadez, palux, săpun pentru protecţia muncii, dero etc.

SC A LC O M SAStr Dorobanţilor nr.l, Cluj-Napoca :

Angajează urgent: - muncitori necalificaţi- primitori distribuitori _- instalator. r

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n 1 ^ 8 0 0 1 i n t . 1 1 8 ; 1 9 5 8 9 6 .

S.C. COMSTRUCŢli Şl PRESTĂRI IM C-TU SA CLUJ-NAPOCAB -dul 21 DocofTibrio 1M 9 nr.1&4 tel : 197841

EXECUTA■ CONSTRUCŢII Şl REPARAŢII ÎN CONSTRUCŢII- INSTALAŢII SANITARE INTEROIARE SI EXTERIOARE• INSTALAŢII Ş l TABLOURI E L E C T R IC E■ CONFECŢII METALICE (PORŢI, UŞI, FERESTRE

GRILAJE,CAZANE BAIE,ETC.)• C O N F E C Ţ II LEM N (U Ş I, F E R E S T R E rM O B IL IE R ,E T C .)■ LUCRĂRI* DE TlNICHIGERIE(TNVELIT ORI,JGHEABURI

BURLANE, VENTILATH)•A M E N A JĂ R I IN T E R IO A R E .M O N U M E N T E F U N E R A R E

COMERCIALIZEAZĂ

-MATERIALE DE CONSTRUCŢII SI INSTALAŢICIMENT,VAR,IPSOS,MOZAIC,TEAVÂ Zn,«tC ’

la DEPOZITUL dh Str.COSASILOR'nr.3-71*1:141626

* GEAM TRASjORNÂHENTŞWRMAfc ^18 MAGAZINUL din O K tn iM t 1989 nMQ4 I M :197641

-PREFABRICATE DIN BETONt u b u r i 0 2 0 0 , 0 3 0 0 , 0 4 0 0 p t c a n a l i z a r e

I n e l e 0 8 0 0 , 0 1 0 0 0 , 0 1 5 0 0 j 1 :

d a l e ş i b o r d u r i , p l ă c i ş i s t f l p i p e n t r n g a r d

p l ă c i s i r a m e c u c a p a c p t c ă m i n e d e v i z i t a r e

■ BETON,PIETRIŞ 7-15,15-30î n c h i r i a z ă

UTILAJE Şl DISPOZITIVE PENTRU CONSTRUCŢII8 uldo«xacv»tor,F& ckom a,C astor.B ot> .Sct»la '

INFORMAŢII LA SEDIUL FIRMEI DIN B-dul 21 Decembr» nr.104. ____ 1 (241683.4)

Astăzi aveţi ocazia de a cunoaşte cartea tradusă în peste 100 de limbi:*

B I B L I Aîn unsprezece lecţii gratuite veţi putea face turul

mesajului pe care îl conţine. Trimiteţi acest cupon - răspuns pentru a primi prima lecţie. Odată toate lecţiile urmate, o Biblie vă va fi oferită.> •

Prefer cursul în:□ germană □ franceză .. □ englezăNume:..................... ............................ .:............... .Prenume:........................................ .................. .Adresa:............ ....... .............................................. .

, Adresa noastră:C entre d 'E n se ig n em en t B iblique, C ase

p oşta le 2538 ,1211 G eneve 2, Su\sse. (24 i69i,4)

Consiliul de Administraţie al Asociaţiei CENTRAL - PAS

9

î n b a z d a r t . 8 d i n S t a t u t u l A s o c i a ţ i e i

C O N V O A C ĂA d u n a re a G e n e ra lă

a P a r t ic ip a n ţi lo r A socia ţie ipentru ziua de 23 martie 1996 ora 1830 la CASA

TINERETULUI din Cluj-Napoca, str.Tineretului nr.53-55, cu următoarea

O R D I N E D E Z I:1. Raport privind activitatea desfăşurată în anul

1&95.2.Aprobarea bilanţului contabil pe anul 1995.3. Diverse. ' (763173)

S € M A F C 4 D MV ă o f e r ă d in s to c : • '

• O O g a m ă m a r e d e S D V -u ri: b u rg h ie , ta ro z i, cu ţite s t ru n g , u n iv e r s a le , ş u r u b u r i ; p iu liţe , ru lm en ţi, t r u s e ch e i d ife r ite e tc . v ’ ’ .

. Q S îrm ă b o b in a j, t u b iz o la to r e tc .O P e n tr u s u d u r ă : e c h ip a m e n te ş i m a te r ia le .O O g a m ă la rg ă d e e c h ip a m e n te d e p ro te c ţie .

Dqjozit: str.Pievnei nr.6.1, telefon 415545;414096, fax 142342. (240762)

S C N A P O L A C TS AT S Ş ' - ■

............................c u s e d i u l î n C l u j - N a p o c a , B - d u l 2 1

D e c e m b r i e n r . 9 5 - 9 7 J

organizează CONCURS pentru ocuparea unui post de lăcătuş mecanic cu categoria 4-6 la FPL Baciu.

Concursul va avea loc în 20.03.1996 ora IO la FPL Baciu.

Solicitanţii să aibă domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca. (763.172)

I V l 6 b i l i e r u l |^ f ^ r ^ l f c a u ţ 1 ^ a ^ 1 ^ i ţ r ^ c ş ţ i ^ â t ^ e î l \ 1 H 3 I .

m O C P U lO 'W » '198262

3\ # et«Miuwwmjn * l o c u i n ţ e

% b i r o u r i

(701218)

* spatii comerciale %case de vacantă

A D E V A R U L d e C iu l PUBLICITATE Program: sîmbătă-duminică, 9-10 martie 1995 ( 8

SC flS IG U ftflflC D € V IA T Ă F € i lX S f l

f

C l u j - N a p o c a , P i a ţ a C i p a r i u n r . l 5 ,

t e l e f o n 4 3 1 7 8 6 , 1 9 8 4 5 4

Organizează preselecţie în vederea recrutării unor persoane o i aptitudini deosebiteîn contractarea de asigurări.

Cererile, însoţite de un Curriculm Vitae ! se vor depune la sediul societăţii pînă la 15.03.1996. (761221)

Consiliul de Administraţie al SC CENTRAL SA

î n c o n f o r m i t a t e c u p r e v e d e r i l e a r t 7 3

d i n L e g e a n r . 3 1 / 1 9 9 0

CQNVQAG^A d u n a r e a G e n e r a l ă

O r d i n a r ă a A c ţ i o n a r i l o r

pentru z iu a d e 2 3 m artie 1 9 96 o ra 1700 la C A S A T IN E R E T U L U I d in C lu j-N a p o c a , str.Tineretului n r .5 3 -5 5 , cu u rm ă to are a

ORDINE D E ZI: î : /1.Raportul Consiliului de administraţie şi al

financiar pe anul 1995.2 .Aprobarea bilanţului contabil şi a contului de

profit şi pierderi pe anul 1995.3.Repartizareâ profitului şi fixarea dividendului

pe anul 1995.4.Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli

pe anul 1996. ;5.Aprobarea planului deam ortizarea mijloaoelor

fixe pe anul 1 9 96 în conformitate cu Legea nr. 15/94. . . ^

6.Diverse. (763173)

Banca Agricolă SASucursala Judeţeană,

C l u j

V in d e la l i c i t a ţ ie p u b lic ă

d in p a t r im o n iu l S C P R O D S U I N S A J u c n d e M ij lo c , u r m ă t o a r e le b u n u r i:

- purcei;

- porci de îngrăşat;

- scroafe de reproducţie.

Licitaţia va avea loc în data de 14 martie 1996, ora10,00 la sediul SC PRODSUIN SA din Jucu de Mijloc.

în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare zi de joi.

Ofertele de participare se vor depune la sediul Băncii Agricole SA Sucursala Judeţeană Cluj, Piaţa Unirii nr.7, etaj III.

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e s e

p o t o b ţ i n e l a t e l e f o n 0 6 4 /

1 9 2 6 2 1 , i n t e r i o r 3 1 0 .■ • (763171)

Banca Agricola SASucursala Judeţeană Cliţj

V in d e la l ic i t a ţ ie p u b lic ă d in

p a tr im o n iu l S C A G R A P S A A p a h id a , u r m ă to a r e le b u n u r i:

- autobene;- tractoare U 650;- tractoare U 445;- combine;- viţele de reproducţie (gestante);- taurine de. îngrăşat;- vaci;-juninci gestante.

Licitaţia va avea loc în data de 15 martie 1996, ora10,00 la sediul SC AGRAP SA din Apahida, str.

A 'Libertăţii nr.187. In caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare zi de vineri.

Ofertele de participare se vor dcpufte la sediul Băncii Agricole SA Sucursala Judeţeană Cluj, Piaţa Unirii nr.7, etaj III:

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e s e p o t

o b ţ i n e l a t e l e f o n 0 6 4 / 1 9 2 6 2 1 ,

i n t e r i o r 3 1 0 . (7 6 3 1 7 1 )

SC COEML SA TurdaS t r . R e p u b l i c i i n r , 1 5 , j u d . C l u j ^

O rgan izează la data d e 2 5 .0 3 .1 9 9 6 , ora 11 L IC IT A Ţ IE p e n tru c o n tra c ta re a lu c ră rii d e hidroizolaţie pentru spaţiile:MAGAZIN B IG -P iaţa 1 Decembrie 1918 nr.34-36; Complex Comercial MICRO II Opnşani -str.Aviatorilor5; Magazin SNACK BAR - str.Rapsodiei nr.5. " ■

Taxa de participare este d e 1 0 0 .0 0 0 lei, G aranţia de participare este de 1 .0 0 0 .0 0 0 lei.

R e la ţii p riv in d d o c u m e n ta ţia pen tru lic ita ţie se o b ţin ia sed iu l s o c ie tă ţii, B iro u l a d m in is tra tiv sau te le fo n 3 1 6 3 9 9 , in t.1 3 . (240765)

f iA H C O R C X S I)B a n c a R o m â n ă d e C o m e r ţ E x t e r io r S A

S U C U R S A L A C L U J

p r i n T r i b u n a l u l C l u j

Vinde Ia licitaţie publică bunurile gajate ale debitoarei falite SC SALUBRITATE ALBU SNC Cluj, constînd din:

1. Vehicul UNIMOG U 1600 Mercedes Benz cu următoarele accesorii:

- măturătoare;- plug pentru zăpadă;- împrăştietor sare şi nisip;- pompă apă şi noroi;- agregat spălare canale.

Preţul de pornire al licitaţiei este de 450.000.000 lei. în cazul neadjudecării după cele 3 strigări, licitaţia se'

va repeta în aceeaşi zi, de trei ori, din oră în oră.. Plata preţului se va face imediat după adjudecare, prin instrumente bancare specifice.

Licitaţia va avea loc în data de 29.03.1996, orele 10,00, în Cluj-Napoca, str.Cometei nr. 1 t5, Cluj-Napoca. Adjudecarea la licitatie se va face cu clauza ”Văzut şi plăcut”.-■ Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul

BÂNCOREX SA din Cluj-Napoca, str.Gh.Dojanr. 8 sau

"ANUNŢ.SC CORAL SA Turda

S t r . R e p u b l i c i i n r . l 5 , j u d . C l u j

. O rg a n iz e a z ă la d a ta d e 2 0 m a rtie 1 9 9 6 , ora11 L IC IT A Ţ IE p e n tru în c h ir ie re a spaţiu lu i c o m e rc ia l re p re z e n tîn d U n it.n r.7 0 - m agazin c a rn e - din T u rd a , s tr.A v ia torilo r n r .5 , m icro II c a rtie r O p riş a n i.

T a x a d e p a rtic ip a re e s te d e 1 0 0 .0 0 0 lei. j G a ra n ţia d e p a rtic ip a re e s te d e 1 .0 0 0 .0 0 0

.lei-:.'. . . / v * '' ■v •In fo rm a ţ i i p r iv in d d o c u m e n ta ţ ia p e n tru

l ic ita ţ ie s e o b ţ in la s e d iu l s o c ie tă ţ i i , B iro u l a d m in is t r a t iv s a u te le fo n 3 1 1 0 4 4 , in t .1 3.

T rib u n a lu l C lu j■ p rin

fX I ( IJ IO U IIH O iV I ( I IS (V I N D E l a l i c i t a ţ i e p u b l i c ă , î n d a t ă d e 1 4

" m a r t i e 1 9 9 6 , o r a 9 , 0 0 • ,

- c a s ă c u e t ^ j î n s u p r a f a ţ ă d e 1 6 8 m p . s i t u a t ă î n s t r . C a n t o n u l u i n r . 1 1 7 S o m e ş e n i ( î n r o ş u ) ;

- t e r e n 5 5 7 m p .'Licitaţia s e va organiza Ia Tribunalul

Cluj, cam era 43, ; E xecutori Judecătoreşti. ; î

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e : t e l e f o n

104185; 104191 . (763170),

la telefon 064/ 195253 şi 064/ 192944. (761220)

S E C / ; M i la i W ite a z u S SAnunţă intenţia de constituire a

Asociaţiei Salariaţilor şi a membrilor conducerii unităţii în conformitate cu Legea nr.77 /l 994. v

Pot participa persoanele prevăzute la art.3 din Lege. ; ,

Termenul de depunere a cererilor de subscriere este de 15 zile do la‘data apariţiei anunţului în ziar. (240760)

a u M a i e a v ,

-

Simţiţi că nu mal pu teţi trăi în această lume în continuă mişcare?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

s î m M t â - d u m i n i c ă , 9 - ( O m a r t i e 1 9 9 6 PUBLICITATE Program ; S ÎM B Ă T Ă 9 -1 4 .

iUocietate Comercialăj pE ACŢIUNI,

oferă posibilitatea persoanelor fizice s ă

vestească p e b ază de

C O N T R A C T

ÎN A F A C E R I

S IG U R ESe oferă 1 1 % pe lună la

de minim 5 mii. :işi13 % pe lună la

de minimIQ mil_^ lei Ş

Relaţii la sediul de pej^ str. Mureşului nr.14, Ş

<Nsau la te i : 4 1 4 5 2 1 .

ANIVERSARI,MULŢUMIRI

La aniversarea a 80 de ani, îi jjria scumpei noastre mamă şi luici, lacob Susana, diit Sâlişle, iilti lânltaţe ţi “L a m u lţia n i! " [de ţ a i e . fiice cu fam iliile . CI502) :> ;

VINZARICUMPĂRĂRI

ipriimente-case, terenuri prin § P R I M O R D I A L . §

ttjrtprnr.44,tel 147897,*mU 10-17.

iswntiMoaiuAKM 064-130273 ilmâri, oiimpArfiri, în ch inărimi-v/i puteti im rn m i8U IL P JM C C f t O U P

ik INTERA6ENT SA“ ^ s W X M f ia m ia if !i(fa) 193478; 192045; 192034.• Servicii completc

în domeniulm R M E D m m o R

I M O B I L I A R E . *

• servicii L E A S I N G .mm ' cr.

Agenţie imobiliară. Tel 16-12-11(021579) '

I ceapă, morcovi, cartofi, L Tel. 42-52-74. (574790)

Vind calorifere fostă. Telefon «36-54-ld. (021343)

Vînd aracet. Tel 16-07-65.t t l ) ■'

mpăr urgent navete bere (24 şi sticle 0, 5 I. Telefon 16-

*-S). (021621) •'talie! Firme de construcţii vînd ^hcţie posibilitate ridicare 2 ^ suprafaţă nivel 100 mp. Tel.

42-04-73 (004355) - Văd ccapă en-gros, 300 lei/kg.

Platei 43-25-56. (004375)' '■’ffld la preţ avantajos maşini de Jf* Tel. 13-38-64 si 43-73-48 ’ ora 16. (004481)' M camion G. M. C. Astio 95 ^excepţională, 10 tone cu

"“ililate agreere tir. Informaţii ^ tel 14-14-88 orele 18-20

str. Vasile Lupu nr. 7A 7 lJI. (004517)'%i maşini dc spălat folosite,

Franţa. Tel. . 15-84-51.

SRL. Telefon 25-18-13.

i ■ ." spaţiu producţie alimentară. JW, suprafaţă 300 mp si baracăţJW 50 mp. Tel 43-25-56

.Vind linie pentru îmbuteliat ^folosită, marcă germani, în ‘fac mu părţi componente,

3-5. 000 sticlc/oră. 3 i la tel 065/16-90-70; D65/

^ ittre orele 7-15. (021506)

SC MARI ANO SRL Galaţivinde din stoc:- tablă zincată de

provenienţă INTFCjR şi SIDEX 0,4 mm.- Preţ 2600-3300 lei/kg,

funcţie de cant.- profile rectangulare -

prod.INTFOR.Preţurile includ TVA.

C o n ta c ta ţi> n e u rg e n t la t e l . : 0 3 6 /4 6 4 0 4 7 ,4 6 4 717 , 4 6 1 0 8 2 , 46312<?. 1217)

L

O F E R T Ă S P E C I A L Ă C A L C U L A T O A R E

486DX4-100 PCIA/L 4MB, FDD 3,5"HDD 540MB, VGA 1MB Monitor color 14“ LR Nil KIT MULTIMEDIA: GSţWb CD-ROM 4X+SB 16+Boxe 4WB L I N K S I S T E M

t e l : 1 9 5 6 3 3 JMOŢŞŞţy

• Vînd auto 5 t nou i j . uOO km. Vînd bazin inox 10 t, polstif 10 ,t, casete PVC. Tel 16-00-76. (021559)

• Cumpăr Dacia sau Break maxim 10 ani. Tel 14-32-72 sau 19-00-49. (021583)• < • Vînd remorchet .de 10 t din aluminu, preţ 4000 DM negociabil. Str Majâkovski nr.14. (021608)

* Vînd grădină 1000 mp cu 2 cabane zona Sf. Ion. Informaţii tel. 16-09-76 după ora 16. (004323), • Vînd, teren agricol Dîmbul

Rotund '7000 mp. Tel. 17-44-16. (004036) v■ • ; V înd '16 "ari grădină loc bun pentru casă Floreşti. T el 42-53-42. (001399) : ■

• Cumpăr teren pentru construcţie, 600-1000 mp în cartierul Grigorescu. Tel. 18-63-67. (004463)

♦ Vînd teren 1500 mp Dîmbul Rotund gaz, curent. T e l-17-44-16.(021440) ■ ’ ' ;■ t • Vînd loc de casă, la şoseaua principală şi cazan ţuică 100 1. Floreşti, str. A. Iancu nr. 331. (021491) .. , . ; - -V :

. , • Vînd 40 ari teren arabil. în Cluj Tel 41-24-65. (021500)

• Vînd casă familiali cu gradină în cartierul Sameşeni, str. Morii nr. .26; gaz,, apă, electrificare.' Informaţii după ora 12. (004276)

Cum păr apartam ent doua .camere în Grigorescu. Tel. 18-30- 88. (004277)

♦ Vîndapartamcnt trei camcre u ltrafin isat s in Pata .pentru pretenţioşi (fără intermediari) ţi Oltcit 12 TRS fabricaţie 1993 stare ireproşabilă. Tel. 14-31-33 după orele 16. (004361)

• Vînd urgent 4 camere str.' Bucureşti 100 mp, p re ţ fix 55 milioane lei. Tel. 41-25-56 (574681)

• Vînd casă veche, 5 camere + bucătărie + curte, 247mp. Str. Strîmbă nr. 21. Telr 19-74-83 orele 9-15 (574715)

• Vînd 3 camere. Tel 17-96-17. (021402)

• Cumpăr apartamente camere nefinisat. Tel 14-04-92. (021597)• Vînd urgent apartament 4 camere

str. Dîmboviţei etaj 1. Informaţii tel. 41-11-31. (004159)

• Vînd apartament două camere. Tel. 42-50-23 după ora 17. (004193)

• Cumpăr apartament 2 camere confort 1. Telefon 15-74-83. (004258) .

• Vînd 2 apartamente de 2 şi 3 camere în Grigorescu. Tel. 18-60-90 (004270) '

• Vînd casă mică Zorilor 300 mp teren, apă, canal, gaz, materiale construcţii, plan. Accept variante. Informaţii str. Cometei nr. 10 (004278)

• Vînd 2 apartament a 3 camere. Tel 14-61-19. (004280)

• Cumpăr garsonieră confort 1 .sau redus, 22 milioane. Tel. 19-68-57. (004322) , -1: ;

• ■' Vînd diferite mobile, 3. camere 70 mp, finisate, 3 camere confort II, Renault 5 , 5 viteze. Tel. 16-50-98 (004358). • Vînd 3 camere Mărăşti ccntral, 80 mp, finisat 'Tel. 41-33-51. (004430)

• Vînd sau schimb apartament două camere Gheorgheni confort unu cu

garsonieră + diferenţă exclus etaj 10. Telefon 14-14-40. (004438)

• Vînd apartament 3 camere, 2 băi, 1 logic, 1 balcon, total 90 mp zona Calvaria, ultrafinisat. Relaţii Calea Mănăştur nr. 107 b l G7 et. 2 ap. 7 zilnic între orele 17-20. (004446)

• Vînd apartament 2 camere str. Năsăud nr. 20 ap. 55 tel 41-10-21. (004464)

• Casă de vînzare în str. Meteor nr.1 colţ cu Calea Turzii. (Q04469)

• Vînd apartament 3 camere confort 1 decomandate str. Mehedinţi nr. 1-3 ap. 117 lîngă Big zilnic orele 9-20 (004471)

• • Cumpăr apartament 3-4 camere. Ofer 40 milioane tei. TeL 19-05-96(004474)

• Cumpăr apartament 3-4 camere indiferent de zonă! Tel. 14-76-67.(004475) ■ .

• Vînd apartament 3 camere Piaţa Mărăşti. Telefon 14-32-69. (004476) ir »' Vînd 4 camere str. Gîrbâu nr. 6 ap. 2 orele: 16-18; 38 m ilioane.’ (004500) A . ■; ' r "

• Vînd apartament 2 camere confort 2. finisate în Gheorgheni str. Buşteni nr. 16 ap. 7. (004502)

• Vînd apartament 2 camere Zorilor 48 milioane;' finisat Tel; 12-16-62 (004503).

• Vînd apartaincnt 4 camere din <arămidă cu ţa rc h ţţ tejeforij pivniţă, balcon închis, parcare, TV Cablu. Tel. 16-29-60 după ora 16. (004505)

• Vind urgent 2 camcre str. Ciucaş nr. 9 ap. 23; 30 milioane, (004509)

• Vînd 3 camere str. Fîntînelc etaj 4 semidecomandate.. Tel. ' 18-08-00. (004512) ■ - '■'"f* Vînd casă 2 camere ca 400 mp teren. Gheorgheni. Tel. 43-13-12. (004516> £ '

• Vînd apartament 4 camere etaj 1 în Măn&ştth Preţ informativ 50 ; milioane* negociabil. Tel. 17-65-82 (004527)■ r Vînd cabană lemn. Tel. 17-19-21 (574663) ; : '

• Vînd sau schimb apartament 3 camere confort în casă ultracentral situată în Sibiu cu similar Cluj său Bucureşti. Tel. 13-64-69 (574691)

• Vînd garaj în Zorilor. :TeL 12r08- 54. (574723). ■ ..

• Cumpăr apartament 3 camere exclus parter-etaj IV. Plata pe loc Tel. 12;84-54 seara (574731)

• Cumpăr- locuinţă nefinisată, confort I sau 2. Ofer pînă 42 milioane. TeL 19-60-03 toată ziua (574747) .

• Vînd apartament 2 camere. în Gheorgheni str. Padiş nr. 6 e t I ap. 8. Informaţii duminică între orele 10- 12. (574748) ■>

• Vînd sau schimb casă 3 camere confort, zona,Mărăşti cu apartament2 camere + 'diferenţă. TeL 15-32-75 (574782)

• Vînd apartament ,4 camere ultra finisat Str. Anina nr. 19 sc. 2 ap. 15 et, 2 vizibil orele 17-21 (574785)

• Cumpăr garsonieră. Ofer 4700 dolari. TeL ,18-05-89 (574795)

• Vînd apartament 2 camere în Grigorescu. TeL 18-54-32 ora 15-22 (574796) •

• Vînd garsonieră confort I. TeL 12-90-16 (574800)

• Vînd casă cu grădină 3 camere, bucătărie, garaj, localitatea Luduş- Mureş str. Policlinicii nr. 11, tel. 065/ 41-16-79. (574805)

• Vînd sau schimb apartament 3 camere cu 2 camere. Aleea Peana nr. 15, Bl. R U , e t 3, ap. 35, orele 10- 20(021258)

• Vînd apartament 4 camere confort sporit 94 mp, Mănăştur Nord, zonă deosebită. Prefer rămînerca în spaţiu pînă în septembrie. Tel 16-70- 57. (021302)v • v *nd casă. T el 12-28-14.

(021354)• Vînd casă 3 camere. Tel 15-96-

01. (021363) ,• Vînd apartament 2 camere str.

Bucegi, teren. Tel 14-19-12 seara. (021386),

• Vînd apartament 2 camere, cu telefon, negociabil Tel 17-46-91. (021389)

• Vînd apartament 2 camere. Str. Clăbucet nr. 4, sc. 2, ap. 114. (021473) '

• Cumpăr gatsonierâ confort I. Tel 058/82-81-53 orele 17-22. (021481)

• Cumpăr 2-3 camere Pata-Mărăsti. Ofer 43. 000. 000. Tel 41-17-40. (021494)

• Vînd apartament 3 camere finisat Mărăşti, 55 milioane. Tel 15-41-55 (021498)

• Vînd 3 camere confort I pe Calea Floreşti, Mănăştur. Tel 42-56-46. (021513)

• Vînd casă 2 camere, bucătărie, baie, în Iris. Str. Jan Juss nr. 35 între orele 8-13 şi 17-21. (021523)

• Vînd casă particulară 3 camere, bucătărie, grădină, singur în curte. Str. Gospodarilor nr. 25. (021524)

• Cumpăr apartament 1 cameră (garsonieră), 26. 0Q0. 000. Tel 14-44- 94(021536) v

• .Vînd apartament 2 camere ultrafinisat, parter, Mărăşti, garaj cărămidă, bun privatizare, 28. 000 DM Sti. lalomitei nr. 5, Bl. S4, ap. 30. (021550) ^

■ • Vînd. 4 camere. Tel,-17-44-88. (021553) , -

• Vînd casă în Dîmbul Rotund Tel 41-23-58 sau 16-70-50, (021555) ' -

• • Vînd garsonieră str. Detunata, ca lcu la to rj4 8 6 . Tel 12-40-93. (021571)

,.* Vînd apartament 4 camere, pe Ca1eadFloreşti: nr.' I r-pod Calvaria. Informaţii la tel 16-17-86. (021576); • Vînd garsonieră confort I în Cluj, str. Fabricii de Zahăr nr. 95 ap. 2. Tel 16-37-18. (021577)

• Vînd apartament 3 camere * Mănăştur. Tei i 7-79-80. (021595)

• Vînd 3 camere' confort II, balcon, Măuăstur. Tel 12-71-28; 15-64-95. (021598) r v — : - ' ■

, • Vînd urgent 2 camere, Str. Lunii nr. 16, ap. 28, orele 16-18; (021602)

N " ‘: V înd casa m ică: c u ; teren construcţii Mărăşti, preţ 40 milioane negociabil! Str. Jiului ni. 27. (021616) ■

•, Vînd casă particulară 4 carnete, baie, bucătărie, telefon, TV cablu; str.

. Arieşului. Tel 14-87-73, (021618) -• Vînd apartament 3 camere

(ne)moi>ilat, finisat, 80 mp, valută. Tel 41-04-00. (021620) - -

' ' • Vînd casă particulară Gilău. ' Informaţii Gilău tel 194A. (021622)’

• V'înd orice piese Renault 25 benzină. Tel. 15-90-56 orele 17-21*. (574779)

• Vînd BMW 316,4 uşi, din 1985 şi Renault 25 V6 injecţie din 1985, ambele neînmatriculate. Telefon 42-56-46.(021512) .

• Vînd urgent autodubă Iveco an fabricaţie 19^4, neînmatricnlată, stare excepţională. Pret informativ 8500 DM. Tel. 18-86-91.(004189)

• Vînd Mercedei 300 D an fabricaţie 1988 stare perfectă preţ excepţional. Urgent. Tel. 18-87-58 (004421)

• Cumpăr Dada papuc. Tel. 16- 01-53. (004429)

• De vînzare Opel Ascona E 1.8 injecţie, an 1985,80.000 km, stare excelentă p re ţ 3500 DM, Opel Record 2. 0 E an 1982 preţ 2000 DM. Telefon 43-36-09. (004433)

• Vînd 5 bucăţi anvelope 13/185/ 70 stare buna; Tel. 18-36-52. (004435)

• Vînd BMW 5251 din 1991, stare excepţională, cu multe opţiuni. Preţ informativ 19. 000 DM, vama neachitată. Tel. 13-96- 31 seara. (574616)

* Cumpăr Dada 1300-1310. Ofer 3, 5-7 milioane lei. Tel. 13-51*64 (574719)

• De vSnzare Mercedes 250D diesel automatic an 1989, 180.000 km ABS ASD, extrase, preţ 20.000 DM. Tel. 43-36-09 Intre orele 18- 21(574763)

• Vînd piese de schimb pentru Ford Scorpio 2. Oi, injecţie, benzină. Tel 19-18-15. (021596)• Vînd Lada 2105 înmatriculată an

1983, preţ 3200 DM. TeL 16-51-48 (004145)

• Vînd Dacia 1300 fabricaţie 1981 stare bună fără talon sau cumpăr talon. TeL 25-32-45 după ora 18. (004324) -

• Cumpăr talon Dacia 1300. TeL 15-32-35 după ora 19. (004392). • Vînd Peugeot 305 diesel tip 1985 121. 000 km, 6000 DM. Tel. 14-68- 31 (004436)

» Vînd BMW 320 neînmatriculat, în stare foarte bună, 1300 DM. După ora 16, teL 12-00-74. (004448)

• ' Vînd autoturism pentru vînâtoare pescuit, drumeţie Range Rover 4x4 integral, an 1984, omologat RAR preţ

.10000 DM. Tel. 41-47-09 seara (004491) \

•' V înd Simca Talbot Rance funcţionabil, preţ negociabil 900 DM. Telefon 41-05-22. (004515). * Vînd sau schimb dubiţă Nisa 1,5 tone din 1986, preţ 2500 DM negociab il:; Telefon 13*78-26., (004521)

• Vînd Audi 100, Mercedes 115; înmatriculate, ieftin. TeL 14-25-15.: (004534) ' - r '

• Vînd Peugeot 405 an 1988, 7.-* 000 DM. Tel. 16-23-23 seara, (574592)

^ * V înd Mercedes 280 SE neînmatriculabil Tel. 42-01-15 orele 14-16 (574743)

• Vînd Renault Bxprcs- diesel an 1989, VW Jetta an 1985 . diesel şi BMW 320, ieftin.' Informaţii la tel 14-83-39 şi 15-35-53 (574772)

• Vînd electromotor^ cutie viteză Fiat Miafiori. Tel 17-60-05. (021275)

• Vînd Opel Rekord combi 2, 3 .diesel 1986, înmatriculat-4700 DM.

1 Tel 23-14-26 si 41-28-72 seara.(021287) . . \ ■

. • Vînd Mercedes diesel, VW Passat diesel, înmatriculate; video recorder, 1000 bucăţi cascte video. Tel 42-52-

: 15 după ora 14. (021321)• Vînd motor Fiat. Tel 12-28-14.

(021353) ;• Vînd. autoturism Subaru dubiţă

înmatriculat. Tel 19-13-12. (021429)• Vînd Audi 100 diesel 1982,

% înmatriculat, motor defect, 2800 DMnegociabil Tel 16-94-31. (021452)

• . V înd Mercedes 300 D înmatriculat Tel 12-90-75. (021534)

• V înd. Jecp-Cherokee 1987, înm atriculat temporar, p re ţ‘7200 dolari negociabil. Tel 065/16-21-58. (021535)

• Vînd Opel kadett an 1974 2, 8 milioane. Str. Teleorman nr. 72, ap.' 72 (021546)/ • Vînd Mercedes 300D fabricat- 1981 în stare foarte bună de funcţionare, pentru piese de schimb. Tel 17-02-07. (021547)

• Vînd BMW 318i. Tel 14-39-67. (021552)

• Cumpăr talon VW Jetta benzină an 1981. Tel 063/21-72-75 seara. (021588)

• Vînd Opel Senator (1982), Renault 14 (1981) înmatriculabile pe 12 CJ. Tel 18-28-83 sau 12-93-42. (021612)

• Vînd Dacia cu remorcă. Telefon 13-12-07. (021615)

PRINT^m ot t 137523

0 X 4 /1 0 0 ' 781$ TrOwDX4/120-799$

040733.1)

nou Samsung cu 11 funcţii, lentilă de 35-70 mm preţ 350 DM; cumpărătorul primeşte gratis un adapter şi geantă pentru keyboards; o baterie şi un film nou. TeL 43-29-25 - după ora 18. (004187)

• Vînd corpuri mobilă şi frigider vechi. Tel. 17-51-20. (004398)

• Vînd două televizoare stereo folosite Philips şi Schnaider şi căşti Cordless. Tel 17-62-86. (004402) ’

• Vînd televizor color. Tel. 16-22-... 43. (004529) . ' / %

• Vînd aparat italian nou, pentru prepararea băuturilor tip cacao, ciocolată. T el 19-96-78 (574803)

• Vînd Sega Maşter Sistem II cu 3 casete de joc, preţ 110 dolari. TeL 13- 03-81. (021415)

: • Vînd imprimantă. Epson RX, amplituner şi boxe 80 W, maşină de scris Sharp. Tel 14-31-25. (021518)

• Vînd pick-up + boxe. Tel 19-28- 31 (021537)

• Vînd ieftin 2 televizoare color Philips, folosite. Tel 14*09-24. (021591)

• Vînd PC Multimedia, Tel 41-11- 17.(021610)

• Vînd tractor U651, rcmbrcâ St, plug, grapă, vechime 2 ani, preţ negociabil 70% ; din preţul utilajelor noi. Tel 062/41-40-90. (021395) “

• Vind vil.ocamerâ Panasonic M3000 cu accesorii şi televizor color ITT Nokia cu telecomandă. Garanţie. Tel. 17-62-86 zilnic orele 10-20.(004426)

• V tnd instalaţie completă pentru antenă parabolică. TeL 19- 81-57. (000100)

Vînd orgă electronică nouâ(Casio Keyboards) cu 1000 DM; aparat foto

• Vînd ţuică de prune în cantitate mare. Tel’ 15-18-82 sau 24-19-01 seara. (021382) . ^

• Vînd pui mastino napoletano 6 săptămîni din părinţi campioni. TeL 14-78-47. (004532)

• Vînd pui ciobănesc german. Str. Vasile Lupu nr. 35. (004279) ■- • Vînd dulap suprapozabil şi

. bibliotecă în state foarte bună la preţ avantajos. Tel 43-70-58. (004338)

• Vînd1 urgent mobilă modcmâ şi stil. Telefon 19-89-64. (004372)

• Vînd dulap, vitrină şi masă cu 4 scaune. Str. Cîmpul Pîinii nr. 45 (004400)

• Vînd fin la 10 km de Cluj. TeL • 16-80-73. (004462) -

• Vînd parchet fag 30 mp. Telefon 13-20-73. (004465)

• Vînd miere 5000 lei/kg, propolis. Str. Dorobanţilor nr. 96 ap. 44 sc. 2 telefon 41-13^61. (004485),

•' Vînd pui ciobănesc german. Tel-13-87-77 ; 13-29-16. (004497)

• Cumpăr Pampers de adulţi. TeL 16-82-68 (574777)

• Vînd fin. TeL 13-43-90 (574797)• Vînd pian vienez placă de bronz

coadă scurtă. TeL 19-87-53 (574804)• Vînd mobilă. Tel 17-40-42.

(021296)• Cumpăr bidon lapte aluminiu. Tel

18-00-08. (021406)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb garsonieră proprietate Tg Mureş Complex Dacia cu similar Cluj, cartier Gheorgheni sau Pata Tel.14-53-63. (004085) .

• Schimb apartament Alba-Iulia cu Cluj. Prefer Mărăşti sau Gheorgheni. T e l 058/82-04-03. (004310)

• Schimb 3 camcre Mărăşti cu 2 camere plus diferenţă str. A. Vlaicu nr. 3 bl. R2 sc. 8 ap. 245 (004525)

• Schimb 2 camere cu 4. Ofer 10 milioane + diferenţă;. Tel 16-48-12 (004526)', 1 Schimb locuinţă. 2 camere, în casă 1CRAL, zonă foarte bună, telefon, cu locuinţă în bloc de stat Tel 19-28-79. (021587)

A D E V A R U Ld e PUBLICITATE Program: 'sÎMBATĂ 9 -1 4 . sîmbătâ-diiminică, 9-10 martie 1996 no]

ÎNCHIRIERI■ Caut,.ofer chirii. Tel 43-09-41.

(020797) . . -

• Cedez spaţiu ullraccntral în curte. Tel. 16-85-27 (574788)

Dau în chirie spaţiu cu 380 V şi casâ. Str. Mârgâritarilor nr.' 27. (021573) , — '

• Dau în chiric locuinţă avantajos Tel. 43-00-81 dupâ ora 11.(574689)

• Dau în chirie apartament cu o cameră, ştr. Pata (ne)mobilat, cu plata în avans. Tel. 15-49-59(574791)

• Cedez atelier croitorie cu personal şl dotări. Tel 41-37-86. (021312). .. r

• Angajăm îngrijitori animale. Tel 14-75-66 orele 7-15. (021521)

• Angajăm şofer profesionist cu experienţă, pentru camion. Tel 12- 29-05. (021566) . ,

• închideri balcoane, lucrări diverse în meta 1+geam simplu/ termic, calitate . Tel 14-66-34. (021580)

Dau în chirie apartament 2 camere; mobilat. Tel. , 18-51-78.(004360)

• Dau în chirie apartament mobilat Tel. 17-06-91. (004394)

• Dau în chirie cameră pentru fată Tel. 16-86-82. (004417)

•' închiriez apartament 2 camere avantajoase. Tel. 17-96-28. (004530) Pala mobilat. Te). 14-77-56. (004470) • Zilnic tn Germania cu Atlassib pe

• Dau în chirie I cameră separată rula Nurnberg-Munchen-Augsburg-Ulm-Stuttgart-Karlsruhe-Heilbronn- Manheim-Frankfurt-SiegenKoln- Dusseldolf-Dortmund. Vindem

Refacem şi executăm plapume de puf şi de lină. Calea Mănăştur nr. 27 tel. 16-33-90 între orele 19-21. (004371) •

• Angajăm distribuitor marfă cu carnet dc conducere şi cunoştinţe mecanică auto. Tel. ’ 18-09-68. (004492)

• Angajez brutar calificat Asigur contract muncă, salar mare. Tei. 15- 34-95. (004528)

Executăm finisaje la preţuri.

str. .Parîng nr. 5 bl. B1U ap. 32 (004480);

• Dau în chirie 2 camere Calea Dorobanţilor.. Informaţii tel. 41-13-03 după ora 14. (004508) — .

• Dau în chirie apartament cu două camere mobilate., Tel. 14-89-46. (004524) -- ■- -

v • Dau în chirie apartament două camere. Tel 17-96-28. (004531)

• Dau în chirie casă 3 camere,- cu - telefon, zonă bună şi apartament 2 camere finisat pe str. Dorobanţilor. Informaţii la tel. 14-83-39 sau 15-35- 53. (574771)

Dau în chirie pe termen lung

asigurări medicale si carte verde. Telefon 43-34-32. (574367)*• Angajez şofer pe camion. Telefon

15-84-51 (574793). Executăm, recondiţionăm,

reparăm jaluzele din lemn de tei. Telefon 13-03-09 sau 059/15-39-93. (021443) ‘

. • , angajez domnişoară. Munca: agent comercial şi secretariat. Tel 19- 43-41 seara. (021584) •

* Transport-marii 1, 5 ţ. Preţ avantajos. Tel 15-87-36 sau 19-43-

apartament 2 camere. Tel. 19-65-15 .41. (021585)(574806)

• Dau în chirie spaţiu comercial 343 mp, parter. Tel 14-29-13,. orele8-15. si 41-45-37, orele 17-20. (.021 >6) .

■ Dau.în chirie apartament 3 camcre nemobilat, parter, str. Rovine. Tel 15-51-02. (021560)

• Dau în chirie casă în cartierul Zorilor. Tel 19-26-60. (021562) •

, • Dau în chirie casă. Tel 19-93-73. (021569) ■ ' . .. • Dau în chirie casă, 30 mp, pivniţă110 mp, ultracentral. Tel 18-10-61 (021586)

• caut colegă de cameră locuinţă în cartierul Andrei Mureşanu. Dau în

' chirie garaj. Tel 14-60-81. (021599)

Executăm zugrăveli, tapet, faianţă parchet, raşchetat. Tel 14-31-68 sîmbătă, duminică, orele 10-2 0 .(021606) '

• Angajăm vînzător(are) chioşc 7 alimentar- lîngă complex Feleacu'; (Gheorgheni). Tel 14-81-63. (021617) , "

• Se vinde la licitaţie în 11 martie 1996 autoturism Mazda 626 şi wind siirf în B-dul 21 Decembrie nr. 148, în parcarea din spate imobil, ora 12, 30. Preţ strigare 1 milion lei. (574801) • '

• Caut chiric central. Tel. 18-52-05 (004522)

• Solicit chirie. Tel. 15-49-47 (574687)

. • Caut chirie urgent. Tel. 16-58- 10 (574688)

• Caut chiric. (021327)

Tel 43-00-81.

• Ofer împrumut. Tel 17-90-75. (021388) .

• Ofer împrumut. Tel 15-11-85. (021467)

• Caut chirie. Tel. 19-03-06. (004520)

• Caut de închiriat garsonieră, Tel 41-45-58. (021175)

• Caut de închiriat apartament 2 camere. Tel 14-46-83. (021176)

• Student, caut gazdă. Tel 13-26- 55. (021557) / ' ' ' '

DIVERSE• Reînnoirea vanii cu sraâlţuire

germană şi color, 77 mii lei. Tel. 13-07-02 ; 17-78-71. (004414)

* Salon Ximcna angajează urgent coafeză. Tel. 14-32-14 ; 12- 19-29. (004477)

• Transportăm marfă (2-15 tone). Tel. 14-13-98, 19-80-09.(004486)

• Angajăm paznic în comuna Floreşti. Ici. 43-22-65 orele 10-14. (004510)

• Vînd sau caut asociat cu capital pentru firmă dc prestări scrvicii. Deţin spaţiu ultracentral. Tel 42-54-12 după ora 18. (021294)

• Solicit urgent împrumut Tel. 16- 86-82. (004418) .

• Dau împrumut. Zilnic tel. 13-25- 92 (004535)

• Contabil cu experienţă conduc evidenţă contabilă, întocmesc bilanţ contabil Tel. 18-18-34. (004365)

• Meditez limba germană. Tel. 18-13-18. (004368)

• Ţin evidenţă contabilă pe calculator. Tel. 41-32-64. (004384),, • Ţin evidentă contabilă. Tel. 17-

. 96-22 orele 15-21 (574783) : •• Ţin evidenţă contabilă pe

'calculator, ieftin; Tel 41-07-41 seara.(021222), • Ajut financiar pensionari contra rămînerii în spaţiu. Tel 13-09-56 (021522) ' - / . / •

• Profesoară grecoaică, dau ore de neogreacă pentru orice nivel. Tel 16- 47-87 orele 8-10 şi 17-21. (021568)

• Tînăr 32 ani, cu experienţă în comerţ, posesor permis conducere cat. B caut servici. Informaţii tel. 13- 51-18 între orele 16-20. (004396)

• Transport confortabil 3 persoane în Germania prin Austria în 14 sau 16 martie. Tel. 14-68-31. (004437)

PIERDERI• Pierdut pager. Ofer

recompensă. Tel 41-42-32 sau 19-31-82. (021594)

• Pierdut carnet dc student pc numele Boilă Matei. îl declar nul.(574792)

Ţiţ Dacian pierdut carnet de student. 11 dcciar nul. (021556) : /

• Pierdut carte identitate nr. 0041000 autoturism Lancia pcv numele Sofyan Hassoun. O declar nulă. (0M482) .

• Pierdut carnet de student pe numele Raţiu Nadia. îl declar nul (004495)

• Pierdut ciobănesc german în noiembrie 1995. Găsitorului mare recompensă. Răspunde la numele Athos. Tel. 19-83-81. (574706)

• SC Quatrom Impex SRL decalră nule facturile 1599-67*160000 (574787)

• Rădulescu Maria pierdut legitimaţie RATUC. O declar nulă. (021590)

DECESE COMEMORĂRI

• Cu durere în suflet anunţăm că mult iubita mamă, soacră şi bunică, văduva preoteasă MUREŞAN MARGARETA la vîrsta de 81 ani a decedat după o scurtă şi grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc în 11 martie 1996 ora 14 în Cimitirul Mănăştur Capela Veche. Familia îndurerată. (004472)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a iubitului nostru verişor TIŞE PĂUNEL din Aghireş-Fabrici. Amintirea lui va rămîne veşnic în inimile noastre. Verişoara Geta cu soţul Gigi şi copiii Canudius, George şi Marius. (004478)

• Cu durere în suflet anunţ încetarea din viaţă la vîrsta de 70 ani a iubitului meu soţ PLUSKAL IOSIF (IOSKA). înm orm întarea are loc luni, 11 martie la Cimitirul de pe str. Crişan ora 14. Odihneaşcă-se în pace. Veşnic nemîngîiată a lui soţie. Bety.(004487) ■

• .Cu profundă durere anunţăm încetarea din viaţă a- scumpei noastre mame şi bunică KUBIK IUL1ANA din Oradea'. Familia îndurerată, Blidaru. (004499)

• Zdrobiţi de durere şi în veci nemîngîiaţi, anunţăm încetarea din

..viaţă a scumpei noastre soţii, mamă, soacra şi bunică, CADAR OTILIA, în vîrstă de 63 ani, din Deuşu. Dragostea şi bunătatea cu care ne-a înconjurat vor rămîne veşnic în inimile noastre îndurerate . Dumnezeu s-o odihnească în pace!Înmormîntarea va avea loc duminică, 10 martie, ora 13, în satul Deuşu. Familia îndoliată. (574776)

• Cu multă durere anunţăm încetarea din viaţă a dragei noastre soră şi cumnată, ILEA ARMENIA, de 51 ani. inmormîntarea va avea loc în data de. 10. 03. 1996, ora 12, în satul Câmpeneşti. Familia Uea Traian. (021563)

- '•■ Cu adîncă durere anunţ trecerea fulgerătoare în eternitate a dragului meu soţ, conf. univ. dr. TOMA VIRGIL (KIKI), de 66 ani. Înmormîntarea ya avea loc luni, 11 m artie, ora 13, la Cimitirul Ccntral. Odihnească-se în pace. Soţia Doina. (021564) \ ;

• Cu profundă durere anunţăm încctarea din viaţă a scumpului nostru ta tă , socru, bunic şi străbunic, SZASZ EUGEN, fost rotar, din Cojocna, la vîrsta dc 86 ani. fnmormîntarca duminică, 10 m artie 1996, ora 14, de la domiciliul decedatului din Cojocna. Familia îndurerată. (021593)

• Colectivul I. P. S. M. P. Cluj este alături dc d-na dr. Georgeta Vălcanu la moartea mamei soacre. (004514)

• Sîntem alături de familia Mariş în dureroasa încercare. Colectivul dc părin ţi şi educatoare de la G rădiniţa nr. 73 M ânâştur. (574781)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm înceţarea fulgerătoare din viaţă a celui care a fost MARIŞ GAVRIL, în vîrstă de 39 ani. Amintirea lui va rămîne veşnic vie in sufli i t ic noastre. Dumnezeu să-l iul ilm cască: Înm orm întarea va avea Ioc sîmbătă, 9 martie, orele13, de la Capela Nouă din Mănăştur. Soţia M ariana, copiii Sorin şi Magdalena, fraţii Dumitru şi Mărioara, unchii şi mătuşile din Măguri Răcâtâu. (021601)

• Cu durere în inimă anunţăm încetarea din viaţă, Ia vîrsta dc 84 ani, a maniei, soacrei, bunicii şi străbunicii, OLGA VĂLEANU. Înmormîntarea va avea loc luni, 11 martie, ora 13, la Cimitirul din Str. Crişan. Lucian şi Emil Vălcanu cu familiile. (021614)

• Sîntem alături de colega noastră Laura Stânoiu în durerea despărţirii de ta tă l său drag şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. Inspectoratul Şcolar al Judeţului Cluj. (004466)

• Colectivul SC Salto SA este alături de colega Kerekes Tcreza în greaua suferinţă p ricinu ită de pierderea mamei sale dragi. (004468)

• Colectivul C lubului Sportiv Şcolar Viitorul este alături de dna ec. Laura Stănoiu la trecerea în nefiinţă a ta tălu i drag. Sincere condolcanţc familiei. (004473)

• Un pios omagiu profesorului meu DUMITRU BOTA. Odihnească-se în pace. Amelia Pop. (004479)

• Un ultim omagiu locatarului nostru MARIŞ GAVRIL şi familiei sincere condoleanţe. Asociaţia de Locatari str. Borşa nr. 5-7. bl. U50 (004483)

• Un gînd pios pentru trecerea în nefiinţă a celui care a fost cuscru] meu PLUSKAL IOSIF. Odihnească-se în pace. Ruşdea Ana. (004488)

• Lacrimi şi flori pentru dragul nostru PLUSKAL IOSIF (PUIU) în etate de 70 an i, plecat în eternitate după o suferinţă scurtă în data de 7 martie 1996. Ady, Simona şi Chris. (004489) ' ;

• Sinccre condoleanţe familiei şi un ultim omagiu cclui care a fost GAVRIL MARIŞ. Fam. Caraba. (004494)

• Sîntem alături de colegul nostru Antohe Bogdan în accste clipe grele ale vieţii la pierderea tatălui său. Sincere condoleanţe din partea clasei IX D. (004498)

• Un ultim omagiu celui care a fost bunul şi harnicul nostru vecin MARIŞ GAVRILĂ. Sinccrc condoleanţe familiei greu încercate. Fam ilia Doina şi Atanasiu Pop. (004501)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei Morea Elisabeta din Huedin, la trecerea în nefiinţă a bunului soţ. Rodica, Ionuţ şi Vasile Moldovan. (004504),

• Sîntem cu tot sufletul alături de voi, dragă Eleonora şi Bogdan în marea voastră durere. Sinccre condoleanţe familiei Antohe. Colegii, diriginta, colectivul didactic cls. VII C Şc. nr. 1. (004507)

• Un ultim şi pios omagiu fostului nostru coleg, profesor DUMITRU BOTA, om dc aleasă stimă profesională, din partea Cadrelor Didacticc dc la Şcoala cu clasele I- VIII nr. 1, Cluj-Napoca. (004511)

• Cu adîncă durere anunţ încetarea a scumpci mele mame PANDREA ANIJŢA (a Blaghi) din Călăţclc, în vîrstă de 90 dc ani. înmormîntarea va avea loc luni, 11 m artie ,.o ra 14 de la Capela cimitirului Mănăştur. Dumncziu s-o binccuvîntcze şi s-o odihncască în pace. Fiul Ionaş. (A)

• Colectivul Laboratorului de Igienă Şcolară este alături de d-na dr. Georgeta Vâleanu în durerea pricinuită de m oartea mamei soacre. (004513)

• Regretăm cu durere moartea prof. BOTA M ITICĂ dascăl de înaltă com petenţă şi dăruire profesională. Condoleanţe familiei. Dumnezeu să-l aibă în grijă şi în lumea veşnică. Fam ilia col (r) Timiş Gheorghe. (574784)

• Facultatea de Pedagogie Socială a Universităţii “Avram Iancu” îşi exprimă profundul regret pentru pierderea distinsului său cadru didactic, conf. d r., VURGIL TOMA, încetat din viaţă în mod subit, şi transm ite condoleanţe familiei îndoliate. (021541)

- • Suntem alături de familia Bota vasile la decesul tatălui drag. Fam. Verzea. (021558)

• Profund îndureraţi de dispariţia fulgerătoare a bunului nostru vecin, conf. dr. VIRGIL TOMA, suntem cu to t sufletul alături de soţia sa, doamna. Doina Toma, în aceste clipe grele. îi vom păstra o vie am intire. Familia Obancea. (021567)

• trecerea în nefiinţă a colegului şi preţuitului nostru colaborator, PLUSCALIOSIF-PUIU (membru fondator al Uniunii) ne-a stîrnit profunde sentimente de regret şi consternare. Dumnezeu să-l odihnească în pace şi sincere condoleanţe familiei îndoliate. Uniunea Judeţeană a Pensionarilor Cluj. (021570)

• Sîntem alături 3e doamna Toma la m oartea soţului drag. Sincere condolcnaţe. Familia Bonda. (021605)

• Cu aceeaşi durere şi tristeţe în suflet anun ţ că duminică, 10 martie se împlinesc 6 luni dc cînd dragul meu soţ MANOILĂ MAN m-a părăsit pen tru totdeauna! Dumnezeu să4 odihncască în pace. Soţia Elena. (004390) ■

• S-au scurs şase săptămîni pline de tristeţe de Ia decesul scumpului nostru soţ şi tatâ DRĂGAN IOAN. Comemorarea va avea Ioc duminică 10 martie 1996 orele 12 la Biserica “Sfîntul Andrei” . Familia. (004425)

• Mîine, 10 martie se împlinesc 6 săptămfni de la treccrea în nefiinţă a celui care a fost soţ şi ta tă HANDRALUCA AVRAM. Cu multă durere în suflet, soţia Valerica şi copiii Mareei şi Mircea. în inimile noastre el va răm îne veşnic viu, ia r am intirea zîmbetului său ne va lumina mereu viaţa. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (004506)

• Cu aceeaşi durere în suflet anunţăm că sc împlineşte un an dc cînd iub itu l nostru fiu, frate şi unchi, MIŞAN AUREL, a plecat dintre noi pen tru totdeauna. Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace Familia. (574789)

• Un pios omagiu dragilor noştri ILIE MOLDOVAN şi AUGUSTIN MOLDOVAN, la împlinirea a 10 ani de la treccrea în nefiinţă: Comemorarea azi, 9 martie, ora 17, la Biserica Sf. Dumitru. Familia. (574798)

• Ş-au scurs 9 ani de tristeţe dc la despărţirea dc unicul meu fiu procuror FUZEŞIALEXANDRU- SANDU, respectiv 5 ani de la dispariţia soţului. Dumnezeii să-i odihnească în pace! Fuzcşi Maria. (021299)

• Sc împlincsc 6 săptămîni dc la plecarea d in tre noi a cclei mai bună m am ă, soacră şi bunică, IRIMI ILEANA. Amintirea ei va rămîne vcşnică în inimile noastre. Slujba dc pomenire va avea loc duminică, 10 m artie, ora 12, Ia Biscrica “Sf. Ioan Botezătorul” din M ărâşti. Fam ilia îndurerată . (021604)

• Au trccut 6 sâptârâTnTdeTăltrecerea în nefiinţă a dragă nostreicolege, MARIANA CHIOREAN,/ Vei rămîne veşnic în am intii/ f noastră. Colectivul Magazintli Femina. (021505)

• Se împlineşte un an de dnd ne-a părăsit pentru totdeauna dna noastră soţie, mamă şi fiu MARIA PLATON. Dumnezeu si, odihnească în pace. Famila venit nemîngîiată. (021600)

• Cu durere în suflet anunţânds-au scurs 6 luni de la încetară dă viaţă a scumpului nostru soţ,tatii socru, MAN MANOIU Dumnezeu sâ-1 odihneasci Amintirea lui va rămîne veşnică inimile noastre. Familia. (021314)

• Cu aceeaşi durere annnţ împlinirea unui an dc la trecerea'» nefiinţă a scumpului meu sol CORNELIU COTUjll Dumnezeu să-l odihneasci S* Susi. (021449) ■

• Lacrimile noastre na ridipest! dorul dupâ părinţii noştri ANETij şi RADU SECELEANU, care ne-*! părăsit acum 6, respectiv 4 ani? Pumnezcu să-i odihnească în pact Rodica Tatu şi Mircea Seceleam' cu familiile. (021456) j

• Duioase amintiri, regrete eterne, lacrimi şi flori este tota: mai putem oferi dragului fiu , fra te şi nepot, POPOV^ PETRU BOGDAN, de la a ce d ispariţie se. împlineşte 1 u Parastasul va avea Ioc duminici10 martie, ora 12, la Biserica ii cartierul Grigorescu. Dumnezei s te odihnească in pace. Lucia Aurel, Mihaela. (021463)

, • Pios omagiu şi dor de neqiris lă împlinirea a 12 âni şi respectivi ani dc la deccsul iubiţilor nes p ă rin ţi, IULIU şi MM BEMNDEANU. Veţi rămîne vejs în inimile noastre. Dumnezeii odihnească în pace! Fiicele Aneiii Mariana cu familiile şi fiul Mit familia (021554)

• Se împlinesc 6 luni de durerii suferinţă de dnd dragul nostru r ş i : ta tă , WAWAC IOAN nu pă răs it pentru totdeans Amintirea lui va rămîne veşnici sufletele noastre îndurera!: Parastasul va avea loc la Biseiis Ortodoxă din Mănăştur dumirii10 m artie; ora 12. Soţia Marii copiii Monica, Daniel şi Cristia (021575) -

. • Se împlinesc 2 ani de ia iubitei noastre mamă şi.bun» TODORAN , PAULIM Com em orarea > la Biserici Ortodoxă din str. Horea în zius i 9 m a r tie , ' orele 17. Fania (021589)

• O lacrimă fierbinte şi o I pe mormîntul dragilor părinţii bunici, ILEA MARIA şi PREClj din Câmpia Turzii, care acra 4 respectiv 38 ani, ne-au pâri* pen tru totdeauna. Fiica A» nepoţii Ancela şi Nelu cu fa® (021619)

• Mulţumim tuturor rn^'’ vecinilor, prietenilor, care >» t» a lă tu ri de noi în marea dir - p ric inu ită de decesul nostru ta tă , socru şi bunic,ft- TEODOR. Familia îndoia (021572)

• Mulţumim din suflet turr cclor care au fost alături dt W3 greaua încercare a piţr^ scumpului nostru soţ, tată preot IOAN CĂRPINE'',' , frf prezenţă, telefoane, telegrame, t şi anunţuri în ziar, în mod <)«*•■ 4 ^ Prcasfinţitului Arhicy>\^ ' Bartolomeu, PrcasfintfWV*' Episcop Ir in eu , domnului prd'îI. Jcleru, Consiliului Paroli’ tu tu ro r preoţilor. Dc ascist^ mulţumim din toată inima p*,, îngrijirea şi ajutorul Prl®Jj; partea domnilor doctori F lorin Galea şi Vcrcşiu. Familia îndoliaMJj^

in caleadaral popukr românesc, mitice ale Babei Dochia, asemătiătoaie Această tradiţie, menţionează ointele nouă zile ale lunii martie ca cea de pe. Ceahlău, sînt şi pe Haşdeu, era frigiană, adică tracică, L denumite Babele. Din punct Bucegi, la izvorul Argeşului, la carc se întemeiază pe patru de vedere meteorologic, în aceste izvorul Iaîomiţei, în Banat şi în alte momente asemănătoare: 1. Baba ?ilc vremea este schimbătoare, cu ,* locuri din ţara noastră. ; Dochia este o fîinţă cutezâtoare şioloi scurte însoţite uneori de Despre originea Babelor şi a Babei mîndiă, care-şi bate joc de Marte; grindină, de ninsoare urmată de Dochia în special a scris Lazăr Niobe insultă pe zeiţa Letona (Leto, viscol apoi de moină, care . Şc-ineanu un studiu amplu. El divinitate care a născut pe Artemis

• ' ■ • ' ' ’ menţionează că Ia popoarele neolatine şi pe Apollo) cu aceeaşi fală şi din O ccident e fam iliar sensul îndrăzneală; 2. Pedepsită de Cel de calendaristic popular al Babelor, dar Sus, Baba Dochia se preface pe un legendele nu vorbesc despre nici un . vîrf de munte într-o stană de piatră fel de statuie sau idol al vreuneia , din care nu încetează de a curge

apă, to t aşa şi Niobe spune în

marchează tranziţia’ de la iarnă la primăvară. Cea nai vestită dinţa* Bibe se spune că este Baba Dochia, a cărei legendă mitică o' menţionează Diniitrie Cactcmir în "Descrierea Moldovei

I scrisă în 1716, la cererea| Academiei din Berlin. MaiI ticiu, Gheorghe Asaclii a' consacrat acestui mit poeziaI "Dochia şi: Traian”. Potrivit

|abs Dochtai si zeiţa Niobedintre Babe. Numai popoarele din Peninsula Balcanică - rom ânii,

mitologiei populare, Baba Dochia bulgarii, sîrbii, slovenii, albanezii,j se lăudase că nu-i pasă de Marte.. grecii - îtisoţcsc mitul cu o reprezentare* SMndu-J, a în\brăcat nouă cojoace plastică. La accste popoare fondul| -şi şi-a minat turma la munte. A legendei mitice se reduce la un

1 j nickt pînă la mijlocul Ceahlăului, prototip comun: ştiind că a trecutlepâdîndu-şi in fiecare zi, începînd iarna, o babă crede că poate să-l

I de la 1 litartic-, cîte un cojoc; înfrunte pc Marte, ride de el şi iese| Ajunsă pe munte, în ziua a noua, cu oile sau caprele la munte. Frigul oI Marte s-a răzbunat pe Baba apucă Uită veste şi furiosul Marte sc

Dochia, care a zis in batjocură: răzbună, prcfâcînd-o sau prefăcîn-I De-o vrea Dumnezeu, de n-o vrea du-le într-un chip sau chipuri de piatră,| eu tot urc la munte cu oile”. Marîe care sc văd şi pînă astăzi pe un munte. a pornit un ger pe neaşteptate, a sau altul fie pe Ceahlău în Moldova,' făcut-o să plîngă cu amar şi a fie pe Almaş în Banat, fie lîngăi împietrit-o împreună cu oiţele sale. Marathon în Grecia, fie pe Sar-planina

Referindu-se la această legendă, la bulgari etc.).B.P. Haşdeu scria că pe muntele B.P. Haşdeu crede că prototipulCeahlău se vede de departe o comtm tuturor popoarelor balcanicebucată de piatră, înaltă de vreo aparţine substratul tor etnic omogen:cinci metri, "avînd forma unei tracilor. Acest prototip nu poate fifemei de stil egiptean hieratic şi decît zeiţa Niobe, despre care chiardin mijlocul căreia izvorăşte apă, Lazăr Şeineanu afirmă: "Legendaiar din jur în jur sînt mai multe Dochiei, mai ales din punct de vederepietroaie în chip de turmă” topografic, prezintă o asemănare

Variante ale acestei reprezentări izbitoare cu vestitul mit al Niobei”. ’

(Ovidiu"Metamorfoze": "Ţintită pe vîrful de munte/ lacrimi

varsă şi-acum ea, stană de piatră întristată”); 3. Cu Baba Dochia sînt pedepsite totodată oile sau caprele sate; cu Niobe -.fii şi fiicele acesteia de către copiii zeiţei Letona; Baba Dochia e totdeauna acoperită cu zăpadă pe muntele Ceahlău din Moldova; tot astfel e şi Niobe ţintită pe o.stîncă din muntele Sipylos asa cum e descrisă de Sofocle in ”AntigonaM: ”Eu ştiu sfîrşitul dureros ce i-a fost dat/ Străinei frigiene./ Copila lui Tantal pieri/ Pe stînca Sipylos ţintită/ - Ca iedera încolăcită -/ Şi-acum se zice cel puţin aşa - Zăpezi şi ploi o năpădesc/ Şiroaie-i curg nccontenit pe piept.. Haşdeu consideră câ legenda zeiţei Niobe ne e cunoscută numai aşa cum ne-au transmis-o elenii, iar nu în forma sa originală tracică, iar legenda Babei Dochia, aşa cum este cunoscută de români şi celelalte popoare balcanice, cuprinde "oarceari ingrediente din prototipul occidental latm”.

M arin OPREA

CUSETĂRi DESPRE BIBLIOTECI* Soarta multor oameni a atîrnat dc faptul,

dacă în casa părinţilor lor a fost sau nu o bibliotcca. ; j Edmondo dc Amicis

* întoarcem pe dos o jumătate dc bibliotecă penlru a scrie o singură carte.

Samuel Johnson’ O cameră fară cârti e un trup fără suflet.

• C icc ro’ Biblioteca e lumea prinsă într-o oglindă.

■ J . P . S a r trc* Bibliotecile nu se fac, ele cresc.

Augustinc Birrel

Cu soacrele... e de glumit!- - Domnule doctor, sînt disperată! Soacră-mea a căzut pe scări şi din cauza şocului şi-a pierdut graiul. Spuncţi-mi ce trebuie să fac.... - Pentru a-i reveni vocea?- O, nu, penlru a rămîne aşa!...

Sună soneria. ,Ginerele deschide uşa. Un bărbat cu un ciorap negru tras pe faţă se recomandă:

- Sînt Jack-spintecătorul de femei!Ginerele se înloarce şi strigă:- Mamă-soacră, hai repede, te caută cineva!...

La tribunal:- Recunoşti câ soacra dumitale a fosl bătută de

omul acesta?- Recunosc!-Recunoşti că n-ai intervenit cînd ea era lovită?- Recunosc şi asta!

' - Şi cum justifici această atitudine?- Aş fi fost laş domnule preşedinte să sărim doi

bărbaţi pe o singură biată femeie...culese de E. Pop-Mănâştureanu

99

în tre fraţiDecedîndu-i tatăl: Pârvu Marin, de 86 de ani,

unul dintre fii săi - Pârvu Florea de 57 de ani, ambii locuitori ai comunei doljene Gânglova, satul Comoşteni - a recurs la un act inimaginabil, nemaiîntîlnit pînă acum în această parte a ţării - furînd corpul defunctului cu coşciug, cu tot.; A

' locuit împreună cu fiica sa, Mitca Maria, care avea dreptul la proprietate asupra casei şi deci, şi datoria de a-i înmormînta pe bătrîn. Credea, prin furtul coşciugului şi transportarea rămăşiţelor pămînteşti ale tatălui că-i va reveni lui “averea” bătrînului. Poliţia Doljului efectuează cercetări pentru elucidarea cazului. Disputa între fraţi, continuă.

(Rompres)

U n b ă i e t e I s i - a o m o r r tr 9

v e r i ş o a r a p e n t r u c ă t i l u a s e

j u c ă r i i l e

Un băieţel în vîrstă de opt ani din ţinutul taiwanez Kaohsiung şi-a ucis verişoara în vîrstă de trei. ani deoarece aceasta li luase jucăriile, informează REUTER!

Micul criminal, furios din cauză că a fost lăsat fără jucării, şi-a trîntit victima la pămînt, a dat-o de mai multe ori cu capul de pereţi şi a Tovit-o sălbatic cu picioarele. Cînd mama băiatului şi tatăl fetiţei au sosit acasă, micuţa era deja moartă. , ,

Băiatul şi-a recunoscut fapta şi va fi judecat într-un tribunal pentru minori. El va fi trimis, probabil, la un centru de reeducare. Părinţii celor doi copii vor fi anchetaţi, fiind suspectaţi de neglijenţă.

(Mediafax)

M Ă R Ţ IŞ O A R EORIZONTAL: 1. Mărţişoare în

fond • 2. Diminutiv de fată - Mărţişor scump • 3. Metalul unor mărţişoare - în listă! • 4. Protejează

^ciocnirea vagoanelor - Cutie! • 5. y'i'tată Ia mijloc! - Fără valoare • 6 .

ţioa mărţisoarelor - Carne! * 7. Usturoial - într-o singură culoare • »■ Refuz - Mărţişor îmbuteliat de calitate superioară • 9. Sentimentele «lor ce oferă mărţişoare.

VERTICAL: 1: Simbolizat de mărţişoare • 2. în viaţă! - Una cu noii! • 3. Piatra statuilor • 4. Fetele «re nu au primit mărţişoare • 5 . tentinicnlul tatălui de familie • 6 .

i >n centru! - Cute! • 7. Păsări de

pradă - Corupt la modul concret • 8 . Căzut... cu Ironc! • 9. Prilejuri de a oferi mărţişoare. r

Dicţionar: UATIoan POP

1 2 3 ‘l 5 6 7 8 S

z

3 i IU n5 liC ff7 i % '

s y/jjrw<

9

Doi e lv e ţie n i u c iş i

d e o ava lan şăUn elveţian în vîrstă de 61 de ani

şi fiul său dc 28 de ani au fost ucişi de o avalanşă lingă oraşul Zermatt, informează REUTER. Cei doi erau însoţiţi de un alt bărbat, care a reuşit să iasă de sub muntele de zăpadă şi a anunţat echipele de salvare. Tatăl şi fiul au fost găsiţi morţi, îngropaţi dc avalanşă. Pînă acum, 14 persoane au fost ucise în acest sezon în Alpii elveţieni. Toate viclimele făceau schi în afara pîrtiilor marcate, în ciuda avertismentelor din mass- media.

(Mediafax)

CURIOZITĂTI,CURIOZITĂŢI...• M untele Olimp. ”OIimp”-ul

este cel mai înalt vîrf de munte din Grecia (2985 m). O mare parte din timp vîrful este acoperit cu zăpadă fapt ce grecilor antici Ic inspira frică fiind convinşi că acolo (în vîrful Olimpului) era sediul zeilor! în prezent este o interesantă zonă turistică.

• M unlii Dolomiţi. în munţii Dolomiţi se găsesc 2 lacuri, o vale, un v îrf 'de munte şi un refugiu turistic. Pînă aici nimic deosebit. Curiozitatea este că toate cele m enţionate mai sus poartă denumirea de Col Bricon!

• Hrana liliecilor. în credinţele populare se consideră că liliecii se hrănesc cu sînge. Spre deosebire de aceste păreri liliecii se hrănesc în principal cu insecte şi anumite fructe. -

’ « Cetatea de Baltă. în localitatea Cetatea de Baltă jud. Alba pe valea Tîrnavei Mici, se află o cetate veche, la început fostă de pază, menţionată încă din 1197 şi 1202-1203, pe care Matei Corvin a modernizat-o în sec. 15 amenajînd şi o biserică reformată. Începînd cu anul 1489 Cetatea de Baltă cu teritoriile înconjurătoare a fost stăpînită de Ştefan cel Mare şi Petru Rarcş, pînă la sfîrşitul domniei celui din urmă.

• C e ta tea Poienari. Această cetate a fost construită în satul C ăpăţîneni-U ngureni (com una Arefu, jud. Argeş) şi a servit ca refugiu împotriva cotropitorilor Ţării Româneşti. Cetatea străjuieşte Cheile Argeşului fiind amplasată pe un vîrf de munte greu accesibil.

Ioan URECHE (INU)Ei aşteaptă mai mult de la noi

Foto: N. PETCU

OJL CU ROABAZiua femeii, cea mai lunga

noapte a bărbaţilor... ,

în România, numărul femeilor şomere este mai mare decît al bărbaţilor şomeri, dovadă că guvernul îi acordă o atenţie deosebită!

La preţurile actuale ale fiorilor,1 cred că ncvastă-m ea o să prim ească un ghiveci pentru flori...

" * -Sînt m inciuni, domnule

judecă to r, eu am ţinut-o pe •palme, nu în palme...

* '■■ Soacră-mea e că pîinea caldă;

eu sufăr de ulcer, n-am voie pîine caldă, sub nici un motiv!*

N-aş vrea să am cu 20 de ani mai puţin, fiindcă şi soacră-mea ar avea cu tot atît mai puţin...

*Săracul e în divorţ; şi-a prins

soţia, directoare, cu secretarul... *■

în matriarhat, femeile vînau, pesCuiau, se războiau, iar bărbaţii găteau, năşteau, alăptau...

v * • 'Nu s-a născut femeia Care să

mă păcălească, dar să mă înşele, da! <

’ * - -Cînd am luat-o era ca o cadră,

acum e cadru... de conducere.

Cornel UDREA

0 VACĂ HOLSTEIN A NĂSCUT UN 1IITEL

CU OPT PICIOARE SI TREI URECHI

$>mr pmA **m i p o r r m m T Z

i eerm L

O vacă Holstein, însămînţată artificial cu material seminal de tip “Bălţa ta românească ”,a dat naştere, recent, unui viţel cu opt picioare şi trei urechi, în comuna Gălâneşti, judeţul Suceava.

Viţelul avea o greutate de două ori mai mare decît cea obişnuită (60 de kilograme) şi a murit la scurt timp după naştere. Şeful circumscripţiei veterinare Gălăneşti, medicul veterinar Constantin Cristea, care a supravegheat sarcina şi naşterea viţelului, a declarat presei că nu a mai întîlnit un asemenea caz în cariera sa, şi nici în literatura de specialitate. El a precizat că viţelul născut prin cezariană avea organele interne în afara cavităţii abdominale.

Constantin Cristea a mai spus că vaca Holstein a supravieţuit intervenţiei chirurgicale. Operaţia a fost înregistrată pe casetă video.

(Mediafax)

Pagină realizată de

luliu PETRUS

ÂDEVÂR sulde Ciuî S P O R T

sîmbăcâ-duininică, 9-10 martie 1996

Divizia Naţională de Fotbal - 25

Avancronică subiectivăAzi, sîmbătă 9 martie

(ultima... “zi a Babelor”), etapa cu numărul 25 pe pi-ima scenă fotbalistică a ţârii (apatra etapă în decurs de 10 zile de cînd a fost reluat restul returului, înghesuit la modul inuman ţinînd cont de condiţiile oferite de iarna prelungită). Să aruncăm o privire asupra etapei de azi

• UNIVERSITATEA CRAIOVA- F.C. INTER. 0 singură favorită, echipa din Bănie. în plus este vorba şi de revanşa pentru 0-2 din tur.

• F.C. NAŢIONAL - “POLI” TIMIŞOARA. în tur a fost. 1-0 pentru “bancari”, obţinut chiar pe Bega în momentul.cînd violeţii Timişoarei intraseră bine în conul de umbră. Acum “bancarii” au de apărat poziţia a treia diff clasament ocupată după isprava de la Iaşi. Ofer şansa victoriei lui Halagian.

PETROLUL - “POLI” IAŞI. încă o alunecare a ieşenilor spre groapa retrogradării.

• A.S. BACĂU - “U”. Un meci al orgoliilor-băcăuane pentru acel1-7 din tur. Numai că “U” un esteo nucă uşor de spart: Un meci deschis oricărui rezultat pentru ambele echipe/ x

• DINAMO - SPORTUL STUDENŢESC. Dinamoviştil au cîştigat şi la... Tg. Jiu în tur, cu 1-0. Iar acum joacă în ograda proprie.

• OŢELUL - F.C. FARUL. în primul rînd este vorba de şansa gălăţenilor de-a evada peste “linia de demarcaţie” a zonei retrogradării; în al doilea rînd de revanşă a lor pentru 0-1 din tur. Atuurilor sînt în mîna gălăţenilor. Depinde cum le vor juca. -

« RAPID - STEAUA. Marele derby al etapei. Va reuşi orgoliul giuleştenilor să învingă valoarea campionilor? M eciul de azi, transmis pe micul ecran este deschis oricărui rezultat.

• CEAHLĂUL - F.C. ARGEŞ. Un meci complicat şi greu pentru ambele formaţii, amîndouă aflate la -8 la adevăr, şansa nemţenilor constînd în faptul câ joacă pe teren propriu. Foarte greu de dat un pronostic aşa că, la hazard, merg cu nemtenii.

• F.C. BRAŞOV - GLORIA. Vitaminizaţi după egalul de la Cluj- Napoca, braşovenii se vor bate pe viaţă şi moarte pentru victorie. Meci foarte greu pentru ambele echipe, înclin, totuşi, spre formaţia de sub Tîmpa.

Victor ROMAN

Conferinţa de presă a F.C. “U” 1996/ l!BJoi, doar preşedintele Sorin Bagiu a fost prezent la

întîlnirea cu ziariştii Reprezentanţii presei ceva mai mulţi decît cu o săptămînă în urmă. Pe scurt, despre ce s-a spus şi discutat p e marginea întrebărilor.

E X P L I C A Ţ I I

D A T E D E S O R I N

B A G I USîmbătă trecută la Timişoara, iar

miercuri, acasă, am avut parte de terenuri infernale. La Timişoara ne-a lipsit din defensivă Brătianu II, în meciul cu F.C. Braşov, ne-au lipsit oamenii de gol: Mariş (cumul de cartonase) şi Grigoraş (nerestabilit). In ambele partide am fost dezavantajaţi de arbitraje: uşurinţa cu care a fost acordat 11 metri lă T im işoara, respectiv anularea golului perfect valabil marcat de Brătianu II în partida cu Braşovul pe motiv de efectuare de schimb de jucători, deşi cel care trebuia să intre era încă pe bancă. Revin asupra stării terenurilor de joc pe care sîntem obligaţi sâ jucăm datorită iernii lungi şi carc pune piedici jocului tehnic, de construcţie a fazelor. Ritmul acesta de patru etape în 10 zile este sufocant.

S E E X E R S E A Z A

F A Z E L E F I X ELa interpelarea unui reporter pe

tema dacă se exersează fazele fixe, în speţă loviturile de colţ, care pot constitui momente de real pericol şi prilej de înscriere de goluri (asta în contextul că miercuri, în partida . cu Braşovul, “U” a beneficiat de 15 lovituri de colţ iară efect pe tabela de marcaj) răspunsul lui Sorin a fost clar: se exersează. Numai că miercuri, în condiţiilor unui careu suprapopulat (al braşovenilor) şi a terenului dificil, toate loviturile de colţ s-a i dovedit ineficiente. în plus, prezenţa lui Brătianu II la loviturile de colţ, care prin alonja sa domină careul, trebuie susţinută şi de coechipieri.

P L E C Ă M

Î N C R E Z Ă T O R I

L A B A C Ă UŞtiu şi eu, ştiu jucătorii, ştie şi

Dan Anca, ştim cu toţii că la Bacău

Săptămîna fotbalistică internaţională s-a încheiatjoi cu "sferturile ” Cupei Cupelor. Prin intermediul micului ecran (TF1 şi RTL) am urmărit, în paralel, două dih partidele din care vă prezint scurte însemnări.

T e u l :ran I' din I

A.C. PARMA - PARIS ST. GERMAIN 1-0. O partidă aspră, uneori chiar prea aspră, stăpînită însă cu grijă şi competenţă de centralul Sandor Puhl (Ungaria). S-a jucat cu garda deschisă. După o repriză albă, In care la ambele porţi au fost ratate cîte o uriaşă ocazie (de Stoicikov, respectiv Djorkaeff) în secunda, îm nin . 58, găsit cu o minge în careu l m are, H risto Stoicikov a şutat necruţător cu stîngul, obligîndu-1 pe Lama să scoată balonul din plasă şi 1-0 pentru Parma. După*" gol “contradicţiile” s-au “ascuţit" şi intrările au fost mai consistente, francezii urmărind egalarea, italienii desprinderea (care ar fi putut să devină reală dacă Inzaghi n-ar fi rata t din 5 m etri în min. 87, prilejuindu-i lui Lama să reţină balonul).

• BORUSSIA M O NCH EN - GLADBACH - FEYNOORD ROTTERDAM 2-2. Scor stabilit în prima repriză. Nemţii sînt cei care atacă dezlănţuit în debutul partidei şi 1-0 prin golul marcat de Wynhoff (min. 4). Încîntaţi de reuşită, nemţii încearcă desprinderea dar olandezii

se. apără cu precizie şi contraatacă rapid, etalînd un plus de fineţe în construcţia fazelor ofensive, obligîndu-i pe cei din defensiva nemţească să apeleze la... faulturi, în min. 34 cunoscutul Koeman

^execută, din lateral, o “ liberă”, pasă scurtă la în tîln ire ' şi G aiţei proiectează balonul, expediat la firul ierbii, pe lîngă zidul desfăcut, în plasă şi 1-1. Furia nemţească se dezlănţuie şi în min. 43 lovitură de la 11 m etri, transform ată de K astenm aier şi 2-1. - Bucuria desprinderii a fost scurtă, doar un minut, fiindcă, la cealaltă poartă o nouă lovitură de la < 11 metri, transformată de Koeman şi 2-2, scor rămas neschimbat pînă la final.

Rom eo V. CÎRŢANTot joi, în “sferturi” s-au mai

disputat alte două partide: Dinamo Moscova - Rapid Viena 0-1 şi D eportivo La Coruna, - Real Zaragoza 1-0. Să aşteptăm returul.

ne aşteaptă un joc foarte greu. La care se adaugă o deplasare lungă pe care o vom efectua în două etape: prima la Braşov, continuîndu-ne apoi drumul spre Bacău (echipa a plecat joi la amiază spre Bacău şi seara a poposit pentru odihnă la Braşov - n.n.). Am ales acest fel de deplasare pentru că nu avem bani pentru avion. Ne vom bate frumos la Bacău pentru un rezultat bun, deşi formaţia locală ne aşteaptă să-şi ia revanşa pentru înfrîngerea netă din tur. Am încredere în băieţi şi în puterea lor dc luptă. Depinde şi de ce teren vom avem parte.

D E S P R E C O L C E A G

Ş I . Z A N C . -La Timişoara, s-a discutat cu

impresarul Florin Iacob, care se ocupă de transferul lui Sorin Colceag la Croaţia Zagreb. Formaţia croată îl doreşte pe Colceag dar s-a cam zgîrcit la preţ. Noi ara cerut100.000 DM iar ei au spus că nu dau mai mult de 75.000 DM şi-l vor definitiv. La preţul oferit de croaţi noi am fost de acord dar numai pentru o perioadă de 2 ani. Discuţiile continuă. Cît despre Călin Zanc, noi am cerut 40.000 dolari, Sportul Studenţesc a oferit doar 20.000. Iar am fost de acord dar tot pentru doi ani Ia care Sportul Studenţesc s-a adresat federaţiei şi a aruncat nişte “prafuri” despre un contract fals semnat de Zanc cu noi. Minciună. Urmează ca federaţia să stabilească preţul conform grilei şi s-ar putea să-i coste mult mai scump acum transferul lui Zanc. -

Victor MOREA

____________ Ultim a rundăA O Ă T A II DE m FIR

DE SPERANŢĂ. »

Întrucît studenţii au pierdut, joi, partida disputată la Vaslui, cu Moldosin (23-25), ei continuă că campeze pe retrogradantul loc 11, din care mai pot evada numai într-o singură situaţie cu două... condiţionale: victorie asupra liderului, Fibrex Piatra Neamţ (duminică, ora II , sala ”IIoria Demian"), coroborată cu înfrîngerea Universităţii Bacău în partida pe care aceasta o dispută în fieful lui Dinamo Braşov. Aşadar, pc de-o parte o înfruntare extrem de dificilă, întrucît Fibrex ţinteşte măcar "egalul” pentru a-şi asigura titlul în cazul unei victorii a Stelei în meciul cu Dinamo Bucureşti (militarii avînd golaveraj mai bun), pe de alta, un tensionat dialog indirect cu omonimii de la Bacău porniţi să forţeze mîna (şi, poate, clemenţa) echipei (Dinamo Braşov) pe carc nici un rezultat n-o mai poate clinti de pe onorantul loc 5. - ■

Ce s-ar putea spune în faţa unei asemenea dificile confruntări combinată c-o adevărată ... şaradă?! De spus ar fi multe, important ni se pare însă relevarea "firului de speranţă” şi asigurarea studenţilor că cei care-i iubesc vor fi lîngă ei. „

Clasamentul înaintea ultimei etape:1. Fibrex 21 17 0 4 554-503 , 552. Steaua 21 16 0 5 597-515 533. Minaur 21 14 2 5 561-453 • 514. Dinamo B. ' 21 14 1 6 ^ 562-485 505. Dinamo Bv. 21 11 2 8 461-457 456 .' Arbema 21 9 0 12 500-534 ■ 397. Moldosin 21 8 1 12 - 558-568 388. Univ. Cv. 21 8 1 1 2 ' 480-508 389. Tractorul Bv, 21 7 3 11 466-502 3810. Univ. Bacău 21 7 ; 1 . 13 470-515 3611. ”U” CUG 21 6 , 1 14 510-546 3412. Solar B. 21 3 0 18 499-602 , 27

Celelalte partide ale rundei finale: Solar Bucureşti Universitatea Craiova, Arbema Arad - Tractorul Braşov, Minaur Baia Mare - Moldosin Vaslui. •

■ . ’ (nş.d.)P .S . La partida de mîine, 10 martie, dintre "U” CUG - FIBREX,

programată la orele 11 în Sala Sporturilor "Horia Demian" INTRAREA ESTE LIBERĂ. Echipa noastră are nevoie de suportul galeriei în acest moment de cumpănă. Onoraţi invitaţia, v ; ; ~ ■ >

Ş t i r i « I n f o r m a ţ i i“Cupa României”

Au fost stab ilite grupele turneelor semifinale, 17-19 mai. Turneul 1 va avea loc la Dej, cu participarea echipelor PECO Ploieşti (din divizia B, seria I), “U” E xplorări Baia M are, Dinamo Bucureşti şi Victoria Someş LAPI Dej (din seria aII-a a diviziei B); turneul II se va disputa la Piatra Neamţ cu Elcond Zalău, F ibrex R ifil Săvineşti, “U" ARDAF CLUJ şi G rănicerul Delta Tulcea. Turneele finale vor avea loc în perioada 24-26 mai. La Bucureşti (echipele feminine) si CLUJ-NAPOCA (cele m as­culine).Cursuri internaţionale Ia Cluj-Napoca

în perioada 7-14 aprilie Clujul

găzduieşte cursul de candidaţi pentru arbitri internaţionali de volei. Testarea pentru cele trei locuri a avut loc la 5 martie la... Cluj- Napoca. Şapte candidaţi pentiu trei locuri: Mirel Zaharescu (Galaţi), L ucian V lad (C onstanţa), G heorghiţă M itra ş c a '(Z a lă u ) , C ristian Dumitrescu (Craiova), Sorina Niculescu, Mihai Armeanu şi Florin Dragomir (toţi trei din Bucureşti). Vor fi prezenţi la Cluj- Napoca un număr de 16 candidaţi. Conducătorul cursului este Alex Muhle (G erm ania), membri în comisie fiind domnii Gerard Noel (Franţa) şi Alex Steel (Scoţia). Au absolvit şi trecut testul de limba engleză Sorina Niculescu, Florin Dragomir, Mihai Armeanu şi Mirel Zaharescu.Biroul federal

A fost ales în Adunarea Generală

a FRV. Din conducerea lui fac parte O vidiu- NATEA - preşedinte', ( re a le s ) , Vasile DUMITRU (feales), Gheorghe CONSTANTINI; SCU şi O ctavian DIMOFŢE vicepreşedinţi. Între membri, clujenii Ioan Bînda şi Neculae Pop.Juniori şi junioare în faţa semifinalelor .

în campionatul naţional al jun io rilo r şi jun ioarelor I, echipele judeţului Cluj s-au calificat în bloc pentru turneele semifinale. Este;vorba de CSS V iitorul Conis C luj, Someş Victoria LAPI Dej (la băieţi), “U" SM Cluj şi CSS Casirom Turda. ; ■ .

Dem. SOFRON

Post scriptum fotbalistic

NAPOPAN - ATL DEJ 1-1 (1-0)O adevărată aventură să asişti la

o partidă a echipei Napopan pe terenul acesteia. Ca să ajungi acolo trebuie să faci cîţiva kilometri buni în afara oraşului şi sâ străbaţi “ghetourile” din Pata-Rît, nu fără ironie numite “Rio dc Pata”.

în prima etapă a re tu ru lu i, Napopan a primit vizita echipei dejene ATL cu care a remizat în urma a 90 de minute de joc pe un teren acoperit cu un strat dc zăpadă

v do 15 centimetri. în aceste condiţii s-a jucat mai mult la întîmplare, mingea fiind aproape imposibil de controlat.-Napopan, care învinsese

în “Cupa României” pe divizionara “C” Arieşul Cîmpia Turzii cu 3-0, a deschis scorul în minutul 30 în urma unei acţiuni excelente a Iui Marin, dar finalizată de Pop. Dejenii au egalat în minutul 62, cînd Cîmpeanu a reluat neslingherit dintre patru fundaşi, balonul centrat din corner de Bodea. De reţinut: Napopan a fost susţinu tă de... un singur suporter, concret de Cosmin Hăraş.

Gazdele au aliniat următorul “ 11” : Şomlea - Tripon, Ripan, Csabai, Lupşa - Sima (65 Şandor D.), Vărsar, Cîmpean, Sălăgean - Marin, Pop M. C. BARA

Mişcări tectonice pe piaţa piloţilor în Formula 1Din punct de vedere al transferurilor, 1995 a fost “anul motoarelor”, nu

mai puţin de 7 echipe schimbîndu-şi propulsoarele: Benetton a abandonat robustele Ford-Zetcc R în favoarea motoarelor Renault, de departe cele mai bune la ora actuală. McLaren a rupt colaborarea cu Peugeot pentru Mercedes. Beneficiarele acestor “manevre” au fost Sauber (Ford) şi Jordan (Peugeot). “Trădată” de Renault, Ligier a optat pentru propulsoarele jâponeze Mugen-Honda. Footwork a refuzat a doua generaţie a motoarelor Ford (ajunse la Pacific Team Lotus), apelînd la furnizorul britanic Hart. După atîta tevatură, e chiar surprinzător că în 1996 nu se consemnează nici o modificare! în schimb, anul ce abia a început a consemnat adevărate “seisme” pe piaţa'piloţilor. Sarabanda a început în august a.t., la Hungaroring, cînd Michael Schumacher a semnat cu Ferrari un contract, dc doi ani în valoare de 50 milioane dolari, plus bonificaţii care s-ar putea ridica la alte 25'de milioane. Acesta este cel mai fabulos contract din istoria Formulei 1. încheind speculaţiile care vizau rămînerea sa la Benetton sau transferul la Williams, definitivarea contractului campionului mondial a declanşat tăvălugul transferurilor. Aleşi şi, ulterior, Berger au semnat pentru Benetton. Williams l-a confirmat pe Hill şi a obţinut serviciile canadianului Jacques Villeneuve, campion IndyCar 1995. Coulthard ar fl vrut să meargă la Ferrari, dar McLaren avea prima opţiune asupra sa. în echipa de la Maranello a ajuns Irvine, cedîndu-i locul la Jordan lui Brundell. învingător la Silverstone şi Monza, Herbert nu a avut soluţie mai bună decît să semneze pentru Sauber. Rămas fără contract, Blundell a plecat în

Indycar. Singurii debutanţi sînt brazilianul Ricardo Rosset, care se alătură lui Verstappen (ex-Simtek) la Footwork şi italianul Giancarlo Fisichella, care l-a înlocuit în ultimul moment pe Taki Inoue, după ce japonezul» pierdut sprijinul sponsorului personal. Una peste alta, doar Tyrrell ?i-> păstrat ambii piloţi din 1995! Pentru a 6-a oară consecutiv, Ia slarftJ sezonului cea mai bună maşină e considerată Williams-Renault li consecinţă Damon Hill e din nou cotat prim-favorit, dar nu trebuie omis faptul că în 3 din ultimele 5 ediţii (Senna 1991, Schumacher 1994, ’95) “factorul uman” a făcut diferenţa. Marea necunoscută rămîne combinaţi» Schumi-Ferrari. Deşi echipa lui Jean Todt şi-a consacrat în ultimele luni ale sezonului 1995 toate eforturile p’entru dezvoltarea i n e d i te lo r VIO, trimiţînd în garajele istoriei celebrele motoare V12 lansate de Enzo Ferrari de la inaugurarea competiţiei în 1950, Schumacher a declarat câ “Nu«._ iune problema unui al treilea titlu consecutiv. 1996 e un an de tranziţie • ntre altele, i l i l l e şi favoritul lui Niki Lauda, demis la finele sezonului

trecut din funcţia de consilier tehnic la Ferrari. Dar Schumacher e de departe cel mai strălucitor driver la ora actuală, fiind mare păcat câ duelul său cu Senna nu a putut continua în condiţii echilibrate. în lupta peotra victorii pe etape e aşteptată implicarea lui Aleşi, Berger şi Villeneuve, canadianul avînd (asemeni lui Hill) emulaţia unui nume consacrat ie Util său. Nu sînt de ignorat şansele unui Coulthard, Hakkinen, Frentzen, Herbert sau Panis, dar încă o dată lupta pentru titlul mondial pare a se rezuma I» duelul Schumacher-Hill. Radu C. MUNTEANU

1 3 ) s î m b ă t ă 'd u m i n i c ă , 9 - 1 0 m a r t i e 1 9 9 6 ______ ÎNVĂ ŢĂMÎNT-STHNTĂ

I Gonlribuiii româneşti ;!â în vara anului trecut s-a deslaşu- M oldovan (1994), D iplom a şi

I nit la Cluj-Napoca primul curs in- Medalia jubiliară ale U.M .F., cu | ternaţional de formare ICRO (Tntcr-I naţional Cell Research Organi- ' sation), avînd ca tema: “Biomein- I branc şi boli”, organizat sub egida j UNESCO de către d-nul p ro t■ univ dr. Gheorghe BENGA,* membru al Academiei de Ştiinţe | Medicale, şeful Catedrei de | biologie celulară şi moleculară din ! cadrul Universităţii de Medicină şi■ Fannacie “Iuliu Haţieganu”. Cursul | s-a desfăşurat.sub patronajul i Filialei Cluj-Napoca a Academiei î Române, în colaborare cu U.M.F. I “Iuliu Haţieganu”, respectiv,^ al | filialei române a Intemational Cell■ Research Organisation. :J Cum pe organizatorul cursului, I domnul prof. univ. dr; Gheorghe | BENGA, am avut plăcerea să vi-l■ prezentăm în cadrul rubricii noastre■ “Omul zilei”, revenim cu cîteva | precizări, pe care le considerăm | interesante pentru informarea• cititorilor, mai ales că abordarea I domeniului biologici celulare şi | moleculare se impune din «.perspectiva interesului manifestat J faţă de cercetările româueşti de I biologie moleculară a membranei, [ ale prof. BENGA în special, de o ă somitate în materie, profesorul i japonez Kunio YAGI; şi, să nu I uităm, din perspectiva apropiatei | (sperăm) şi aşteptatei vizite la Cluj-

Napoca a profesorului George E. PALADE, laureat al Premiului Nobel. Profesorul BENGA - distins cu: Premiul “Emil Racoviţă” al Academiei Române pe anul 1984 pentru “Ciclul dc lucrări dc biologia moleculară a membranelor”;

ocazia . împlinirii'.a 75 de ani de învăţămînt medical românesc in Transilvania etc. - în calitate de organizator principal al cursului amintit, a avut amabilitatea să prezinte elemente suplimentare faţă de ccle relatate de noi la timpul respectiv: “Cuisul a constat în prezentarea de conferinţe urmate de discuţii privind tema de mare importanţă ştiinţifică,

Lcnaz de la Universita degli Studi di Bologna, Italia, prof. G iovanni Romeo de la Instituto Giannina G aslini, Laboratorio Genetica Molccolare, Italia; prof. Ilelga Stan Lottcr de k Institut fur Genetik und Allegemeine Biologie der Univetsitat Sal/burg; prof. Anthony Brain de la King’s College University of London, Electron Microscope Unit, Anglia; prof. Zderek Drahota de la Institute of Physiology, Czech Academy of-

I I I

I I■ Premiul anual (1987) al Uniunii J Medicale Balcanice pentru cercetări I de biologie moleculară a | membranelor; <; solicitat' ca”■ “rcviewer” de către National J Science Foundation la propuneri de I granturi (SUA; Premiul “Iuliu

teoretică şi practică a implicării biomembranelor în boli cu răspîndire în masă. Pe lîngă conferinţe, o parte dintre participanţi au lucrat şi în laborator, cfcctuînd lucrări practice sub îndrumarea unor specialişti români şi străini. Valoarea manifestărilor a fost cu atît mai ridicată cu cit s-a bucurat de prezenţa unor personalităţi de marcă din domeniul biologiei celulare şi moleculare din străinătate şi din ţară: prof. Dcnnis Chapman dc la Royal Free Hospital School o f Medicine, University o f London, Anglia; p ro t Joscph Tagcr de la Universiteit van Amsterdam; prof. Ernesto Carafoli de la Institut fiir Biochemie III ETH Zentrum Ziirich, Elveţia, membru al ICRO; prof. Robcrt Wattiaux de la Facultees Universitaires Notre Dame de la Paix, Belgia; prof. Giorgio

Sciences, Cehia; din ţară, printre alţii, profesorii D. B răniştcanu . (Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa”, Iaşi), C o rnelia T a rb a (Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca), Constantin Crăciun (Universitatea de M edicină şi Farmacie Oradea). Conferinţele au fost de înalt nivel ştiinţific, lucrările de laborator şi discuţiile în grup cu toţi participanţii bucurîndu-se de aprecieri favorabile din partea specialiştilor din ţară şi străinătate. Merită subliniate aprecierile profesorilor străini cu privire la interesul deosebit al studenţilor români pentru biologia celulară şi moleculară, cunoştinţele solide1 ale studenţilor noştri în specialitate, precum şi cunoaşterea de către aceştia a unor limbi de circulaţie internaţională. Prin

internaţională!aceasta, studenţii români sînt |superiori celor din ţări europene ■dezvoltate, - cum au apreciat |profesorii Romeo şi .Lenaz, în ■comparaţie cu studenţii din Italia. JDintre concluziile cursului se Idetaşează următoarele: progresele |în biologia celulară şi moleculara ■se înregistrează într-un ritm din ce ■în ce mai accelerat; aplicarea în Imedicină şi farmacie (în |diagnosticul şi tratamentul celor mai ■multe boli) a noilor descoperiri se *face după un timp din ce in ce mai |scurt; studiul membranelor la nivel ■molecular este de importanţă extrem .de mare nu numai pentru ■descifrarea tuturor proceselor g

1 celulare, dar şi pentru înţelegerea amodificărilor din bolile ce reprezintă Jprobleme majore de sănătate 9publică la nivelul planetei. \ , g

Această primă manifestare ■ştiinţifică internaţională ce s-a ■desfăşurat in România sub egida IICRO de pe lîngă UNESCO a gcontribuit, fără îndoială, la creşterea .prestigiului ştiinţei româneşti, mai ■afes că este vorba despre domeniul £în care avem singurul român laureat ial Premiului Nobel, profesorul _George E. PALADE”. i

Faţă de cete de mai sus, cuvintele gprofesorului PALADE, de această ■dată, ni se par cele mai potrivite |pentru încheiere: “Indiferent de grealizările diasporei, cercetătorii gcare au venit (în America - n.n.) gsau au rămas în România şi au Jmuncit din greu cu oarecare ajutor gdin partea guvernului României, gprecum cei doi Simionescu, salt fără .nici un fel de ajutor, precum ■Gheorghe Benga şi alţii, merită o gevidenţiere deosebită. Ei au ■menţinut viu spiritul cercetării jbiomedicale în România” (din Icuvîntarea rostită la reuniunea gştiinţifică de la Sinaia, 24-27 mai ■

.1994). .Michaela BOCU I

Ş C O A L A Ş j I f i A Ţ A l

PROFESORUL Oi ROMANA • PROFESORUL OE UlfflBA MATERNADomnilor profesori universitari,

dr. Mircea Zdrenghea, dr. D.D. Draşoveanu,

Prof. univ. dr. Mircea ZDRENGHEA ţn. 30 ianuarie 1914, Sebeşel, Alba),_____Fiecare dintre noi îşi aduce aminte

4 «1 puţin unul dintre dascălii săi - fie tl eminent om dc ştiinţă şi cultură, fie ttdest, dar neobosit şi strălucit dascăl Şi educator - carc ne-au îndrumai paşii fe viaţă, ne-au conturat un ideal, un crez ®ţ® şi civic, pc carc nc-arr. străduit sâ

împlinim apoi tot restul vieţii.Ce înseamnă a fi profesor? Nu este simplă metaforă, ci o realitate:

vMesorui este al doilea părinte al Evului. N-au oare profesorii, după împrejurări, toata severitatea, 'toată onbiţia, duioşia, amărăciunea şi tot »£o!iui adevăraţilor părinţi? Piuă în- Jr-atit că, adesea, elevii şi studenţii sc toşcală asupra valorii iubirii reale a Mcsorului, aşa cum sc înşeală, uneori, Etipra iubirii părinţilor.

Profesorul dc limba maternii are

a nobilă profesie şi o minunată datorie: să Ie demonstreze elevilor/studenţilor câ limba noastră “la ea acasă e o împără­teasă”, cum spunea inegalabilul Eminescu, că c “un şirag de piatră rară”, cum zicea alt poet. EL trebuie să recurgă la metaforă, să plasticizeze, arătînd poate chiar de la prima lecţie că între limba română vorbită de ei acasă, în familie, şi cea către care se tinde a fi însuşită în şcoală este diferenţa de la o zi de lucru la duminica săp^ămînii... Câ .limba română, ca şi românul, are haine de lucru, dar şi veşminte de sărbătoare. Şi pc noi ne reprezintă atît munca, cît şi sărbătoarea.

.EL clarifică uncie tatonări, unele ezitări sau confuzii. EL explică că a rh itec tu ra limbii rom âne, a rta construcţiei ei, gramatică se numeşte; că ortografia, ortoepia şi punctuaţia reprezintă o lege sfintâ în această construcţic. Că polisemia limbii româ­ne - poate cca mai bogată dintre limbile globului - este un fel dc îmbobocirc. proteică a cuvin lului românesc, un fel de înfrăţire a bobului dc grîu. Că gramatica nu “este un tel de matematică şi literatura cu totul altccva”, că între una şi alta există o firească şi strinsă îngemănare. Că limba s-a născut din- tr-o necesitate primordială, accca de a comunica între oameni, dar ulterior a răspuns ş» ia un alt deziderat: nevoia dc exprimare a gîndurilor, sentimentelor, stărilor şi ideilor, care este tot un fel de comunicare, dar cu sine însuşi. Şi astfel s-a născut literatura.

EI. trebuie să-şi convingă interlocu­torii că schimbarea cuvîntului în arta este

similară cu feciorul devenit mire, cu lumea preschimbată în nuntă. Ca în “Mioriţa”. După ce va fi făcut'toate acestea şi poate multe altele, după ce va ajunge pe culme însoţit de mulţi dintre cei cu care a pornit la drum, unde soarele succesului i se va părea atît de aproape, fără a se lăsa orbit de razele lui, Ic va da drumul in lume.

EL îi urmăreşte im timp, pînă se pierd îiţ zare-pc căile întortocheate ale vieţii şi culturii, ale literaturii române şi universale. Se va mîndri cu cît optimism şi curaj bat la porţile spiritului încrezători că li se va deschide îndată. Va zîmbi, le va mai face un semn de adio înlăcrimat, ca la despărţirea de propriii copii şi apoi sc va întoarce...

F.L se va întoarce, cu fiecarc an şcolar sau universitar, şi o va lua de la înccput" Cu alţii, cu altele, desigur într-un alt fel. Dar cu aceleaşi sfinte principii, cu acccaşi dragoste şi dăruire, cu pasiune neostoită, cu acecaşi imensă ardere... în fiecare generaţie EL lasă ceva din inima şi sufletul lui, trăind intens tumulUil repetabil - an de an - al şcolii, îneît nu-i dc mirare că mulţi dintre cei ieşiţi la pensie se sting repede, lăsînd în urma Ioc am intirea fulgurantă a unor oameni cu exigenţele şi ciudăţeniile lor pe carc de-abia la vîrstă maturităţii le înţelegem deplin!

EL face toate acestea şi i sc pare puţin. Iată stimaţi discipoli - elevi şi studenţi, - stimaţi colegi, o nobilă profesie! F.L ajută oamenii să gîndcască, să simtă, să viseze în limba lor maternă, sâ creeze şi să se mărturisească lumii în valurile ei expresive.

Prof. univ. dr. D.D. DRAŞOVEANU (n. 14 octombrie 1930, Sibiu)LIMBA MATERNĂ este o avuţie

naţională pe carc profesorul ce-o predă în şcoală o descoperă ş fo valorifică. Matematica; fizica, chimia, biologia şi toate cclclalte sc pot înţelege cu ajutorul LIMBII ROMANE, limba noastră maternă: “în rostirea ei bătrînii/ Cu sudori sânţit-au ţara” - Al Matcevici; “Limba română este patria mea” - Nichita Stănescu. Profesorul dc limba şi literatura română este profesorul de limbă maternă, carc demonstrează elevilor şi studenţilor că omul, în afara universului lexical, este un mare însingurat. Că omul gîndeşte cu ajutorul cuvintelor lumea şi sc gindcşîc pe sine. EL ii învaţă sâ gîndeaseâ în limba română cca mai curata.

prof. gr. I Corneîiu IUREŞ

Cartea de ştiinţăioan BUD : A C V A R IS T IC A

PE ÎNŢELESUL TUTURO R. . 9

( E d i t u r a P r o m e d i a P l u s , C l u j - N a p o c a , 1 9 9 6 )

După “Creşterea cabalinelor” (Ed. Dacia, 1980, coautor), “Creşterea bo v ine lo r” (Ed. C eres, 1983, coautor), ‘Totul despre cîine” (Ed. Promedia, 1993, carte distinsă cu P rem iul A cadem iei, îri 1995, “Ciobănescul german” (Ed. Ceres, 1995) şi “Pisicile - o enigmă a lumii animale” (Ed. Ceres, 1995), conf. univ. dr. Ioan BUD (cadru didactic la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj- Napoca) îş i , răsfaţă cititorii cu o cârje despre acvaristică (piscicultura o rnam entală) - preocupare captivantă, ce relaxează şi oferă clipe de neuitat (ne asigură autorul) din fascinantul univers al lumii subacvatice. .

“Diversitatea 'vieţuitoarelor din, m ediul subm ers, ce nu pot fi m îngîiate d ec ît cu p riv irea , admirîndu-le totodată frumuseţea, eleganţa şi paleta crom atică, a condus la s tîrn irea 'cu rio z ită ţii omului, care s-a oferit cu- multă

răbdare şi pasiune să le studieze, să le descifreze tainele, aşa îneît în‘ prezent sînt milioane de amatori, îndrăgostiţi de acest microunivers acvatic şi de această îndeletnicire”. Nu dezvăluim ,mai m ult, ci vă' invităm sâ parcurgeţi cartea, din care veţi afla: un scurt istoric al acvaristicii, apoi detalii legate de: apă şi caracteristicile ei fîzico- chimice, alegerea şi amplasarea acvariului, precum şi amenajarea acestu ia , p lan te le de acvariu , alimentaţia şi reproducţia peştilor de acvariu, principalele specii de peşti de acvariu, acvaristica de grădină, creşterea peştilor de apă rece în acvarii, acvaristica marină, bolile peştilor de acvariu şi, în fine, sfaturi prac tice pen tru ' p asio n a ţii de acvaristică. Credem că nu este exagerată afirmaţia că, prin- cărţile domniei sale, conf. univ. dr. Bud a cîştigat noi adepţi penlru tabăra iubitorilor de animale. Acestora autorul le pregăteşte o nouă carte intitulată “Broasca ţestoasă şi alte animale de companie” (în curs de apariţie la Editura Ceres).

. Redactată într-un limbaj accesibil, care nu se abate de la rigoarea ştiinţifică, bogat ilustrată cu desene şi fotografii, prefaţată cu rafinament de către cunoscutul om de ştiinţă clujean, prof. dr. biolog Viorel Soran, şi o prezentare grafică de excepţie fac din această carte o lectură agreabilă. Este o invitaţie la deconectare în ambianţa naturii de lîngă noi şi din noi, a universului din ale cărui adîncimi peştişorul de aur poate împlini speranţe, aspiraţii, vise.

Michaela BOCU.

C oncurs de creaţie poetică, deschis elevilorSocietatea Cultural-Patriotică

“Avram Iancu” din România, Filiala C luj-N apoca organizează un Concurs Naţional de Poezii, create de elevi din şcolile generale (clasele V-VIII) şi din licee (clasele IX-XII), în memoria moţilor şi a tuturor românilor transilvăneni care s-au sacrificat dc-a lungul vremii în lupta de emancipare socială şi naţională, precum sfinţii eroi şi martiri Horea, Cloşca, Crişan, Avram Iancu şi încă mulţi, mulţi alţii, ştiuţi şi neştiuţi, întru nemurirea neamului nostru românesc.

Poeziile, dactilografiate în dublu exemplar, vor fi expediate pînă cel mai tîrziu la 15 mai a.c., pe adresa: Societatea “Avram Iancu” , Calea D orobanţilor nr. 70/C, 3400 Cluj- Napoca. Expeditorii vor menţiona: numele şi prenumele (cu litere mari

de tipar); clasa în care sc află, şcoala (liceul), domiciliul şi localitatea, iar pe plic: “Pentru concurs” .

C oncursul este deschis atît elevilor din clasele V-VIII cît şi celo r din clasele IX-XII. Sînt aşteptaţi participanţi de la toate şcolile generale şi liceele din România, elevii putînd trimite un număr nelimitat de creaţii proprii. Vor fi acordate premii în bani, după

■ cum urmează: 2 premii I în valoare de cîte 100.000 lei; 2 premii II în valoare de cîte 75.000 lei; 2 premii III de cîte 60.000 lei şi 4 menţiuni în valoare de cîte 30.000 lei. Juriul concursului va fi alcătuit din scriitori consacraţi, rezultatul urmînd a fi publicat în presă. Poeziile premiate vor fi tipărite în volum sub egida Societăţii “Avram Iancu” din România.

Presa şcolară m perioada de tranziţie

Din iniţiativa doamnei profesoare Aurelia Cîmpcan şi a profesorului Simion Răchişan, la Liceul Teoretic “Avram Iancu” din^Cluj-Napoca a avut loc o interesantă dezbatere privind condiţia şi şansele presei şcolare în clapa actuală, la care au participat membri «i colectivului redacţional al revistei NOI - editată de liceul gazdă - şi redactorul-şcf al rev iste i E xcclsio r. Au fost relevate, cu acest prilej, meritele unor scoli si catedre didactice, carc

sprijină tipărirea de reviste şcolare, în ciuda greutăţilor financiare şi de altă natură: Liceul Teoretic “Andrei Murcşanu” Dej (Liccenii; redactor- şef: prof. Axinlc Bob), L iceul Teoretic “Mihai Viteazul” Turda (Interval; rcdactor-şef; prof. Diana Breaz); Şcoala “Eugen A. Pora” Cluj-Napoca (revista Caligrafiilc d im ineţii), Şcoala nr. 29 Cluj- Napoca (Primii paşi; rcdactor-şcf:prof. Viorica Vasiliu),

l l ie R A D

d e > ,E C O N O M IA sîmbătâ-duininică, 9- î 0 martie 1995 / (14)

F P P -u riie a ş te a p tă iegeaProiestul iegii a fost modificat

de către comisiile parlamentareDe Ia bun începui, muritorii

dc rînd au făcut confuzii între fondul Proprietăţii dc Stat şi cele cinci Fouduri ale Proprietăţii Private. Pentru avizaţi, confuziile sînt ridicole, din moment ce primul fond gestionează capitalul statului, iar celelalte cinci fonduri administrează proprietatea privată a cetăţenilor români, deţinători de titluri dc privatizare, pentru cele 30 de procente, acordate prin Legea 58. Mai clar, toţi cei care am primit carnetul cu certificate de proprietate şi cuponul âvem drepturi,la o părticică din averea,- FPP-urilor. / ’■ ■

Guvernul României a conceput anul trccut, un proiect dc lege vizîml transformarea FPP-urilor; în societăţile financiare, în prima sa .fază nefavorabil fondurilor. Acesta, spun cei ce au consultat documentul iniţial, deposeda FPP-urile de bunuri. Ulterior, la solicitările FPP-urilor,, proiectul a fost modificat, în sensul dorit de fondurile proprietăţii private.

Domnul: M ihai -Fereală, preşedintele FPP 3 Transilvania, ne-a declarat că membrii comisiei de specialitate ~ a Senatulu i, condusă de senatorul l.Ardelean, şi cei ăi comisiei buget-finanţe, coordonată de;Stclian Marin, au fost receptivi la obiecţiile fondurilor.; Totuşi, de la centru spre provincie bate un vînt de r descurajare a dezvoltării FPP- urilor, sub pretextul că acestea ar deveni, prin puterea economică uriaşă, replici ale FPS-ului!- - Dl Fereală susţine, răspicai, că.' fondurile proprietăţii private gestionează un capital integral

privat şi este cu neputinţă încălcarea regimului proprietăţii private, chiar dacă nostalgicii şi-ar dori să fie altfel.

Aflat la Cluj-Napoca, dl Florin Galiş, şeful departa­mentului relaţii publice al FPP 1 Danat-Crişana (fond la care sînt arondate cele mai multe societăţi comerciale din Cluj), a apreciat că, în forma sa de început, proiectul guvernamental ar fi fost “net nefavorabil” FPP-urilor. Dar, com isiile au luat în considerare propunerile fonduri­lor. în cadrul întîlnirii sale cu presa, dl Galiş' a relevat latura pozitivă a concurenţei dintre FPP-uri, fondurile fiind foarte interesate să aibă acţionari cît mai mulţi. “Nu vrem să se creadă că va putea cineva trăi, din dividende, economia românească nu este capabilă, încă, să asigure dividende mari. Dar, dividendele FPP 1 vor 11, aproape sigur, peste medie”,ia afirmat dl Galiş.

Fondurile Proprietăţii Private;' care au avantajul că asigură proprijlo r acţionari acţiuni tranzacţiohabile , au fost concurate; la Cluj-Napoca, de subscrierile d irecte âle salariaţilor la propriile, societăţi comerciale. Dar, trebuie să luăm în calcul şi faptul că în luna aprilie, subscrierile isc vor face . exclusiv pentru FPP-uri. Or, cum foarte multă Iunie lăsat ' subscrie rea ' pentru ultim ul moment, este foarte posibil ca opţiunile pentru FPP-uri, în luna. aprilie,, să fie într-o creştere vertiginoasă.

M.SÂNGEORZAN

S u b s c r i e r i l e s e a p r o p i e

d e 4 0 l a s u t ă

Ultima raportare către Guvern a Secretariatului?judeţean Cluj pentru aplicarea Legii ur. 55 din 1995, m enţionează c ă : numărul cererilor de subscriere a crcscut la 207.026 (196.057: în urban şi 10.969 în rural). Procentul subscrierilor a crcscut, în consecinţă, la 37,6 la sută.-- ' ■

De miercuri, oraşul nostru s-a îmbogăţit cu încă unT magazin modern şi frumos de confecţii: şi anume Rl ALDA SRLdin Piaţa Unirii. La deschidere au luat parte primarul Gheorghe Funar, Nicolae Ruja,subprefectul Liviu Medrea şi alte persoane cu care colaborează magazinul şi privitorii înghesuiţi la vitrină. Demn de apreciat a fost modul de prezentare a modelelor, de îmbrăcăminte şi încălţăminte din interiorul şi vitrina magazinului.

V or d ispărea sau nu caseSe de sch im b

Vor fi sau nu vor fi casc de schimb, după aplicarea Ordonanţei 15?

Numeroase specuiaţii-pe această temă cu apărut în mass-media. • Casele de schimb unele se închid şi; altele funcţionează în continuare. Ordonanţa 15 nu crecază pentru toţi probleme.'

O problemă care ne afectează pc ;, toţi este cea a situaţiei pieţei , valutare, a valutei ce constituie firul d c . legătura al R om âniei cii • exterioruli respectiv confruntarea ’ economiei româneşti cu economiile externe. Din păcate pentru noi acest fir este fragiL Perioada de tranziţie , ne-a confruntat cu multe situaţii ' critice ale economiei româneşti. Numai în condiţiile unei economii . perfonnante vom putea beneficia de opiajă valutară liberă, Oră restricţii. Astfel de rcstricţii sM considerate acum nasurile \ impuse de cei doi protagonişti ce se ocupă ; de poiitka valutară: Guvernul României şi BNR care determinaţi de lipsa de valută au , elaborat Ordonanţa 15 din ianuarie 1996 şi normele de aplicare ale prevederilor Ordonanţei 15/1996 privind întărirea- d'stiplinei fmanciar-valutare. ; ;

La baza lor fiind probleme ca ' d zschilibnil balanţei comerciale, sf-aierea rezervelor valutare si creşterea rapidă a dolarului în confruntarea cu Icul.

O rdonanţa nr. 15 em isă dc Guvernul României reglementează mai multe; aspecte legate de disciplina financiar-valutară,,Din acestea articolele 3 şi 4 tratează destui de apăsat şi ameninţător problema valutară privind societăţile bancare, casele de schimb şi agenţii economici care efectuează operaţii de export-import.

în com pletarea O rdonanţei guvernului, BNR care este îm puternicită prin lege să stabilească şi să conducă politica; valutară a statului (art. 32 din Legea nr. 34/1991) a venit cu Normele proprii nr. 4/1996, prin care băncile comerciale pot păstra din excedentul zilnic în valută, echivalent în lei, doar un nivel de 10% din fondurile proprii, în caz contrar aplicîadu-se art. 3 alin. 2 din Ofdonanţa Î5 prin care sumele ce au depăşit acest nivel

-stabilit al poziţiei valutare vor fi vîndute BNR la cursul acestora din dimineaţa zilei lucrătoare următoare, înaintea oricărei alte tranzacţii valutare, cel mai tir/iu pînă la ora 10,00. (- ,

A doua problemă atinsă de aceste norme este cea referitoare la casele: de schimb plin care nivelul maxim admisibil al poziţiei valutare zilnice p revăzut la art. 3 alin . 3 din Ordonanţa 15 se stabileşte la 2000 S SUA sau echivalent $ SUA în

_• numerar sau în eont’la banca comercială pentru fiecare punct dc schimb al casei respective precum şi o , sumă de 500 $

; stabilită peniru casa de schimb valutar în , funcţie de numărul punctelor de • schimb din' structura ei. Sumele peste aceste nivel; vor fi ■ vîndute contra lei societăţilor bancare, la finele zilei respective, <

E de aşteptat ca acum, aceste reglementări să stăvilească dorinţa patronilor caselor de schimb valutar de a specula valuta prin nevînzare sperînd câ: ei să contribuie prin activitatea viitoare;' încadraţi de plafoanele stabilite, lă menţinerea stabilităţii cursului valutar rezultînd o piaţă valutară sănătoasă.

Liana HORINCAR

I v a l u ă r i l® c§© r is c b e ia f r t i ^ ® s n â n i§ iBanca Naţională a României a

anunţat, miercuri, evaluările de risc (rating) acordate pentru titlurile financiare omise pe termen lung, nominalizate în valută, dc către principalele patru agenţii internaţionale de evaluare financiară.

Evaluările acordate României sîut: Moody’s - “Ba3", S tandard & Poor’s - “BB-", IBCA Londra - “BB-”, Japan Credit Rating Agcncy- “B B j”, se precizează într-un comunicat al BNR. ■.-. Evaluările (rating) celor patru agenţii specializate situează România, cu mici nuanţe, în grupa generică “BB". A ceasta indică perceperea României ca fiind un spaţiu economic ce prezintă oportunităţi pentru investitorii străini, dar cu unele riscu ri, caracteristice de altfel şi pentru alte ţări din zonă (Polonia, Slovacia, Ungaria), care au evaluări similare.

In aprecicrca riscului de ţară, evaluările agenţiilor internaţionale specializate sc bazează pc evoluţiile indicatorilor fundamentali care dau

măsura capacităţii de plată pe termen lung, precum şi pe consensul politic asupra direcţiilor de bază ' care pot asigura suportul social pentru politica economică.

Deşi metodologia de analiză şi evaluare este foarte asemănătoare, modalităţile tehnice de clasificare diferă de la o agenţie la alta; în toate cazurile fiind identificate, din punct de vedere al riscului, trei mari categorii de plasamente codificate cu litere, aslfel: singure (AAA, AA, A, BBB); lin anumit grad de risc (BB, B); dc slabă calitate (CCC, CC, C). Pentru nuanţarea diferenţierilor, se ' foloscsc semnele “i” sau (Standard& Poor’s, IBCA şi Japan Credit Rating Agency) sau alfanumerice “al... a3’ (Moody’s).

In raportul său, Moody’s a arătat: “în 1995, România a încheiat un al treilea an de accelerare a creşterii produsului intern brut. Datoria în valută a României este extrem de scăzută atît în termeni absoluţi cît şi relativi. Reforma fiscală şi a sistemului dc protecţie socială s-a

făcut în condiţiile în care dcficitele bugetare au rămas la un nivel ... rezonabil”.

Standard & Poor’s a precizat: “Reformele structurale, lente dar constante, împreună cu politici ferme fiscale, monetare, valutare şi ale veniturilor, trebuie să continue pentru a sprijini transformarea economică graduală a ţârii, a limita derapajele potenţiale în domeniul finanţelor publice şi a se obţine asigurarea că nivelul datoriei publice şi al serviciului datoriei publice vor rămîne rezonabil de scăzute pe termen mediu”.

IBCA a declarat: “îndatorarea externă a României este foarte scăzută, ceea ce îi permite un spaţiu dc manevră pentru a creşte rapid, Iară a se confrunta cu constrîngeri ale balanţei de plăţi. Stabilizarea macroeconomică a fost un succep în ultimii doi ani şi a condus la o scădere puternică a inflaţiei şi la încetarea declinu lu i econom ic accentuat datorat tranziţiei".

Japan Credit Rating Agcncy a

menţionat că “procesul de tranziţie a economiei rom âneşti este la început” şi că “se aşteaptă ca economia românească să-şi recapete vigoarea şi eficienţa pe termen mediu şi lung”

în procesul de obţinere a riscului de ţară pentru România, Banca Naţională a României a colaborat - cu cunoscutele firme financiare, internaţionale M errill Lynch şi Nomura Securities. Merrill Lynch a acţionat în calitate dc consultant el BNR în obţinerea evaluărilor din parţea agenţiilor americane Moody’s şi 5&P, precum şi a agen ţie i europene IBCA, în timp ce Nomura Securities a acordat asistenţă în relaţia cu agenţia japoneză Japan Credit Rating Agency .

Pentru a beneficia de evaluările nou dobîndite, BNR va anunţa, în viitorul apropiat, strategia sa privind reintroducerea României pe pieţele internaţionale dc capital, inclusiv programul de finanţare externă a României pentru restul anului 1996.

(Mediafax)

î n a c e s t a n :

-'Agenţii' economici perferifttiftţi - ¥@f fi Iovorfacafi

ti® 'Ministerul CsisierfuSuiM inisterul C om erţului va

urmări, în 1996, o politică de favorizare a agenţilor economici performanţi, în ceea ce priveşte acordarea de licenţe de export pentru produsele contingentate, a declarat la conferinţa de presă de miercuri, Dan Ioan Popescu, ministrul Comerţului.

La eliberarea licenţclor de export se va acorda prioritate producătorilor şi, in a f doilea '- rînd , so c ie tă ţilo r -d e export intermediare, a precizat sursa ; citată. Pentru a obţine licenţe de export, ^societăţile intermediare trebuie să prezinte contractul de comision cîk producătorul (nu numai contractul cu partenerul extern); astfel îcc ît, exportul cantităţii pentru care au obţinui licenţa să fie sigur.

în accst an, M inisterul Comerţului va acorda licenţe în două etape: în prima etapă, pentru' 70% din volumul contingentului, ■ urmînd ca pentru restul de 30% să se elibereze licenţe numai, agenţilor economici performanţi (cei care aii realizat în proporţie, de Circa 80% exportul cantităţii pentru care au fost licenţiaţi şi a if repatria t contravaloarea „ exportului).

Presiunea exercitată de cererea mult mai mare decît volumul con tingentului va fi, într-o anumită măsură, diminuată, iar posibilitatea agenţilor economici neperformanţi (cei carc nu au rea liza t exportul) de a “comcrcializa” ulterior liccnţa pe carc au obţinut-o (prin “vÎBzarca” acesteia către agenţii economici perform anţi care au epuizat cantitatea licenţiată).va dispărea, a adăugat Dan Ioan Popescu.--

' Ministrul Comerţului a mai precizat câ 80% din cantitatea licenţiaiă în prima etapă (70% din contingentul total) va fi acordată agenţilor economici performanţi (care au realizat angajamentele anterioare), restul de 20% fiind prezervat agenţilor economici nou-veniţi pe piaţă.

în ceea ce priveşte regimul mărfurilor contingentate şi al celor neadm ise temporar la export, Dan Ioan Popescu a declarat că, în cursul acestui an, pot interveni modificări în sensul liberalizării exportului la unele ca teg o rii dc "m ărfuri contingentate şirstabilirea unor contingente I* exportul unor mărfuri neadmise,-în prezent, ia export. (Mcdiafas)

PUNR doreşte să-i fadă pe 17 milioane ^sm iâ n i

acţionari ia bănciPUNR va iniţia un proiect de"

lege privind emiterea de acţiuni- gratuite către populaţie .pentru cota de 30 la sută care rev ine. FPP-urilor în capitalurile sociale .» «le băncilor de s ta t supuse . privatizării.

Vicepreşedintele PUNR Ioan . Gavra a dcclarat; miercuri, că această cotă aparţine de drept ce tă ţen ilo r, în baza legii p riva tizării dsn 1991. E l « c a ra c te r iz a t; d rep t ilegală încercarea FPP-urilor de a se constitui în fonduri de .investiţii, în baza c a p ita lu lu i; deţinut

actualmente în bănci şi socictăţi comerciale, deoarece FPP-urile nn sîht proprietare, ci gestionare ale proprietăţii cetăţenilor.

Proiectul va fi elaborai de depi&tul PUNR Nicolae Bud, secretar al Comisiei "economice a Camerei.

Gavra a afirmat că, dacă o astfel de lege va fi pusă în aplicare, cci aproximaiiv 17 milioane de cetăţeni îndreptăţiţi vor putea râiaîne acţionari la M edie de s'.il supuse pm albirii, sau vor putea sâ-si valorifice aceste acţiuni la bursă,

(Mediafax)

SAFISAFI INVgST

FO N D U L M U TU A L A L O A M E N ILO R DE A FA C E R I

is t« r lam t

' Fondul M utual al O am enilor d e A faceri administrat de SAFI INVEST S.A . com unică u rm ăto a re le da te privind fu nc ţionarea Fondului şi valorile ia 2 i valabiie de luni,- 11 MARTIE 1996: , / 1 ^ ■

A. Situaţia FMOA la data de 5.03.1996: , ,-Număr Cl în circulaţie: 4 .908 .049 echivalent tip C -Valoarea activului net: 460.620 ,4 milioane tei-Valoarea la zi a CI: TIP A: 750.800 LEL

TIP B: 187.700 LEI ' * TIP C: 93.850 LEI

B. Rentabilitatea Certificatelor de Investitor:-{nanul 1995: 120,00% -în perioada 01.01 - 28.02.1996: 14,90% -în ultima săptămână: .1,62% -Anuală*: 106,80%

* ca lc u la tă c a rap o rt în tre V a lo a re a C .l. la 11.03.1096 . v a lo a re a C J . la 11 .03 .1985 .

Fondul d e d iv idende p e an u l 1995 este de 3 .4 6 5 .6 9 8 .7 0 0 lei ş i rep rez in tă 9 .5 % din veniturile FMOA.

*15) sîmbătă-duminică, 9-10 martie 1996 E V E N IM E N Ta d e v ă r u l d e C iu l 1

P E N T R U L I N I Ş T E A

D U M N E A V O A S T R Ă :

I Ciudat. Aproape inexplicabil.I Nici cînd face o faptă bună, Poliţia nu mai are 1 chef să se laude! Ieri, de la Biroul de presă ni s-a I spus (e drept, foarte politicos) că “astăzi nu sînt ' evenimente”. în traducere liberă: Flit! Vă asigur că

I nu purtătorul de cuvînt este de vină. Pentru că, ' m-am convins, ordinele şi dispoziţiile parşive strică I aerul, pînă nu de mult curat, dintre această instituţie | şi reprezentanţii presei. ■ - I Dar să vă spun mai bine cu ce trebuia Poliţia să* se laude şi, din motive care îmi scapă, n-a tăcut-o. I Semnalam îritr-unul din numerele trecute ale ziarului | nostru că un periculos Violator b în tu ie prin I municipiul nostru, producînd frisoane părinţilor care• au copii între 7 şi 15 ani. Bestia a violat, fără jenă, I mai multe fetiţe, adcmenindu-le în locuri ferite (de I regulă prin preajma unor biserici). Cel puţin şase

Bestia este la arest!fetiţe au fost violate de acest maniac, folosind aceleaşi metode. Poliţia îl caută din 1993.'

lată că, eforturile - şi de această dată vă rog să nu- vă fugă gîndul spre limba de 'lemn - eforturile susţinute, zic, au fost încununate de succes. Bestia a ajuns după gratii. : " -.

Domnilor! Avem şi noi m ijloacele noastre' specifice. Cu toate că nimeni din poliţie n-a vrut să ne confirme acest succes, am aflată că pe violator se pare că-1 cheamă Karcsi. (Mor de ciudă că nu-i ştiu şi numele, dar asta-i situaţia!)

Ştirea n-am dat-o ca să demonstrez cuiva ce mare cocoş sînt. Dar pur şi simplu, cred că multora dintre cititorii noştri le-am luat o piatră de pe inimă.

Radu V IDA

0 companie de infanterie din Bistriţa va pleca în Angola

- La Bistriţa a avut loc, la 1 martie, festivitatea înmînării drapelului de luptă Batalionului de infanterie “Bistriţa",: în prezenţa d-lui Gheorghe Tinca, ministrul apărării. La B istriţa , trei companii de infanterie, o companie de stat major,« baterie, antitanc, o baterie , de Şimncătoare şi plutoanele tehnic şi ' fagistic se pregătesc pentru a deveni forţe de menţinere a păcii.,Unitatea, care se instruieşte.în acest scop d in .. vâra trecută, a fost vizitată de o

delegaţie militară americană care “a rămas pur şi simplu surprinsă” de performanţele dovedite la exerciţiile demonstrative - ne asigură colegii de la “Scutul Patriei”, de la care preluăm informaţia.

Astfel că în curînd o companie de aici va pleca în misiune în Angola. începutul va fi la Craiova, unde se va constitui un batalion cu

’ efective complete de “căşti albastre” . româneşti ce se vor îndrepta spre sud-vestul Africii.

Sîntem mai mulţi,

Aflăm că în Cluj s-au născut 719 persoane. Socotind de, la începutul anului s-au înregistrat 80 de căsătorii în ianuarie ş i 117 în februarie. Să nu uităm că în această perioadă lumea se abţine de la căsătorii, fie şi numai pentru faptul că e Postul Paştelui..

Un p o d n u p re a în d e p â

* *4 $ um rî* ••

gr «îj-q

* t f ' - ' * . . >

— *______________ • ‘ ______________

...dar care stă să moară! Şi - ce-i mai grav -nu se vâ prăvăli în neant singur. Va tîrî după el pe cei care, în momentul dezastrului, se vor afla pe el. Dacă nu se vor lua măsuri cît de repede, s-ar putea să asistăm la o tragedie. Şi cum podul cu pricina se află pe o rută cu trafic internaţional, sperăm să se găsească şifondurile necesare pentru repararea lui.

•' ■ ■ ' - ■ ' . . - Foto: N. PETCU

• “După ce domnia-sa m-a provocat, făcînd în-faţa mea un gest de nedescris, am procedat reciproc lâ luarea la bătaie, domnia-sa folosind ciomagul, iar subsem natul picioarele. în încercarea de a fugi," desigur” .

• ‘‘în mod greşit instanţa a admis proba cu scrisori. Oare se poate proba paternitatea prin poştă?”

• “-Avea sau nu avea partea vătămată hainele ude?

-Nu pot să precizez, pentru că plîngea. Dacă erau ude din cauza lacrimilor?”• • “far dacă instanţa va admite cuprinderea în masa bunurilor de împărţit şi a trotuarului din faţa casei, să se ia act că nu-mi rămîne

decît să pretind împărţirea vederii asupra parcului de peste drum”.

• “Da, sigur. .Casa era terminată. Nu-i lipseau decît ferestre le , duşumelele, instalaţia de apă şi

ONORATĂ INSTANŢĂ...acoperişul”,

• “Solicităm să admiteţi acţiunea integral, mai puţin punctele 1, 2, 5 şi 9, la care sîntem de acord să renunţăm”.' • “Este un om căruia nu-i place nimic, iar ca soţ pot spune că nu a adus în casă decît ziarul cu anunţul ace la nefe ric it de la mica publicitate”.

• -Nu-1 recunosc pe inculpat, dar

soţia îl recunoaşte. Or, dînsa nu uită nimic, vă spun sigur”.

• “La un moment dat, partea vătămată a sărit pe geam şi s-a amestecat în discuţia noastră. Ţin minte că era îm brăcat într-o pereche de şlapi de damă şi pretindea că intervine în numele opiniei publice”.

• “Pîrîtul susţine că nu doarme deoarece cîinele meu latră prea mult. Nu-i adevărat! Nu doarme pentru că suferă de insomnii. Eu cum dorm toată noaptea? Să se ducă lâ doctor.

• -Ba reclamantul să se ducă la doctor! La orelist. Să vedem după aia cum o să doarm ă toată noaptea?

Poliţia olandeză trage înainte de a

pune întrebăriUn institut afiliat poliţiei

olandeze a constatat, în urmă unui studiu, că poliţiştii nu prea stau la discuţii înainte de a pune mîna pe . pistoale şi că-şi folosesc armele mult mai des ‘ dec ît ar fi necesar, informează REUTER.

în cel puţin trei sferturi din incidentele în care poliţiştii au folosit arme de foc, s-a dovedit că uzul p is to a le lo r a fost complet inutil. în 1993, au avut loc 71 de astfe l de incidente, în cursul cărora 10 cetăţeni nevinovaţi au fost răniţi şi unul ucis. în 1994, atît numărul acestor cazuri, cît şi cel al victimelor aproape că s- a dublat.

Institutul pentni Ordinea şi Siguranţa Publică din Olanda susţine că ofiţerii poliţiei sînt pregătiţi să facă faţă violenţei, însă nu. sîn t învăţaţi să oprevină.

MEDIAFAX

( Reclamă... en-gros)

LEHjEWE* « * . XLti _.

r g a v u w—* 5 l

’ î A Î V

ij ljg rp

t'" î*i i i i i

S fJ

D e . . . " S t r a j ă '

c a r e u r i

l a

, Luni 11 martie, la orele 17, cercul rebusist “STRAJA” organizează o adunare, la care sînt invitaţi atît consacraţii cît şi amatorii. Adunarea va avea loc la' Cercul Militar (Casa Armatei, Piaţa Avram Iancu). Cu acest prilej se vor face noi înscrieri de membri'şi va fi ales colectivul de conducere al cercului rebusist,“Straja”./'

* *

M J

Cînd scriem cu... piciorul stîng şi nu ne pasa că gramatica limbii române are nişte reguli precise.

:: Foto: I. PETCU

Iarna Infractorilor de... primăvarăPe linia combateriifenomenului infracţional, gardienii

publici du depistat în săptămîna trecută, mai multe cazuri de sustrageri din avutul public. Dl Teodor Becan purtătorul de cuvînt al Corpului judeţean Cluj al Gardienilor publici ne-a prezentat cîteva evenimente, din care am reţinut:

| • La hotel “Napoca” a fost prins în flagrânt Marius Purcil,

I (17 ani), din Bistriţa, care a intrat,.| în toiul nopţii, în magazia de | alimente a restaurantului, de unde , a încercat să fure produse

•falimentare, băuturi alcoolice ş i : ‘ ( ligâri. Hoţul a fost predat poliţiei

| pentru cercetări.I • Gardianul Călin Suciu, în I timp ce efectua rondul de noapte I S.C. “Tehnofrig” S.A., l-a | *wprins pe Dorin Nilaş din com.I Baciu, şomer, care încerca să

spargă parbrizul unui autoturism,I Pentru a sustrage o geantă si L.___ ______

obiecte de îmbrăcăminte uitate pe bancheta din spate de posesorul autoturismului.... • Gardienii publici din serviciul de pază la S.C. “Someş” S.A. Dej au dep is ta t şi reţinut, în tr-o săptămînă, 9 infractori carc au încercat să fure diferite produse din unitate: Elcmer Haiduc (24 ani) din Dej, Ioan Piuca (29 ani) din Dej, Valeriu Ditan (27 ani) din Dej şi loan Marcu (39 ani) din com. C uzdrioara , carc încercau să sustragă 120 dc caiete şcolarc şi studenţeşti în valoare dc 49.809 lei; Lovas Attila (29 ani), din Dej,

şomer, a intrat “incognito” în unitate şi a furat 6 kg de hîrtie albă în valoare de 10.777 lei a fost prins şi predat poliţiei pentru cercetări; Ana

' Oşan (38 ani), din Dej, paznic laS.C. “Cesom” a fost găsită cu 3 pungi de scutece şi 2 pachete de tampoane, în valoare de 15.860 lei, pe care intenţiona să le sustragă din unitate; Domnica Georghi (24 ani), din com. Chiuieşti, paznic, a fost prinsă în flagrant cu 3 pungi scutece şi un tampon în valoare de 15.070' lei. Mărfurile au fost recuperate, iar fap tele cclor două angaja te “paznici” au fost aduse la cunostinta

conducerii societăţii şi poliţiei; Gheorghe Ceuca (32 ani) din com. Telciu, jud. Bistriţa-Năsăud a intrat : în intreprindere ca delegat a unei firme particulare. La plecare a ■ încercat să fure 120 de caiete studenţeşti în valoare de 42.000 lei. Marfa a fost găsită în portbagajul autoturismului Dacia BN-01-LNM proprietatea firmei. A fost sesizată conducerea unităţii şi poliţia din D ej;. Vasile Man (37 ani), din com. Chiueşti, operator chimist, la S.C. “Cesom” S.A. a încercat să fure 4 pachete scutece, în valoare de 10.560 lei. V.M. a fost predat poliţiei pentru cercetări.'

• G a rd ien ii pub lic i M ircea Moldovan şi Ferencz Istvan, din cadrul grupei de “ordine publică” Dej au reuşit să reţiuă pc Cscnghcri Tiberiu, domiciliat în Dej, care a fu rat d in tr-un autoturism un radiocasetofon, boxele şi 5 casete audio. Hoţul a fost predat poliţiei

din Dej, pentru cercetări.• La “Electroceramica” Turda

a fost prins Ioan Condurache (38 ani) din Turda, care a încercat să fure 37 kg de zinc, în valoare 15.440 lei şi Lucian Goia (27 ani), care a scos ilegal din incinta unităţii un cablu electric de 77 m, în valoare de 83.940 lei. Cei doi hoţi sînt cercetaţi în prezent de poliţie.

• G ardianul public Eugen Pop, în timp ce patrula în incinta S.C. “Uzina Chimică” Turda, a observato persoană suspectă, cu un bagaj vo lum inos în mînă. A cesta la apropierea gardianului, a abandonat pachetul şi a fugit din unitate. Autorul, necunoscut pînă în prezent, fu rase o pompă ro tativă, tip “Savicm”, în valoare dc 280 mii lei.

• Gardienii publici, au consiatat şi sancţionat 36 contravenţii. Suma to ta lă a am enzilor a fost de 7-735.000 lei. Faptele pentru care au fost sancţionaţi sînt: activităţi

ilic ite de comcrţ şi de nerespectarea normelor de bună gospodărire , în tre ţinere şi cu răţen ie â localită ţilo r, încălcarea norm elor de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice şi a Hotârîrilor Consiliilor locale. De asemenea, în săptâmîna trecută, gardienii publici au legitimat/peste. 12 mii de persoane, angajate ale soc ie tă ţilo r particulare, 864 delegaţi, 97 persoane, suspecte, din care 73 au fost atenţionate, iar 3 suspecţi, predaţi poliţiei. Au fost controlate peste 2000 de autovehicule, 384 bagaje dc mînă şi 15 vagoane dc tren. Gardienii publici au participat la acţiuni com une cu poliţia pentru asigurarea ordinii şi lin iştii publice în pieţe şi oboruri; la verificări, conform Legii 12/’90, la agenţi cconomici; la însoţirea inspectorilor de specialitate ai primăriilor în rezolvarea unor probleme specifice muncii.

Vasile MOLDOVAN

ADEVARUL U L T IM A O R Ă sîmbăcă-duminică, 9-10 martie 1996s :

; P.U.N.R. sprijină asociaţiile salariaţilor |s în ultimul timp se înregistrează o creştere a stopat în mod ilegal aplicarea Legii nr. 77/1994, |f nemulţumirilor salariaţilor Societăţilor comerciale cu eliminînd astfel posibilitatea asociaţiilor salariaţilor |î' capital de stat faţă de politica preferenţială aplicată de a realiza o privatizare reală.| de FPS la vînzarea capitalului social al acestora. 4, în acelaşi timp FPS a eliminat cu de la suies Astfel, în loc să fie sprijinite conform legii, asociaţiile putere unele proccduri de realizare a privatizăriiţ salariaţilor din societăţile comerciale, FPS încurajează înscrise în lege, utilizînd doar licitaţia deschisă la| mafia economică clientelară în acest domeniu, vînzarea capitalului social de 40% al societăţilorî Apreciind că nemulţumirile salariaţilor societăţilor comerciale. Informăm opinia publică că între acele |5 comerciale cu capital de stat sînt reale şi îndreptăţite, proceduri de privatizare sc înscrie şi negocierea 3

(urinare din pa;j. 1)

5 Biroul dc presă al P.U.N.R. este împuternicit să-şi t, exprime următorul punct de vedere:| 1. înfiinţarea FPS şi FPP aparţine în mod exclusiv jjjşi unilateral fo ş tilo r guvernanţi ai FSN şi pi Parlamentului majoritar FSN din acca perioadă, prin | Legea nr. 58/1991. FSN şi-a “implementat” structurile | politice originale în economia românească, ccea ce a

condus la falimentarea şi decapitalizarca acesteia cu efecte incalculabile asupra nivelului de trai al populaţiei. Haosul economic general creat de structurile birocratice impuse de către FSN au ipotecat pur şi simplu viitorul economic şi social al României.

2 . încâlcind prevederile propriei sale legi a privatizării, FSN a distribuit ilegal carnete de certificate şi şi-a promovat susţinătorii politici în toate structurile FPS şi FPP. Prin Legea de privatizare - elaborată de FSN, România a,devenit ^ingura ţară din lume în care Parlamentul'răspunde şi conduce această acţiune de tranziţie Ia economia dc piaţă.

3. Întrucît Legea privatizării elaborată dc FSN n-a putut fi aplicată, P.U.N.R. a înaintat Parlamentului României o iniţiativă legislativă privind utilizarea metodei MEBO şi p rivatizarea Societăţilor comerciale, care, după adoptare, a devenit Legea nr, 77/1994. Prin aplicarea acesteia în România s-au privatizat peste 800 de societăţi comerciale. Dc altfel, aceasta a fost singura acţiune reală de privatizare a societăţilor comerciale cu capital de stat; din păcate după elaborarea Legii privatizării accelerate FPS a

directă de către asociaţiile salariaţilor din societăţile comerciale trecute pc lista dc privatizare. Aşa s-a ajuns ca, sub masca unor presupuşi "investitori” stra teg ic i, structurile m afiote din economia românească să-şi însuşească capitalul social al acestora.

5. în mod anormal FPS a acordat aceleaşi facilităţi la cumpărarea capitalului social acestor structuri economice mafiote ca şi Asociaţiilor salariaţilor,

.încâlcind prevederile Legii nr. 77/1994. De aceea PUNR solicită adularea imediată a acestor licitaţii contrafăcute şi aplicarea corectă a prevederilor legii. PUNR nu va susţine niciodată proliferarea structurilor mafiote în economia românească. Este şi motivul pentru care a elaborat şi susţinut înfiinţarea Asociaţiilor salariaţilor, pentru a sprijini privatizarea cetăţenilor care au creat avuţia naţională.

6 . Întrucît FPS a încălcat moralitatea economică a legii PUNR va solicita o anchetă parlamentară asupra tuturor operaţiilor realizate de FPS la capitolul privatizării Societăţilor comerciale după promulgarea legii privatizării accelerate. Este de-a dreptul cinic şi antinaţional ca FPS să susţină mafia economică în detrimentul salariaţilor societăţilor comerciale cu capital de stat. Cei care au ipotecat economia naţională vor acum să aducă salariaţii societăţilor comerciale la cheremul mafiei, economice potenţată în răstimpul dezastruoaselor guvernări ale FSN.

Biroul de presă ai PUNR

î n 4 u p r i i t t : :

C.C.IA şi-a programat adunarea generală. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj a stabilit data

'd e 4 a p rilie 1996 p e n tru adunarea generală a m em brilor săi O rd inea d e z i cu p rin d e : ra p o rtu l C o le g iu lu i de conducere, Execuţia exerciţiului financiar pe anul 1995. Raportul

comisiei de cenzori, program ul de a c tiv ita te p e a n u l 1996 , B ugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 1996 şi Diverse.

L ocu l desfăşu rării adunării generale este C asa de Cultură Studenţească, iar o ra de începere este 9,00. :

C on fo rm artico lu lu i 15 din Statut, dacă Ia prim a convocare a d u n a re a g e n e ra la nu e s te statutară, urm ătoarea şedinţă se v a desfăşura în 17 aprilie 1996, ora 14, în aceeaşi sală.

în prezent, C .C.I.A. Cluj are 2.653 d e mem bri cotizanţi, d in care num ai 200 sînt din sectorul d e s t a t , ia r m a jo r i ta te a o constituie firmele care desfăşoară activităti de comerţ.

La staţia A W A D e j afluenţa m are la benzină

După scumpirea biletelor pe trenurile personale, zilele trecute s-a constatat o mai mare afluenţă de maşini :1a staţia AWA de la marginea municipiului Dej. După "furtuna” de' la nivelurile înalte ale firmei, activitatea se desfăşoară normal. Ştirile apărute în presă cu privire la scumpirea benzinei au pus în alertă pe posesorii de maşini, unii cumpârmd cantităţi mai mari dc benzină. ,,

După cum am aflat dc la personalul

benzinăriei AWA de la Dej, în prezent aprovizionarea decurge în cele mai bune condiţii, şi în ciuda zvonurilor referitoare la peispec-tivele firmei, nu sînt probleme cu asigurarea cantităţilor de benzină şi motorină necesare. în ziua vizitei noastre, la cele 24 pompe de benzină şi 5 de motorină era un trafic intens, maşinile sosind din minut în-minut După aprecierile şefului de staţie cantitatea aflată în momentul deplasării noastre în incinta staţiei

ajunge pe 10 zile la benzină şi 5 zile la motorină. Dar, maşinile firmei asigură o aprovizionare ritmică avînd în vedere şi aglomeraţia mai mare din această perioadă de sfîrşit de iarnă.

Şi încă o constatare pozitivă de la AW A Dej: recent s-a deschis modemul restaurant cu 40 de locuri din incinta staţiei, iar in cursul acestei veri se prevede şi inaugurarea unui service si a spălătoriei de maşini.

SZ. Cs.

nici nota 7,00 nu a fost suficientă;- "generozitatea” fară margini a

Inspectoratului Şcolar Judeţean (cu acordul prefectului) la întocmirea planurilor de şcolarizare (număr de locuri, clase şi repartizarea lor pe şcoli) pentru maghiarofoni;

- tolerarea de către PDSR prin conducerea Inspectoratului Şcolara separatismului şcolar şi încurajarea prin diferite mijloace a acestuia (fondurile alocate în ultimii 5 ani la cele trei licee cu predare în limba maghiară sînt nejustificat de mari în com paraţie cu cele alocate liceelor cu limba de predare română);

- nesancţionarea amestecului brutal; al UDMR în activitatea şcolară preuniversitară, inclusiv a activităţilor politice din şcoli;

to lerarea nerespectării prevederilor legale în ceea ce priveşte intonarea v im nului, arborarea şi afişarea însemnelor statului român în şcoli cu limba de predare maghiară şL în clase cu predare în această limbă;

- nesancţionarea celor care au participat la marşul la Strasbourg organizat de UDMR cu sprijinul serviciilor secrete ungare; ce se voia un protest îm potriva Legii învăţâmîntului;

- aprobarea creării secţiei cu limba de predare m aghiară la Academia de Muzică din Cluj- Napoca (în legătură cu care am pus ; mai multe întrebări adresate PDSR- ului la care încă nu am primit răspuns);

fn :a c e s t context trebu ie să amintim atitudinea PDSR la votarea Legii învăţămîntului cînd datorită lobyului făcut în favoarea capito­lului XII doar parlamentarii PUNR

au votat îm potriva privilegiilor acordate maghiarofoni lor de acest capitol al legii.

Recent la votarea legii partidelor datorită atitudinii şi sprijinului parlamentarilor PDSR se permite în continuare fiinţarea de partide pe. crite rii e tn ice (p revedere ce favorizează în primul rînd UDMR).

Finanţarea de la bugetul statului a UDMR (în 1995 peste ISO milioane lei) care foloseşte aceşti bani în acţiuni antiromâneşti şi lipsa de voinţă de a controla modul cum sînt folosiţi aceşti bani.. La cele de mai sus mai adăugăm

doar următoarele:- impunerea de către UDMR

(oare?) a unor cerinţe ale Ungariei în tratativele cu România;

- diferenţa ca de la cer la pămînt în tre vorbe şi fap te a le ■ reprezentanţilor Ungariei atunci cînd se referă la România;

- decla ra ţiile şi ac ţiun ile iredentiste ale unor cercuri din Ungaria, inclusiv a unor partide parlamentare; - : : '

- comportamentul duplicitar al politicienilor dc la Budapesta faţă de România; ^

- continuitatea politicii ostile a Ungariei faţă de România (un singur exemplu în timpul guvernării de dreapta a lui Io ze f A ntal, reprezen tan tu l U ngariei la Parlamentul Europei era Kovacs, ministru de externe era Jezenscbi, iar în guvernul de ”stînga” â lui Hora, Kovacs este ministru' dc externe; şi Jezenschi reprezintă Ungaria la Parlamentul Europei);

- ofensiva economică a Ungariei în Rom ânia în genera l şi îq Transilvania în special;

- numărul de organizaţii neguver- namentale care fiinţează în România (fiind dirijate de UDMR şi finanţate

de la Budapesta), numai în Chij- Napoca fiinţează 78 organizaţii.

Avînd în vedere cele de mai sus cît şi multe altele consternează pe

.to ţi oamenii de bună credinţă atitudinea reprezentantului guvernului şi al PDSR în judeţul Cluj, căruia ne vedem nevoiţi să-i reamintim că tragedia anului 1940 pentru această parte de ţară a fost

, posibilă şi datorită laşităţii clasei politice din acea vreme.

Această laşitate este prezentă si astăzi în multe segmente ale vieţii politice inclusiv la nivelul PDSR, ceea ce a făcut posibil ca UDMR-ul să aibă constituite ţoale structurile statale (legislative, executive, administrative) care si funcţionează sub unele aspecte îj anumite localităţi şi teritorii ale României.'

Se profită diij plin atît de cele arătate uiai sus cît şi de dezbinarea tradiţională a românilor, fatiodii-se tot posibilul ca să ne obişnuiască cii ideea autonomiei pc criterii etnice, care odată legiferată, vi conduce im ediat la trasarea graniţelor mai multor Ungarii Mici pe teritoriul României.

Partidul Unităţii Naţionale Româ­ne şi-a făcut datoria şi de această dată şi a tras c lopo tu l trezirii conştiin ţei naţionale a tutuia românilor în faţa pericolului ncmă^p surat pe care îi reprezintă UDMR acţiunile Ungariei şi nu în ultimul rînd sem narea .uiuii; tratat care cuprinde germenii pentru mai multe Ungarii Mici pe teritoriul României

Ţara şi neamul au încă destui fi cu conştiiuţa trează ce sînt îi permanentă stare de veghe avui inima şi cugctul încărcat de dragoste de neam şi sim ţul datoriei pe care

' şi-o vor face din plin ori de cîte oii va fi nevoie, ,v . , ‘ "

în atenţia chiriaşilor din imobilele ce fac obiectul Legii 112/29 nov. 1995

(urmare din pag. 1)

pentru cumpărarea cu plata în ratesau in te g ra lă a p re ţu lu i , a ap a rta m e n tu lu i în care? domiciliază. .

3. Nu pot cumpăra locuinţa în carc domiciliază, chiriaşii (titulari sau membrii familiei - soţ, soţie, copii minori) care au dobîndit sau înstrăinat o locuinţă proprietate personală , după ian. 1990. în localitatea de domiciliu.

4. Chiriaşii care nu dispun de posib ilităţi m ateriale pentru a cumpăra locuinţa în care domici­liază, pot rămîne în continuare în

spaţiul locativ p lătind chiria stabilită prin legile în vigoare.

5. Apartamentele dobîndite în baza Legii 112/1995 nu pot fi în stră inate 10 an i de la data cumpărării.. 6 . P re ţu l de v în z a re al

ap a rtam en te lo r, - după caz , sc determină în baza prevederilor

. Decr. 93/1977 m odificat prin art.III din Dccr. 256/1984, ale Decr.- Lege 61/1990 şi a Legii 85/1992 republicată, ţinîndu-se seama de tipul apartam entului, suprafaţa utilă, regimul de înălţim e, starea tehnică, dotarea, gradul de fmisaj, vechimea construcţiei, gradul de

u z u ră a l u n o r elem ente din c o n s tru c ţia apartamentelor p revăzute de actele normative s u s -m e n ţio n a te . Valoarei r e z u l ta tă se înm ulţeşte ct co c fic ien tu l de actualizare îi funcţie de creşterea veniturilor saiariaie medii brute pe economie din u ltim ă lună a trimestrului anterior cumpărării locuinţei, faţîi-- de cele existente în ianuarie 1980^'

7. Conform cclor de mai u rm e a z ă ca în tim p util si inform ăm pc cei interesaţi dt m oda lita tea de desfăşurare i acestei activităti. .

t:<3& l<svr-iz:i u n i I <»■#}£» ir i / nP O R TA LEXPORT . IM PO RT S .a .L .

Sîmbătă, 9 martie 1996 PORTAL 17,45 Buletin informativ; 8,00

Cartoon Network; 10,00 Buletin informativ; 10,15 A 1- Divertisment matinal; 11,15 Studcnta-SAT 1;13,00 A 1- Serial; 14,05 Vieţile mumiilor-PRO 7; 15,45 Buletin informativ; 15,55 A 1- Serial; 16,45 Al- Muzică; 17,35 Urşi la strîm- toare-documentar-PRO 7; 18,35 A 1- Observator; 19,25 A 1- Seriale, reportaje; 20,45 Buletin informativ, muzică; 21,15 O mică crimă perfectă-RTL 2; 23,10 American cyborg-RTL 2; 1,05 A l- Film.

PORTAL 2 : 9,45 Buletin informativ; 10,00 A 1- Film; 11,30 A 1- Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A 1- Film;13,30 A 1- Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,400 Program Tele 7 abc -documentare, desene animate, postm eridian, reportaje, film , telejurnal, seriale, muzică; 20,45 Buletin inform ativ; 21,00 Vînătoarea după octombrie cel roşu- PRO 7; 21,45 Urina disperată-PRO 7; 1,25 A 1 - Film.

Obs.: Traduceri simultane pe ambele canale.

Duminică, 10 martie 1996PORTAL 17,45 Buletin informativ; 8,00 A

1- Divertisment matinal - desene anim ate, seria l, muzică; 11,00

Galapagos-documcntar-CANALE 5; .12,00 In compania călătorilor- documentar-CANALE 5; 13,15 Buletin informativ; 13,30 A 1- Muzică, serial; 15,05 Camy -SAT 1; 17,05 A 1- R eportaje, documentare, teleshopping; 19,15 A 1- Film; 20,45 Buletin informativ;21,00 Umbrele treculului-PR O , 7;23,00 Harry şi Kit-VOX. ' ,

PORTAL 29,45 Buletin informativ; 10,00 A

1- Film; 11,30 A 1- Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A 1- Film;13,30 A 1- Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Programe Tele 7 abc • documentare, desene animate, postm erid ian , reportaje, film , telejurnal, seriale, muzică; 21,20 Buletin informativ; 21,40 Dosarele

X - ITALIA 1; 23,30 Crima -RETE 4.

Obs.: Traduceri simultane pe ambele canale.

Sîmbătă, 9 martie 1996 9,30 Tip, top, mini top - partea I,

a spectacolului concurs Cluj; 11,20 Film: Vînătoare de iluzii (r); 18,30 Preluare Starfilm; 19,30 Femei împotriva sărăciei - reportaj DW; 20,00 Desene anim ate; 20,10 Preluare Samtel; 20,40 Film serial: Trei destine; 21,25 Film: Silueta; 22,50 Preluare Samtel; 23,35 Film:

Creatura; 1,20 Film sexy: .Busturi speciale. ‘

Duminică, 10 martie 1996 9,30 Tip, top, mini top - partea a

II-a , spectacol concurs; 11,30 Film: Creatura (r); 18,00 Preluare Intersat; 20,15 Preluare Samtel; 20,22 Film: Familie zdruncinată; 21,50 Preluare Intersat; 22,05 Film: învoirea.

Sîmbătă, 9 martie 1996 ' 8,30 Seriale - CANALE 5 şi.RETE 4; 14,00 Desene animate- . r ~ - ^ITALIA 1; 16,35 M isiune ucidere-RETE 4; 23,30 Crima-Rtl1 imposibilă-PRO 7; 17,35 Urşii la 4.

strîmtoare-documentar-PRO 18,35 Dezastru pc rîul Polon» PRO 7; 21,00 Vînătoare de duf* octombrie roşu-PRO 7; 23,45 Un» disperată-PRO 7. . •

Duminică, 10 martie lffl11,00 Galapagos-documc»1*1'

CANALE 5; 12,00 Comp»!" călătorilor-m agazin geografi CANALE 5; 13,15 SuperUf CANALE 5; 15,05 ConsteU; Aventuri în ocean -PRO 7; 10 Stormy Weather-PRO 7;.W- Superman-PRO 7; 19,00 Babyloiî- PRO 7; 21,00 Ccle mai fni®** momente de Ia o căsătorie -jk>* RETE 4; 21,40 007 - permis ^

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 /1 9 9 1 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;

V A L E R C H I O R E A N U (re d a c to r ş e f a d ju n ct);

M A R I A S Â N G E O R Z A N (re d a c to r ş e f ad ju n ct).

R E D A C Ţ I A : C lu j -N a p o c a , s tr . N a p o c a 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccretariat-rcdactor şef, rcdactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.828; Secretariat dc redacţie: 197.418; Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197.507

Secretar de redacţie de serviciu: luliu PETRUŞ TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu"tel. 432502: fax: 432501. ^