Cristian Mosneanu

# PETRU DIMITRIE CERCET &

GENTILOMUL VALAH CAREA FERMECAT EUROPA

'f,elaExBucure;ti,2017

CUPRINS

l. Istoria ca un jurnal 17

2. lnaintagii lui Petru Dimitrie Cercel 25

2.1. Pitraqcu cel Bun- Thtlllui Petru 25

2.2. Piiraqcu- fratele cel mare al lui Petru Cercel 27

2.3.Yintlll Draculina 28

2.4. Radu Florescu- frate vitreg al lui Petru Cercel 30

2.5. Mihai Viteazul gi legltura de singe cu Petru Cercel 3l

3. Cercel iubitoriu de creafie dumnezeasci rupti dincoasta lui Adam 4i

4. Urmaqii lui Petru Dimitire 49

5. Tumultosul drum alvielii prin ciriri neblnuite Sj

6. intre insclumare qi moarte 7Z

7. O domnie scurtl presirati cu fapte mari 877.1 Politica interni 87

7.2 Pohtica externi 94

8. Petru Dimitrie -Spiritvizionar gi enciclopedic 99

9. Petru Cercel - primul abasador cultural din istorie alfirii Romdnegti r09

10. Prietenia dintre Petru Cercel gi Pierre de Ronsard substindardul Banul Miricine 113

10.1 Demitizarea gi adevlrul istoric despre Banul Miricine 120

10.2 Care este legitura intre Pierre de Ronsard gi JaraRomineascd? L26

10.3 Cum a {bcut Vasile Alecsandri legitura dintre BanulMlracine qi Pierre Ronsard? 130

11. Obiceiurile muntenilor din timpul lui Petru Cercel

l2.inloc de final

14. Bibliografie

133

t37

t4l

Petru Dimitrie Cercel

@ Data naqterii: 1545

@ Domnie: 23 iunie 1583 - 17(18?) martie 1585

# Data decesului: 18 martie? 1590

Reproducerea portretului lui Petru Dimitrie Cercel dupd

fresca din naosul minlstirii Tismana realizat de

Citilin Rinduroiuwr,q&[ac eb o o k " c*o ru/ rrskEat a I ur

*To{i se mird de infdyigarea lui cea maiestoasd,de vorbirea lui cea curatd aproape in toate limbileeuropene gi de inaltalui inlelepciune"

(Relatare despre Petru Dimitrie Cercel

din cronica Fuchsia - Lupio - Oltarodium)

Petru Dimitrie Cercel are 'b anume abilitateplind de gralie gi de dragoste, la care se adaugdo infdligare binevoitoare cd nu poli judeca deunde primeSti mai multd satisfoclie: din vorbireasau din privirea lui cu care subjugd ca gi cu ni;telanluri gi strhnge in ve;nicd supunere inimaaltora... El poartd imprimatd, pe suverana sa

frunte, imaginea vie a mdrinimiei, din pieptulcdruia ies comori"

(Francesco Puggiella-legiuitor gi poet toscan)

Genealogia luiPETRU CERCEL

VVlad Vl Vntild

t532-t5341534-1535

Radu Negru Vodt290 -1315

tBasarab I

1315-1352tAlexandru Nimlae

1352-1364

VRadu I

1317-1383

V

Radu lV cel Mare1495-1508

Vlad V cel T6narl5l0-1512

VMihnea cel Reu

t508-t509

Yv- --^vMntild Petru Cercel Mihaiviteaanl

1574 1583-1585 1593-1601--v"- __ .1.VVY

Marcu cercel l%traiu-Raou NicolaePatr4cu1600 ' 1599-1600

(res€nt) (regent)

Y

Vtad tV idtuoarul Mircea ll Vlad lll lepes Radu lll cel Frumosl48ti t4E2-14-95 lu2 ltAS;145-6-1462i 14,62-14'13,;1473-1414

1416 1474:1474-1475

r. rsToRrA cA uN IURNATDragilor mei cititori - iubitori

de istorie gi nu numai

Istoria, "acastd pulbere care rdmhne in clepsidra

timpului", nu este nici mai mult nici mai pufin decitun jurnal de cllS.torie al istoricului. Daci in modnormal intr-un jurnal i1i consemnezi meticulosevenimentele petrecute pe zile, ore, clipe..., intr-ocarte de istorie cercetitorul redi evenimentele, avAnd

ca puncte de reper borne plasate inegal in timp. Degi

evenimentele sunt redate ln jurnal pas cu pas - ele

reflectd totugi viziunea celui care le noteaz[, viziunecernut[ prin filtrul propriei minfi, in care presaripicituri de subiectivism, uneori mici alteori maimari. in oglindi cu cel care consemneazd. in jurnal,istoricul va reda evenimentele, trecind prin filtrulpropriei gindiri. De asemenea, evenimentele suntla rdndul lor incadrate de limitele autorului, de dozade pirtinitate care se regiseste in 'bbiectivismul"pe care gi-I impune de la inceput gi chiar de

propria imaginalie in care igi creazi un Univers alevenimentelor.

17

Cristian Mosneanu

Cum o dimineala irrrorita, lncadratl de roui diviali naturii, poate fi,zugravit[ in imagini sumbre de

citre omul a cirui stare de spirit negativi este insugitl

din nedreptitile contextului unde igi duce de-a

buqilea subzistenll, aga gi fizionomia unui episod

social petrecut lntr-o anumit[ erl carc este vitalipentru majoritatea semenilor poate fi zugrivit in

culori lombroziane. De aceea,consider ci, indiferent

de consemnlri, avedea partea plini a paharului face

ca orice scriere si fie inviluitl de o auri celest[ care

se poate proiecta in emolii gi stlri de spirit pozitive

in sufletul cititorului.

C[ acceptim sau nu, triim intr-un multi-cosmos

format din universul real-palpabil pe care il atingem

cu tilpile qi il pipnim cu buricele degetelor, un alt

Univers al congtiinfei, imaginaliei gi simlirilor - cel

care reprezintil poarta citre umanizarea propriei

noastre fiinle gi nu in cele din urm[ visul (ca o altirealitate) unde subcongtientul proiecteazi contopirea

dintre experienla palpabill gi trlirea profundi

incadrati de polii fericirii sau ai deznldejdii. Ca

atare, j urnalul r epr ezintd. do ar prelungirea incrustatl

a celor trei lumi in care coexist[m. Cartea de istorie

este in aceeagi noti. Ea red[ evenimentul prin filtrulrealitl1ii in care se proiecteazl istoricul, triireacare i-a fost creatl in momentul congtientizlrii

18

# PETRU DIMITRIE CERCEL #

consemnerilor gi reflexia imbinirii primelor douirealitili prin care este trecut evenimentul care se

doreEte a fi imprimat in esenla scrierii.Istoria ca redare a unui jurnal trivalent al

cercetitorului poate fi priviti din doui unghiuridiferite:

- A celui care poate vedea doar trunchierea a

ceea ce el considerd, ci, ar fi trebuit s[ fie un adevir.- A celui care poate vedea partea insuflefiti dintr-o

scriere, cel care incearci si intre in profunzimeaevenimentelot analizind gi pundndu-gi intrebiriajungind astfel si igi creeze o opinie proprie pebazaa ceea ce a deslugit din ce i-a fost prezentat.

De ce istoria ca un jurnal? Fireqte, cercetltorulclasic va afirma c[ istoria este o gtiinfi. Ceea ce

este corect, ins[ noi aici nu discutim de normelegtiinlifice in care trebuie s[ se incadreze o scriere,

ci de viziunea de ansamblu a cadrului in care este

plasat sau se proiecteazi cercet[torul. Tot ceea ce

are inceput gi sfhrgit poate fi incadrat ca o cd.li.torie(inclusiv cercetarea unui subiect istoric), iar pecetea

care d[ ecou in eternitate oricirei c[l6.torii este

jurnalul.

Ce legiturd. are "istoria priviti ca un jurnali' cuPetru Dimitrie Cercel, personajul central al lucririinoastre? Diferenliat fald de oricare alt voievod

19