Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

301

description

escrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Transcript of Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Page 1: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir
Page 2: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Descrierea Moldoveide Dimitrie Cantemir

Page 3: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Avis

Această carte minunată o am scos eu întâiași-dată la lumină de pe o scrisoare Latinească cu mâna, pentru care sfârșit, mi-a lăsat-o Domnul Miler sfetnicul de Colegie. Iară chipul cu care a dat el de dânsa, se poate vedea la Prefaţa lui. Scrisoarea aceia este Latinească, iară eu am socotit a fi de folos ca să o dau să se tălmăcească în limba nemţească, ca să poată fi de trebuinţă și acelora carii nu știu limba Latinească. Deci D. Ioan Ludovig Redslov iscusitul Profesor a corpului Cadeţilor de aice, au săvârșit această tălmăcire și alăturând-o cu amăruntul cu izvodul cel Latinesc, sânt răspunzător pentru adevărul ei.

Bișing. Berlin 1769.

Prefaţă

Dimitrie Cantemir o dinioară Domn Sau Gospodariul Moldaviei este îndestul de cunoscut din Istoria care o a făcut el pentru împărăţiea turcească și din scrisoarea vieţii lui care este adaosă la acea istorie.

Învăţătura lui cea mare și știinţa limbilor celor

Page 4: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

multe, covârșește pre toate acele ce este de a se cere dela un Beizade carele n'au învăţat aiurea nicăiri, decât numai la Ţarigrad dela Grecii cei de acolo.

Însă trebue să arătăm că Dimitrie dă cu totul o altă idee despre vredniciile Grecilor acelora, decât obișnuește a se gândi pentru dânșii1 unul dintr'aceștia, Atanasie (nu Anastasie) Conduida, din ostrovul Corfus, pentru care pomenește Dimitrie la acel loc că ia învăţat pre copii săi, mai pe urmă cu adevărat s'au cunoscut în Rusia om foarte învăţat; și Petru cel mare l'au făcut întâi Egumen la Mănăstirea Tolscoi nu departe de Iaroslav și mădulariu Sinodului. După aceia s'a făcut Arhimandrit la mănăstirea Spascoi la Iaroslav, apoi Arhiepiscop la Vologda. și pe urmă Arhiepiscop la Suzdal unde a și murit la Octombrie în 10, anul 1737.

Dimitrie după ce și-a scăpat Domnia și a fost dăruit de Împăratul Petru cu moșii bune în Ucraina și prin prejurul Moscovei, și-a petrecut vremea mai mult cu învăţătura, isprăvind acolo multe scrieri pe care le-a fost început la Ţarigrad și o scrisoare pentru religia turcească a scris-o din nou, având la aceasta poruncă dela Împăratul, care s'a tipărit în limba Rusească în Petersburg la 1722, cu titlul Sistemul sau starea

Page 5: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

religiei Turcești, coală în două, în 379 feţe2. Vrednică este de a se tălmăci în fiește care limbă, căci cuprinde în sine atâtea lucruri nouă și necunoscute, în cât nu se găsește aseminea nici un istoric care a scris despre aceasta.

Din scrisoarea vieţii sale, aflăm că el a alcătuit o carte morală în dialog sub titlul: Lumea și Sufletul, în limba Moldovenească.

Iară pentru oarecare manuscripte care să se fi pierdut în marea Caspică la sfărămarea corăbiei, poate să fie îndoeală; însă aceasta o vom lăsa nehotărâtă. Între celelalte scrieri care au rămas de dânsul la moartea sa, se vede a nu fi adevărată, acea pentru cântările turcești, pentrucă însuși Dimitrie dă pentru dânsa o nădejde prea cu 'ndoială la viaţa lui Selim I, Nota 0 din istoria împărăţiei turcești.

Scrisoarea vieţii lui pomenește, c'ar fi fost mădulariu a Academiei învăţaţilor din Berlin, însă la istoria aceștii academii este netrecut. Și fiindcă lexiconul cel de învăţătură a lui Jexer îl arată a fi el Director a academiei din Peterburg, zicând c'ar fi multe adăogiri ale lui în izvoadele acestei academii, aceasta este o rătăcire vederată, căci când s'a făcut academia Peterburgului, era mort Domnul Cantimir. Iară aceia ce se găsește de dânsul la izvoadele

Page 6: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

aceștii academii, se cuprinde numai într'acea scrisoare a lui, pentru zidul cel vestit dela Derbent, care a fost de trebuinţă răposatului profesor Baer, la descrierea muntelui Caucazul, în cartea cea dintâi a lucrărilor academiei.

Baer ar fi tipărit și istoria împărăţiei turcești a Domnului Cantimir, dacă nu l'ar fi împedicat ducerea la ţara Englezească a lui Antioh fiului celui mai tânăr a lui Dimitrie căci Antioh a luat-o cu sine, ca să o dea în tipar acolo, însă în loc de latinește a tipărit-o englizește, de pe care s'a dat mai la urmă și'n tipar franţez și nemţesc.

Și măcar că 'ntru aceste tălmăciri, nu s'a pomenit nimic de aceia a profesorului Baer, însă tot se văd întru dânsele adăogirile lui pe la margini osebite de celelalte prin stelișoare; și scrisoarea vieţii încă se vede mai mult a fi alcătuită de dânsul.

Tălmăcirile acelea pot să fie prea bune, însă tot se poate să fie intrat întru dânsele niscaiva greșale și pentru aceia aș dori ca stăpânitorul ast de acum al scrierii cei vechi latinești, să voiască a o da în tipariu, măcar de o vor socoti cineva a fi de prisos, pentru celelalte tălmăciri ce s'au făcut. Iară cei iubitori de istorii, fără de îndoeală vor fi într'un gând cu mine.

Acum să pomenesc și de scrierea aceia a

Page 7: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Domnului Cantemir care ne-a îndemnat spre această prefaţă, adecă Descrierea Moldovei, un lucru care nu poate lesne să se răsplătească de către geografi, căci ea luminează prea frumos istoria, obiceiurile vechi, împreună și toată închipuirea ţării.

Eu cunosc scrierea aceasta aproape de 40 ani, căci Beizade Antioh învăţa pe atuncea la Academia împăraţilor de aicea și Ivan Ilinschii odineoară Logofăt al Domnului Dimitrie, a fost unul din tălmăcitorii ei și mie mi se pare c'am auzit atuncea, cum că izvodul l'ar fi fost alcătuit Dimitrie în limba Moldovinească și apoi acel Ilinschii l'ar fi prefăcut în limba Latinească. Beizade Antioh a luat Descrierea Moldaviei, ca și istoria turcească și o a adus cu sineși la anul 1732 la Englitera și de acolo la Francia.

După ce a murit Beizade Antioh și rămasele sale s'au vândut, aflându-se atuncea la Paris Graf Tomson, un ginere a lui Berhave celui mare, a cumpărat scrierile bătrânului Cantemir, pricinuind prin aceia de a rămas Rusiei. Pentru că după moartea lui le-a dăruit soţia sa unchiului ei Avram Raab Berhave, carele a fost odinioară Profesor la Academia învăţaţilor de aici și dela acesta le-a luat prin moștenire domnul Cruze sfetnicul de poliţie și medic al Împăratului.

Page 8: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Un om adevărat învăţat, este mulţămit să se arate obștei cu slujbă prin o îndeletnicire de acest fel.

Deci cu acest chip și domnul Cruze mi-a dăruit mie Descrierea Moldovei, dându-mi volnicie nehotărâtă, ca să lucrez cu dânsa dupre cum voiu socoti.

Și s'ar fi căzut ca să împodobesc acest lucru și cu oarecare adăogire dela istorici Leșești, Ungurești și Turcești, încă și din istoria cea turcească a Domnului nostru Dimitrie, dar îmi lipsește vremea trebuincioasă la aceasta.

G. F. Miler. Petersburg 1764.

Prescurtare din viaţa Principelui Dimitrie Cantemir

Prinţul Dimitrie Cantemir s'a născut la anul 1673 Octomvrie 26, când tatăl său Constantin era numai Serdar la Orhei. La 1684 numindu-se Constantin Cantemir Domn Moldaviei. si urmând a trimite zălog pre unul din fiii săi la Poarta Otomană (după cum se obișnuia atunci), el a trimis pre Antioh fiul său cel mai mare împreună cu alţi șase tineri fii de boeri. După trei ani l'a schimbat fratele său Dimitrie rămâind

Page 9: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

la Constantinopoli până la 1691 când iarăși l'a schimbat Antioh.

În cursul vremii cât s'a aflat acolo, el s'a ocupat cu limba și mai ales cu muzica turcească pre care a adus-o la o deplinire de care era cu totul lipsită, căci el fu cel dintâi ce a regulat notele turcești.

În anul următor a întovărășit cu tatăl său pre Seraschierul Deldabon în campania dela Soroca.

La 14 Martie 1693, murind tatăl său, boierii care făgăduiseră murindului părinte că vor alege Domn pre Dimitrie, n'a putut izbuti, căci Poarta numi pre un altul, iar Dimitrie fu chemat la Constantinopoli. La 1700, s'a însurat cu Casandra fata lui Șerban Cantacuzin care fusese Domn în ţara românească și din căsătoria aceasta i s'a născut o fiică.

Curând mazilindu-se Antioh, s'a înturnat și Dimitrie cu dânsul la Ţarigrad, unde s'a făcut părinte a patru feciori și a patru fete.

Aici a rămas până la anul 1710, când Petru I al Rusiei a declarat război Turciei. La asemenea. împrejurare, Poarta găsi de cuviinţă a numi pre Dimitrie domn Moldaviei, căci domnul ce era Nicolai Mavrocordat, deși om

Page 10: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

învăţat și în favor la Turci, nu avea experienţa ce se cere la vreme de război.

Cantemir primi domnia mai mult prin îndemnul lui Deblet Girei hanul Tătarilor prietenul său, câștigând făgăduinţa marelui vizir Baltagi-Mohamet că nu i se vor cere dările acele mari ce se obișnuiau la numirea Domnilor. Făgăduinţa însă nu se ţinu, căci abia sosise el în capitala sa cu cea mai mare grabă, când și primi poruncă să trimită îndată banii pentru domnie și să facă pod peste Dunăre pentru trecerea oștilor turcești.

Acestea îl supărară într'atâta, încât îndată a și intrat în trataţie cu un doctor grec numit Policala pre care-l trimisese Petru și au încheiat un tratat care încuviinţându-l și întărindu-l acest monarh la Luţc în Polonia în 13 Aprilie 1711, i s'au și trimis cu un înadins.

În urma acestei convenţii, Cantemir înștiinţa pre Petru de toate cele ce se urmau, prelungind pre cât putea facerea podului și îndemnând pre Ţarul a veni cât mai curând. Amăgit însă de Brâncoveanul, domnul Valahiei și dușmanul Cantemireștilor, Petru sosi prea târziu, când nu mai putu opri trecerea Turcilor.

Oștile rusești tăbărâră pe Prut, iar împăratul vizită Iașii în luna lui Iunie, unde boierii și tot

Page 11: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

norodul îl primiră cu consideraţia și respectul ce se cuvenea unui așa mare monarh. Ţarul se zăbovi în Iași două zile și apoi se înturnară în tabăra sa.

Campania dela Prut e prea cunoscută pentru ca să o mai spunem aici, îndestul că Petru cel mare silit a încheia pace, refuză hotărâtor de a da Turcilor, ce-l ceria, pe domnul Moldaviei ce era în lagărul său.

Cantemir împreună cu vreo mie Moldoveni, ce voiră a se deștera pentru dânsul, întovărăși pre Împăratul în Rusia. Petru se arătă recunoscător și generos. Prin un uric cu data din 1 August dela Movilă numi pre Dimitrie și urmașii săi Cnezi Rusești cu titlul de Prea Înălţaţi și Prea luminaţi, îi hărăzi o însemnătoare pensie și îl dărui cu mari moșii în Ucraina și cu mari privilegii, căci, lucru nepilduit încă, îi lăsă dreptul de viaţă și moarte asupra Moldovenilor ce-l urmaseră. În acelaș an, ei se și așezară cu toţii în Harcov.

Aici petrecu Cantemir până la 1713, ocupându-se de literatură, când se duse la Moscova, unde bolnăvindu-se soţia sa Casandra, se și săvârși din viaţă la 12 Mai nea vând încă treizeci ani. Ea fu înmormântată într'o mânăstire grecească din Moscova, la care soţul ei contribui mult spre zidirea unei biserici

Page 12: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

ei contribui mult spre zidirea unei biserici frumoase.

La 1714 chiemat fiind la Petersburg, Ţarul primi în gvardiea sa pre Șerban al treilea fiu al lui Cantemir. Aici zăbovi până la 1715 când Petru întreprinse o călătorie în Europa, iar el se înturnă la moșiile sale unde sfârși istoria împărăţiei Otomane, pre care a fost începută la Ţarigrad.

La 1718 întovărășind pre Ţarul la Petersburg, se însură de al doilea cu fiica Cneazului Trubeţcoi, când își schimbă și portul, luând costumul franţez. La serbarea cununiei lui, au asistat Împăratul, Împărăteasa și toată nobilimea curţii și la această ocazie fu numit sfetnic de taină, dăruindu-i Petru și o sabie de mare preţ.

În anul următor ș'a dus la Petersburg și copii, afară de fiica sa Smaragda care fiind bolnavă de oftigă, a și murit la 4 Iulie în al șeaptesprezecelea an al vârstei sale. Noua sa soţie însă a îndeplinit acea lipsă născând la 8 Noemvrie o altă fată, căriia a fost cumătră Împăratul și Împărăteasa, numind-o tot Smaragda.

La 1720 primi poruncă să întovărășească pre Ţarul la Persia, împreună cu Graful Tolstoi și amiralul Apraxin. În campania aceasta, Apraxin

Page 13: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

avea grija oștilor, iar Cantemir și Tolstoi a trebilor politice, alcătuindu-se din acești trei sfatul de taină al Împăratului.

Mergând cu Împăratul până la Colomna ce este la gura apei Moscova unde se varsă în Oca, de acolo au intrat în corabie și au mers la Astrahan unde au sosit la 4 Iulie 1721. Dela Colomna însă a început a simţi o durere la rărunchi împreună cu niște friguri ascunse care-l aducea uneori într'atâta slăbiciune, încât era silit să nu se scoale din pat câte trei, patru zile. La August simţindu se mai bine s'a dus dela Astrahan după Ţarul la Persia într'o fregată cu douăzeci tunuri; și toată oastea trecând peste apă cu Împăratul, au ajuns în puţine zile la locul unde s'a zidit apoi cetatea St. Cruci. Cantemir mergând de acolo cu Petru pe uscat până la Derbent, ș-au trimis fregata înainte cu oamenii și lucrurile sale.

O grozavă furtună însă aruncă corabia într'un scruntar unde, afară de oameni, se perdură toate alte lucruri, între care și multe scrieri ale sale. Slăbiciunea sa însă mergea sporind și boala sa se văzu că era o curgere de ud, la care nu puteau medicii, să-i facă nici o ușurinţă. Atunci el își făcu testamentul și îl încredinţă Împăratului, pre care îl numi Epitrop copiilor săi.

Înturnându-se la Astrahan și simţindu-se

Page 14: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Înturnându-se la Astrahan și simţindu-se ceva mai în putere, își ceru voe dela Ţarul ca să se ducă la moșiile sale, unde ajungând în luna lui Martie, își petrecea vremea cu trebile casnice și cu zidirea unei biserici pre care a închinat-o St. Dimitrie, dar reapucându-l boala se săvârși din viaţă în 21 August 1723, fiind în vârstă de 40 ani, 7 luni și 5 zile.

El avu cu soţia dintâi șease feciori și două fete, iar cu cea a doua, numai o fată. Una din fete și doi feciori muriră, încă trăind el; și așa-i rămaseră două fete Maria și Smaragda și patru feciori Matei, Constantin, Șerban și Antioh. Acest din urmă fiind trimis ambasador al Împărătesei Elisabetei lângă regele George, a luat cu dânsul și istoria Latină a tatălui său despre Împărăţia Otomană, care s'a tradus și s'a tipărit mai întâi Englezește și apoi franţuzește și nemţește.

Dimitrie era la stat de mijloc, mai mult slab decât gras; pururea vesel, vorba sa era foarte blândă și plăcută. Se scula dimineaţa și se ocupa de literatură până la amiazăzi când prânzia; pe urmă după obiceiul meridional dormia puţin după masă și apoi iar se apuca de cetit și scris. A trebuit însă să-și mai schimbe felul traiului după ce s'a făcut sfetnicul lui Petru cel mare și ș-a luat o soţie tânără. Grăia turcește, persienește, arabește, grecește,

Page 15: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

latinește, italienește, rusește și românește; și înţelegea foarte bine limba elenică, slavonă și franţeză. Se îndeletnicia mai mult de istorie deși iubia filosofia și matematicile. Arhitectura îi plăcea mult și bisericile făcute în trei sate ale sale dovedesc gustul său în această artă, căci ele fiind de croiala sa sunt de un stil graţios și original. Cele mai multe din scrierile sale sunt cunoscute și preţuite în lumea învăţată; și fără nici o îndoială, el poate lua loc între cei întâi liraţi ce au existat pe la sfârșitul secolului XVII și începutul celui al XVIII. Pentru Moldavi însă el trebui să fie îndoit scump și ca domnitor și ca istoric. Deși domnia lui fu scurtă și viforoasă, totuș a arătat îndestulă înţelepciune și chibzuire în cârmuirea trebilor ţării. Ca autor el fu cel întâi ce a dat idei lămurite istorice și statistice asupra Moldaviei.

Chiar când sosi vestea morţii lui la Petersburg, rezidentul Împăratului Nemţesc de acolo primise diploma prin care Cantemir se numia Prinţ de Imperia Romană.

C. Negruzzi. 1851 Ianuarie 1.

Page 16: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Partea geografică

CAP. I. Despre numirile vechi și cea de astăzia Moldovei

Toată ţara pe care o numim astăzi Moldova,împreună cu ţinuturile învecinate de către apus,au fost dintr'un început stăpânite de cuceritoriicelor trei părţi ale lumei, Sciţii, dar fără să aibelocuinţe statornice, ci strămutându-se, dupădatina lor, dintr'un loc într'altul. După mai multenumiri ce deteră acestor ţări, hoardele lor careurmau unele după altele, Grecii chiemară pelocuitorii ţării, când Geţi, când Daci; în fine, substăpânirea Romanilor, le ziseră Daci peste tot.Iar după ce Decebal regele acestora, fu învinsprin vitejia lui Nerva Traian, Dacii fiind toţi, partestinși, parte răspândiţi în toate părţile, toată ţaralor fu prefăcută în provincie romană, datăcetăţenilor romani și împărţită în trei părţi,numite: Ripense, Mediterana și Alpestre. Deceadintâi ţinea o parte a ţărei ungurești și ţăreiromânești, Transilvania se numea Mediterana șiîn fine, partea cea mai mare a Moldovei noastredintre Dunăre și Prut, împreună cu marginileînvecinate ţării românești, Alpestre. Iar după cemai la urmă începu să scadă domniaRomanilor, Moldova fu adesea călcată de

Page 17: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

barbari, de Sarmaţi, Huni și Goţi și coloniileromane se văzură nevoite a se trage la munţi șia-și căuta scăparea în contra furiei barbarilor înpartea muntoasă, în Maramureș. Apăraţi aci pringreutatea locurilor în curs de câteva secole,trăind sub legile și domnii lor, în fine, văzând câtcrescuse numărul locuitorilor, Dragoș, fiul luiBogdan, își propuse să treacă munţii sprerăsărit sub chip de vânătoare, însoţit de vreo300 oameni. În această călătorie dete dinîntâmplare peste un bou sălbatic, căruiaMoldovenii îi zic bour, și luându-l la goană,descinse la poalele munţilor. Iar o tânără căţeade vânat ce avea, pe care o iubea foarte mult și-i zicea Molda repezindu-se asupra fiarei,aceasta se aruncă în valurile unei apecurgătoare, unde vânătorii o uciseră cu săgeţilelor, iar căţeaua ce o urmărea cu fuga și 'n apă,se 'necă în repedele ei unde. În memoriaacestei întâmplări, Dragoș numi râul Moldova;locul unde se întâmplase aceasta, dete numelegintei sale Roman; iar capul bourului voi sărămână semn al noului său principat.

Cercetând apoi locurile cele mai apropiate șidescoperind acolo câmpuri mănoase, cu râuriadăpate, orașe, cetăţi întărite, dar lipsite delocuitori, spune toate acestea compatrioţilor săiși-i invită să ocupe un pământ atât de fertil.

Page 18: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Nu fără multă voie bună urmează tinerimearomână pe Domnul său, trece munţii în cetenumeroase, se așează în aceste locuri aflate cuacest chip minunat și se 'nchină lui Dragoșaflătorul lor, ca celui dintâi Domn al acestorlocuri.

Astfel, această ţară intrând iarăși înstăpânirea vechilor ei posesori, pierzânddomnia Romei, perdu și numele roman și dacicși dela râul Moldova se numi Moldova, atât destrăini cât și de indigeni. Dar numirea aceastaîncă nu rămase pretutindeni. Căci Turcii, intrândadeseaori în Moldova pentru ţările vecine ceocupară în Europa, pe Moldoveni îi numiră laînceput Ak Ulach3.

Iar după ce Bogdan, închină ţara conformultimei voinţi a părintelui său, Ștefan-cel-Mare,Otomanii, după datina ce au de a da ţărilornumele domnitorilor săi, numiră pe MoldoveniBogdanli, iar vechea numire rămase până azi înlimba Tătarilor. De altă parte, vecinii Poloni șiRuși numesc pe Moldoveni Valachi, adicăItalieni, iar pe Români, Munteni, adică oamenide peste munte.

CAP. II. Despre situaţiunea Moldovei,marginele ei cele vechi și cele de astăzi și

despre clima ei

Page 19: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Moldova se 'ntinde în lat dela gradul 44°, 54',până la 48° și 51'.

Lungimea ei nu este determinată, dar cei maimulţi partea ei occidentală care atingeTransilvania, o așează la 45°, 39', iar cealaltăextremitate, care formează. un unghiu ascuţitlângă Alba Iulia sau Cetatea Albă, cum onumesc locuitorii, la 53°, 22', precum se poatevedea din chartă. Dealtmintrea, fiindcă o parte aţărei, cea despre Transilvania, e muntoasă, iarceeace se întinde spre Ucraina Poloniei, spreBasarabia și spre Dunăre, e șes, clima nupretutindeni este aceeași. În partea munteluisuflă vântul mai rece, dar și mai sănătos, iar înpartea câmpului, mai cald, dar mai puţinprincios sănătăţii. Cu toate acestea însăMoldova nu cunoaște multe boale, zic aceastaîn asemănare cu alte ţări mai călduroase; câteodată, dar rar, e cercetată de pestă și de frigurirele. Experienţa a arătat că pesta nu se naștedin viţierea aerului, ci observăm că ea pătrunde'n ţările noastre, uneori din Polonia, unde maiaspru domnește, alte ori prin rasele egiptene șiconstantinopolitane care debarcă în portulGalaţi. Frigurile rele d'aici sunt de altă natură caîn celelalte părţi ale Europei. În genere suntfoarte tari și aproape pestilenţiale, așa încât ceiprinși de friguri mai toţi mor a treia zi, rari care oduc șeapte zile și prea puţini se reînsănătoșesc.

Page 20: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Și atât este de lipicioasă această boală, încâtlocuitorii mai mult se tem de dânsa decât deciumă și se feresc și de amicii cei mai intimiprinși de această boală. Dacă locuitorii nuajung adânci bătrâneţe, cauza nu poate fi alta,decât ori repezile schimbări ale temperaturii oritraiul vieţii, ori vreo slăbiciune firească aputerilor. Prea rare ori vei găsi om deșeaptezeci de ani, d'abia vreunul de optzeci.Dar viaţa și-o petrec mai mult cu sănătate, șiastfel scurtimea vieţei le este compensată că,atât cât au de trăit, trăesc mulţumiţi și nesupăraţide boalele care răpesc cea mai mare parte afericirii omenești. Afară de aceasta, ţăranii ajungla o etate mai înaintată, decât nobilii și ceicrescuţi în desfătări și 'n moliciune.

Cutremurile de pământ, care turbură plăcerilemai tutulor ţărilor călduroase, se simt arare ori,și nici că s'a auzit vreodată, ca vreun oraș saumunte să se fi risipit sau cufundat din cauzacutremurului.

Page 21: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Moldova n'a avut totdeauna aceleași margini,ci când mai întinse, când mai strimte, după cum

Page 22: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

și ţara creștea sau scădea. În fine, ȘtefanVodănumit cel Mare, a pus ţării marginile pe care lepăstrează până astăzi. Spre miază-zi totdeaunas'a 'ntins până la Dunăre, cea mai mare apă aEuropei și mai departe până la gura ei, aproapede Chilia se varsă în Marea Neagră. Sprerăsărit, marginea cea veche a ţărei era mareaNeagră, dar în timpii din urmă după ce Turciiluară cu armele Basarabia și Benderul, ţara fuîmpuţinată de această parte. Astăzi margineaMoldovei o formează Prutul dela gura sa pânăla satul lui Traian, iar de aci, valul lui Traian,care e dus prin apa Botnei și 'n linie dreaptăpână la gura Bâcului, unde se varsă în Nistru,precum se vede clar în chartă. Spre miază-noapte și răsărit, râul Nistru (Tyras), căruiaTurcii îi zic Turla, desparte Moldova de Poloniași de Tătarii de Ociacov. Mai înainte ţârmulNistrului numai până la Hotin era alMoldovenilor și de acolo o linie dreaptă trasăprin râurile: Prut și Cirimișu forma margineaţărei în acea parte; dar în urmă provincia cezace despre Podolia până la gurile râuluiSerafinești, fu supusă Moldovei prin bărbăţia luiȘtefan-cel-Mare și astfel aceste ape unite întresine, adică Nistrul, Serafinești, Colacinul șiCirimușul închid Moldova despre miază-noapte,unde este Câmpulung rutean4. Despre apusMoldova astăzi e cu mult mai întinsă decât eraodinioară. Pentru că înainte de timpurile lui

Page 23: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Ștefan-cel-Mare, toţi munţii de care e încinsă,erau ai Transilvaniei și ţara era îngustă despreaceastă parte. Dar prin puterea acestui Domn,care bătuse în câteva rânduri pe regele Matiașal Ungariei, Transilvanii respinși se văzurănevoiţi a-și căuta prin învoeli scăparea de lovirimai grele. După aceste învoeli tot șirul munţilorcari despart aceste două ţări s'au dat subputerea Moldovei, adică toată partea de loc carezace între văile apelor care curg în Moldova.

Se trase deci o linie dela sorgintea apeiCirimușului prin sorgintea râurilor Suceavei,Bistriţei și a Trotoșului până la rîul Milcov șiaceastă linie s'a decis a fi margineadespărţitoare a acestor două ţări.

Mai înainte Siretul și Trotușul despărţeaMoldova de ţara românească, dar apoi prinbărbăţia lui Ștefan-cel-Mare, judeţul Putnei seaduase Moldovei, așa încât astăzi rîuleţulMilcov și Siret despart aceste două ţări.

La partea despre miazăzi sta margineDunărea.

Înăuntrul acestor margini Moldova coprindecale de 237 ore sau 711 milliarie italiene, calculce oricine ușor poate face consultând alăturatachartă geografică. Iar mai înainte, până a nu fiBasarabia ocupată de oștire turcească și

Page 24: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

tătărască, coprinderea Moldovei era de 247 oreși 822 mil.

Moldova se 'nvecinește la apus cuTransilvanii și cu Românii, la miază-noapte cuPolonii, la miazăzi cu Turcii.

Cu toţi aceștia aveau a se lupta agerMoldovenii, pe când își apărau încă libertatea.Despre aceste lupte iată cum vorbește unscriitor polon demn de credinţă: „AceștiMoldoveni prin natura, datinele și limba lor nudiferă mult de Italieni, sunt oameni feroci, dar deo mare virtute, nici este vr'un alt neam, careavând o ţară așa de mică, să se lupte pentrugloria resbelului cu atâta bărbăţie, cu atâţiinimici deodată, ori că aceștia îi fac resbel, orică se apără contra lor”. Mai adaogă apoi zicând:„Ei sunt așa de viteji, în cât cu toate acesteneamuri cu care se mărginesc, în același timpfăcu resbel neîncetat și eșiră învingători,pentrucă Ștefan care pe timpul părinţilor noștridomnia în Dacia, bătu și învinse într'un mareresbel, mai în aceiași vară, pe Baiazet Turcul,pe Matia Ungurul și pe Ion Albert Polonul”.(Ovichoviu, annol 5 an. 1552).

Dar mai în urmă după ce ţara Moldovei căzusub puterea Turcilor, nu mai fu cercată de alterezbele, afară de acelea îndreptate in contraTurcilor, având cu aceștia aceiași amici și

Page 25: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Turcilor, având cu aceștia aceiași amici șiaceiași inimici. Numai Tătarii Nogai, căroraTurcii le dedeseră Basarabia spre locuire,devastară Moldova prin desele lor incursiuniși'n mijlocul păcei, aducând-o în mizeria în carese află și astăzi.

CAP. III. Despre apele Moldovei

De abia vei găsi în vreo altă ţară atât demărginită, precum este Moldova, atâtea apeîmpodobite cu atâtea jocuri ale naturei caacestea.

Moldova numără patru ape mai mari șinavigabile: Dunărea, Nistrul, Prutul și Siretul.

Dunărea deși spală numai o mică parte aţării supusă astăzi domnului Moldovei, dar totaduce ţării cele mai mare foloase. Căci afară deaceea că vasele neguţătorești a mai multorneamuri pot să vină pe Dunăre și să debarce laGalaţi aduce Moldovenilor îndemânarea de a-șitrimete marfa5 pe Prut la Constantinopol și laalte cetăţi de pe lângă Marea Neagră, de undenu scot puţin profit. Despre undele și bunurile eicele ascunse, trecem într'adins, fiindcă au vorbitpe larg despre acestea aceia ce au descrisGermania și Ungaria mai nainte de noi.

În Dunăre se varsă Prutul, odinioară

Page 26: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Hierasus6, el vine din munţii Transilvaniei,Carpaţii celor vechi, cari despart această ţarăde Polonia și taie toată Moldova prin mijlocul ei.Apa Prutului este cea mai sănătoasă din câtecunoaștem, însă cam turbure din cauza mâluluice poartă cu sine; iar puind-o într'un vas desticlă, mâlul se așează la fund și apa rămânelimpede și curată. Când eram în Moldova, amfăcut însumi încercare și am aflat că o măsurăde 100 drame apă de această, este cu 30drame mai ușoară decât o cantitate egală deapă luată din alte râuri.

Siretul, râul propriu al Moldovei, se naște dincele mai depărtate margini ale ţărei desprePolonia, curgând spre miazăzi, se varsă înDunăre prin două guri. Râu destul de lat șiprofund, dar fiind pretutindenea înconjurat depăduri și de munţi, iar în unele locuri împedicatde vaduri, încă nu e pretutindeni navigabil.

Spre miazăzi mare parte a Moldovei esteadăpată de Nistru7 râu așa de cunoscut, încâtgăsesc de prisos a mai vorbi de dânsul. Cautăînsă a se aduce aminte că Turcii pe acest râutransportă toată proviziunea și cele pentruresbel din Constantinopol prin Marea Neagră laBender, odinioară și la Cameniţia, astăzi laHotin. Apa Nistrului e limpede, dar grea șisănătăţei foarte vătămătoare. La Cetatea Albă

Page 27: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

se varsă în Marea Neagră.

Pe lângă acestea mai sunt și alte ape maimici care adapă Moldova: Bârladul care curgeîn ţinutul Tecucilor, despre răsărit spre apus șise unește cu Siretul la satul Șerbănești. N'amputut afla vechiul nume al acestui rău. Suceavacare dete nume Suceavei, odinioară capitală aţărei. Moldova, al cărui nume l-am arătat deunde vine. Bistriţa curge din Alpii Transilvanieiși este atât de repede, încât cele mai mari pietrele surpă din munte și le duce cu sine. Trotoșul,cu apa tot atât de repede; sorgintea lui nu edeparte de a Bistriţei. În Prut se varsă Cirimușul,care formează marginea între Moldova șiPolonia. Mai jos de acesta se varsă Jijia. Iar înNistru se varsă râul Reutul, care lângă Orcheiformează o prea frumoasă insulă, și Botna, carepe jumătate este a tătarilor de Budjac.

Pâraie Moldova are nenumărate. Vomînsemna aci numai cele mai însemnate, al cărornume l-am putut afla.

Se varsă în Siret, Bănila, Molniţa, Somușiulcel mare și cel mic, Valea neagră, Faraon,Răcătău, Gerul Sahului, Milcovul și Putna, cariaceste două din urmă unindu-se poartă numelede Sireţelul.

Pe Suceava o măresc Suceviţa, Solca și

Page 28: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Soloneţu.

În Moldova se varsă: Homorul, Slatina,Risca, Neamţul, Topologul, Valea albă și altele.

Cu Bistriţa se unește Crăcăul.

În Trotoș se varsă Tăslăul sărat și celaltTăslău, Oituzul, Cașinul, Valea seacă și Valearea.

Bârladul se adaugă cu Bârlădeţul,Sacoveţiul, Vilna, Rebricea, Vasluiul,Vasluieţul, Racova, Crasna, Lohanul, Docolina,Hobalna, Horiata, Smila, Tutova, Berheciu,Zeletinul, Oorodul.

Cirimușul se naște din Cirimușul alb și negruși din Putila.

În Jijia se varsă Siubana, Sitna, Miletinul,Bahluiul, Bahluieţul, Sârca.

Prutul duce cu sine, Colacinul, Cosmanul,Cuciurul, Ciuhurul, Basieul, Corovia, Caminca,Căldărușa, Jijia, Gârla mare, Dele, Valea mare,Valea Bratuleni, Mojna, Nirnova, Călmăţui,Lăpușna, Strâmba, Sărata de răsărit și cea deapus, Chighieciu, Larga și Slanul.

În Nistru se varsă Serafinetul, a cărui gură

Page 29: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

formează cel din urmă unghiu al Moldovei spremiazăzi, Ciorna Ichielul, Băcoveţiul, Isnoveţiulși Bâcul.

În Răut se varsă, Soloneţiul, Ciulucul celmare și mic, Dobruja, Cula și Cogălnicul.

Acestea în Moldova.

În Basarabia, Cahulul, Saicea și Ialpuchulmăresc Dunărea, Cogalnicul, Nistru.

Din acestea numai Ialpuchul curgenecontenit, iar celelalte două sunt ape mai multstătătoare decât curgătoare; de asemenea șiCogalnicul nu are sorginţi, ci numai atunci sepoate numi pârâu când se umple de ploile detoamnă, iar peste vară este sec și uscat și ca unșanţ la vedere, pentru aceia vitele tătarilor dinBudjac adesea pier din cauza lipsei de apă.

Precum râuri, de asemenea nu lipsesc lacuri(bălţi) în Moldova.

Dintre mai multe lacuri parte naturale, parteartificiale, merită a fi însemnate mai cu seamăurmătoarele cinci.

Lacul Brateșu8, între Prut și Siret, lângăGalaţi; lăţimea lui este de un milliariu șijumătate italian, lungimea de două milliarie. Nu

Page 30: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

are sorginţi, ci numai o gârlă mică și nu preaadâncă, numită Pruteţu, care atunci când Prutucrește prin ploi, se adapă dintr'însul. Altădatăgârla rămâne uscată și aduce lacului putrejune.Iar primăvara când Dunărea crește prin topireaomătului, nu numai împinge Prutul înapoi, ciumple și lacul cu apă proaspătă și cu pește, pecare locuitorii îi prind fără osteneală, după ceapa scade.

Lacul Orcheiului, lângă orașul Orcheiu, seformează din apele Răutu și Cula, șeasemilliarie de lung și două de lat. Lungimea șilăţimea lui o mărește un iez, făcut de Vasilevoevod Albanit cu scop de a opri ape și a facemori, cari aduc mari venituri. În mijlocul laculuieste o insulă, nu prea mare, dar care odinioarăera împodobită cu vii frumoase și alte deosebitefructe.

Lacul Dorohoiului, numit astfel dela urbeavecină cu acel aș nume, nu departe desorgintea Jijiei, demn de memorat pentrumulţimea peștilor ce are.

Lacul Colacinul, la marginea Poloniei, demnde a fi însemnat mai cu seamă pentru aceea, cădin laturea lui boreală și cea australă curg douărâuri, Colacinul și Serafineţiul, care formeazămarginele Moldovei și Poloniei între Nistru șiîntre Prut.

Page 31: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

între Prut.

Cel din urmă și cel mai celebru este lacul luiOvidiu, numit de locuitori Lacul Ovidiului9aproape de Acherman, odinioară Alba Iulia, înBasarabia, ilustrat cu acest nume, pentrucă înapropierea lui se zice a ti fost exilat cunoscutulpoet roman Ovidiu10.

El se varsă în Nistru, nu departe de guraacestuia, pe o gârlă strâmtă, dar împresurată deatâtea și atât de întinse mlaștini, în cât pestedouă milliarie italiene în lat nu poţi trece cupiciorul. Are un pod peste dânsa, de oconstrucţie foarte veche, precum arată îndestulatât tăria lucrului, cât și mărimea pietrelor dincare e făcut.

Toate aceste până aci descrise apecurgătoare și stătătoare sunt pline de peștifrumoși și mai ales pâraiele ce curg din munţi,au păstrăvii cei mai cu gust, lostoatie și lipeni.Acest pește la zilele de post se aduce totd aunaviu pe cai, pentru masa domnească.

Băi, ape acide si minerale, Moldova n'are, orinu le-a descoperit încă, poate pentru că credecă apa Prutului este destulă doftorie contratutulor boalelor.

CAP. IV. Despre ţinuturile și târgurile cele de

Page 32: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

acum ale Moldovei

Odinioară Moldova se împărţea în trei părţi:în ţara de jos, ţara de sus și Basarabia, în carese numărau peste tot 23 ţinuturi mai mici. Iardupă ce a căzut Basarabia prin trădarea luiAron Vodă, au rămas Domnilor Moldovei numai19 ţinuturi și nici acestea întregi.

Ţara de jos cuprinde 12 ţinuturi mai mici.

În mijloc este:

1. Ţinutul Iașilor. Aici este urbea Iași, lângăapa Bahluiul, cu patru milliarie mai sus devărsarea lui în Prut. Aici e scaunul ţării pe carel'a mutat Ștefan Voevod din Suceava, pentru casă poată apăra ţara mai bine din mijlocul eicontra năvălirii Turcilor și Tătarilor, observândcă-i venea mai cu greu a face aceasta dinSuceava, atât de departe de marginelebarbarilor. Mai nainte de aceasta era un satprost, în care abia se așezaseră vre-o trei saupatru ţărani; avea și o moară, în care era unmorar bătrân, numit Ion, căruia îi zicea și Iassi.Numele acestui om a voit Domnul alt păstrezeurbea ce a făcut dânsul, în care a zidit mai întâio biserică care astăzi e catedrală, închinatăSfântului Nicolae și după aceia și alte palatepentru sine și, pentru boerii săi. Iar Radu Vodă

Page 33: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

a înconjurat Iașii cu ziduri, alţii l-au înfrumuseţatcu alte ornamente și edificii publice, așa în câtși astăzi numără mai mult de, 40 de biserici, atâtde peatră cât și de lemn, cea mai mare parteprea frumos lucrate. Mai nainte cu 50 de aninumărându-se, s'au găsit 12 mii case private,iar apoi, arzând de mai multe ori și pustiindu-seprin năvălirile Tătarilor și Polonilor, de abia arămas a treia parte nemistuit. Osebit de curtea,domnească, care trage la sine veniturile dintoată ţara, șade acolo și mitropolitul ţării, măcarcă nu are numele de mitropolit, al Iașilor, ci al,Sucevei, vechiul scaun al ţării, iar în Iași nu e înadevăr decât protopopia, precum mai jos se vaarăta mai pre larg.

Cu acest ţinut se mărginește la miazăzi.

2. Ţinutul Cârligăturei, în care nu e nimic deînsemnat, afară de Târgul-Frumos, opt ore delaIași spre Suceava, tot lângă apa Bahluiului. Înacest târg se află o casă domnească, peste caree pus un pârcălab.

Mai încolo spre apus se întinde:

3. Ţinutul Romanului, cel dintâi în care s'auașezat cetele Romanilor carii s'au întors dinTransilvania în urma năvălirilor lui Bathie,dându-i numele lor cel vechiu. Aci e Romanul,Bonfiniu îl numește Forum Romanorum, târg și

Page 34: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

scaun archiepiscopal, la confluenţa Moldovei șiSiretului. Doi pârcălabi se rânduesc deladomnie asupra acestui târg. Mulţi susţin că aicis'au așezat mai întâi pământenii noștri reîntorși.Dar nu toţi sunt de această părere, pentru că nudeparte de acolo se vede alt loc, pe malulrăsăritean al Siretului, numit de locuitoriSmedorova, și aci cred unii c'ar fi fost întemeiatăcea dintâi și mai mare urbe. Adevărul este, căaceasta a fost înoită mai târziu de Ștefan celMare și pusă iarăși în vechea ei splendoare, dardupă câteva decenii de ani Petru Vodă Rareș,nu se știe din ce cauză, a risipit-o iarăși și pelocuitori i-a strămutat la Roman.

Cu aceasta se mărginește spre răsărit subţinutul Iașilor și al Cârligăturei.

4. Ţinutul Vasluiului. În acest ţinut esteVasluiul, 12 ore dela Iași, pe drumul Dunărei, lagura apei Vasluiu, unde se varsă în Bârlad; eracâte odată scaun domnesc, unde și acum suntcasele de faţă. După ce domnia s'a așezat laIași, la Vaslui se rândui un pârcălab.

Spre miazăzi se întinde de-a lungul:

5. Ţinutul Tutovei, numit așa dela apaTutova, care curge prin mijlocul lui. Scaunulţinutului este Bârladul lângă apa cu acelașnume. Bârladul era odată mare iar acum e căzut

Page 35: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

și lipsit de toate frumuseţile. Acesta estescaunul vornicului ţării de jos, dar fiind elpururea pe lângă curte, se rânduesc în locu-idoi alţi vornici mai mici.

Un milliariu de loc mai jos la același mal sevăd rămășiţele unei cetăţi foarte vechi, ce sezice astăzi Cetate de pământ. Dar nu s'a aflatnici o temelie de casă, nici vre un alt monument,din care să se poată cunoaște bine de cine să fifost zidită, că nu este alta decât un zid depământ, de unde poate nu fără cuvânt credem,c'acele zidiri vor fi fost făcute în timpurile vechide către locuitorii ţării, spre a respingeinvaziunile Tătarilor.

6. Ţinutul Tecuciului, se mărginește despreapus cu Bârladul; ţinut mare, dar n'are alt nimicînsemnat, decât micul târg Tecuciu, lângă apaBârladulul, opt ore dela Bârlad pe drumulGalaţilor. Nu are ziduri; aici șed doi pârcălabi.

În malul Siretului spre apus este:

7. Ţinutul Putnei, se vede că-și are numeledela apa Putnei11. Aici este Focșanii, târgușorlângă râul Milcov la marginile ţării românești.Starostele de aici administra ţinutul. Adjudul,târgușor puţin însemnat pe Siret în sus. Lapiciorul muntelui Vrancei, nu departe de Mira,mănăstire întemeiată de principele Constantin

Page 36: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

mănăstire întemeiată de principele ConstantinCantemir, se văd ruinele unei cetăţi foarte vechi,dar nu s'a putut afla vre-o urmă, nici de timpulzidirei nici al ziditorului. Locul se chiamă astăziCrăciuna. La celălalt mal al Siretului, la mijlocîntre Siret, Dunăre și Prut, este:

8. Ţinutul Covurluiului, care se chiamă așadela șanţul Covurluiu, care deși se 'ntinde pe unspaţiu de opt ore, e mai mult uscat decât cu apă.Aci merită atenţiune târgul Galaţi, care deși e deo structură și mărime puţin însemnată, dar epiaţa cea mai celebră pe toată Dunărea. Acidebarcă de două și de trei ori pe fiecare an,vase, nu numai din locurile vecine ale MăreiNegre, din Crimeea, Trapezunt, Sinope,Constantinopole, dar și din Egipt și din însușiBarbaria și se 'ntorc încărcate cu lemne dinMoldova, stejar, corn, brad, cum și cu miere,ceară, unt și bucate, din care nu puţin folos scottoţi locuitorii Moldovei. Nu departe de Galaţi, lagura Siretului despre răsărit se vede ruineleunei cetăţi vechi, care astăzi locuitorii o numescGhierghina. Cum c'această cetate a fostîntemeiată pe timpul lui Traian, ne încredinţeazămonetele descoperite acolo în timpul nostru darși o marmură c'următoare inscripţiune:

IMP. CAESARI. DIV. FILIO. NERVAE.TRAIANO. AUGUSTO. GERM. DACICO.PONT. MAX. FEL. B. DICT. XVI. IMP. VI.

Page 37: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

CONS. VII. P. P. CALPURNIO. PUBLIO.MARCO. C. AURELIO. RUFO.12

Deasupra acestuia pe Prut este:

9. Ţinutul Fălciului în care e Fălciu, târgfrumos lângă Prut. Cum că aici a șezutodinioară Taifalii, mă încredinţează urmele uneicetăţi vechi, ce am descoperit eu însumi nudeparte d'acolo; căci cetind eu odată într'oscrisoare cu mâna din istoria lui Erodot, cum căneamul acel războinic al Taifalilor ar fi locuit pePrut cale de trei zile dela Dunăre, și ar fi zidit șio cetate foarte mare; și neputând eu a găsi niciîntr'un ţinut rămășiţele ei, am trimis vreo câţivaoameni cari știa bine părţile locurilor, ca săcaute în pădurile cele de pe lângă Prut, doar vorputea afla niscaiva semne din care să se poatăvedea luminat, pentru starea cea mai adevăratăa cetăţei aceia. Și viind ei înapoi au povestit, căîn pădurile cele mai dese despre apus încuprinsul de cinci mile italienești dealungulapei, ar fi găsit temelii de ziduri și turnuri ziditecu pietre arse, care măcar că pe câmpul aceldinprejur de acolo nu se mai găsesc alterămășiţe, dar tot au semn de vreo ocolire mare.Osebit de aceasta se mai întărește chibzuireamea și cu numirea aceasta de acum a ţinutuluiacestuia, căci asemănarea adeveream să se fiizvodit Falciei din Taifalica.

Page 38: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Mai sus înăuntrul ţinutului este Hușu, untârgușor mic, dar scaun episcopal, însemnatnumai prin resbelul în care Petru cel mare,autocratul Rusiei, cu o mică oștire a susţinut șirespins cu tărie patru zile dearândul, mai adesrepeţitele atacuri ale Turcilor, în anul 1711. Nudeparte de acest loc se vede o movilă marefăcută de mână de om, care o numesc TătariiChan Tepesi, iar locuitorii movila Rabâii. Încâtpentru origina ei sunt deosebite păreri. Unii ziccă Moldovenii ar fi ucis aci pe un oarecareChan al Tătarilor cu toată oștirea sa și că întruaducerea aminte s'ar fi ridicat această movilă;alţii spun că o regină a Sciţilor, anume Rabâia,sculându-se contra Sciţilor ce locuiau atunci înMoldova și ajungând cu oastea până aci, ar fiperit, și aci ar fi îngropat-o ai săi. Care esteadevărul, nu pot spune într'o istorie atât deîntunecată.

Cu acest ţinut se mărginește la miazănoapte.

10. Ţinutul Lăpușnei. De acesta se ţineaodinioară Tighina, Turcii îi zic Benderu, caremai înainte încă era foarte întărită, iar Turcii oîntăria acum și mai mult la Nistru; în timpurilenoastre a fost loc de scăpare al regelui Suedieiîn fuga sa după bătălia dela Pultava. Turciipână a nu li se supune, adesea dar în deșertbătură această cetate, dar ceeace nu putură cu

Page 39: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

forţa câștigară în urmă prin frauda și perfidia luiAron Vodă, căruia Moldovenii, îi ziseră șitiranul, pentru că fiind scos din ţară pentrucruzimea și tirania cu care se purta, a fugit laîmpăratul turcesc și-i promise că de-l vareaduce în domnie, îi va da Tighina cea deatâtea ori cerută împreună cu 12 sate și i-o vada pentru totdeauna. Plăcând sultanului acestdar, pe Aron îl puse iarăși în domnie, iar pentrupreţul ostenelei sale luă cea dintâi cetate a ţăriiși mai mare întăritură a ei contra Polonilor și aTătarilor.

Astfel astăzi Lăpușna este locul cel mai defrunte al ţinutului, la râul cu acelaș nume. Doipârcălabi rânduiţi de domn îngrijesc de trebileţinutului. Apoi Chișineul, lângă apa Bâcu,târguleţ de puţină importanţă. Nu departe de acise vede un șir de petre foarte mari, așezate înlinie dreaptă, ca și cum ar fi puse într'adins demână de om. Însă atât mărimea pietrelor, cât șilungimea șirului, nu ne lasă a crede aceasta.Pentrucă unele dintr'ânsele sunt în patru colţuride câte trei și patru coţi de mari și șirul lor seîntinde peste Nistru până în Crimeea. În limbaţării se cheamă Chieile Bâcului și prostimeacrede că este o lucrare a celor necuraţi, cari i-arfi conjuraţi să astupe apa Bâcului. Cu adevărateste că, mai mulţi domni au cercat să astupealbia acestei ape, care curge o bună bucată

Page 40: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

printre munţi, vrând a preface în baltă locurile deacolo, cari nu sunt bune decât pentru fâneţe, daracest lucru niciodată nu s'a putut împlini.

Din sus de acesta pe Nistru zace:

11. Tinutul Orcheiului. Poartă acest numedela târgul Orchei, lângă apa Răutul, târg numare, dar frumos și având cu îndestulare toatecele necesare vieţei omenești. Nutrimentdeajuns îi da lacul Orcheiului, nu departe detârg spre răsărit și frumoasa insulă ce a formatîntr'însul și despre care vorbirăm mai pe largmai sus la Cap. III13.

Ţinutul cel mai de pe urmă ce este pecanalul Nistrului, o bucată bună de cale, e:

12. Ţinutul Sorocei. Scaunul lui este Soroca,odinioară Alchionia, lângă Nistru, sub deal peun șes. Soroca e mică, dar după timpul în care afost zidită, foarte tare. Are un zid cu patruunghiuri, foarte tare și apărat de turnuri foarteînalte, zidit cu bicasie, de cari sunt plinedealurile dimprejur. Partea de sus a acestuiţinut nu se poate cultiva pentru lipsa de lemne șiapă și acesta este unicul, dar nu atât de maredeșert al Moldovei. În chartele geografice celebune e și însemnată această parte de loc cadeșert. După perderea Tighinei, această cetatenefiind de puţină importanţă în contra Polonilor,

Page 41: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

nefiind de puţină importanţă în contra Polonilor,domnul așeză acolo doi prefecţi militari.

Ţara de sus coprinde șeapte ţinuturi maimici:

1. Ţinutul Hotinului, care se întinde pe dinsus de al Sorocei, pe lângă Nistru, spremiazănoapte. Aici este Hotinul, cetate pe Nistrude către Cameniţia, ce se numără între cele maimari cetăţi ale Moldovei. Aceasta era mai'nainte întărită despre apus cu ziduri înalte șișanţuri adânci, iar despre răsărit natura însăși oîntărise prin râpa cea repede a Nistrului și prinstâncile ei, dar în cel din urmă resbel ce avurăRușii cu Turcii, luând aceștia cetatea la 1712,dărâmară zidurilor de partea dincoace, iar decealaltă parte atât o întăriră cu noui lucrări dupădatina de acum, lărgindu-o mai mult dejumătate, încât astăzi merită a se numi cea maifrumoasă și mai tare între cetăţile Moldovei.Când era sub ascultarea domnilor Moldovei,paza ei era încredinţată unui comandantdeosebit, iar de când au luat-o Turcii, o guvernaun pașe turcesc contra încredinţărilor de pacece legaseră cu Polonii, că niciodată să nu seașeze în cetăţile Moldovei oștire turcească.

Spre apus urmează:

2. Ţinutul Dorohoiului, în care esteDorohoiul, târg puţin însemnat, nu departe de

Page 42: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

sorginţile Jijiei. Aici e scaunul Vornicului dinţara de sus, care fiind pururea ocupat la curte, eînlocuit prin doi Vornici mai mici.

Ștefănești, târgușor lângă Prut, în care Turcii,curăţind râul, se zice că ar fi făcut un stabilimentnaval și o magazie pentru oștirea din Hotin.

Mai în jos:

3. Ţinutul Hârlăului. Aici e Hârlăul, târgușormic, pe care îl administra un deosebit pârcălab.Târgul Cotnarii este renumit pentru viile salecare întrec pe celelalte toate. Administraţiunealui e încredinţată marelui paharnic. Locuitoriicatolici au aici o biserică de peatră prea frumoszidită.

Târgul Botoșani, ale cărui venituri și alepărţilor lui dimprejur le trăgea doamna, iarpentru strângerea lor e rânduit un deosebitcămăraș.

Aceste ţinuturi le încinge ca o coroană:

4. Ţinutul Cernăuţilor, care se întindedealungul marginelor Poloniei. Târgul cel maiînsemnat e Cernăuţi, pe malul de miazănoapteal Prutului, administraţiunea lui e încredinţatămarelui spătar. Aproape de satul Cozmin, lângăapa Cuciurul, nu departe de vărsarea ei în Prut,

Page 43: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

se văd ruinele unei cetăţi foarte vechi, dar cutoate cercetările ce am făcut, n'am putut aflavreo urmă de întemeietorii ei.

Pe malul Siretului spre apus urmează:

5. Ţinutul Suceavei, în care însemnat esteSuceava, odinioară capitala Moldovei, scaunuldomniei și al mitropolitului, iar astăzi mai toatăzace în ruine. Ea e situată lângă apa Suceava,dela care și orașul s'a numit așa, pe un dealneted, împresurată cu ziduri înalte și șanţuri14.Suceava avea pe valea dealului o suburbiefoarte întinsă. Afară de curtea domnească șicasele boierilor, se numărau aici patruzeci debiserici de piatră, mai multe de lemn, 14 miicase private, cari toate au căzut dupăstrămutarea scaunului domnesc. Astăzi stă subîngrijirea Hatmanului.

Nu departe de Suceava, lângă apeleSuceava și Siretul, în cotul Siretului, undeacesta se întoarce spre miazăzi, este Rădăuţii,târg și scaun episcopesc.

Aproape din jos este:

6. Ţinutul Neamţului, care se întinde o bucatăbună între apele Moldova și Bistriţa. Aci esteNeamţul, cetate pe un deal înalt lângă apa cuacest nume, care din fire este așa de tare, încât

Page 44: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

poate să înfrunte cu mândrie orice atac ostil. Eaa fost împresurată de mai multe ori, dar luatănumai de două ori, odată de Turci sub imperiullui Suleiman și odată în timpurile noastre deIoan Sobiesky, regele Poloniei și nici atunci n'arfi luat-o dacă puţinii Moldoveni ce erau într'însa,după o împresurare de mai multe zile n'ar fi fostsiliţi să se închine Polonilor. Mai nainte eraîmprejurată cu două ziduri și avea numai opoartă, iar după aceia Turcii stricând zidul celpe din afară, a rămas acum Moldovenilor numaicel din năuntru. Până a nu fi Moldova supusăTurcilor, la vreo întâmplare de resbel, Domnii îșitrimtea copii și visteria acolo ca într'o cetatenebiruită. Încă și acum este pentru locuitori laori și ce timp de resmeriţă un loc foarte sigur descăpare. Pentru aceia și Domnii mai nainte auzidit într'însa case mari, cari și acum se potvedea, dar nu au purtarea de grije ce li se cade.Drept dincolo de apa Bistriţei este târgul Piatra.

În fine:

7. Ţinutul Bacăului, peste care este unvornic, cu scaunul la Bacău, târg situat într'oinsulă a râului Bistriţa, vestit pentru abondenţamerelor și altor fructe. Are și un episcop catolic,care se numește de Bacău, pentrucă înţinuturile de pe lângă munte sunt mulţi supușiMoldoveni, numiţi catolici după naţionalitatea și

Page 45: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

religiunea lor, pe cari i-a așezat acolo ȘtefanVodă, după ce a biruit pe Matiaș regeleunguresc și i-a împărţit pe la boierii săi. Este deînsemnat satul Cantemireștii din ţinutul Roman,numit Faraoni, ai cărui locuitori mai bine de 200familii sunt toţi catolici și au o biserică de piatrăfoarte veche. Ocna și Trotoșul lângă apaTrotoșiu târguri renumite pentru salineleexcelente ce se găsesc împrejurul lor. Pe aici eintrarea cea mai largă din Moldova înTransilvania.

Basarabia. Basarabia era odată a treia partea Moldovei. Tot pământul ei este șes, n'aredealuri, nici codri, se adapă numai cu Ialpugul,care curge necontenit; neavând râuri nicifântâni, ca să scape de lipsa de apă, locuitoriisunt nevoiţi a săpa puţuri foarte adânci și în locde lemne se folosesc cu balega vitelor, cuaceasta dupăce o usucă la soare își încălzesccolibele. Această parte de ţară fu subjugată deTurci înainte de a li se supune toată Moldova.Astăzi nu mai stă sub domnia Moldovei, cutoate că orașele și satele de pe lângă Dunărepână în ziua de astăzi sunt pline de Moldovenicare urmează legea creștină și rabdă tiraniaTurcilor și Tătarilor. Ceilalţi locuitori sunt parteTătari, parte Turci, supuși ascultăreiSerascherului. Basarabia se împarte astăzi înpatru ţinuturi: al Budjacului, Achermanului, al

Page 46: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Chiliei și Ismailului.

În mijlocul acestei părţi de pământ este:

1. Budjacul15 care s'a dat spre locuinţăTătarilor de Nogaia, carii se zic unii de Budjac,alţii de Belgrad, pentru ca pe la anul 1568 delanașterea Domnului, chanul Crimeei cercând,din ordinul lui Selim II, să împreuneze Donul cuVolga, mai bine de treizeci de mii familii deTătari Nogai, din cei ce erau supuși imperiuluirusesc, se desfăcură de Ruși și se retraseră înCrimeea. Dar fiindcă în această peninsulă nuîncăpeau, li se dete alt loc de așezare în ţinutulBudjacului. În curgerea timpului, mai venindapoi și alte mai multe familii din Nogaia, așa seînmulţiră acești Tătari, încât astăzi mai că nusunt mai puţini la număr decât celealte oardescitice. Se împart în două: Orak-ugli și Orumbet-ugli și-și păstrează geneologiile cu îngrijire.După datina lor părintească, viaţa și-o petrecepe câmpu liber: târguri n'au, afară de Causianilângă râul Botna, care atinge prea puţin acestpământ. Dar cum că această provincie sebucura odinioară de orașe destul de frumoase,se vede lămurit din ruinele vechilor zidiri ce segăsesc pe ici și pe colea, între alte ruinele uneiprea vechi cetăţi la malul Nistrului, care sechiamă astăzi Tartarpunar, adică ţinutulTătarilor. Aceste ruine se află deasupra pe o

Page 47: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

stâncă foarte înaltă, din al cărui picior curge osorginte foarte limpede. Dar nici o inscripţiunenici altă urmă de cine ar fi înterneiată nu s'aputut descoperi. Nu departe de gura Ialpuguluiînsă se găsesc urme unei cetăţi mai vechi, carede comun se chiamă Tint. Ștefan cel Mare oridicase din ruine, iar după aceia Turcii oasemănară pământului, încât astăzi de abia i sepoate arăta locul unde a fost. Din ruinele ei seridică un alt târg în dreptul celui vechi, careînflorește și astăzi și se chiamă Tobacu, lângăMarea Neagră, poate în locul unde era vechiulAepoliu.

2. Ţinutul Achermanului. Aici e Achermanul,locuitorii îi zic Cetatea Albă, Romanii îi ziceaAlba-Iulia, Grecii Moncastron, Polonii Bielograd,pe ţărmul Mărei Negre, cetate destul de mare șifoarte întărită. Când ţinea de Moldova, oguverna marele logofăt, astăzi o guvernă unAga de ianiceri. În timpul din urmă s'a renumitprin Sfântul Ion cel nou, care a suferit moarte șimartiru sub tirania turcească. Rămășiţeleacestuia făcătoare de minuni împreună cu alteodoare dăruite din îndurarea Domnilor, le-a luatși le-a dus în Moldova Ioan Sobiesky, regelePoloniei, pe când se lăuda că el se oștia pentrubiserică și pentru Crist, dându-i ajutoare băneștipapa dela Roma.

Page 48: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Mai jos pe ţărmul Dunărei se întinde:

3. Ţinutul Chiliei. Aici e cetatea cea de frunteChilia16, odinioară Lycostomon, la guraseptentrională a Dunărei, numită tot astfel decorăbieri greci, pentru cât se pare că-și varsăapa ca dintr'o gură de lup. Ea nu este așa demare, dar e o piaţă celebră, cercetată nu numaide vasele cetăţilor maritime de prin prejur, dar șide altele mai depărtate, dela Egipt, Veneţia șiRagusa cari se încărca de aci cu ceară și cu peicrude de boi.

Locuitorii sunt nu numai Turci, ci și Evrei,Creștini, Armeni și alţii de alte naţiuni pe cari toţiîi administra un Nasir. Pe timpul împărăţiei luiSuleiman Moldovenii o au prefăcut în cenușe șide atunci n'a mai putut ajunge la strălucirea eide mai nainte.

Pe ţărmu Dunărei din lăuntru este:

4. Ţinutul Ismailului. Aci merită a însemna:

Ismailul, căruia Moldovenii îi zicea odinioarăSmilu, cetate care nu e de despreţuit, cu oasteturcească comandată de un Mutecveli.

Cartalu, la Dunăre, unde se varsă Ialpugul, îndreptul Isaccei, întăritură nu prea însemnată. La1711, când avură Turcii rezbel cu Rușii, aci

Page 49: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

făcură un pod peste Dunăre spre a trece oștireaîn Moldova. Pentru paza cetăţii e rânduit uncomandant numit Dijdar.

Reni, cum îi zicea Moldovenii, iar Turcii îi zicTimarova, cetate de aceiași ordine, nu departede gura Prutului în Dunăre. Deși sta subputerea turcească, nu se afla aci nici un turc;ostașii toţi sunt creștini, toţi Moldoveni, prefectullor, tot creștin, numit Besliagasi, sta sub pașadela Silistra, care totd'auna e seraschieriu.

Acestea erau mai toate cetăţile și orașeleMoldaviei, care înfloria pe când erau libere șiapoi au căzut prin tirania cea nedreaptă șiinimica înflorirei lucrului public. Despreîntemeietorii lor, tac istoricii vechi și noi,inscripţiuni și monumente însă nu sedescopere. Nici o urmă din care să se poatăvedea timpul sau poporul ce le-au întemeiat,nici o inscripţiune pe ziduri, afară numai cândvre-un principe le-a restaurat. Numai Suceavaare în zidurile ei o peatră mare, în care suntsăpate șapte turnuri, acoperite c'o coroanăimperială, pe care o ţin doi lei. Afară de aceasta,se mai vede în temelia turnurilor o peatră, încare stau doi pești solzoși, cu capetele în jos șicu coadele în sus, și sub dânșii, capul unuibour, iar în coarnele acestuia o stea cu șeaseraze. Fiind însă că capul de bour s'a așezat ca

Page 50: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

stemă a ţării numai după a doua venire aRomanilor în Moldavia, precum arătarăm laCap. I, se înţelege că acea peatră încă aratămai mult înnoirea zidurilor, decât întemeiarealor. Apoi toţi istoricii noștri sunt într'un cuvânt,cum că Moldovenii, când se întoarseră dinMaramureș în vechia lor patrie, au găsit orașe șicetăţi deșarte de locuitori, de unde se vede căîntemeierea datează din timpuri mai depărtate.Aceasta se mai probează și prin modul structuriizidurilor în cele mai multe cetăţi, cari nuseamănă decât a architectum romană, afară deprea puţine de care arătarăm mai sus că suntfăcute mai în urmă spre apărare în contraincursiunilor tătare. Dar partea cea mai de fruntesunt mărturiile celor mai buni istorici romani dincari se vede că, împăratul Traian a adus înDacia mari colonii romane și următorul săuAdrian, cedând barbarilor mai multe provinciiorientale, a fost oprit de-a părăsi Dacia numaide frică să nu fie nimicite de barbari acelecolonii. Adauge apoi monumentul sempitern alacestui lucru adică Valul împăratului Traian,care până 'n ziua de astăzi păstrează numeleîntemeietorului său, despre care mă mir cum denu memorează nici unul din vechii sau mariiistorici. Aceasta, după cum l'am văzut euînsumi, începe cu două șanţuri delaPetrovaradinu în Ungaria și de aci până lamunţii Demarcapu, adică până la Poarta de fer,

Page 51: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

se întinde apoi ca un simplu șanţ prin toatăRomânia și Moldova, tăia prin Prut la satul luiTraian, prin Botna la târgul Causiani și trecândprin toată Tataria se termina la apa Donului.Până astăzi are o adâncime de 12 coţi, de undenu fără cuvânt putem culege, că spaţiul valuluicând s'a făcut, va fi fost încă pe atât de lat șiprofund. Care așa fiind, nu se poate admite deloc aceia ce voim unii să afirme17, că orașeleMoldovei ar fi fost întemeiate de Genuesi.Pentru că oștirea romană care de-a pururea seafla acolo asediată în mare număr, n'ar fi pututsta fără orașe și fără acoperământ și nici sepoate crede că Genuesii, cari numai pentrunegoţ venia de se așeza la mare, ar fi pătruns îninteriorul Moldovei și că ar fi întemeiat orașe înlocuri ce servesc mai mult pentru agriculturădecât pentru comerţ. Iar dacă ar susţine cinevacă ele ar fi întemeiate de Dacii cei vechi, pecând lucrurile lor înfloriau pe timpul domniei luiDecebal și că după aceea le-au ocupatRomanii și au așezat într'însele colonii, noi uniin'am cuteza să contrazicem.

Page 52: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

CAP. V. Despre munţii și minerele Moldovei

Despre apus, unde Transilvania semărginește cu România, Moldova mai peste tote împresurată cu munţi înalţi, de unde Romaniio numia și Dacia muntoasă; iar cealaltă parte aei despre răsărit, are câmpii foarteproducătoare. Munţii sunt învescuţi din fire cuarbori fructiferi și pomi, care pe aiurea caută a-iproduce prin artă. Printre munţi curg pâraelecele mai limpezi, care se varsă din sus cu sunetdesfătat și aseamănă aceste părţi de loc cu celemai frumoase grădini. Câmpiile dau cuîndestulare semănături pe care aerul rece almuntelui nu le lasă a crește.

Muntele cel mai înalt este Ciahlăul, care deera cunoscut celor vechi, nu era să fie mai puţincelebru în fabulele lor, decât Olimpul, Pindulsau Pelia. El se află în ţinutul Neamţului, nudeparte de sorgintea Tăslăului; mijlocul luitotd'auna e acoperit de zăpadă, iar vârful lui niciodată, pentrucă pare a fi mai înalt decât norii ceide zăpadă.

Din piscul lui, care se înălţa foarte în fomaunui turn, se vărsa un pârâu foarte limpede și cumare sunet se repede peste stânci în Tăslău. Înmijlocul muntelui se vede o statuă de peatră,

Page 53: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

foarte veche, de cinci coţi înnaltă, carereprezintă o babă înconjurată de 20 oi; dintru acăreia parte firească curge necontenit un izvorde apă și cu greu poate cineva să 'nţeleagă,dacă natura și-a arătat în acest monumentjocurile sale, sau dacă s'a lucrat astfel prinmâna vreunui maestru iscusit. Pentrucă aceastăstatuă n'are o bază pe care să fie așezată, ci e'mpreună crescută cu restul stâncei, iarpântecele și spatele îi sunt libere, și măcar des'ar admite că crăpăturile s'ar fi uns cu oarecarevar artificios, precum înșine nu negăm căasemeni descoperiri ale celor vechi se vor fiperdut în cursul timpului, dar totul nu poatelesne să se înţeleagă, în ce chip acel canal s'aadus prin picior în partea naturei, pentrucăprinprejur nicăeri nu se văd urme de fântânăsau vre-o albie de apă. Se poate cu adevărat săfi servit păgânilor pentru cultul idolilor, ai căruiînchinători erau obișnuiţi ori prin mijloace firești,ori prin farmece a face lucruri care să aducăminuni și cugetări de dumnezeire pentruprostimea cea lesne credincioasă.

Înnălţimea cea mare a muntelui se poatecunoaște din aceea, că el tocmai delaAcherman, care cetate este de 60 de ceasuridepărtate de dânsul la vreme limpede. laapunerea soarelui, se poate vedea tot și așa decurat ca când ar fi aproape, care lucru cu greu

Page 54: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

se poate zice pentru alţi munţi, până și pentrucele mai vestite piscuri, după cum socotesc eu.

Pre dealurile de prinprejur, se găsescprăbușite în petre, urme de cai, de câini și depaseri, asemenea ca când ar fi trecut pe acolovreodată o călărime mare. Locuitorii povestescpentru acest lucru multe basme, însă cercătoriinaturii cei poftitori de știinţă, să ispiteascăadevărul acestui lucru.

Mai este încă și altă întinsoare de munte, cese numește de locuitori Ercul, spre miazănoaptela apa Cirimușul, în cotul unde se împreunăhotarul Moldovei cu al ţării Leșești și alArdealului, carele pentru înnălţime nu este de ase asemăna cu celălalt. Iară pentru alt osebitfenomen firesc, care pre aiurea nu s'a maivăzut, este iarăși de a se socoti.

Adecă: locuitorii culeg roua care cade prefrunzele buruenilor, mai nainte de a răsărisoarele și puind-o într'un vas, găsesc pedeasupra apei plutind cel mai frumos unt, carenici la miros, nici la floare, nici la gust, nu areosebire de untul celălalt, dar nu este preste totanul, ci numai trei luni, Martie, Aprilie și Mai.Untul acesta are în sine atâta putere de hrană,în cât când suie oile la munte, întru acea vremese 'nădușe de multa grăsime. Pentru aceiapăstorii cari știu, își opresc turmele lor în lunile

Page 55: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

păstorii cari știu, își opresc turmele lor în lunileacelea, numai la poalele muntelui.

Munţii noștri nu au lipsă nici de acele daruri,care aduc munţii, adecă metaluri. Însă maiînainte n'au îngăduit săparea lor, atâtaîndestularea domnilor, cât și lipsa de băeași.Iară spre vremile noastre, au împedicat-o știutalăcomie a Turcilor, și frica, că de vor umblasăpând vor perde împreună cu ţara încăosteneala, și rodul ei. Dar cum că munţii nu suntsăraci de acest fel de comori, ne adevereazăpâraele care curg din trânșii. Pentrucă aceleafiind înguste și umplându-se de multe ori cu apăde ploae, sau cu topirea omătului, se varsă dingârla lor și după ce scad iarăși, remâne apoi prelocul acela unde au vărsat, niște nisip, în carese găsesc mulţime de grăunţe de cel mai curataur. Pre care le strâng ţiganii și curăţindu-le,scot atâta aur dintr'însele, încât pot să aducăDomniei în tot anul în loc de bir, câte 1600dramuri. Pe malul Nistrului în ţinutul Hotinului,nu departe de cetate, se găsesc gurile de fierînsuși din fire făcute, care sunt așa de rotunde,încât fără de a le mai lucra poate cineva săîmpuște cu dânsele. Însă materia lor este atâtade proastă, încât la nimic nu poate să slujească,până a nu se topi în foc; și mai înainte până anu se lua Hotinul, le căra cu grămădire laCameniţa. lară în vremea de acum gândesc căcu greu vor lăsa Turcii, ca spre stricăciunea lor

Page 56: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

să le strângă Leșii și să le aibă cu îndestulare larăzboi.

În ţinutul Bacăului nu departe de târgulTrotușul, sunt ocne foarte bogate de sare, caren'au trebuinţă de nici un meșteșug pentrucurăţit, căci săpând pământul de un cot sau doide adânc, se gășește sare prea curată, care seprevede ca cristalul și nu este amestecată cupământ nici cât de puţin; și aceste ocne niciodinioară, nu i-au sfârșit, măcar deși lucreazăîntr'ânsele multe sute de oameni, pentrucă în totlocul unde se tae drobii cei de sare, lasă într'unloc și într'altul, stâlpii de acest cristal de sare, casă sprijinească pământul boltiturilor și să aibăloc de a se lăţi vinele acele noui; și așa apoiboltele acestea, atâta se umplu de sare până îndouăzeci de ani; încât nici se cunosc că au fostdeșertate vre odată; și se găsesc într'înseleuneori pești împreună crescuţi, cari n'audeosebire de peștii cei firești cari se află prinpâraele de prin prejur.

Și într'alte locuri se mai găsesc multe ocnede acestea, însă domnii au oprit să nu sedestupe, pentrucă nu fiind prea multă sare să-iscază preţul, fiindcă acele ce se lucrează ajungîn destul pentru trebuinţă.

Încă și dealuri întregi sunt în Moldova, carese văd a fi pline de sare, luându-se faţa

Page 57: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

se văd a fi pline de sare, luându-se faţapământului deasupra lor.

Dela această sare nu numai Domniea, ci șitoata ţara are mare folos; osebit de locuitori, vinși dela Bugeag și dela Crim, încă și dintre alteţări mai depărtate și o cară în toţi anii cucorăbiile.

Silitra o fac mai în tot locul, pentrucăpământul Moldovei este negru și silitricios.

Pre Tăzlăul sărat nu departe de satulMoinești, în ţinutul Bacăului, curge dintr'un izvorpăcură cu apă amestecată, cu care se slujescţăranii pentru unsul carelor și zic, că de s'arputea scurge bine de apă, ar fi cu mult mai bunăpentru trebuinţa casei decât dohotul.

CAP. VI. Despre câmpiile și pădurileMoldovei

Câmpii Moldovei cari sunt lăudaţi pentrurodirea lor, atât de istorici cei vechi, cât și de ceinoi, întrec cu mult bunătăţile munţilor pentrucare am vorbit mai sus; căci aceia cari sunt înmijlocul celor mai multe ţinuturi, ce suntdespărţite cu dealurile și apele Moldovei, măcarde nu-i mai grijește nimenea, dar tot își daurodirea lor la toţi. Semănăturile care nu se potsemăna la munte pentru răceală, cresc atâta de

Page 58: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

frumos pre câmpii acești netezi, încât grâul înanii cei bine roditori, își dă sămânţa salocuitorilor cu douăzeci și patru de părţi maimult, secara cu treizeci de părţi, orzul cușasezeci de părţi, iar mălaiul de nu va vedeacineva însuși, cu greu va crede, căci asemeneaîși dă sămânţa sa cu trei sute de părţi mai multdecât semănătura.

Pentru ovăz nu este Moldova așa roditoare,ca pentru celelalte semănături și nici esteobicinuit până la atâta, pentrucă caii se hrănesccu orz în loc de ovăz. Mălaiul crește atâta defrumos în ţara de jos, cât este cu putinţă, pentruaceea au și ţăranii acest proverb: „Că mălaiul înţara de jos și merile în ţara de sus, n'au coajă”.Pre acesta măcinându-l ei, îl frământă și-l facpâine și-l mănâncă mai vârtos cu unt, când estecald.

Nu livezi se găsesc pe câmpii aceștia cichiar păduri întregi cu copaci roditori. Acesteacresc din fire la munte, iară la câmp se hultuescși pentru aceia sunt și mai cu gust; șiîndestularea poamelor este așa de mare, încâtLeșii când avea în vremile vechi să meargă cuoaste la Moldova, credea că n'au trebuinţă dealtă zaharea, zicând: că poamele care sunt cuîndestulare în ţară, le-ar fi deajuns pentru toatăoastea. Însă ei prin așa mare lăcomie ce aveau

Page 59: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

la acestea, își pricinuiau de multe ori boale lor,prin care mai tare au căzut, decât de armelevrăjmașilor și apoi s'au și învăţat a se păzi maibine de dânsele. Viile cele de frunte, ce sunt obucată bună de loc, între Cotnari și întreDunăre, întrec pe toate celelalte bunătăţi aleţării; căci ele atâta sunt de bogate, încât numaiun pogon dă câte patru și cinci sute vedre devin.

Și vinul cel mai bun, se face la Cotnari, untârg în ţinutul Hârlăului, iară afară din ţară nueste cunoscut, căci dacă îl scot din ţară și-l ducpe apă, sau pe uscat și n'au vasele purtarebună de grijă, apoi își perde puterea sa. Iar eufără de aceea îndrăsnesc al socoti a fi cel maibun decât toate celelalte vinuri ale Europei, încăși însuși decât cel de Tocaia; că ţiindu-l cinevatrei ani în pivniţă adâncă și boltită, după cumeste obiceiul la noi în ţară, apoi întru al patruleaan, dobândește acel fel de putere, încât arde carachiul, și cel mai mare beţiv, abia este vrednicsă bea trei pahare să nu se îmbete; încă nuaduce durere de cap și floarea lui este osebităde ale altor vinuri, căci este verde și de ce seînvechește, se și mai înverzește.

De acolo spre miazănoapte, nu mai sunt altevii care să poată face vin mai bun, căci în parteamuntelui Cotnarii despre miazănoapte încă nici

Page 60: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

un strugur măcar nu se coace, despre cum demulte ori s'au ispitit; și se vede că fireaîndărăptând celorlalte ţinuturi rodirea vinului, ș'aarătat puterile sale numai la acest loc. Dupăvinul acesta, se socotește a fi mai bun, acelacare se face la Huși, în ţinutul Fălciului; altreilea, cel dela Odobești în ţinutul Putnei spreMilcov; al patrulea al Nicoreștilor în ţinutulTecuciului pe Siret; al cincelea cel dela Greceniîn ţinutul Tutovei pe Berheciu; și al șaselea aceldin viile dela Costești tot dintr'un acest ţinut;osebit de alte locuri cu vii mai proaste, pe carele trec acum cu vederea.

Aceste podgorii nu slujesc numai pentrutrebuinţa locuitorilor, ci încă preţul cel mic alvinului, trage la sine și pre neguţătorii Rusești,Leșești, Căzăcești și Ardelenești; ba încă și precei Ungurești; și duc pre tot anul în ţările lormulţime de vin, măcar deși nu întrece cubunătatea pre al lor. Basarabia mai înainte pânăcând era a Moldovenilor, încă nu avea vii slabe,iară după ce au început a o stăpâni Turcii,hulitorii de vin, au căzut și acelea și acumnumai cât își ţin creștinii cari locuesc în ţinutulChiliei și al Ismailului vreo câteva vii, din carede abia scot atâta vin, cât le este pentrutrebuinta lor.

Cu codrii încă este Moldova foarte

Page 61: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

îmbogăţită, al cărora lemn nu este numai pentrucherestea și pentru foc, ci și copaci aducători deroadă îndestulă.

Lucrătorii de corăbii, caută mai vârtos stejariMoldovenești și îi laudă a fi mai buni pentrucorăbii, decât tot celălalt lemn, și mai tareîmpotriva cariului. Încă ei au înţeles la acestlemn, că de nu curăţă bine coaja lui cea albă ceeste pre dedesupt și se întâmplă de rămâne câtde puţină, apoi în scurtă vreme pricinuește totlemnului, borte de cari; iară curăţindu-i binepeliţa aceasta, acest lemn nici peste o sută deani, nu-l vatămă nici vremile, nici aerul, nici apa.

Doi codrii au fost la Moldoveni mai vestiţidecât toţi ceilalţi, adică al Cotnariului și alTigheciului.

Al Cotnariului este aproape de târgulacestuiași nume și nu s'au făcut din fire, ciînsuși sârguinţa locuitorilor l'au clădit; căci pevremile lui Ștefan Voevod celui mare, era acolonumai un câmp mare gol, iară după aceea, Leșiicu o oaste mare așezându-se cu tabăra precâmpul acela și strâmtorându-i Ștefan Voevod i-au bătut și le-au robit tabăra și luându-i pe fugă,pre cei mai mulţi i-a oborât și preste douăzecide mii a prins robi, dintru care cei mai mulţi eraboieri. Și apoi pentru rescumpărarea lorîndemnându-l Craiul Leșesc cu o sumă de bani,

Page 62: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

îndemnându-l Craiul Leșesc cu o sumă de bani,n'au primit-o el, pentrucă nu era iubitor deargint, ci a voit mai vârtos să-și facă așa unsemn de biruinţă, care să-i vestească vitejiilesale și în veacurile cele viitoare. Și pentru acestsfârșit, a înjugat el pre toţi Leșii la plug și aporuncit de a arat tot câmpul acela, pre care s'aîntâmplat războiul, care este de două mile delung și de o milă de lat și a semănat pre dânsulghinda care era gătită pentru acea trebuinţă, dincare au crescut acum păduri în destul de largi șide fruumoase, care se numesc DumbrăvileRoșii, pentrucă s'au udat cu sângile Leșilor; iarăLeșii le numesc Bucovina și niciodată nupomenesc fără de lacrămi pentru acest loc.

Alt codru dincolo de Prut, la hotarulBasarabiei, ce se chiamă Tigheciu, cuprinde înlăuntru mai la treizeci de mile Italienești și estepentru Moldoveni apărarea cea mai tare înpotriva Sciţilor, cari de multeori l'a năpădit darnici odată nu l'a avut. Și măcar că copacii întrudânsul sunt foarte înalţi, dar stau foarte deșiunul de altul, încât nici pedestrași nu poate săstrăbată printr'însul, afară numai pe poteci, caresunt știute numai de locuitori.

Mai înainte se număra pre acolea preste 12mii de locuitori, cari era ostașii cei mai viteji întoată Moldova; iară acum după războaele șicăderile cele multe de abia au rămas două mii.

Page 63: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Acești oameni au cu Tătarii megieși delaBugeag, o învoeală, ca pre tot anul să le dee osumă de grinzi, pentrucă în Basarabia maitotdeauna este lipsă de lemn; și aceastăînvoială o păzesc și până în ziua de astăzifoarte. Însă când voesc Tătari să calce prestetocmeală și să iee lemn mai mult, care de multeori să și întâmplă, atuncea acești locuitori de preacolo, se apără cu mâna înarmată, izbutind demulte ori biruinţă.

CAP. VII. Despre fiarele cele sălbatice șidobitoacele cele domestice

Despre fiarele care sunt în Moldovaasemenea ca și în celelalte ţări de prin prejur,nu este treaba noastră ca să facem o descriereașa lungă, pentru că noi, nu ne-am apucat ca săarătăm turmele cele ce umblă prin codrii adică;cerbii, ciute, căpioare, vulpi, râși și lupi; cinumai ca să povestim pentru dânsele ce amaflat cu osebire la aceste fiare Moldovenești. Șiașa îmi aduc aminte, că la noi sunt trei soiuri deoi, acele de munte, de Soroca și cele sălbatice;dar nu se știe bine, câte și de mari turme de oise află la munte; pentru că toate părţileMoldovei despre apus, care nu sunt așa bunepentru semănături, slujesc pentru pășunea oilor,cu care se ţin mai vârtos locuitorii de pre acolo.Pentru aceea Beiliccii dau la Tarigrad pre tot

Page 64: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

anul oi de acestea, ce se numesc în limbaturcească, Chivirdoc, mai mult de șasezeci mii,pentru cuhnea Sultanului; pentru că carnea lorse socotește de Turci mai mult decât toată altăcarne, atât pentru gustul ei cel bun, cât și pentruușurinţa mistuitului. În trei locuri se găseștedeosebit bună pășune; în Câmpu-lung Rusescspre Putila, în Câmpu-lung Moldovenesc preMoldova și pe muntele Vrancea în ţinutulPutnei.

La câmp sunt oile cu mult mai mari, însă maipuţine decât la munte; și dintre acestea sunt dea se socoti deosebit, acelea ce sunt în ţinutulSorocei că toate au câte o coastă mai multdecât celelalte și cât trăesc ele, nu o pierd. Iarătrecându-le într'alt ţinut, fată miei la al treilea annumai cu acelea coaste, obișnuite, și asemeneași alte ori de pre aiurea, aducându-le într'acestţinut, fată miei câte cu o coastă mai mult.

Decât acestea sunt mai cu mult deosebiteoile cele sălbatice, care cu greu se vor găsi șipre la alte locuri. Buza lor cea deasupraspânzură în jos de două degete mari, pentruaceea sunt nevoite ca să pască mergândîndărăt; și grumazul lor este ţapăn fără deîncheetură, pentru aceea nu pot să-și întoarcăcapul nici în dreapta, nici în stânga, și picioarelelor sunt scurte, însă atâta de grabnice, încât nici

Page 65: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

câinii când le gonesc mai nu pot să le ajungă; șiadulmecarea lor este atâta de aspră, încât de omilă nemţească departe adulmecă prevânătoriu, sau pre fiara care vine cu vântulasupra lor. Iară când vin asupra lor împotrivavântului, nu pot să-i adulmece până când leprind.

Oamenii locuitori de pre lângă munte, au boimici, iară cei din partea câmpului, au cirezi maride boi prea frumoși, pre cari îi dau prin ţaraLeșească la Danţig pre tot anul mai mult depatruzeci de mii, și de acolo îi vând prin ţările deprin prejur, în loc de boi Leșești și în Moldova secumpără perechea de boi câte cu 5 și iarna încăși câte cu 3 taleri nemţești, iară în Danţig îi vândși cu câte 40—50 taleri, și boii cei mai grași șimai buni se găsesc pre pârâul Sărat în ţinutulFălciului, și pre pârâul Bascul în ţinutulCernăuţului pentru c'acolo este câmpul foartesărat și iarba foarte bună și îngrășitoare. Șiatâta sunt de mulţi acolo, încât nu numai că suntcu îndestulare pentru chivernisirea locuitorilor;ci încă își pot plăti cu dânșii și birul și dările celegrele, care le iau Turcii dela dânșii.

Pe amândouă malurile Nistrului se ivesc câteodată bivoli, dar se vede că nu sunt de loc, cisunt trecuţi din Podolia și din ţara Tătăreascăpreste Nistru când îngheaţă, din pricina

Page 66: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

vânturilor despre miazănoapte ce bat iarna înpărţile acelea.

Pre munţii despre apus se află o fiară, caremai că a-și adeveri că este a Moldovei și senumește de locuitori Zimbru. La mărime seaseamănă cu boul domestic, însă capul lui estemai mic grumajul lungăreţ, pântecile vitoan șimai înalt la ciolane, coarnele supţiri crescutedrepte în sus și vârfurile lor cele foarte ascuţitesunt puţin întoarse în afară. O fiară sălbatică șigrabnică și asemenea ca și căprioarele sepoate urca pre stăncele cele oable; pentruaceea cu greu se poate prinde cu alt chip, fărănumai cu pușca. Și aceasta este fiara a cărieacap l'au luat stemă ţărei Dragoș VoevodDomnul cel dintâi al Moldovei.

Râmătorii în ţinutul Orheiului la satul Tohatin,între apele Ichilul și Răuţul, nu sunt cu copiteledespicate, ci întregi și mai ca și la cai șirâmătoarele care le aduc acolo din alte părţi, altreilea an încă fată prăsilă asemenea cucopitele întregi și aceasta nu se întâmplă numaicelor domestici, ci și celor sălbatici cari seplodesc mulţime prin stuhurile ce sunt pre lângăNistru.

Caii Moldovenești în partea muntelui suntmici, și la făptură asemenea celor Rusești, însăfoarte vârtoși și trainici la muncă și la copite așa

Page 67: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

foarte vârtoși și trainici la muncă și la copite așade tari încât n'au trebuinţă de a fi potcoviţi,măcar de au a merge ori și la ce drumuri grele.

Iară în partea câmpului sunt caii mai mari șimai frumoși la făptură, potriviţi la ciolane, maigrabnici și mai trainici și nu sunt iubiţi numai deLeși și de Ungari, ci și de Turci, cari au șiproverb: Agem dilberi, Bogdan18 bargirimeșhurdir, adică: un tânăr persesc și un calMoldovinesc, sunt mai slăviţi decât toţi ceilalţi.

Împrejurul hotarelor Moldovei se mai găsescîncă și herghelii mari de cai sălbatici, cari nusunt cu nimic alt osebiţi de cei domestici, cinumai că sunt mai mici și copitele de o palmăde late, vârtoase și rotunde. Pe aceștia îicumpără Tătarii de Bugeag și îi ţin ori pentruospeţe, ori pentru slujba casii. Căci despretoamnă când este vre-o parte de aceleaadăpate cu ploi necontenite, prefăcându-se ca omlaștină, atuncea hotărăsc ei o zi și locul undesă se adune și toate câmpiile cele de prin prejurle umplu de chiote și de zberete. Deci caii cândaud chiotele care răsună din toate părţile de pecâmpii, fug împrăștiaţi într'o parte și într'alta șinu găsesc nici un loc să fie fără de vuet; și apoicu acest chip îi mână în mijlocul vre unui șes deacelea mlăștinoase, pe care îl numesc Ghioler,de unde ei pentru copitele lor cele late nu pot sămai fugă, ci rămân acolo înglodaţi; și așa îi ucid

Page 68: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

apoi Tătarii cu săgeţile și cu suliţele și îi prindpe o seamă și vii și îi împărţesc între dânșiidupă plăcerea lor.

Pentru alte fiare de care sunt plini codriinoștri, nu voiu zice acum nimic, adecă: pentrurîși și pentru șderi și pentru vulpi, a cărora blaneslujesc foarte mult împotriva frigului.

Iar pentru albine voiu zice măcar cât de puţin,căci aceia ce am înţeles pentru economia lor,nu este neplăcut și nici este la toţi cunoscut.Locuitorii au dela dânsele mare dobândă,pentru că toate câmpiile în toate locurile suntpline de cele mai frumoase și mai desfătate flori;și pădurile încă le dau neîncetat materie pentruceară și pentru miere; și ar avea și mai maredobândă, când ar cuteza să ţie pe toţi roii careroiesc ele în toţi anii, însă în legea ţării este opritca orișicine să nu ţie mai mulţi stupi decâtsufere locul său, ca nu cumva mulţimea lor săzâhăească pe megieși. Osebit de fagurii ceiobișnuiţi de miere și de ceară mai fac albinelemoldovenești încă și alt soiu de ceară camneagră prea mirositoare, dar nu pun miereîntr'ânsa, ci o așează numai împotriva luciriisoarelui; pentru aceia prisăcarii, când prind câteun roiu cu matca lui, apoi fac în vasul în care îlpun o bortă și tn multe locuri crestături, și elemai nainte de a 'ncepe să lucreze altceva,

Page 69: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

astupă borţile și crestăturile cu ceară d'aceastaneagră, pentrucă ele nu pot să lucreze, fărănumai la întuneric și apoi după aceia încep alucra. Pe această ceară o scot prisăcarii lavreme cu mierea și o vând mai scump, pentrucămiroase mai ca și ambra și stă împotriva razelorsoarelui.

S'au înţeles că roii cari sunt aproape de alţii,când se întâlnesc unul cu altul prin văzduhîncep război cumplit și nu încetează până cândpartea cea biruită este nevoită a scăpa cu fuga,și de acolo înainte partea cea biruitoare, nu-șimai strânge miere de pe flori, ci merge în toatezilele la știubeiul celei biruite și îi ia mierea ceagătită, pentrucă ea nu se poate apăra. Ș'apoivăzând prisăcariul că albinele lui lucrează cusârguinţă și spor, nu fac nimic, atuncea el petoate albinele care le găsește în știubeiul acelale stropește cu cridă muiată în apă și a doua zimerge la megieșul său pe ale căruia albine arepresus și îi arată petele cele albe și îl silește să-i împlinească paguba.

Se mai găsește încă în Moldova și pe hotarulPocuţiei, o pasere ce se numește de locuitori,Ierunca, și de Leși, Glușca, adecă surdă, și esteasemenea cucoșului de gotcă, însă mai mic șide fire nătângă și surdă; și dacă găsește vr'unvânător și o sută într'un copac, pe toate le poate

Page 70: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

împușca pe rând și celelalte privesc cum cadeuna după alta. Carnea lor este foarte gingașe șialbă și 'ntrece cu gustul ei cel bun pepotârniche, încă și pe fasan.

Page 71: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Partea politică

CAP. I. Despre ocârmuirea stăpâniriiMoldovenești

Cela ce voește să facă o descriere politicăpentru Moldova, trebue după cum gândesc, întâisă cerceteze chipul și mijlocirea cu care seocârmuește, pentrucă aflăm, că încă și oameniicei mai învăţaţi au greșit în descrierea ei.

Mărturiile cele lumina te ale istoricilor celorvechi, nici de cum nu ne lasă să fim la îndoialăcum că toată Dacia, când era încă a Romanilor,nu numai că s'a ocârmuit de stăpânitoriiRomânești, ci încă și despre legile lor; iar dupăcăderea Monarhiei, ne mai trimiţând Romaniiîntru dânsa nici oști, nici ocârmuitori; și bejenariiRomanești ne mai putând suferi năvălirile celemulte ale barbarilor, pentrucă nu avea niciostași, nici ocârmuitori, se vede că au fostnevoiţi ca să-și pue loru'și stăpânitorii dintredânșii, după pilda vecinilor lor; însă închipuireastăpânirii aceștia nu se înţelege luminat,pentrucă istoria tutulor popoarelor de pe vremileacelea este întunecată, ci numai aceasta esteștiut, că locuitorii Moldoveni, cari venise delaItaleia și după aceea ș'au căutat scăparea lor

Page 72: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

prin munţi, pentru năvălirile Sciţilor și abarbarilor, au avut însuși Craii sau Domnitoriilor. Dela Crai se trage Ioan cel Românesc,carele a fost așa de vestit, precum arată NechitaHonieat și tatăl lui Dragoș I, carele a sfătuit pestrămoșii noștri să se întoarcă iarăși înapoi înpatria lor cea veche, primind și dregătoriadomniei sale dela cel ce a venit în Moldovadupă dânsul.

Ai săi următori au ocârmuit cu atâta de maresocotinţă stăpânirea care o dobândea ei prinalegerea boerilor, încât, măcar că pentruputerea și mărirea ţării nu era asemenea cu ceimai mulţi principi creștinești, dar nici uniidintr'aceeia nu avea a porunci nimica asuprasupușilor lor.

Pompele împărătești cu care se slăvesc stă-pânitorii cei mai mari, nu le lipsia lor nici una șiîn ţară nu avea pe nimeni asupra lor afarănumai de Dumnezeu și legea și nici la o stă-pânire străină nu era nici închinaţi, nici supuși.Războiul, pacea, viaţa, moartea și avereatutulor supușilor lor era numai la însuși voia lorși la toate aceste avea să poruncească dupăplăcerea lor, fără de a avea ei împotrivire delacineva, măcar de urma cu dreptate sau custrâmbătate.

Încă și împăratul grecesc Ioan Paleologul, pe

Page 73: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Încă și împăratul grecesc Ioan Paleologul, pevremea soborului dela Florenţia a dăruit luiAlexandru celui bun coroana Crăeascăîmpreună cu numele de Despot. Și a pricinuitacestui domn ridicarea vrăjmașului asupra lui,pentru care fiind el nevoit să-și isbândeascăîmpotriva vrăjmașului aceluia, a poruncit de aapuca tot neamul arme în mâini; și cu acest chipnu numai că s'a păzit și s'a apărat Moldovanumai singură de către năpădirea megieșilor ei,ci încă și de către tulburarea Turcilor, Iăţindu-seîncă și hotarele mult mai înăuntru în ţărilevrăjmașilor ei, adică în vremea stăpănirei luiȘtefan V, celui mare19. Însă stăpânirea lui a fosto prea scurtare de vreme pentru Moldova, întrucare a stâmpit de a mai crește; și a început cândși când a scădea, până când a căzut mai laurmă în stările cele mai sereimane întru care ovedem acum. Căci subt Bogdan un fiu al său,de odată s'a stins raza cea de frunte a slaveiMoldovenești, voia de a mai face răsboi și alega pace, jurând el împăratului turcescjurământul credinţei, făgăduindu-i să plăteascăpe tot anul patru mii de galbeni semn deînchinăciune. Iară o bucată de vreme tot arămas o umbră a slavei ei vechi și se părea cărepublica ar fi mai mult supt paza Turcilor decâtsub supunerea lor; poate pentrucă Turcii nuvoia să tulbere cugetele cele ce încă nu era detot plecate a le supușilor lor celor noi și purtafrică că de-i vor purta ca pe niște robi le vor fi la

Page 74: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

vedere vrăjmași și rescolnici; iar apoi după ces'a stins neamul cel vechi al Drăgoșeștilor cuȘtefan VIII, fiul lui Petru Voevod Rareș, apoilăcomia de cinste a celor mai mari cari-i făceagâlceavă pentru stăpânire, a dat prilej Turcilorca să mai mărească birul Moldoviei și să o maiprade încă și de slobezenia care mai avea pânăatunci. Și mai după vreme a ridicat de tot șiputerea de a mai alege pe Domn, pe care o maiavea boerii, trimiţând în scaunul acesta pe alţidomni străini cari li se părea lor, pe cari îi scoteași apoi iarăși îi punea; amestecând așa una cualta, încât a căzut la urmă subt Otomani puterilecele mai înalte, care le avea domnii mai înainte.

Aici nu se poate să nu zicem, că și o seamădin cei străini lacomi de cinste, nu au fost pri-cină la această stricăciune, cari numai ca săaibă nume de domni, nu socotea întru nimic atăgădui Turcilor orice și a se lipsi de toate alelor și apoi neputând trăi numai din dările celeobicinuite, se afla siliţi ca să stârnească altechipuri de sarcini și să le arunce asupra ţării.

Și într'acest chip Moldova care își luase asu-prași întâi numai un jug singur și nu prea greu, afost silită pe urmă să-l poarte îndoit, atât de laTurci, cât și dela domnii cei străini. Și ca să zicde toate pe scurt; înţelepţii împăraţi ai Turcilor,ș'au oprit pentru dânșii în vremile aceste

Page 75: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

tulburate toate acele ce au socotit că le sunttrebuincioase; iar aceia de unde n'avea ei sănădăjduiască nici o dobândă, a lăsat-o dom-nilor, ca să mulţumească cât de puţin cugetelecele iubitoare de cinste a le acelor ce voia să sefacă domni.

Puterea de a începe război și a face pace, alega alianţii și a trimite soli cu trebuinţarepublicei pe la stăpânirile de prin prejur, s'aoprit stăpânitorilor Moldovei; însă li s'a îngăduittoată volnicia și mai tot aceiași putere care aveaei și mai înainte, a pune legi, a pedepsi pesupușii lor, a face boeri, sau și a le lua boeria, aarunca biruri încă și a pune arhierei împreună șialtele de acestea.

Puterea lor nu este numai asupra boierimeiși a locuitorilor Moldoveni, ci încă și asupraTurcilor neguţători și alţii ori și din ce stare ar ficând se află în ţară și viaţa și moartea lor este înmâinile Domnilor; și judecând ei pe cineva spremoarte, spre bătae, surgunire sau spre perdereatutulor moșiilor, măcar și cu strâmbătate șitirănie, apoi aceea cărora le pasă (adică le estemilă) pentru acel judecat, numai că pot să seroage pentru dânsul cu ruga, sau prin scrisoare;iară de a se împotrivi judecăţei Domnești,nimeni nu cutează.

Așijderea și când voește Domnia să

Page 76: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Așijderea și când voește Domnia săsloboadă pe vreunul carele este judecat lamoarte de toată obștea, nici atuncea nu poatenimeni să steie împotrivă și luându-l Domniasupt apărarea sa, nu-l pot omorî cu sila, și toatedregătoriile cele ostășești și politicești spânzurănumai din singura voia sa; le dă celor iubiţi aisăi și le ia dela aceia cari îi sunt urâţi; și laîmpărţirea lor nu are să caute nici după uncanon; și voind să facă și pe un ţăran Logofătmare, care este boeriea cea mai mare aMoldovei, nimenea nu cutează să vorbească defaţă împotrivă; așa și când voește să lipseascădintr'una ea aceasta de unul măcar și dinneamul cel mai de frunte, îndată acela trebue săse supue hotărîrei Domnești.

Asemenea putere are nu numai asupra celormai de jos a Clerului bisericesc, ci încă și asu-pra Mitropolitului și a celorlalţi Arhierei, Ar-himandriţi și Egumeni și asupra tutulor ce suntde tagma bisericească; și când fac vreun rău,sau dau vreo sminteală unui mirean, sau cugetăceva împotriva Domniei, sau a ocupaţiei,atuncea și fără de învoiala Patriarhului dinŢarigrad, neîmpedicat poate să-i scoaţă din dre-gătoria lor, afară de a-i lipsi de darul hirotoniei șicerând trebuinţa, poate încă și cu moarte să-ipedepsească.

Partea bisericească își alege singură pe păs-

Page 77: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

torii cei noi, însă atuncea când îi chiamăDomnia la aceasta, la care se cere șiîngăduirea Domnească, adică dă celui nouales, un toiag păstoresc, cu însuși mâna sa,care putere a luat-o Papii cu meșteșug delaÎmpăraţii Romanești, și nici unul din prinţipiicreștinești n'o are mai mult afară numai singurÎmpăratul Rusesc.

Acestea sunt puterile Domnilor Moldoveneștiasupra supușilor lor, cari nu li s'au lăsat numaidela poarta Otomanicească, ci încă li s'au întăritși prin hrisoavele altor împăraţi mulţi, încăasupra moșiilor locuitorilor nu le-au lăsat nici ovolnicie de aceste, căci când voește Domnia casă arunce pe ţară niscai sarcini grele, măcar cănu poate nimenea să i le abată fără deprimejdia vieţii, dar tot este silit de curteaTurcească ca să deie samă pentru asupririle lui;și mai ales atuncea are să aștepte și mai marepedeapsă, când îl pârăște cineva la Vizirulpentru vărsare de sânge nevinovat (măcar cănu-l pot pârî); și când se jeluște toată ţara,pentru sarcinele cele prea mari, apoi atunceade multeori, îl pedepsește cu surgunire sau curăpirea tutulor moșiilor sale. Iară pedeapsa mor-ţii ș'o pricinuesc Domnii numai prin răscoală șiprin apărare de a nu plăti Împăratului birul depreste an. Însă nici această încuetoare nu esteîndestul de tare de a nu se putea strica, căci

Page 78: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

dacă s'a făcut el prieten bun primit și prin daruri,cu Vizirul, cu Cihaia și cu Tefterdarul și cu alteobraze de aceste care au îndrăsneală cătreÎmpăratul, apoi n'are să se teamă nici de pâraboerilor nici încă și de toată ţara, căci unadvocat la curtea Turcească le ia toate asuprasa, să-I apere, când poate ca să arăte cuiscusinţă îndreptarea pricinii aceia aceluidespre partea lui.

Și într'acest chip se apasă Moldova foartegreu cu tirania Turcească, însă tot poate Dom-nia să săvârșească orice voește fără de frică șinimenea nu cutează să-i stea împotrivă fără dea aștepta pedeapsă.

Iară de a nu ţinea în seamă poruncile ce-loralalţi mai dinainte Domni, sau de a aduceiarăși din nou înaintea Divanului, pricinile celehotărâte de dânșii, îl oprește mai mult obiceiulţărei, decât vreo lege careva; pentru aceea,măcar de a și fost oarecari Domni în Moldova,cari au tras iarăși la cămara lor moșiile celedăruite de Domnii cei mai dinainte de dânșii, cucuvânt c'ar fi fost dăruite la oameni nevrednici,dar de către obștie nici odată nu s'au ţinut înseamă, nici s'a îngăduit și oamenii acei asupriţi,totdeauna au dobândit dreptate și întoarcereamoșiilor dela Domnul cel următor.

Page 79: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

CAP. II. Despre alegerea Domnitorilor

Fiindcă am vorbit de puterea Domnilor Mol-dovinești, cere orânduiala ca să scriem oareșice mai pe larg și pentru alegerea lor cea vecheși cea de acum. Lenevirea celor ce au fost maiînainte de noi, cărora le sta mai mult la inimă săfacă fapte bune, decât să scrie, este vinovată laaceasta, de nu putem spune nimica cuadeverinţă pentru vremile cele dintâi ale nea-mului nostru; iară dacă se vor ţinea în seamăprepusurile, atuncea poate că nu se zice fără decale, cum că Domnia Moldovenească a fostmoștenitoare în vremile vechi și cum că putereaalegerei n'a aflat loc fără numai atuncea cândera stins de tot neamul Domnesc. Și osebit detemeiul acesta, cumcă la toate popoarele celede frunte ale Europei a fost tot acestași obiceipe vremile acele, se mai întărește zicereaaceasta și prin arătarea aceasta care nu estegrea adică catastihul Domnilor celor dintâi carearată luminat, că rar s'a pus în stăpânire altulstrein, până când mai era vreo stâlpare deneamul celui mai dinainte; și ca să se poatăvedea mai bine aceasta, socotesc că nu va fi deprisos ca să arat aici de rând pe toţi Domnii Mol-dovei, până pe vremile noastre.

Domnul cel dintâi carele după năvălirea luiBatie, a agonisit iarăși strălucirea cea mai

Page 80: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

dinainte a Moldovei a fost:

1. Dragoș și măcar că hronografiile noastrenu arată pentru știinţa neamului său, dar la noise zice necontenit, că a fost din neamul celvechiu al crailor Moldovinești, și a avut tată peBogdan fiul lui Ioan, dela carele toţi Domniiobișnuesc a-și pune la iscălitură numele Ioan.

Și cuvântul acesta este mai ușor de a seadeveri și pentru aceasta, căci cu greu este dea se crede, că altul din neam mai prost, ar fiputut cu o tovărășie așa mare să meargă lavânat, carele a dat prilej la descoperirea Mol-dovei și ar fi putut îndemna pe ceilalţi patrioţi aisăi, ca să vie după dânsul. Următor dupădânsul la scaunul domnesc a fost fiul său:

2. Sas. După dânsul fiul lui,

3. Lascu. După Lascu:

4. Bogdan I, cu poroclea Mușat, fiul lui Lascu.

5. Petru I, un fiu al lui Bogdan Mușat, șipentrucă a murit fără de a avea copii a urmatfratele tatălui său:

6. Roman I, fiul lui Lascu și frate cu Mușat. Șidupă moartea lui, sau pentru nevârsta luiAlexandru fiul său, sau în vre-o răscoală a a

Page 81: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

ales pe:

7. Ștefan II, după carele a urmat:

8. Petru al II-lea, și după dânsul:

9. Ștefan al II-lea, fratele lui Petru și fiu al luiȘtefan I.

10. Iuga, care a gonit cu sila din Domnie peȘtefan II, dar nici el nu a purtat mult stăpânireasa cea cu nedreptul, căci încă până a nu împlinianul, l'au împins:

11. Alexandru I, cu poroclea cel bun, fiul luiRoman I, dela locul ce-l răpise cu nedreptul. Șiașa prin aceasta iarăși s'a pus neamul Dra-goșesc la loc, în dregătoria cea mai dinainte.Acesta este, carele a făcut cunoscut numeleMoldovenilor care era puţin cunoscut pre la alteţări, adecă prin aceasta, că a trimis pe Mitro-politul și sol moldovenesc la soborul dela Flo-renţia și prin apărare statornică a învăţăturii ceilămurite s'a învrednicit de a luat dela IoanPaleologul împăratul răsăritului, numele deDespot cinstindu-l și cu coroana Crăească.După dânsul a urmat fiul său:

12. Ilie I, și după acesta fratele său,

13. Ștefan III, fiul lui Alexandru I. Acesta a

Page 82: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

fost cel întâiu carele s'a făcut Domn în urmafratelui său spre paguba Beizadelei, care înurmă de multe ori s'a întâmplat. La aceastăpricină a fost nimic alt vinovat, decât numaiacesta, că fiind Alexandru depărtat de scaunulDomniei, cu alegerea lui Ștefan I, nu a putut cualt chip să ajungă în dregătorie, fără numai prinalegerea boerilor și apoi de acolea au dobânditboerii Moldovei mai mare volnicie la alegereaDomnilor decât aveau ei mai înainte; însă cuhotărâre de a nu cuteza să aleagă pe altul, fărănumai din neamul Domnesc, dacă mai era ci-neva. Tot această rânduială se păzia maiînainte, de aceia și cu alegerea Crailor Leșeștiși în vremea de acum cu alegerea Sultanuluiturcesc și a Hanului de Cram. După acesta aluat Domnia:

14. Roman al II-lea, fiul lui Ilie I, și dupămoartea lui, s'a pus:

15. Petru al III-lea, un fiu al lui Ștefan al III-leași-a avut următor pe fiul său:

16. Ștefan al IV-lea, după acesta s'a pus:

17. Alexandru al II-lea, un fiu al lui Ilie I, șifrate lui Roman al II-lea, după dânsul fiul său:

18. Bogdan al II-lea și după acesta a urmatfratele său:

Page 83: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

19. Petru al IV -lea, ce s'a zis Aron, un fiu allui Alexandru al II-lea, după moartea acestuia aajuns în Domnie:

20. Ștefan al V-lea, cu poroclea cel Mare, fiullui Bogdan al II-lea. Acesta a fost un domn cutotul vrednic de laudă și apărător viteaz patrieisale de către toate năpădirile vrăjmașilor săi, oridin care parte se ridica; după dânsul a urmat fiulsău:

21. Bogdan al III-lea, ce se zice Chiorulpentru o patimă ce avea la ochiu. Acesta aînchinat Moldova Turcilor, pricinuind ei stareacea mai ticăloasă în care se află acum și dupăce a murit, s'a pus în domnie fiul său:

22. Ștefan al VI-lea, cel tânăr; și murind el șineavând copii, a urmat în locul său:

23. Petru al V-lea, căruia îi zicea Rareș, sauMajă, un fiu afară de cununie al lui Ștefan al V-lea, dintru a căruia alegere se vede luminat, câtde cu luare aminte, păzia boerii Moldoveiodinioară urmarea moștenitoare a Domnilor,căci ivirea acestui Petru era la toţi necunoscută,ori pentrucă tatăl său s'a rușinat cu fiul său celafară de cununie, sau pentrucă n'a voit să deepricină, ca după moartea sa să se stârneascăsfadă și gâlceavă. Și însuși Petru carele nu știa

Page 84: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

nimic de neamul său cel de frunte atât a fostsărăcit, în cât era nevoit ca să-și agoniseascăhrana cu vânzarea de pește, ce se zice la Mol-doveni măjerie, care i-a și pricinuit lui numeleacesta. Și apoi după moartea lui Ștefan al VI-lea, gândind că s'a stins nemul cel slăvit alDrăgoșeștilor, s'a adunat toţi boerii ca să facăalegere nouă; atuncia s'a arătat și mumaacestui Petru și a scos un hrisov dela Ștefan celMare, în care o arăta el pe dânsa a fi slobodă debir, și pe Petru fiul ei îl arăta a fi drept fiu al său.Și după acest hrisov, au fost toţi plecaţi, fără dea se mai sfătui ca să ridice în scaun pe Petru, cape fiul Domnului lor și a-l chema în Domnie delapescărie. Iară mai pe urmă l-a lipsit dindregătorie Suleiman Împăratul turcesc,vinovăţindu-l c'ar fi aprins Chilia și a pus în locullui pe:

24. Ștefan al VII-lea, carele s'a arătat pe sinea fi strănepot lui Alexandru al II-lea și subt acestnume a ajuns cererea, sa și a boerilor Moldoveila Împăratul turcesc.

Însă în scurtă vreme l'au ucis boerii care sesfătuesc asupra lui și au chemat la scaun, iarășipe Petru al V-a Rareș și apoi murind el a lăsatdomnia fiului său:

25. Ilie al III-lea, și ne având acesta copil, i-aurmat fratele său:

Page 85: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

urmat fratele său:

26. Ștefan al VIII-a, asemenea fiul lui Petru alV-a și acestuia încă s'a întâmplat de nu a avutcopii și murind a făcut sfârșit neamuluiDragoșesc, atât celui ales, cât și celui neales acăruia apunere s'a făcut cea mai mare pricină atoate întâmplările cele nenorocite, la care aajuns Moldova după aceia; căci nefiind nici unulsă întreacă pe ceilalţi cu vrednicia neamului șisă poată supune sub ascultare pre urzitoriineodihuirilor, apoi toată ţara s'a răsvrătit și s'aumplut de răscolnici.

Iară Turcii răbda bucuroși neodihuirile acestedin lăuntru, pentrucă ei au cunoscut că vorputea purta mai lesne după cheful lor pre Mol-doveni, dacă vor fi slabi, decât dacă vor fi uniţiși tari și așa în vreme de câteva vreme de vreocâteva luni, pe mulţi ia ales și i-a scos, pânăcând la urmă, prin învoiala celor mai înţelepţi,s'a ales și s'a pus domn din osebite familii.

27. Petru, stolnicul răposatului Ștefan, iară laungere a dobândit numele de Alexandru al IIILăpușneanu; însă altă parte a adus asupra lui înscaun pe:

28. Ioan Despot, ce se numește de istoriciinoștri mai vârtos Riţer, un om viclean și bârfitor,care a scos pe Alexandru cu ajutorul Turcesc.Și apoi fiindcă cei mai mulţi cugetau cu reu

Page 86: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

asupra lui, ispitindu-se de multe ori să-l șiotrăviască, s'a făcut că ar fi murit și a dat în locullui alt chip asemenuia lui ca să-l îngroape; iar ela fugit în ţara Leșească, ca să cunoască mai cuamănuntul gândurile lor.

După ducerea lui, au chemat Moldovenii deal doilea pe Alexandru al III-a Lăpușneanul;însă această bucurie nu a ţinut atâta că viindDespot înapoi din ţara Leșească, l-a gonit prealesne cu ajutorul oștilor sale pe care i le-a întăritLeșii. Și apoi după moartea lui, a luatstăpânirea cu sila:

29. Ștefan al IX-a Tomșa, hatmanul luiDespot; însă Moldovenii cari în scurtă vreme sesupăraseră cu stăpânirea lui cea cu nedreptul,au chemat de a treia oară din ţara Leșească peal lor drept domn Alexandru al III-a și biruind curăzboiu pe Stefan, l-a prins și la pedepsit cumoarte; și după așa multe întâmplări schimbate,a gustat el la urmă odihnă și a murit în scaun.Moșiile și domnia a lăsat-o clironomului și fiuluisău:

30. Bogdan al IV-a, și ne având acesta copii,au ales boerii pe:

31. Ion Armanul, carele s'a chemat așa pen-trucă el în postul sfinţ. Apostoli a mâncat carnedupă obiceiul Armenesc.

Page 87: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

El a fost un om foarte învăţat în limba gre-cească și latinească și a fost tovarăș la școalăcu acel vestit dascăl grecesc Ioan Lascar, a că-ruia răvașe trimise la dânsul stau și acum încartea Cruzii, ce se numește Turcogreţia; pen-trucă el a voit să iasă de sub stăpânireaturcească, străduindu-se după slobozenie,pentru aceia l-au prins turcii cu vicleșug și l-aurupt în două bucăţi cu cămilele și au pus în locullui pe:

32. Petru al VI-a Șchiopul,. fiul lui Mircea alII-a, domn din ţara Românească. Însă boeriin'au voit să se lese a fi stăpâniţi de străini și aulucrat de l-au scos Turcii, și au pus în locul luipe:

33. Iancul, ce a fost născut din părinţi Sas,acesta nu știu cu ce meștașug a sfătuit pe ceimai mulţi, zicând că ar fi din neamul Drago-șeștilor, însă apoi pentru curvia și strășnicia sa,s'a făcut la toţi uricios și l-au ucis boerii cares'au sfătuit asupra lui și au pus Turcii în locul luide al doilea pe: Petru Șchiopul, carele văzându-se pe sine în turburări necontenite și iubind maivârtos odihna decât slava a lepădat domnia debună voe și s'a la Ardeal. Scaunul cel părăsit dedânsul l-a dobândit prin alegerea boerilor:

34. Aron, un om strașnic și sălbatec, pe ca-

Page 88: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

rele l-au isgonit Moldovenii pentru tirania lui.Însă Turcii dându-le el Benderul l-au pus iarășiîn scaun și după moartea lui a stăpânit o bucatăde vreme:

35. Ștefan al X-a Răsvan, și după dânsul auales boeri pe:

36. Eremia Movilă, și după moartea lui, fra-tele său:

37. Simion Movilă, și după moartea lui a avutMoldova trei domni dintr'o tulpină pe:

38. Mihail I, fiul lui Simion Movilă, pe:

39. Constantin I, și:

40. Bogdan al V-a, fraţi, fii ai lui EremiaMovilă, însă apoi începând ei isnoave și vrândca să dea ţara Leșilor, i-au isgonit boerii, pen-trucă boerii nădăjduia prea puţină pază delaLeși, și apoi ei pentru credinţa aceia, fără deosteneală, au dobândit dela Turci, întărireacelui ales de dânșii.

41. Ștefan XI Tomșevit, pentru carele credeacă ar din neamul lui Ștefan IX. După acesta aurmat:

42. Gaspar, născut Italian, carele a fost mai

Page 89: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

nainte Dragoman la Poarta Otomană și l'au pusTurcii cu sila domn în Moldova și apoi vrând elsă aducă în Moldova legea papistășească, l'auisgonit boierii și au pus Turcii în locul lui, pe:

43. Radul I, carele fusese mai înainte domnîn ţara Românească și avea porecla Lungul șidupă moartea lui, a urmat:

44. Miron I Barnoschii, leah și pentru slujbelesale cele multe, s'a primit între boerimeaMoldovei, și prin alegerea celor mai mari, aajuns și în stăpânirea Domniei. În vremeaacestuea a căzut în mâna Turcilor toată volniciaalegerei Domnilor, care încă o avea boerii pânăatuncea, cu însuși voia lor; că stârnindu-serăsboi între Leși și între Turci, acest Miron atrecut la Leși și a pricinuit prin aceea ogroaznică năvălire a Tătarilor în Moldova. Șipentru aceea boerii ca să numai pătimească șialtă dată vreo întâmplare ca aceea, ș'au lăsat laTurci toată volnicia alegerii, însă cu acest chip:ca să fie din neam domnesc și supus credinţeipravoslavnice; și așa dupre așezământulacesta, au trimis turcii domn, tăind peBarnovschi, pe:

45. Alexandru al IV Ilieaș, socotind că ar fidin neamul lui Ștefan VI, și după moartea lui,pe:

Page 90: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

46. Moisi I, un fiu al Simion Movilă și îm-potriva obiceiului l'a cinstit cu trei tuiuri; însădupă moartea acestuia, rupându-se toate legă-turile așezămintelor și a obiceiurilor, prea rar adat ei dregătoria aceasta, pe la fiii domnilor șiîncă și mai rar pe la alţi pământeni, ci maiadeseori au dat-o celor străini și într'acestașchip, împotriva voii boierilor, numai singur prinbani mulţi a luat domniea dela Turci:

47. Vasile I, dela Epir sau Albania, carele sechema Lupul, însă la ungere a dobândit numeleacesta, jugul lui l'au purtat supușii săi, cuîndestulă răbdare mulţi ani, însă în urmă totușil'au gonit și au pus în locul lui pe:

48. Stefan XII Burdujea, dobândind-ei și delaTurci întărire la alegerea lui. Și trecând acestala Leși, au pus Turcii pe:

49. Gheorghie Ghica I Albanit, ce a fostCapuchihaea lui Ștefan la Curtea Turcească șidupă aceea numindu-l domn în ţaraRomânească, a numit Turcii pe:

50. Ștefan al XIII, fiul lui Vasile Albanitul șidupă moartea acestuia au ales boierii pe:

51. Eustaţie I Dabija, dându-i și Turcii în-tărire. După acesta a urmat:

Page 91: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

52. Ilie III, fiul lui Alexandru IV Ilieș, cu voiaTurcilor; iar la urmă l-au scos iarăși ei, și în locullui s'a pus:

53. Duca I, un Grec carele era din neamprost, dar prin vrednicia sa, nu ș'a agonisitnumai domnia Moldovei, ci și soţie pe fiica luiEustaţie Dabija; însă după stăpânirea de șaseluni l'au scos din domnie și în locul lui au pusTurcii iarăși pe Ilie III. Acesta a fost cel dintâi, pecarele după scoaterea din domnie, iarăși l'aufăcut Turcii domn, care după aceea de multe oris'a întâmplat; căci apoi îndată după dânsul aupus ei iarăși pe Duca, de a doua oară domn înMoldova și apoi părându-l Moldovenii, l'au scosîncă pe drum mergând la războiu la Cameniţă șiîn locul lui au ales boerii pe:

54. Ștefan XIX dela Petrecaic, pre carele șiTurcii l'au întărit, și apoi tocmai când se loveaoștile la Hotin a trecut la Leși. Și a dobânditDomnia:

55. Dumitrașc I Cantacuzino, pe carele l'afost gonit din ţara românească și făcea laŢarigrad neguţătorie cu pietre scumpe și adăruit Sultanului cișmea de argint lucrată foartecu meșteșug; însă pe urmă l'a scos și au pusTurcii în locul lui, pe:

56. Antonie I Roset, un boier din Ţarigrad,

Page 92: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

carele era Capuchehaea Moldovenească. Dupădânsul a urmat iarăși Duca Grecul, pe carelel'au pus Turcii domn de a treia oară și robindu-lLeșii, au pus Turcii de al doilea pre DumitrașcCantacuzino, și urându-l boerii pentru tiraniealui, au dobândit ei dela Poarta Turcească voeca singuri ei să'și aleagă domn și așa au ales elpre tatăl nostru:

57. Constantin II Cantimir cel bătrân și dupămoartea lui care s'a întâmplat la anul 1693,Martie 23 au ales boerii in scaun pe fiul său celmai tânăr:

58. Dimitrie II Cantemir, și s'a și uns în Iași dedoi Patriarhi, iară pentru că n'a putut ajungeîntărire și dela Poarta Otomană a fost nevoit săfacă loc lui:

59. Constantin III, un fiu al lui Duca, pe careleTurcii cu sila l'au îndesat Moldovenilor și prinrugămintea boerilor iarăși l'au scos, și au pus înlocul lui, pe:

60. Antioh I Cantemir, fiul cel mai mare a luiConstantin II; însă Domnia a fost dat-o Sultanulatuncea lui Dimitrie Cantemir și el a dăruit-ofratelui său. Apoi Constantin Brâncoveanucarele prin banii lui cei mulţi, știind cum săvâneze pe lacomul Vizir, l'a scos pe dânsuldupă ce a domnit cinci ani și a adus in locul lui

Page 93: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

iarăși pe ginerele său:

Constantin III, fiul lui Duca, puindu-să de adoua oară Domn in Moldova; însă și acestadupă doi ani și jumătate, pârându-l boierii l'auscos și-au rânduit Turcii în locul lui, iarăși peAntioh Cantemir, a căruia mazilie o a dobânditConstantin Brâncoveanul, vrăjmașul cel demoarte al neamului Cantemiresc, tot prin chel-tuirea vistieriilor sale, dupre obiceiul său și înlocul lui au trimis pe:

61. Mihail II Racoviţă, ce avea soţie pe Saftafiica lui Constantin Cantemir și fiind vinovăţit decătre Seraschierul dela Silistra c'ar fi nesupus,l'au scos Turcii îndată după aceea și au pus pe:

62. Nicolae I Mavrocordat, carele eraatuncea dragoman mare, la curteaÎmpărătească următoriu fiind la acea dregătorietatălui său celui vestit Alexandru Mavrocordat.Iară apoi stricându-se pacea între Ruși și PoartaOtomană și socotindu-l pe dânsul a fi mai bunscriitor decât ostaș; l'au scos din domnie și aupus în locul lui de al doilea pe DimitrieCantemir, carele pentru voea unor lucrurifolositoare a lăsat toată cinstea și îndămânareași s'a întors cu oastea sa către parteacreștinească și în locul lui a venit iarăși:

Nicolae Mavrocordat, pe carele foarte îl iubia

Page 94: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Turcii, pentru credinţa sa și a tătâne-su și prinaceastă credinţă învrednicindu-se el apoi și deDomniea ţării Românești, a pus în Moldovaiarăși pe Mihail Racoviţă, la anul 1713.

Noi ne-am văzut a fi nevoiţi ca să vorbim așape larg întru această materie, fiindcă se vedea,că mai pe scurt nu s'ar fi putut lesne aduce cuînţelegere înaintea ochilor celor plecaţi asupracetirii, schimbările aceste osebite ale stăriiMoldovenilor.

Iară acum de va voi cetitorul să caute de-scrierea aceasta care am făcut-o pentru Domniipatriei noastre, va înţelege fără de osteneală:

1. Că dela Dragoș întemeietorul Moldovei șipână la Ștefan cel mare, cât a fost Moldovaslobodă, totdeauna s'a păzit moștenirea înDomnie.

2. Că acest obiceiu s'a păzit și substăpânirea turcească, întocma nesmintit, cât afost neamul Dragoșesc.

3. Că de când s'a stins neamul Dragoșesc șipână pe vremea Movileștilor, au lăsat boieriitoată volniciea alegerii Domnilor.

4. Că Moldovenii, totdeauna și-au pus Domnpe unul din fii sau rudenia celui răposat.

Page 95: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

5. Că după Ioan Armanul carele a umblat săiasă de sub stăpânirea Turcească și dupăprodosia lui Aron, au tras Turcii asupra lor întâinumai întărirea, iară apoi și alegerea, însă așa,cât la altul strein, nu se deschidea lesne drumulla stăpânirea Moldovei, decât numai celor deneam domnesc.

6. Că dupa răscoala lui Miron Barnovschi, nunumai c'a eșit această lege din obiceiu, ci încăși dregătoria Domniei au vândut-o Turcii pe laalţii streini ca un negoţ eftin.

Pe toate acestea le vom arăta mai pe largcând vom afla vreme să scriem Istoriceșteîntâmplările patriei noastre, dela început pânăpe vremile de faţă.

CAP. III. Despre obiceiurile cele vechi și celenoi, la punerea Domnilor

După ce am arătat pentru acele care maiînainte vreme, cum și în vremea de acum sesocotea a fi vrednic pentru stăpânirea Moldovei;socot că este de cuviinţă să spunem ceva șipentru ţerimoniile care se facea mai înainte învremile vechi la punerea Domnilor.

În vremea celor șase Domni dintâi, până a nuse ridica urmarea cea moștinitoare la scaun a

Page 96: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

stăpânitorilor Moldovei, cu alegerea lui Ștefan I,care o avea ei până atuncea, nu au prea avutloc obiceiurile cele politice, sau nici cum n'auîncăput; căci moșteanul Domniei carele să știaîncă până ce trăia tatăl, sau fratele său, nu aveatrebuinţă de nimica la suirea în scaun, fărănumai ce'l vestea la iveală. Iară apoi dupăaceea, de când s'a cerut sfatul boierilor laalegerea Domnilor, s'au introdus mai multeobiceiuri și ţerimonii la punerea lor. Că îndatădupă moartea lui Roman I, Domnul cel al șea-selea după descălecarea Moldovei, pentru ne-vrâsta fiului său Alexandru celui bun, carele eraprea slab de a putea goni înapoi pe vrăjmașiicari năpădise în Moldova din toate părţile,pentru acea au socotit boerii a fi mai bine casă'și aleagă un Domn mai harnic și oștean bun,decât să pue în vâsla republicei un copil șipentru nepriceperea lui să li să întâmple vreomare primejdie.

Această putere care o avea atuncea toţi boe-rii, au lăsat-o mai la urmă (din pricina tulbu-rărilor, care le pricinuia de multe ori mulţimeaalegătorilor), numai celor șapte boeri mari aistărei dintâi, adecă: Logofătului mare, amân-doror Vornicilor, Hatmanului, Postelnicului,Spătarului mare și Paharnicului mare; pentruale cărora slujbe vom arăta mai jos la capul VI.

Page 97: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Aceștia îndată după ce muria Domnul, obiș-nuia de se aduna în divan și deschidea testa-mentul Domnului celui răposat. Și dacă nu eranimenea însemnat întru dânsul să fie Domn,apoi ei cu sfatul lor își alegea Domn, însă nu'lvestea la iveală; iară dacă era însemnat vreunuldin fii Domnului în dieta tatălui său să fie Domn,apoi și obrazele cele alegătoare trebuia sărămâe la acel cuvânt, ne mai fiind volnici săfacă altă alegere. Și isprăvindu-se aceasta,purta grijă pentru îngroparea mortului și trupullui, dacă făcuse vreo biserică până ce a trăit, îlpunea întru dânsa; iară dacă nu, apoi îl puneaîntr'altă biserică mare și după îngropare, toţiboerii și curtenii împreună cu slujitorii cei deoaste se întorcea dela biserică înapoi la curte,cu mare tăcere și cu strae jalnice și feţemâhnite. Și boerii după aceea îndată intra îndivanul cel mare și se așează tot întru aceleașiscaune și locuri, care le avea până ce trăiaDomnul; iară cetele ostașilor, atâta de mult câtputea se întindea rând în curte, cu puștele șisteagurile întoarse și aștepta punerea Domnuluicelui nou. La aceasta obișnuia acela carele erasă fie Domn, dacă era vreunul din fii celuirăposat, de sta la scaunul tatălui său cu straejalnice; iară dacă era ales dintre boieri, apoirămânea nemișcat la locul său cel mai dinainte.Și după ce era toate acestea așezate, apoi întâicurma Mitropolitul tăcere și făcea cuvânt de

Page 98: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

laudă pentru Domnul cel mort și se jeluia pentrumoartea lui în numele republicei. După aceeacitia Logofătul cel mare la adunare cu glastestamentul mortului; pentru că dacă seîntâmplă, după cum se obișnuia de multeori, săfie însemnat în diată următoriu la scaun fratelecel mai mic, înaintea celui mare, să știe fieștecarele, că nu s'a făcut cu voea celor alegători, cis'a făcut cu voia mortului.

Tot acelaș logofăt mare întâi după cetire, seapropia de Domnul cel nou și dacă era dinneamul celui mort, apoi îi arăta întâi că și lui i-arfi împreună tânguire pentru moartea tatălui saua fratelui său; și apoi îi arăta că ar fi el hotărît șiales prin testamentul răposatului ca să fieDomn; și-l ruga în numele tuturor breslelorMoldovei, ca cât a fi cu putinţă de îngrabă săintre în stăpânire și pe dânșii să voiască aistăpâni cu dreptate, ca pe supușii și slugelesale cele credincioase.

După aceia, trebuia Domnul cel nou să steacu capul gol și cu puţine cuvinte să respunză șisă se tânguească pentru întâmplarea aceea c'aperdut republica pe un Domn așa bun și săarate că el măcar că nu este destul de vrednic apurta sarcina ţării; însă trebue să se plece atâtporuncii tatălui său, sau a fratelui său, cât și lavoea a toată republica; și pentru aceia voește

Page 99: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

ca să ia dregătoria aceea înbietă și săstăpânească pe supușii săi cu toată dreptatea,dragostea și mila.

După aceea îndată se scula toată adunareadimpreună cu Mitropolitul și cu partea biseri-cească și-l petrecea cu mare alai până la bise-rica cea mare și la ușa bisericei îi eșia întruîntâmpinare Mitropolitul, purtându-i înainte douăfăclii și îl cădia și îi întindea sfânta cruce șiEvanghelia de o săruta și-și arăta evlavia sa;după aceia intra în biserică și 'ngenuchea laaltar drept ușa cea Împărătească și-și răzemacapul de sfântul pristol, iar Mitropolitul îi puneaomoforul pe cap și-i cetea cu glas rugăciuneacare obișnuește să se cetească la încoronoareaÎmpăraţilor pravoslavnici și apoi îl ungea pefrunte cu sfântul mir. După săvârșirea acestorţeremonii, se scula Domnul în picioare și sărutaatât sfântul pristol, cât și sfintele icoane cuevlavie și eșind deacolea în mijlocul bisericei, îipune Mitropolitul pe cap o coroană de aurîmpodobită cu multe pietre scumpe și cântândcântăreţii „Cade-să să te fericim”; îl lua Mitro-politul de subţioara dreaptă și Postelnicul celmare de subţioara stângă și-l ridica într'unscaun cu trei trepte ce este de-a dreapta înbiserică și la acea vreme se slobozea toatetunurile câte era și muzica începea a cânta.

Page 100: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

După săvârșirea liturghiei, îl îmbrăca în priv-dorul bisericei cu caftan Domnesc și îndată toţiboerii după lepădarea straelor celor jalnice cele avea până atuncea îmbracă alte strae veseleși strălucitoare; și după aceste încăleca Domnuliarăși pe armăsar și se întorcea la curte subpetrecerea atât a Mitropolitului, cât și a tot sfatul;și la intrarea în sala cea mare se suia pescaunul Domnesc. La această ţeremonie obiș-nuia Hatmanul dea dreapta și Postelnicul celmare dea stânga de-i ducea poalele caftanului.După dânsul urma Mitropolitul și tot sfatul șifiește carele după rândueala sa, se așează pela scaunele lor. Și apoi mergea întâi Mitropolitulși-i săruta mâna; și'n scurtă vorbă, îl heritiseapoftindu-i noroc la stăpânire și-l încredinţa că vafi rugător către Dumnezeu pentru dânsul și săruga lui, ca să fie și el apărat împreună cu totclerul bisericesc. Apoi se întorcea cătră totpoporul, îl blagoslovea și-l sfătuia, ca să fie cucredinţă spre Domnul lor.

După Mitropolitul urma Arhiereii și cealaltăparte bisericească a Moldovei, arătându-și șiaceștia cinstea lor cătră Domnul cel nou. Apoimergea și Logofătul cel mare cu ceilalţi boeri și-i sărută mâna.

După săvârșirea acestor ţeremonii, se sculaDomnul din scaun și cu capul gol mulţumea la

Page 101: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

toţi pentru cugetări le cele bune ce arăta cătredânsul și făgăduia patriei milă, dreptate și apă-rare. Și după aceste cuvinte, îi lua Spătarul celmare coroana de pe cap, și el după ce se duceatoţi boerii, intra în cabinetul său cel din lăuntru.

Tot acest fel de ţeremonii arăta jupâneseleboerilor și Doamnei lui Vodă (dacă avea), însala Doamnei, iar încoronării nu era ea părtașăduhovnicește. Ea încă avea strană în biserică,însă oareștece mai jos decât strana Domnului eiși în sala ei unde toate jupânesele boerilor avealocuri știute după boieriea bărbaţilor lor, purta șiea coroana tot într'acelaș chip ca și a bărbatuluiei, care se poate vedea pe la portretele celevechi.

Într'acestaș chip se urma odinioară la pu-nerea Domnilor în Moldova.

Iar după ce a căzut toate în neorândueală custăpânirea cea silnică a Turcilor, luând delaboeri și volniciea de a-și alege Domni, deaceea acum se păzește cu totul altă urmare laalegerea unui Domn Moldovenesc, că îndatăfăcându-se înștiinţare Vizirului c'a murit DomnulMoldovei, sau când Vizirul a hotărât ca să-lscoată având ură asupra lui, sau făcând el vreogreșală; apoi el căută pe alt Domn nou dintre fiiiDomnilor, sau alţi boeri din Ţarigrad și lavremea de pace făgăduește el Domnia numai la

Page 102: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

vremea de pace făgăduește el Domnia numai launii ca aceia cari îi dau lui bani mai multi; iar lavremea de război, numai pe acela îl face Domncarele este cunoscut a fi mai credincios și maiviteaz, și dacă se învoește el cu Domnul acelnou, pentru darurile și pentru alte tocmele și iadela dânsul scrisoarea pentru plătirea banilor,apoi își arată socotinţa sa Împăratului, cu oscrisoare ce se numește Talhis, cu acestecuvinte:

„(Cutare) Domn, stăpânitorul acest de acumal Moldovei, asuprește prea tare pe supușii îm-părăţiei tale, încât boerii ţării, ca să scape dintiraniea lui sunt siliţi să fugă prin alte ţări de prinprejur și unii se nevoesc a veni și aicea, ca săceară într'ajutor mila Împărăţiei tale de către undomn așa ștrașnic”. Iară dacă nu poate să-lvinovăţească cu aceasta; apoi fie adevărat, orineadevărat, zice, că se apară a nu plăti birul,sau că ar fi leneș la împlinirea poruncilor, sau îiaruncă, altă vină pentru care este vrednic de ase scoate din domnie. Și mai adaogă zicând:„Și fiindcă acesta este cu totul împotrivaîmpărăţiei tale, și a folosului ţării, pentru aceeadacă va plăcea și împărăţiei tale, eu am socotita fi de folos, ca să se scoată mai sus pomenituldomn și'n locul lui să se pue (cutare), pe careeu îl cunosc și-l știu, că este om drept,credincios, bun și vrednic de mila aceasta”.

Page 103: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Și dacă se învoește Împăratul la pricinaaceasta și dacă nu stă împotriva vizirului niciChizlar-agasi, nici alt slujitor de curte, atunceaobicinuește Împăratul a scrie așa însuși cumâna sa, adecă: „Munge binge amiel oluna”,adecă să fie precum scrie mai sus. După ceprimește vizirul îngăduirea aceasta aÎmpăratului, apoi chiamă noaptea la curte pedomnul cel nou, dacă este ca să se isprăveascălucrul pe taină, și dacă poartă frică, că dacă vaoblici domnul acel ce este să se scoată, pentrunenorocirea lui, să nu fugă la vreo stăpânirecreștinească. Iară dacă nu este de a purta fricăpentru unele ca aceste, apoi îl chiamă ziua lacurte și Chihaia bei al Vizirului îl primește cutoată cinstea și-l duce în cabinetul său ce-l areîn curtea Vizirului și-l poftește să șează șiheretisindu-l din partea sa îi arată pricina pentrucare l'a chemat, care după obiceiul curţii așatrebue să se poftorească, măcar de este și știutăde cel ce este să se pue domn și-i zice: „Cămăriea sa Vizirul pentru vrednicia tatălui său,sau a sa și pentru slujbele cele credincioasecare a făcut Porţii, a arătat Împăratului și l-aîndemnat pentru acestea, de a poruncit ca să-lorânduească domn în Moldova și-l sfătuește casă se poarte cu vrednicie în dregătoria aceastași prin slujbe credincioase să se arate bărbat șisă se păzească ca nu cumva prin lenevire, saunecredinţa lui, să fie Vizirul rușinat înaintea

Page 104: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Împăratului”.

Și după ce îi vorbește toate aceste, ese Chi-haea și merge în cabinetul Vizirului și-i spunecum că, chematul acela carele este să se puedomn în Moldova, ar fi venit acolea și așteaptăporuncile Măriei sale. Atuncea Vizirul îndată,dacă nu are altă treabă, poruncește lui CapigilarChehai-agasi, sau celui mai dintâi dela perdea,ca să aducă în lăuntru pe domnul cel nou șiaducându-l, așteaptă puţin în sala cea dinainteși nu intră în divan sau Orţagasi, până când nusunt tocmiţi în rând toţi slujitorii Vizirului șioamenii lui cei dela camară pe de amândouăpărţile în sală fiește carele după starea sa; șiatuncea merge înlăuntru și sărută mânaVizirului carele șade între perini după obiceiulturcesc și Chihaia stă de-a dreapta lui. Și dupăce-i sărută mâna pășește puţin înapoi și rămânestând de-a dreapta, iară Vizirul ridicându-șicapul său și posomorându-și faţa; îl heretiseștecu politică și-i zice: „Hoș gheeldi Bei”, adicăbine ai venit Domnule. „Prea înălţatul, preadreptul și prea milostivul Împăratul nostru,oblicind cum că domnul acela carele a stătutpână acum în Moldova, s'a arătat leneș laîmplinirea poruncilor sale și a asuprit pe supușiisăi; a poruncit ca să fie scos din dregătoria sa;și eu l'am rugat ca să te pue pe tine în loculaceluia, fiindcă te știu că ești om de treabă și

Page 105: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

cinstit și credincios Porţii; și întru tot preaputernicul Împărat a ascultat rugămintea mea șis'a milostivit asupra ta de ţi-a încredinţat domniaMoldovei. Deci acum, datoria ta este, ca să tearăţi cunoscător prin credinţă către o milă așamare Împărătească ce ţi s'a făcut. Și pe vrăjmașiși pe prieteni să-i aibi uniţi cu noi și pe supușiităi să-i stăpânești cu blândeţe; pe cei drepţi să-iaperi și pe făcătorii de rău să nu-i treci cuvederea; cu veniturile domniei cele după lege șidupă obiceiu să fii mulţumit și pe supușii tăi cunimica să nu-i asuprești cu sila; iară birul șidarurile care ești îndatorit a le da Împăratului săle trimeţi la curte la vremea știută și de vei urmatu acestea, apoi cât vei trăi, vei gustă milaîmpărătească; iară de vei face împotrivă, apoiștiut să-ţi fie că sfârșitul tău într'alt chip nu va fi,decât nenorocit”. Atuncea domnul dacă știelimba turcească, răspunde însuși la cuvinteleVizirului; iară dacă nu știe, apoi răspunde prinDragomanul cel mare al curţii și mulţumeștepentru împărăteasca facere de bine care l'aîntâmpinat nefiind el vrednic; și se făgădueștecă va urma poruncilor trimese și toată puterealui încă și viaţa o va jertfi bucuros la slujbaÎmpăratului; și se roagă ca să nu-și întoarcăÎmpăratul mila sa de către dânsul.

Iară Capigilar Chihagasi aduce din poruncaVizirului un caftan și întâi îl dă domnului de îl

Page 106: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

sărută și apoi îl îmbracă cu dânsul pestecelelalte strae; și după ce l'a îmbrăcat seapropie de Vizirul a doua oară și-i sărută mânași poala straiului și-i aduce înainte pe CapuChihagasi a lui ce-l întovărășește și se roagăVizirului ca să-l primească și pe acela suptapărarea sa și dacă îl primește Vizirul apoi îirăspunde: Nehoș; adică prea bine, și apoi îm-bracă și pe acel Capu Chihagasi cu un caftanmai prost.

După săvârșirea acestor cerimonii, sărutădomnul de a treia oară mâna Vizirului și ese dindivan fără de a mai zice vreun cuvânt și mergeîn cabinetul lui Chihaia și îndată după aceeamerge și Chihaia după dânsul tot acoloși îlheretisește pentru dregătoria sa cea nouă, îi dăcafea și șerbet și vorbește cu dânsul pentru aleDomniei, sau pentru alte lucruri.

Și până când șed la vorbă, gătește Imirahorulsau comitul Vizirului un cal, prea frumosîmpodobindu-l, și Baș Ceauș cu 24 de Ceaușiși cu 4 Ceatiri de ai Vizirului pedeștri și alţiAgaleri sau slugi mari de ai Vizirului de curte șilcigaleri sau slugi de casă, așteaptă eșireaDomnului. Și îndată ce ie Chihaea înștiinţare,cumcă toate acestea sunt gătite cu rânduialăporuncește de aduc înlăuntru mirodenii și afumăcu dânsele pe Domnul, care la Turci este un

Page 107: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

semn, că trebue să purceagă; după aceeasărută Domnul mâna lui Chihaia și eșindîncalică pe cal și ese afară din curtea Viziruluimergându-i înainte patru Alai ceauși cu aceastărânduială, adică: înaintea lui merg atâţiaCeauși, câţi cere el, cu Ceaușilar Emini; dupăaceea urmează Agalerii Vizirului, și lceagaleriiși după acești urmează el înconjurat de patruCeatiri, carii merg doi înaintea calului și cei doipe de amândouă părţile de îi ţin picioarele; înurmă mai aproape de dânsul, vine Capu-chihaea al său și după aceea boerii dinMoldova dacă sunt faţă, sau alţi Greci boieri dinŢarigrad, cari sunt rudenii sau prieteni cu Dom-nul acela; și așa cu acest fel de alai ese dincurtea Vizirului, pe poarta Bacce-Capu ce sezicea mai înainte Hricopile și ese din cetateafară și merge drept la biserica cea mare aPatriarhului din Ţarigrad și văzându-l ori și cinetrecând, fie Turc, sau Creștin trebue să sescoale pe picioare, măcar de șeade la lucru,să'și pue mâinele pe piept cruciș una peste altași să'și plece capul în jos. Încă și când trece pela poartă, trebue pe toate strajele inicerilor să leașeze în rând căpitanii lor să'l heritisească cândtrece, asemenea ca și pe Vizirul, adică îșipleacă capetele și mâinile drepte le pun la pieptși slobod în jos poalele cele de dinainte alestraiului. Și această mai de pe urmă, este ladânșii un semn de cinstea cea mai mare, prin

Page 108: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

care dau a înţelege, că ei într'atâta îl cinstesc pedânsul, încât stau înaintea lui cu picioareleacoperite și nu într'alt chip, fără numai dinporunca lui se vor mișca de pe la locurile lor; șicu această petrecere ajungând el la bisericaPatriarhiei, rămân Turcii stând la uliţă, iară elintră în ograda bisericii și descalică la scară,adică o peatră care este pusă mai vârtos pentruacest lucru și Ceaușii strigă cuvintele acesteobișnuite:

Hac teala Padișahumuze Vebei Efendimuzecioc ilar umurler virsum devlet ile cioc iasa.Adică dreptul și prea înaltul Dumnezeu să deaÎmpăratului nostru și Voevodului Domnuluinostru, viaţă îndelungată și să trăiască, mulţi anifericiţi.

La poarta cea dinafară despre uliţă, îi viuîntru întâmpinare preoţi cei de mir ai Patriarhieiși la scara cea de mai sus pomenită, Mitropoliţiiși Arhiereii și alţi bărbaţi bisericești carii pot săfie de faţă la vremea aceea; iară mai la urmăîntâmpină Patriarhul la ușa bisericii pe Domnulși-l blagoslovește cu semnul sfintei cruci șimerge în biserică cântându-i cântăreţiiPatriarhului: Cuvine-se cu adevărat; și înmijlocul bisericii se însemnează spre altar cusemnul crucii și sărutând icoanele sfinţilor, săsue în strana aceea care este făcută pentru

Page 109: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Domnul Moldovei și pășind în treapta cea maide jos a stranei, cetește întâiul diacon ectenieaîntru care îl pominește pe dânsul și după ec-tenie intră Patriarhul în altar îmbrăcat cu sfin-ţitele vestminte, împreună cu patru Mitropoliţisau mai mulţi și Domnul încă merge în altardupă Patriarh și plecându-și genunchile își ra-zemă capul de sfântul pristol și Patriarhul pu-indu-i omoforul pe cap, îi cetește rugăciuneacare se obișnuia a se ceti odinioară laîncoronarea Împăraţilor Greci și ungându-l cusfânt mir se scoală pe picioare și merge înapoila strana sa, cântându-i cântăreţii Polihronu șiapoi să sue și Patriarhul în strana sa șiporuncește ca să fie tăcere și face Domnuluiaceluia cuvânt de laudă în scurt și îl sfătueștesă fie cu frica lui Dumnezeu și apărător bisericii.După cuvânt urmează Polihronu pentruPatriarhul și atuncea vine Domnul și Patriarhulîn mijlocul bisericii; iară Patriarhul îl întărește pedânsul cu împărtășirea blagosloveniei și elsărută mâna Patriarhului; și la eșirea dinbiserică, îl petrece Patriarhul până la scara suspomenită și sărutându-se unul pe altul, încalicăel pe cal și dinaintea ogrăzii bisericii îl primescTurcii petrecătorii săi și de acolo se întoarceînapoi la palatul său, tot cu aceeași orânduialăcu care a fost venit strigându-i Ceaușii de multeori. Și dacă ajunge acolo, poftește la sine numaipe căpitanii petrecătorilor și le dă dulceţi și

Page 110: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

cafea și le împărţește bacșișul obișnuit; dupăaceea heretisindu-l ei împreună cu oamenii lor,se întorc înapoi la curtea Vizirului.

A doua zi vine Patriarhul cu Mitropoliţii șidupă aceea toată boerimea care se află la Ţa-rigrad și heretisesc pe Domnul cel nou; și obiș-nuesc încă și solii împăraţilor și ai republicelorcreștinești de'l heretisesc însuși ei, sau prinDragomanii lor, mai ales, dacă au mai dinaintecunoștinţă cu dânsul.

În celelalte zile se zăbovește el cu plătireabanilor cu care este dator pentru luareaDomniei și cu bacșișurile care le-au pusOtomanii cu nume de pișuriș adică, dar de bunăvoie, însă vederat îl asupresc cu dânsele duprenesăţioasa lor lăcomie.

Și după ce plătește acei bani pe jumătate,apoi îi trimit semnele Domniei două tuiuri și unsteag, care se chiamă în limba lor sângeac, maicu multă pompă, decât la punerea unui Vizir deaceia cari se cinstesc câte cu trei tuiuri,pentrucă acestora li se dă fără de nici o slavă,dela Miralem-Aga carele le are sub stăpânireasa, iar unui Domn de Moldova sau de ţaraRomânească, le trimite cu mare alai prin toatăcetatea până la curtea sa. Căci la vremea ceahotărîtă, ceaușii și slugile Vizirului cari au fostpetrecut pre Domn la biserică, se adună foarte

Page 111: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

petrecut pre Domn la biserică, se adună foartedimineaţă în ziua aceia la Miralem-Aga, adecăla acela ce păzește steagurile împărătești, carenu este mică boerie la curtea Împărătească, șiînţelegind Domnul că s'au adunat toţi aceiaacolo, apoi trimete și el pe Capu chihaielelesale și pe boerii cari sunt de faţă îmbrăcaţifoarte și mai ales cu cai împodobiţi frumos șimerg pe la Babihumaiulu sau poarta cea marecare este în afară la curtea Împărătească, șidupă ce sosesc acolo, îi primește Miralem-Agacu mare cinste și îndată ce aduce acolotubulhanaoa sau muzica Împărătească careeste orânduită pentru Domn și începândtubulhanaua aceasta a cânta tot felul de cântăricare se obișnuesc la Turci; tot alaiul ese cuorânduiala sa din curtea Împărătească, făcândînceputul Ciaușii tot doi câte doi; după aceștiaurmează Agalerii Vizirului tot cu aceleași straecu care se îmbracă și când merg în divanulSultanului, după aceștia vine Capuchihaia aDomnului cu boerii Moldovinești și mai pe urmăMiralem-Aga c'un steag și două tuiuri și cutubulhanaoa înapoia lui; și cu aceastărândueală merg prin toată cetatea și toatestrăjile, fie unde ar fi, încă și aceia din curteaVizirului, trebue să se tocmească în rând la uliţăși slobozindu-și în jos poalele straelor, să-șipuie mâinele cruciș pe piept și într'acestași chipsă cinstească semnele împărătești.

Page 112: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Și așa sosind la curtea domnească ieseDomnul cu curtezenii dinaintea palatului său,întru întâmpinarea acelui purtător de steag, șiMiralem-Aga îi dă lui sângeacul și tuiurile cucapul plecat, împreună cu această urare: Allahteala mubarec eiliie20, adecă: Dumnezeu să-ţidee noroc la aceasta. Iar el iea sângeacul înmână și îl sărută cu cinste, și îl dă Sângectaruluisău sau Stegarului său, să poarte grijă pentrudânsul și apoi poftește la sineși pe Miralem-Agaîn sala cea mare sau divan și dându-i dulceţi,cafea și alte după obiceiul turcesc, îl îmbracă cuo blană de samur și-i dă bacșișul cel obișnuit.Atuncea Miralem-Aga cu slugile curţii seîntoarce înapoi la palatul Împărătesc, iartubulhanaoa rămâne la Domn și cânta pe toatăziua neubet sau semn de strajă câte trei ceasuriînainte de apunerea soarelui, care vreme sezice la Turcii ichindi, însă cinstea aceasta o aunumai Domnii de Moldova și de ţaraRomânească, iar Pașii nici unul în vremea carese află în Ţarigrad, nu poate să aibă aceastămuzică ostășească.

Și așa săvârșind el toate trebile care are săle hotărască cu curtea și plătind toţi banii cucarii este dator, arată Vizirului prin Cihaia, cumcă nimic nu-l împedică dela intrarea în stăpâ-nirea Domniei și se roagă ca să iasă înainteaÎmpăratului și să aibă voie de purces și după ce

Page 113: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

se hotărăște ziua aceia care alta nu obișnueștesă fie, decât numai Duminica sau Marţa, căciîntru aceste zile se face divan înaintea Sul-tanului, după așezământul lui Suleiman.

Apoi în ziua aceia foarte de dimineaţă seadună la divan, Vizirul, Mufti și Cadileschiarii,ceilalţi Viziri, Ienicer-Agasi, Silahdar-Agasi șialţi cari după dregătoria lor au intrare slobodă șijudecă pricinile jăluitorilor, la care ascultă șiÎmpăratul în dosul unor parcane, sau cafas auritși judecata această ţine patru ceasuri, pânăcând numai este nimene să mai jeluiască.

După isprăvirea divanului se porunceștedomnului, ca să stea drept în rând cu boierii săidela ușa divanului celui dinafară în Cubea șipână la ușa cu care se închide Cubeaoa ceadin lăuntru și apoi sculându-se Vizirul cel maredela locul său merge la Împăratul cu ceilalţiViziri și cu Cadilischierii când trec își pleacădomnul capul către Vizirul cel mare și la ceilalţiViziri și intrând ei la Împăratul, îl înștiinţeazăVizirul pentru pricinile ce s'au judecat în divan,sau pentru alte trebi ale obștei și după aceea îispune că sluga sa domnul Moldovei se roagăca să aibă voie a merge în domnia lui; și dacă îidă Sultanul voie de purces, apoi îi spuneCapugilar Chihaiasi ceeace a hotărît Sultanul șiMuhţur-Agasi poruncește ca să-i pue pe cap o

Page 114: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Cucă lucrată foarte cu meșteșug de pene destruţi, însă Cuca aceasta este mai vârtos o po-doabă a Enicerilor, iară pentru că și domnii sesocotesc între cetile Enicerilor, pentru aceea lise dă și lor această podoabă, care nu poatenimenea altul să li o pue pe cap, fără numaiMuhţur-Aga, pe carele atâta îl socotesc, ca cândar avea sub sineși pe toate cetile Enicerilor,numai pentru că este peste straja cea din curteaVizirului.

Și într'acest chip fiind el împodobit, îl îmbracăși Tefderdar-bașa cu un caftan, dând și boierilorlui 27 caftane mai proaste; și apoi îl duc înlăuntru doi Capugi-bașa ţiindu-l vârtos de suptsubsiori, împreună și pe alţi patru boieri mai defrunte ce sunt cu dânsul; și viind la ușa diva-nului, îl silesc acei ce îl duc ca să-și plece capulpână la pământ; și după aceia încă de două oripășind câte trei pași rămâne stând drept înmijlocul divanului fiindcă nu este prea mare. IarÎmpăratul din scaunul său arată Vizirului carelestă deadreapta sa cu mâinile puse cruciși unapreste alta și-i zice ca să spue Domnuluiceeace are de spus; iar Vizirul plecându-sepână la pământ înaintea Sultanului, vorbeștecătre Domn aceste cuvinte: „Fiindcă credinţa șibuna cuviinţa ta, s'a făcut cunoscută Măriei saleÎmpăratului nostru, carele este scăparea a toatălumea, pentru aceia el s'a milostivit asupra ta, și

Page 115: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

'ţi-a dat domnia Moldovei, deci tu și de acumînainte să fii credincios slujind cu dreptate și săfii ascultător poruncilor lui celor sfinte, căroratoată lumea se supune și să rămâi cu aceastăevlavie către dânsul, iar pe supușii lui să-i aperiși să-i stăpânești cu blândeţe și cu sârguinţă, săaibi purtare de grijă a privighia la toateiznoavele vrăjmașilor, trimiţând în toată vremeaînștiinţări sigure pentru unele ca acelea, avândpurtare de grije pentru acestea din toată putereata și apoi prea bine știi ce ai să aștepţi, iarălenevindu-te la acestea nu te vei putea îndreptacu disvinovăţiri deșerte”.

Atuncea Domnul dacă știe limba Turceascărăspunde în scurt așa: „eu pe capul meu măfăgăduesc că voesc a jertfi toată puterea mea laslujbele prea cinstitului și prea milostivuluiÎmpăratului meu, numai de nu-și va întoarce faţasa cea milostivă ele către mine, sluga sa ceanevrednică”.

Și după ce zice aceste cuvinte, îl scot Capigi-bașii iarăși afară din divan tot cu aceiași ţe-rimonie cu care a intrat, însă cu dosul înainte,pentrucă nu este slobod să arate dosul cătreSultan.

Și în vremea aceea gătește un cal arabescBuiuc imirahor sau Comisul cel mare al Împă-ratului, împodobindu-l cu raft de aur bătut cu

Page 116: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

ratului, împodobindu-l cu raft de aur bătut cupietre scumpe și cu harșa cusută cu aur și cuargint și de a stânga cu o spată și de a dreaptacu buzdugan, iară doi Idiccii sau slugi delagrajdul Împărătesc ţin calul în poarta curţii și pelângă dânsul stau doi Chiulahlii cu comanacealbe pe capete și doi alergători cu strae de fir,cu comanace de argint și poleite cu aur, ce suntfăcute în chip de pahare.

Și așa eșind Domnul, încalecă pe cal și aș-teaptă venirea Vizirului și poruncește boierilorsăi ca să stea în rând dea stânga lui și apoi seînchină la Vizirul cel mare și la ceilalţi Viziri cuplecarea capului și cu mâinile la piept,mulţămindu-i și ei cu plecarea capului și apoiducându-se aceștia înapoi pe la palaturile lor,ese și el din curte și merge drept la biserica ceamare, tot cu tovărășiea aceia cu care a și venitși cu muzica de oaste sub petrecerea Paicilor șia Chiulahliilor Împărătești și se primește decătră Patriarhul și de cătră ceialalţi bărbaţibisericești, tot cu aceiași pompă și ţerimonieprecum am scris mai sus, iară Cuca o ia de pecap la intrarea în biserică și nu o pune pânăcând nu ese și eșind din biserică, merge dreptla palatul său, și acolo îl duc în divan Agaleriiaceia carii l'au petrecut și luându-și bacșișurilelor, se întorc înapoi la curte, iară paicii șiChiulahlii rămân la dânsul și'l petrec până înIași care este scaunul și orașul cel de căpetenie

Page 117: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

al Moldovei.

A doua zi îi trimete Reiz Efendi sau Logofătulcel mare al Împăratului, Hrisovul Domniei scrisfoarte cu meșteșug cu litere de aur și'i hotărăștesă purceadă la scaun, cu cât se va putea mai îngrabă, pentru că niciun Domn după ce mergeînaintea Împăratului, nu poate să rămâe laŢarigrad mai mult de o săptămână.

La purcederea lui îi dă Împăratul unSchimne-Agasi, care se înţelege acela ce suepe Domn în scaun și dregătoriea aceasta se dănumai la slugile cele mai din lăuntru, adică luiCapigilar Chihagasi, perdelegiului sauPortarului celui mare, Imerahorului celui mare,sau celui de al doilea, adică ComisariÎmpărătești și nu prea rar și Silahdariului șiCiohadarului, cari sunt întâi între slugile celemai din lăuntru ale curţii: însă acești doi niciodinioară nu obișnuesc a petrece însuși peDomn, pentru trebuinţele lor cele mari ce au laCurte, ce trimit pe alţii în locul lor.

I să mai trimete lui și un Capigi-bașa, cupatru Capigii mai mici și patru Ciauși, doiChiulahlii, doi Ciatiri și doi Paici Împărătești și ociată de muzicanţi, de care are și Vizirul.

Și după ce se săvârșesc aceste toate, apoicu o zi înainte de purcederea sa din Ţarigrad,

Page 118: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

se roagă Vizirului ca să-i dee voie să meargăsă-și eie ziua bună dela dânsul; și dobândindvoe, merge la curtea Vizirului cu Capu-Chihaeaa lui și cu boierii și sosind el acolo, îl duce Chi-haia în cabinetul Vizirului și Vizirul îl sfătueșteiarăși ca să fie cu credinţă și'i aduce amintepentru cele ce l'au învăţat mai nainte și altelepentru care cere trebuinţa ca să'i arate, iară el îirăspunde după cum cere trebuinţa și-i re-comenduește pe Capu Chihaialelile sale și pesineși însuși și sfârșind vorba îi sărută mâna șiatuncea îl slobode Vizirul dela sine cu acestecuvinte:

„Eu te voiu vedea, urmează bărbătește și vi-tejește și Dumnezeu să-ţi deie noroc și sănătateși să-ţi fie la toate întru ajutor”.

După aceia poruncește de'l îmbracă c'unCaftan care se chiamă iţuncaftan, sau caftan depurcedere și săvârșindu-să și aceasta, mergedupă aceia la Chihaia și-și ia zioa bună deladânsul și la urmă încalică pe cal și merge înapoila palatul său, sau pre la ceialalţi Viziri; ca să seînchine și acelora, însă aceasta se obișnuește afi mai de multeori noaptea decât zioa, pentru casă nu pricinuească Vizirului vreun prepus, că'șicaută lui și alte răgele sau că le și are.

A doua zi ese din cetate foarte încet și mergecu mare pompă și tovărășie sub strigarea Ciau-

Page 119: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

cu mare pompă și tovărășie sub strigarea Ciau-șilor, care se obișnuește totdeauna laîncălecare și la descălecare, precum am zis maisus și 'nainte merg călărașii de Moldova, dacăsunt atuncea de faţă și steagul îl duc înainte;după aceștia urmează o muzică creștinească cupauce și cu trâmbeţe; după aceștia un steagalb, care este semn de pace și de supunere,între cele două tuiuri care i se dau lui delaPoartă; după acestea urmează Capu-Chihaialele Domnului și alţi boieri de Ţarigrad,pe cari îi împresoară două rânduri de Ciauși prede amândouă părţile; după acestea vinpohodnicii Domnești de care nu poate să aibămai mulţi decât șapte ca și alţi Viziri și suntîmpodobiţi cu harșele de mare preţ și pre deamândouă părţile sunt împreunaţi de șase SatiriDomnești, și după dânșii doi Satiri Împărătești,după cari urmează și Domnul îmbrăcat cuturban Domnesc.

Capul calului său îl acoper doi paici Împă-rătești și scările le ţin doi Iedeclii, puţin maiînapoia lui de a stânga, care este partea ceamai cinstită la Turci, merge Schimni-Agasi, și dea dreapta Sângeac-Agasi, sau acel ce poartăde grijă pentru steaguri, iară denapoia lui suntslugile sale dela cămară, și după dânșii vechiliilui Sângeac-Agasi cu trei steaguri roșii șisteagul cel din mijloc are în vârful lui lunajumătate, iară celelalte două numai câte un

Page 120: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

bumb poleit; după acestea, vine o ceată deMehteri sau muzicanţi Turcești, cari cu paucemari și cu trâmbiţe fac muzică răsunătoare, iarămai pe urmă sunt slugile lui Schimne-Agasi șiale lui Sângeac-Agasi și alţii mai proști caretrebue să meargă de'mpreună.

Și cu această orândueală merge alaiul încetpână la conacul cel dintâi, care nu este departede zidurile Cetăţii cei mari. Iară apoi la drum deacolo înainte, nu se pot păzi așa bine toateţerimoniile acestea, fără numai când intră învreun târg, sau oraș, atuncea iarăși se batemeterhaneaoa și se face strigarea cea obișnuităa Ciaușilor și altele și la drum totdeauna trebuesă meargă înainte până la al doilea conac, doiCiauși și o slugă Domnească, ca să orân-duească sălaș și să facă gătire pentru bucate,care toate se fac după voia și după cerireaDomnului; că într'acea vreme, din porunca Îm-păratului trebue toţi să asculte de dânsul cacând ar fi însuși Vizirul. Și dacă se arată vre unTurc cu necuviinţă, sau nu voește să asculte deporunca lui, atuncea Domnul poate prin Beșli-Agasi al său să-l pedepsească după vina lui,sau dacă voește să fie mai lin cu dânsul, apoi îldă pe mâna stăpânului său ca să-lpedepsească.

Și'ntr'acest chip ajungând el la Galaţi, orașul

Page 121: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Moldovei cel dintâi despre Ţarigrad, îl întâmpinăacolea toţi boierii de ţara de jos, și unii încă șidin ţara de sus, cari sunt mai pe aproape, și'lpetrec până în Iași și pe drum încă fiind elcercetează pentru supușii săi, le ascultă jalobileși le hotărăște pricinile.

O milă de loc din Iași afară îi ese întruîntâmpinare Caimacamii, cari sunt puși dedânsul încă dela Ţarigrad prin scrisoare,împreună cu ceialalţi boieri, ostași și târgoveţi,pe care îi lasă de'i sărută mâna sau poala,călare fiind el și intră în oraș tot cu asemeneapompă și ţerimonie, precum au eșit din Ţarigradși descalecă la biserica cea mare a sfântuluiNicolae și 'n ograda bisericei îi ese întruîntâmpinare Mitropolitul, și ceilalţi bărbaţiDuhovnicești cu smerenie și îl duc în biserică,păzind tot aceleași obiceiuri bisericești, precumam arătat mai sus și după săvârșirea slujbeiDumnezeești, eșind din biserică se primeșteiarăși de cătră tovărășiea sa cea Turcească, cea fost rămas stând la uliţă, făcându-i obișnuitastrigare și muzică și cu petrecerea aceia mergela Curtea Domnească.

Și sosind acolo, îndată îl ia Schimne-Agasi,și'l duce în divanul cel mare, și rămâne stândlângă scaunul Domnesc, ce este așezat acoloși este cu trei trepte; și după ce se așează toţi

Page 122: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

boierii pe la locurile lor, se lasă în Divan șiceilalţi dregători de oaste și neguţătorii cei maibogaţi din Iași și apoi se poruncește să fie tă-cere. Și Schimni-Agasi scoate porunca Împără-tească care se zice: hiuchim ferman, și o dă săo cetească secretarul, adecă Divan Efendesi,un Turc pe carele îl ţine Domnul cu bună leafăîn slujba sa.

Acest ferman obișnuește a se scrie cu acestecuvinte: „Aleșilor și vrednicilor Boieri și Arhierei,pedestrași și călărași și voi toate slugile șisupușii mei, sfârșitul vostru să fie fericit. Sosindla voi puternica poruncă prea luminatei noastremăriri căreia toată lumea este ascultătoare, săștiţi că în anul (N) luna (N), mila noastră ceanemărginită a văzut credinţa și slujbele celefăcute cu dreptate, ale prea alesului vredniculuiDomn, dintru poporul care crede în Isus, și dinneamul Nazareilor și l'am cunoscut a fidestoinic și vrednic de milostivirea, de mila șide ajutorul nostru, pentru aceea l'am miluit șil'am pus Domn în Moldova și i-am poruncit precu înţeles, ca să poarte grijă părintește pentruboieri, ori și din care stare ar fi, pentru maziliicari sunt prin ţinuturi și pentru toţi supușii lui, să-i apere și să fie plecat asupra lor și poruncilenoastre să le plinească cu bucurie și toateslujbele noastre să le săvârșească cu credinţăși cu dreptate. Iar vouă vă poruncesc ca să-i fiţi

Page 123: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

ascultători în toate lucrurile și să vă supuneţi luiși ceeace vă va porunci el vouă din poruncanoastră, să faceţi cu sârguinţă fără de zăbavă.Iar carele se va arăta cu necuviinţă și cuîmprotrivire, și se va feri, de la ascultareaporuncilor lui, atunci el pre unul ca acela, ori dince stare ar fi, poate să-i pedepsească răutăţilelui cu sabia sau cu alte pedepse precum îi vaplăcea lui. Deci pentru aceasta voi, pe acest desus pomenit, să-l cunoașteţi vouă stăpân șiDomn, carele este pus și orânduit vouă delanoi. Și vă păziţi a nu gândi într'alt chip, sau săurmaţi împrotrivă; ci vă încredeţi semnuluinostru celui cu totul prea sfânt, (adecă Tura, sauiscălitura Împărătească) aceasta să știţi. Dată înŢarigrad, anul (N) luna (N)”.

Și apoi după ce se cetește aceasta de cătreDivan-Efendisi, tălmăcind tălmaciul fieștecarefras unul după altul: răspund toţi boerii c'uncuvânt toţi odată: să fie voia Împăratului.Atuncea Schimne-Agasi îmbracă pe Domn, c'uncaftan ce-l aduce cu sine și-l ridică în scaun cumâna cea dreaptă, slobozindu-se tunurile întruacea clipeală și făcând Ciaușii obișnuitastrigare.

Și într'acest chip fiind el întărit în scaunulsău, poruncește de îmbracă pre Schimne-Agasic'o blană de samur, iar pe Divan-Efendesi și pe

Page 124: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Postelnicul cel mare, numai câte c'un caftanobișnuit.

După isprăvirea obiceiurilor acestora, începeîntâi Mitropolitul să-i vorbească în scurt, pof-tindu-i noroc la stăpânire și îi sărută mâna șiblagoslovindu-l, sărută și el mâna Mitropolitului.După aceasta vin Arhiereii și alţi boieri destarea întâi ca să-i sărute mâna și poala. Șinumele lor le spune Postelnicul cel mare, cuaceste cuvinte: sluga Măriei tale (N) sărută preacinstita poala caftanului Măriei tale. Asemeneaslujbă face și Postelnicul al doilea, boierilorcelor de starea a doua si Postelnicul al treilea,boierilor stării a treia. După boieri urmeazădregătorii de oaste fiecare dupre starea sa, cumși neguţitorilor și alţi orășeni cinstiţi din Iași.

După aceasta intră Domnul în cabinetul săucel din lăuntru, iar pe Schimne-Agasi îl ducePerdelegiul sau Portarul cel mare cu mare alaila gazda care e gătită.

A doua zi se adună iarăși boieri la Divan șiașezându-se pe la locurile lor, iase Domnulmergându-i înainte Postelniceii și merge dinsala cea mare în cea mică adică în spătărie21.Și așezându-se el acolea în scaun, chiamăPostelnicul pre toţi boierii celor trei stări, adecăfieștecare Postelnic starea sa. Și apropiindu-se

Page 125: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

de dânsul fieștecare boier dupre starea sa, elsau îi scoate pre dânșii din slujbă, sau iarăși îiînoește, sau îi înalţă dintr'o boerie mai micăîntr'alta mai mare, iar să scoată pe vre unul dintr'o boerie mai mare și să-l pue într'alta mai mică,nu îngăduește obiceiul pământului, fără numaiatuncea când primește cineva de buna voia sa.Însă la alte pricini poate să urmeze cu dânșiidupre plăcerea sa, asemenea ca când n'ar aveaasupra lui pre nimenea în lume.

Și după ce așază pe toate dupre voia sa șipune în orândueală republica ce i s'aîncredinţat, trimete iarăși înapoi la Ţarigrad preSchimne-Agasi și pre celelalte slugi împărătești,cinstindu-i cu multe daruri și scoţându-i din orașcu mare slavă, petrecându-i însuși ca la o miede pași din oraș și de acolo le dă un boier casă-i petreacă până la Galaţi, iar el se întoarceînapoi în Iași.

CAP. IV. Despre întărirea sau înoireaDomnilor

Într'acest chip precum am arătat mai sus, seda Domnilor Moldovei stăpânirea de la PoartaOtomană care măcar că se vede a fi prea bună,însă atâta este de nestatornică, încât neavândei cele mai tari legături, nici gândesc când lecade din mâini; căci cu ce chip se arată Oto-

Page 126: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

manii asupra Moldovenilor, au arătat ei îndestulde luminat, încât cu dreptate să zice pentrudânșii acest proverb: că ei nu gonesc pe epurecu câinii, ci cu carul; nici pe cal nu caută să-lamăgească cu traista deșartă.

Căci ei au socotit a fi mult mai bine ca să'mblânzască întâi cu măgulire pe taurul cel ne-înduplecat al Moldovei, a căruia sălbătăcire demulte ori o cunoscuse ei spre paguba lor, decâtsă înduplece turburarea lui cu sila; pentrucă eiau nădăjduit că după vreme își va lepădasălbăticirea sa, și mai slăbind din putere, lesneîl vor putea strânge în chingi.

Deci cu acest scop n'au scăzut ei lui Bogdanal III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare, nici un obiceiual slavei, după ce a închinat el ţara sa PorţeiOtomane; ce mai vârtos i-au întărit legile ţăriipolitice și bisericești și i-au lăsat toate semneleacele de mărirea Domnească ale ţării și au fostmulţemiţi să plătească ei curţii pe tot anul patrumii de galbeni, ca un semn de închinăciune șidupă moartea lui Bogdan, alegând boerii domnpe fiul său Ștefan VI, ca pe un drept moștenitoral Domniei ce era, l'au cinstit Otomanii și maimult: pentru că Sultanul i-a trimes lui sol pecomisul cel mare și l'a heretisit poftindu-i norocmult la intrarea în Domnie și iau trimis Tuiuri, unsingeac, turban și caftan Domnesc și un

Page 127: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

armăsar împătrătesc.

Celorlalţi următori ai săi li s'au mai îngreuiatdajdiea, iar din obiceiurile mărirei n'au cutezatOtomanii să smintească nimic, sau să nuprimească alegerea vre unui Domn. Până ce augăsit ei vreme cu 'prilej în zilele lui IoanArmanul, de au mai împuţinat slobozeniile celevechi și au aruncat în ţară alte sarcini nouinepomenite. Căci acest Ioan apucându-se săfacă oarecare iznoave și dobândindu-l ei înmâinile lor cu vicleșug, l'au pedepsit cu moartecălcând parola ce au dat; și așa au început eideaicea să puie ţării alte legături mai cu tărie,hotărând că dacă nu își va cere Domnul întărireDomniei dela Poartă, apoi să se pedepseascăca un vrăjmaș al împărăţiei.

Deci într'acest chip fiind Moldova lipsită dinputerea ei și văzând Turcii că ea numai poatesta împotriva însărcinărilor lor, îndată dupăaceea sub stăpânirea lui Miron Barnovschi auînceput să facă alte obiceiuri cu care au însăr-cinat pe Domni ca să meargă ei însuși la curtesă iee semnele Domniei și la fiecare trei ani, sămeargă la Înalta Poartă să se arate înainteaÎmpăratului. Și pentru ca să se păzeascăacestea mai cu amănuntul, pentru aceea demulte ori au schimbat ei pe Domni și i-au scosdin stăpânire; prin care atâta s'au spăimântat

Page 128: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Domnii, încât nu numai că se 'ndeletnicescbucuroși ca să meargă la curte, după ce treceun an, sau doi, ca să-și ceară înoirea Domniei,ca o milă împărătească; ci încă și de fricalăcomiei Vizirului, cer de bună voie fermanulînoirii; care lesne se dă Domnului, numai dacăn'are Vizirul vre un prepus la credinţa lui, saudacă nu face altul îmbiere cu vre o sumă marede bani. Și atuncea Vizirul dă Sultanului untalhiș cu aceste cuvinte: „Fiindcă (N) Domnulacest de acum al Moldovei, s'au arătat atâţia anicu credinţă în stăpânirea sa, și nici derăpunerea vieţii sau a moșiilor sale nu s'au feritîn slujbile Împăratului și dajdiea obișnuită o auplătit în toţi anii deplin la norocita PoartăOtomană. Și osebit de acestea pre boeri și preceilalţi locuitori ai Moldovei, i-au stăpânit cuatâta bunătate și dreptate, în cât ei prinnecontenite jalbe arată, că sunt mulţămiţi custăpânirea lui și să roagă Măririi tale, ca săbinevoești a-i înoi Domnia lui; pentru aceea, euîl socotesc pre dânsul a fi vrednic de milaÎmpărăţiei tale și aștept porunca cea prea înaltăa Mărirei tale”.

Scrisoarea aceasta o duce Talhișciul la Îm-păratul după obiceiul turcesc și după ce scrieÎmpăratul dedesupt cuvintele aceste obișnuite:„Amel oluna”; adecă: „să fie precum scrie”, apoio trimite tot cu acel Talhișciu, iarăși înapoi la

Page 129: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Vizinul. Însă Vizirul măcar c'a dobândit voiedela Sultanul ca să înoească pe Domn în stă-pânirea sa; iară pentru ca să poată scurge banimai mulţi, se arată ca când n'ar fi isprăvit nimiccu Sultanul despre acea treabă. Însă și Chihaeacu tăcerea sa stă întru ajutor lăcomiei Viziruluiși chiamă la sine pe Capuchihaelele Domnuluiși zice cătră dânșii: cumcă prin șoptiturile șizavistiile altor slugi împărătești, s'au arătatSultanul mai puţin plecat la aceasta, decât aveaei nădejde; și curmcă Măriea sa Vizirul a făcutde vreo câteva ori aducere aminte Împăratuluipentru pricina aceasta și încă tot n'au luatrăspuns deplin. Atunci Capuchihaielele văzândprimejdiea Domnului lor ce le stă înainte, searuncă la picioarele lui Chihaea și-l roagă pedânsul, ca cât ar fi prin putinţă în tot chipul săstea pentru Domnul lor, făgăduind la urmă că'ivor mai mări darurile cele obișnuite, ce suntpentru dânsul și pentru Vizirul. Și într'acest chipjoacă pe pielea bieţilor Moldoveni lăcomia decinste și lăcomia de argint.

Și tot așa urmează, până când leîndestulează mândriea care îi stăpânește,împreună și lăcomia banilor.

Și la urmă învoindu-se amândouă părţile șiunindu-se la toate și înţelegând Chihaia cumcănu mai are nimic să mai scurgă, apoi sloboade

Page 130: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

dela sine pe Chihaiele; dându-le nădejde că leva merge bine treaba.

Și a doua zi trimete la dânșii pe o slugă aVizirului, care încă nu se întoarce înapoi cumâna deșartă și le dă de știre, cumcă Vizirul audobândit la urmă voie dela Împăratul ca săînoească în stăpânire pe Domnul lor și le po-runcește să vie la curte. Și după ce vin ei lacurte, merg întâi la Chihaea și după aceia intrăla Vizirul și le arată că s'a milostivit Împăratulasupra Domnului lor și după aceia îi îmbracăcâte c'un caftan după obiceiul lor. După vreocâteva zile trimete Vizirul la Domn pe Capugilarchihagasi, sau pe altă slugă din curte, cuhrisovul cel nou al Domniei și cu Hin chimFerman, ca să i le aducă lui la scaun. Și hri-sovul obișnuesc să-l facă asemenea ca și acelape care îl dau Domnilor când îi pun întâi înscaun, numai cât în locul cuvintelor acestora:„Că din mila și milostivirea noastră ţi-am dăruitDomnica”, zice: „Că din mila noastră ţi s'a înoitși ţi s'a și întărit Domniea”.

Iară porunca aceia sau Hiuchim Ferman,este într'acestași chip: „Pre alesule dintreDomni poporului celui ce crede în Isus și preavrednicule dintre cei mai mari ai neamuluiNazarinesc, Domnule stăpânitor de acum alMoldovei (N) ajungând la tine acest ferm an al

Page 131: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

nostru, să știi c'atât slujbele tale cele credin-cioase le-am văzut, cât și pentru credinţa ta ceatare ce ai către noi, am înţeles cunoscându-te întot chipul că ești vrednic de mila și milostivireanoastră, pentru aceia am dat poruncă ca să-ţiînoiască și să-ţi întărească Domniea Moldovei,puindu-te în stăpânire și dându-ţi putere deplin,asupra Moldovenilor supuși împărăţiei noastre:către cari să te arăţi cu dragoste ca și pân'acumși pe boieri și pe fieștecarele locuitor ori și de cestare ar fi, să-i păzești și să-i aperi; și ca să nute lenevești a arăta fără de zăbavă Porţiinoastre cei întru totul prea luminate, nevoia șigreutăţile și toate asupririle lor și să fii gata aîmplini poruncile împărăţiei noastre care ţi sevor trimete, puindu-ţi pentru noi toată virtutea tacea cu poala ridicată22; și haraciul Moldovei depreste an să-l trimiţi deplin la vremea hotărâtă lavistieriea noastră; și te păzește să nu gândeștisau să urmezi întru alt chip și crede iscălituriinoastre cei sfinte.

Dat la Ţarigrad anul (N), luna (N)”. Într'acestferman mai adaoge și Vizirul o scrisoare, cucare înștiinţează el pe Domn, zicând că el prinrugămintea și regelăcul său, i-au dobândit laurmă înoirea Domniei din mila Împărătească.

Și luând Capigi-bașa scrisorile aceste, vinecu poșta până în Iași și ajungând la Galaţi tri-

Page 132: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

mete om inainte ca să înștiinţeze pe Domnpentru venirea lui și pentru ziua aceea în caresă intre în Iași.

Într'acea zi iese întru întâmpinarea luiDomnul cu toată curtea sa, o mie de pași dinoraș afară și întâlnindu-se amândoi, se închinăunul la altul de călare și merg alăturea Capigi-bașa de a dreapta care se înţelege la Turciscara cea mai mică. Întorcându-se amândoi înoraș, înaintea Domnului merge o slugă de a luiCapigi-bașa, carele duce în mâinile salefermanul Împărătesc învălit într'o basma albă șicaftanul Domnesc pe braţile sale: iar înapoi vineo ceată de Mehteri împărătești și Ceaușii faccând și când obicinuita strigare; și cu aceastăorânduială sosind ei la curte și așezându-seDomnul în scaunul său, cu toţi boierii în salacea mare, scoate Capigi-bașa fermanul, și îl dăîn mâinile lui, iară el îl dă lui Divan Efendisi casă-l cetească, care aseminea toate se urmeazăca și la punerea Domnilor, precum am scris maisus.

Osebit de înoirea aceasta care se face dupăfieștecare trei ani și se numește Mucarerul celmare; se mai face încă și altă înoire pe tot anul,care se chiamă Mucarerul cel mic, la care seface cu mult mai puţină cheltueală, decât laaceea, care vom arăta mai jos; însă la aceasta,

Page 133: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

nu se înoește hrisovul Domniei, ci se trimetenumai ferman nou, c'o slugă de a Vizirului dinstarea de mijloc, căreia i se dă și bacșiș maipuţin.

Page 134: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

CAP. V. Despre scoaterea sau mazilieaDomnilor

Fiindcă am vorbit pentru punirea și pentruînoirea Domnilor Moldovei, cu dreptate poate săceară dela noi cetitorul cel poftitor de știinţă, săspunem și pentru maziliea lor.

Deci vom rămâne la acea orândueală ce amarătat mai sus și din izvoarele care le avemînaintea ochilor, vom ispiti cu amăruntul, obi-ceiurile ce se urma în vremile vechi, cum șiîntr'aceste de acum, la scoaterea Domnilor.

În veacurile cele dintâi întru care a începutMoldova să fie Domnie deosebită, nu se scoteaDomnii nici decum din stăpânire și nici puteaniminea să-i scoată; pentru că ei stăpânea fărăhotar asupra supușilor săi, ca niște Împăraţi,fiindcă puterea lor era moștenitoare, iar nu odobândea prin alegerea boierilor măcar că isto-ricii arată că unii din stăpânitorii Moldoveni aufost isgoniţi din scaun; însă aceastea s'a făcutprin tulburările cele din lăuntru, iară nu de altăsilă străină, căci Moldovenii nu voia a ști naș-terea cea dintâi, care pricinuește pe la stăpâ-nirile Europei tulburările cete mai mari; și nicilegile pământului nu îngăduea să împărţeascăfraţii Domniea între sine și era numai în voia

Page 135: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

părintească ca să lase în dieată următor lascaun după moartea sa, pe acela din fii săi, pecarele îl voia el. Iar când se întâmpla vreodatăsă-l împedice vreo moarte grabnică hotărîreaaceastă părintească, sau când vreo lăcomie ne-măsurată a cinstii, a fiilor Domnului celui mort,stârnea gâlceavă pentru luarea Domniei,atuncea într'alt chip nu putea să fie, ci trebuia săse scoale cu război și apoi acela lua Domniea,căruia slujea norocul de biruia; iar cel biruitdacă putea să scape, fugea la Ardeal sau înţara Leșească, căci în ţările acestea aveaDomnii moșii și aștepta acolo până ce găseavreme cu prilej, de'și înmulţia puterea și-șiîntărea oastea. Și dintr'aceasta s'a pricinuit deadeverează atât istoricii cei Leșești, cât și ceiUngurești, îndemnându-se unul dela altul,zicând că Domnii Moldovenești le-ar fi fostsupuși, numind supunere, aceea care nu eraalta decât oarecare așezământuri de pace.

Osebit de aceasta s'a mai întâmplat câteodată la unii din Domni de i-au scos boierii dinscaun pentru tiraniea, sau pentru alte năravurirele, pedepsindu-i câte odată și cu moartea.

Iar afară de aceste, nu era alt chip cu careputea să se lipsească Domnii de stăpânire; ciacela carele apuca să dobândească Sceptrul înmâni, îl și ţinea fără nici-o împotrivire până la

Page 136: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

sfârșitul vieţii sale.

Această orândueală s'a călcat întâi în zilelelui Petru V Rareș, fiul cel afară de cununie al luiȘtefan celui mare, izgonindu-l din scaunÎmpăratul Suleiman, zicând c'ar fi aprins el ce-tatea Chiliea; și încă trăind el, au pus în loculsău, pe Ștefan al III, carele s'a arătat pe sine căeste strănepotul lui Alexandru I. Și asemeneas'a întâmplat aceasta și cu Petru VI Șchiopul, căalegându-l boierii Domn, după moartea ceastrașnică a lui Ioan Armanul, l-au scos Turcii dinscaun îndată după aceia; însă căindu-se eipentru dânsul, în scurt după aceea, l-au pusiarăși în stăpânire.

Iar a tăea capetele Domnilor, obicinuia Turciifoarte rar și mai ales numai la vreo răscoală defaţă când făcea vreunul, până ce a căzutputerea alegerei în mâinele lor, după fuga luiMiron Barnovschi, puind în stăpânire după plă-cerea lor pe Ilie III, fiul lui Alexandru IV; căcidupă aceea n'a avut nici unul nenorocireaaceea ca să fie ucis în scaun, fără numai Eu-staţie Dabija și tatăl nostru ConstantinCantemir. Cela ce are poftă să cerceteze mai cuamăruntul pricina aceasta, caute dacă va voi lacap. II, la catastihul Domnilor.

Scoaterea sau maziliea Domnilor Moldoveise urmează mai într'acestaș chip. Când hotă-

Page 137: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

se urmează mai într'acestaș chip. Când hotă-răște Vizirul ca să scoată pe Domn din scaun șidobândind la aceasta voe dela Împăratul prinTalhiș, atuncea foarte se păzește la taină și nuspune nimănui ca să știe, fără numai Domnulacel nou ca nu cumva să oblicească Capu-Chi-haielele Domnului celui din scaun și să-l în-știinţeze; pentru aceea, poruncește Chihaea alVizirului Domnului celui nou, să vie la curtenoaptea îmbrăcat în alte strae și viind îiporuncește ca să-și pue caimacami și să le po-runcească, ca să facă aceea ce este să seurmeze din porunca Împăratului și isprăvindu-seaceasta, orânduește Vizirul pe un Capigi-bașaca să aducă Domnului fermanul și să-l ducă pedânsul la Ţarigrad; iară Domnul cel nou trimetecu Capigi-bașa pe unul din slugile sale, cucărţile și cu poruncile sale către caimacami c'oscrisoare osebită către toată boerimea. Iară luiCapigibașa, i se mai dau și alte două fermanuriÎmpărătești unul către Domn și altul cătreCaimacami acei orânduiţi de Domnul cel nou.Fermanul acela care este către Domn,obișnuește să fie cu aceste cuvinte: „Prealesule dintre Domnii cei ce cred în Mesia șimai vrednic dintre cei mai mari din poporul luiIsus; (pentru că Domnilor celor maziliţi li se dătot acelaș titlu, ca și celor stăpânitori); carele aifost mai nainte Domn al Moldovei, sfârșitul tăusă fie fericit. Ajungând la tine porunca întru totprea luminatei Împărăteștii noastre măriri, căreia

Page 138: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

toată lumea este ascultătoare, să-ţi fie știut; cătu prin trândăvirea ta la slujbele noastre și prinlenevirea la împlinirea poruncilor măririi noastrecei Împărătești, te-ai făcut vinovat a tot felul depedepse și canonisiri (Câte odată se adaogă șipedepse de moarte). Însă fiindcă îndurarea șimila noastră este nemărginită asupra ta; pentruaceea am poruncit ca să ţi se ia domnia și înlocul tău să se pue pe (N); deci tu fără a maizăbovi un ceas, sau o clipeală, să te ridici cutoată casa ta, cu slugile și cu averea și să vii lapragul Porţii Împărăţiei noastre, ci-i întru totluminate. Și te ferește să nu gândești sau săurmezi într'alt chip. Și crede iscăliturei noastrecei sfiinte. Dată la Ţarigrad: anul (N) luna (N)”.Iară fermanul cel ce este către caimacami, estecu aceste cuvinte alcătuit: „Aleșilor dintre boeriipoporului Mesiei, sfârșitul vostru să fie bun;ajungând la voi fermenul acesta al Împărăteșteinoastre măriri, să știţi că ne-am înștiinţat, cumcă (N) Domnul vostru acest de acum, s'a purtatleneș la împlinirea poruncilor noastre și slujbelenoastre nu le bagă în seamă și n'are purtare degrijă pentru popor și pentru boeri ne apărândprecum se cade pre supușii noștrii, nefăcându-le lor dreptate, ci mai vârtos îi asuprește și-iscurge în tot chipul. Și dintr'aceasta,milostivindu-se asupra voastră, mila noastrăcea nemărginită, am poruncit ca să-l scoată dinstăpânirea Domniei și să-l aducă la prea

Page 139: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

luminata Poarta Împărăţiei noastre. Deci voi săascultaţi de fermanul acesta al nostru și preapomenitul Domn ce l'am scos din stăpânire, să-ldaţi cu toată casa sa, slugile și averea înmâinele lui Capigi-bașa al nostru, ce l-amtrimes acolo pentru această pricină. Însă văpăziţi, să nu vă arătaţi către dânsul nici unul cunecuviinţă sau să luaţi cât de puţin din averealui. Osebit de aceasta, să împliniţi fără deapărare, toate acelea care vă va porunci vouădin porunca noastră, Domnul nostru cest nou(N) și vă păziţi să nu gândiţi, sau să faceţi într'altchip. Și credeţi peceţii noastre ce[le]i cu totulprea sfiinte”.

„Dată la Ţarigrad, anul (N) luna (N)”.

Și dacă au Turcii frică să nu facă Domnulvreo răscoală, înţelegând pentru maziliea sa,sau să nu fugă pre la stăpânirile cele creștineștide prin prejur, atuncea dau poruncă Se-raschierului de Babadag, sau Pașii de Bendir,ca să dea lui Capigi-bașa vreo câţiva ostași cucarii să poată apuca pre Domn și cu bună strajăsă-l trimită la Ţarigrad.

Iară dacă sunt toate liniștite în toate părţile șinu este pricină la mijloc, pentru care să facăDomnul; apoi vine la Iași numai singur Capigi-bașa cu poștă menzil și cu acele douăfermanuri, cu atâta grăbire încât îi este prin

Page 140: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

fermanuri, cu atâta grăbire încât îi este prinputinţă și pre cale tăinuește pricina pentru careeste trimis, mai vârtos după ce sosește la Galaţi,care este orașul cel dintâiu al Moldovei de cătrăTurcia și pentru ca să apuce pre Domn fără deveste zice că este trimes cu altă poruncă.

Și așa își întocmește mersul său, în cât po-triveștesă sosească în Iași mai nainte deamiază-zi, la care vreme toţi boerii se aflăadunaţi la Curte. Și așa sosind el, merge dreptla curtea Domnească și intrând în divanheritisește acolo pe boerii ce sunt adunaţi și dăfermanul în mâinile Caimacamilor, care suntorânduiţi de Domnul cel nou, pre carii îi arată luicu degetul o slugă a Domnului celui nou, careleeste trimis cu dânsul, îmbrăcat în strae turceștiși când le dă el lor fermanul, le zice așa:„Domnul vostru este scos din stăpânire, deci săascultaţi poruncile Domnului nou”.

Și apoi heretisindu-i în numele Domnuluicelui nou și acea slugă a sa le dă scrisoarea șiporunca stăpânului său și la urmă adunându-setoţi boerii în Spătărie, intră și Capigibașa acolo,viind Domnul până la ușe întru întâmpinarea luiși închinându-se puţin unul altuia porunceșteDomnului Capigi-bașa, ca să se suie în scaunulsău, fiindcă are să-i vestească o poruncăÎmpărătească. Iară Domnul este ascultător laaceasta, măcar deși pricepe din urmările

Page 141: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

acestea, că va să-i facă mazilie și se așează înscaun nezicând alt nimic, de cât numai aceasta:„Fie porunca prea milostivului și întru tot prealuminatului Împărat”.

Și după aceia scoate Capigi bașa fermanul,și-l dă lui, eară el aducându-l la gură și la fruntedupre obiceiu, îl dă lui Divan Efendisi ca să-lcetească; și în vremea cetirei se scoală Domnulpe picioare și Capigi bașa, împreună cu toţiboerii și după cetirea fermanului, ia Capigi-bașapre Domn de subţioară și-l coboară din scaun,așezându-l lângă dânsul într'alt scaun mai jos;după aceea se întoarce Domnul către Capigi-bașa și-i zice așa: „Că el este Împăratului datorcu nemărginită mulţemire, pentrucă n'a voit săpiarză până în sfârșit pre sluga sa ceanetrebnică; ci voește să-l înveţe numai prinpedeapsă lină. Și cum că el toate acelea cesunt hotărâte pentru dânsul, le așteaptă plecatși-și cunoaște vina sa; însă nu sedesnădăjduește cu totul de mila Împărătească”.

Încă și altele ca acestea, care socotește el căsunt pentru gustul Turcilor și isprăvindu-și elvorba, îl lasă Capigi-bașa în seama boerilor petrei zile și le poruncește, ca în cât ar fi prinputinţă mai curând să facă gătire pentru trăsuriși pentru alte lucruri ce sunt trebuincioase ladrum și orânduind el acestea, merge d'acolo la

Page 142: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

gazda care este gătită pentru dânsul de Cai-macami, iară Domnul rămâne în curtea sa treizile. După aceia având toată putereadomnească ca și mai 'nainte, îi dau boerii totaceiaș cinste ca și când era în scaun, șiîndrăznind cineva să se arate către dânsul cunecuviinţă, sau cât de puţin nebăgător deseamă, poate să zdrobească ciolanele aceluiacu topuzul sau buzduganul ce i s'a dat lui de laSultanul, când au intrat în stăpânire; încă și cusabiea sa spinticând pre vreun boier, măcar șidin cei mai mari (însă numai însuși cu mâna sa),nici de către Împăratul nu se socotește a figreșală. Pentru că Turcii au acest proverb: „Opiatră care a fost pusă vreodată în vreo zidire,rămâne tot piatră de zidit și poate să vie ovreme, întru care va fi iarăși de trebuinţă la vreozidire”.

În cuprinderea acestor trei zile, acei ce suntorânduiţi Caimacami poartă grije pentru cai,trăsuri și alte ce sunt trebuincioase la drum,pentru rădicarea Domnului și trecând zileleacestea cu vade, purcede Domnul din Iași cătreŢarigrad, cu toată curtea, familia și averea sa,dintre care nimenea nu cutează dinaintea ochi-lor lui să ieie măcar preţ de un ban și iese dincurte pe poarta cea mică ce este de cătreamiazăzi și toţi boerii și dregătorii de oaste, îlpetrec o milă de loc din oraș și descălecând de

Page 143: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

pre cai, îi sărută mâna cu mare cinste și sedespărţesc luându'și voie de la dânsulasemenea ca și când ar fi șezând în scaun. Iarăel le mulţumește pentru cinstea care i-au arătatși pentru petrecirea ce au avut cu dânșii și-isfătuește cu politică dupre obiceiu, ca să fieascultători la poruncile Împăratului, și aDomnului celui nou și după aceia se întorcboerii iarăși înapoi la Iași, iară pentru dânsullasă doi petrecători ca să-i poarte grije pentruconac și pentru gătirea mesei.

Într'această călătorie, se păzește Capigi-bașa ca să nu se întâlnească Domnul cel nou,cu acest mazîlit. Iară întâmplându-se una caaceasta, apoi acela încunjură pre cestălalt și-iface loc și după ce trece Dunărea dincolo, arevoie ca să trimeată înainte la Ţarigrad pre uniidin slugile sale la Viziriul și pre la alţi prietenibuni, dacă are, ca să înduplece pre slugile celemai mari dela poartă.

Și dacă știu ei cum vor sătura lăcomia debani acelor mai mari ce sunt în vâslă, atuncia eiprea lesne dobândesc poruncă cătră Capigi-bașa, ca să aducă pre Domn la palatul său. Iarădacă nu pot scoate porunca aceia apoiajungând Capigi-bașa la cetate cu Domnul, aș-teaptă cu tăcere până când face înștiinţare cuunul din slugile sale lui Chiaia, zicând că a

Page 144: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

adus pre Domn până acolo și așteaptă poruncaVizirului cum să urmeze cu dânsul.

Și dacă este Domnul pârât cu vreo vină maimare, sau dacă voesc Turcii ca să scurgă deladânsul bani mai mulţi, atunci se dă poruncă luiCapigi-bașa ca să-l străjuiască. Și aceasta seface numai atuncea când voesc Turcii săurmeze cu dânsul mai cu milostivire, în casa luiCapigi-bașa sau a lui Bașbachiculi, adică aVisternicului. Iară dacă voește Împăratul ca săsimţească Domnul mânia lui, apoi îl bagă predânsul în cele șapte turnuri, unde nimeni nupoate să șează la prinsoare fără numai dinînsuși porunca Împăratului, însă măcar să fie elori și unde la opreală, tot nu poate să fie lesneîntr'alt chip slobod, decât numai prin bani mulţiși daruri mari.

Și dacă poate scăpa la urmă trăește slobodîn curtea sa, până când mai găsește vreme cuprilej ca să ia Domniea.

Și măcar să se afle scos din Domnie, darcând merge la biserica Patriarchiei, șade înstrana cea Domnească, întru care nimenia altulnu poate să șează, fără numai când este laŢarigrad vreunul din ceilalţi Patriarchi.

Asemenea cinste are și Doamna lui, avândîn tinda bisericii strană osebită pentru dânsa,

Page 145: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

care este mai înaltă decât celelalte strane.

Osebit de aceasta și casă își zidește dupreplăcerea sa și o împodobește precât îi este laputinţă. Și are petrecerea sa slobodă cu soliicurţilor Europei, adică ai Franţezilor, ai En-glezilor și ai Veneţiei și cu alţii. Pentru că Turciicred, că unul ce se află trăind în Ţarigrad nupoate să facă nici o lucrare în potriva PorţeiOtomane și când merge undeva, ia cu sinepatru sau și mai mulţi din slugile sale, și dacăvoește încalică pe cal împodobit cu cele maifrumoase tacâmuri; și împreună cu toate slugilesale, poartă strae ori de care văpsea dupre cumvoește, iară celorlalţi creștini este oprit să poartestrae verzi și ciobote galbene. Și când merge ella curtea Vizirului, descalecă la scară și i se dătitlul Domnesc de către Chiaia și de la alţii și ise dă cafea și altele dupre obiceiul turcesc,dându-i toată cinstea care obișnuesc Turcii a oda Domnilor celor stăpânitori și mai înainteavea, atât Beizadelele Domnilor, cât și Domniicei maziliţi, dela vistieria împărătească o leafăhotărîtă pre toată ziua, dela cinci până la zecetaleri împărătești. Însă mai la urmă s'a ridicatacest obiceiu. Și de bir este slobod cu toţioamenii săi până'n vremea de acum; și poate îniveală să-și facă vin pentru curtea sa, iară să-lvânză nu este volnic: însă aceasta nici Domniinu au cerut nici odinioară. Pentru că la

Page 146: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Moldoveni și mai ales la obrazele cele mari, totfelul de vânzare se socotește a fi necinstită,osebit de vânzarea pâinei care fac pe moșiilelor.

Și atuncea are un Domn și mai marenorocire, când nu se vădește vina pentru carevor să-l maziliască, ce satură numai lăcomiaVizirului. Pentrucă după obiceiul turcescschimbându-se Vizirii foarte des, apoi Vizirul celnou ca să descopere înșelăciunea șivicleșugurile celuilalt, face îndată cercetarepentru cele ce a luat cu strâmbătate și prestesuma hotărâtă, de la Domnul Moldovei și alŢării Românești. Și apoi pentru ca să maimărească el vina celuilalt, de multe ori iartă preun Domn cu greșale mai mici și descoperălăcomia celuilalt, numai ca să dee înţelegere șipentru îndestularea lăcomiei lui.

CAP. VI. Despre Boieriile Moldovinești șidespre stările lor

Fiindcă până aici am pomenit de multe oripentru boierii Moldovei, dupre cum și încapetele următoare avem să vorbim încă și maide multe ori, socotim a fi de folos ca să arătămcetitorului celui iubitor de știinţă și pentruboieriile lor.

Page 147: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Ei se numesc în limba ţării Boieri, care numeeste împrumutat dela slavoni, prin schimbareacuvântului celui drept slavonesc, boleariu, cucare popoarele slavonești obișnuia în vremilevechi a numi cu acest nume pre toţi magnaţii lor.

Ivirea boierilor lor este neștiută și întunecată,pentru lenevirea istoricilor Moldovenești.

Numai atâta cât adeverează pildelenoroadelor celor de prin prejur, a Serbilor și aBulgarilor, cumcă slujbele lor sunt cu mult maivechi decât descălecarea Moldovei.

Însă stăpânitorii acei de mult ai Moldovei, nuîmpărţia dregătoriile cele mai de frunte ale curţii,pre la boierii lor așa cum se urmează acum șisunt așezate de Alexandru I cel bun, după ce aprimit el dela Ioan Paleologul, numele deDespot și coroană crăiască, voind ca să-șiîntocmească toată curtea sa, dupre obiceiurilecurţii Împărătești.

Și aceasta o va crede fieștecarele prealesne, numai de va alătura cu amăruntulboieriile ceste de acum ale Moldovenilor, cuacele ce era mai nainte la împăraţii Grecești,pre care le-a scris Curopalat și Gheorghe Codinîntr'o carte osebită, căci va afla la amândouă totun nume și tot o slujbă a boierilor celor mari,care atât la Divan stau lângă Domn, cât și prin

Page 148: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

ţinuturi împlinesc poruncile lui și slujesc curţii.Drept aceia ei se împărţesc acum în Moldova,ca și odinioară la Greci, în boieri de sfat și înboieri de Divan.

Boierii de sfat, adecă aceia cari sunt întrebile ţării sfetnicii cei din lăuntru ai Domniei,sunt acești șeapte. Adecă:

1. Logofătul cel mare este înaintea tuturorcelorlalţi și la toate sfaturile este Prezident șiDirector, carele întâi pune înaintea celorlalţisfetnici, pricina aceea pentru care este să facăsfat din porunca Domnească. Și după ce audeel hotărîrea fieștecăruia, înștiinţează pre Domnpentru hotărîrea ce s'a făcut. Iar când estetrebuinţă, ca să fie Domnul rugat în numeletuturor boierilor pentru oarecare pricină, apoinumai singur el poate să facă acea arătare șipentru aceea i s'a și dat nume Grecesc,Logofetis. El mai are și trebuinţa hotărîtului șidesfacerea pricinilor, atât pentru stăpânireaţarinilor, cât și pentru datoria ce este la muncalor și curtenii încă sunt sub stăpânirea lui, adecăaceea cari nu au ajuns în starea boierească; șipentru semnul boieriei lui, poartă la grumazigherdan cu lanţ de aur și în mâna sa toiag aurit;și când era Moldova încă deplin în floarea sa,era sub această boierie și oblăduirea cetăţiiMoncastron, ce se zice acum Acherman. Însă

Page 149: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

după ce au luat Turcii cetatea dela Moldoveni, is'a dat zăciueala din ţinutul Cernăuţului.

2. Vornicul de ţara de jos, poartă grijă lacurtea Domnească, pentru toate trebile aceștiiprovinţii și are sub sineși toate curţile celedregătorești, ce sunt în partea aceasta a ţării șiînaintea lui se aduc toate pricinile lor cele dejudecata politicească. El răspunde la pricinilecele de osândire și poate să hotărascăpedeapsa morţii la tâlhari, la ucigași și laprădătorii de biserici și la alţi făcători de rele șifără de a întreba pre Domn. Pentru semnulboieriei lui, poartă toiag aurit; și odinioară cândse ţinea Basarabia de Moldova, era asupra luioblăduirea cetăţii Chilia, iară decând s'a luatBasarabia dela Moldoveni, i s'a dat Bârladulsub stăpânire, însă pentrucă el trebue să fienecontenit la curte, dupre slujba ce are, pune înlocul său pre alţi doi din boieri.

3. Vornicul de ţara de sus, are asemeneaputere în provinţia sa, ca și vornicul de ţara dejos și încă poartă în mâini toiag aurit, pentrucinstea boieriei lui și sub stăpânirea sa esteţinutul Dorohoiului.

4. Hatmanul sau arhistratigul a toată oastea.Această dregătorie o avea în vremile împăraţilorGrecești, ispravnicul cel mare al curţiiîmpărătești. El este căpiteniea tuturor

Page 150: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

împărătești. El este căpiteniea tuturorCălărașilor și are sub stăpânirea sa toatăoastea cea cu leafă, atât călărimea cât șipedestrimea. Are oblăduirea asupra ţinutuluiSucevii și când merge la curte poartă în mâinitoiag aurit.

5. Postelnicul cel mare. El orânduește toateîn curtea domnească și are sub sine pre toateslugile cele dinlăuntru ale curţii și pre călărașiicari sunt orânduiţi pentru poșta Ţarigradului și aCrămului, ce să numesc Beslii. La sfatul cel detaină, nu are el nici loc de șidere, nici cuvânt derăspuns; însă de multe ori este și el primit, ori cuînvoeala celorlalţi, sau din porunca Domneascăși atuncea trebue să-l socotească vechil în loculDomnului și are purtare de grijă, ca ceilalţisfetnici cât de curând și dupre voinţa Domnuluisă hotărască pricinile cele mai pătrunzătoareale ţării. El are oblăduirea Iașului și este cel maiales judecător al locuitorilor lui și la curte poartătoiag de argint.

6. Spătariul cel mare, este orânduit asupracelor purtători de spata Domnească și arestăpânire peste jumătate din ţinutul Cernăuţuluiși la praznicile cele mari ce se zic Despotice, seîmbracă. în haină de fir și cu un turban cu pietrescumpe și la vremea în care ascultă DomnulDumnezeeasca Liturghie, sau șeade la masă,poarta spata Domnească.

Page 151: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

7. Paharnicul cel mare, la praznicile celemari, dă el întâi Domnului paharul cu vin și aresuh sineși pre ceilalţi paharnici, și toate viiledomnești sunt în purtarea sa de grijă, silind casă se lucreze cu rânduială și să se culeagă lavreme, și pentru aceea toţi vierii stau substăpânirea lui și nimeni nu este slobod în toatăţara să-și culeagă viea, până nu va lua voiedela dânsul prin oarecare dar mic, care voie sădă mai ales la 14 zile ale lunii lui Septembre șiaceasta îi aduce lui destul venit; și osebit deacestea are și stăpânire asupra ţinutuluiCotnarii.

8. Cu acești șeapte sfetnici se mai socoteșteși Visternicul cel mare. Acesta strânge baniivenitului Domnesc și plătește acolo unde i seporuncește de Domn și are sama cheltuelilor șia veniturilor și toţi scriitorii visteriei ce se zicdieaci de visterie, trebue să asculte deporuncile lui și numai pentrucă are la mâna sa,cheile dela casa sfatului de taină, pentru aceease socotește și el al optulea între sfetnici, însănu are între dânșii nici loc de ședere nici cuvânt.Iară când este la sfat și vre o pricină de-alevisteriei, atuncea și el șeade dimpreună, însănu pentru ca să fie și el sfătuitor, ci numai ca săasculte poruncile celorlalţi și să le împlinească.

După acești opt sfetnici, urmează boierii de

Page 152: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Divan, cari se osebesc în trei stări. Starea întâi,ce se numesc boierii mari, sunt aceștiea:

1. Stolnicul cel mare. Este orânduit pesteculmea domnească și preste oamenii ei, șiorânduește bucatele pentru masa Domnească,pre la sărbători și la alte veselii ale curţii, și leîncrede pre dânsele prin gustare și stă la masăpână la al treilea pahar, și osebit de alte băuturi,i se mai dă dela cuhnea Domnească, și celetrebuincioase pentru masă.

2. Comisul cel mare, are în purtarea de grijătoate grajdurile și tacâmurile cailor, slugile lor,fierarii și carăţașii. Și este orânduit presteBraniște, un șeș pentru fânaţ ce este lângă Prut,și poartă grijă de se cosește pre dânsul fânulpentru grajdiul Domnesc și de acolea estehotărât pentru dânsul, un venit știut. Presteacestea, mai are încă la câte trei ani, câte 20taleri, dela fiște care moară cu dubac, de caresunt pe Prut îndestul de multe.

3. Medelnicerul cel mare, la praznicile șiveseliile cele mari, dă Domnului de spălatînainte de masă și are jumătate din venitul delaȘtefănești.

4. Clucerul cel mare, carele s'ar putea zice șiispravnic mare al Curţii, este asupra tuturorcămărilor domnești, întru care se păstrează

Page 153: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

legumile, untul, mierea, brânza, sarea și alteleca acestea și poartă grijă ca să se strângă toatela vremea lor și să se păstreze bine și dă dintrânsele când este de trebuinţă și când îiporuncește Domul. Domnii i-au rânduit luizeciuelele oilor care le ţin locuitorii ţărani de pelângă munte.

5. Sardarul (Kampiducs) ce se înţelegegeneral leitenant, după obișnuirea limbelorEuropei; este mai mare poruncitor pestecălărimea din ţinutul Lăpușnei, a Orheiului și aSorocii; și apără ţara care este între Prut și întruNistru și intre Basarabia, de năvălirile Tătarilorde Krăm și de Bugeac.

6. Serdarul cel mare; este asupra casapilor șiare datorie ca să aibă purtare de grijă, să fie vitede tăiat pentru masa Domnească și săîmpărţească carnea, pre la cei ce au tain dinCurte.

7. Jitnicerul cel mare; strânge grâul care estepentru trebuinţa Domnească și poartă grijă casă se pue prin jitniţe!

8. Pitarul cel mare; este asupra pitarilor, șipoartă grijă ca să fie făină și să se facă în toatezilele pâine proaspătă, atât pentru masaDomnească cât și pentru ceialalţi tainţii.

Page 154: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

9. Șetrarul cel mare; are purtare de grijăpentru corturile Domnești și la drum pentruarmele cele mari și cele mici, așază taberile, șiare adică slujbă atâta ca un Feldţaig-maister,cât și ca un General cvartir maister.

10. Armașul cel mare; este poruncitorcelorlalţi armășei care sunt ca la vreo 60. Cândeste cineva judecat la moarte atuncea are eldatorie, ca să poarte grijă pentru plinireahotărârei Domnești. Preste aceasta mai are elpurtare de grijă și pentru temniţe și pentrutubulhana, adică muzica Enicerilor.

11. Logofătul al doilea; este în loculLogofătului celui mare; și când are acelaîmpiedecare de alte trebi mai mari, atunceaorânduește el pe acesta în locul său, ca săhotărască arăturile și moșiile.

12. Ușerul sau portarul cel mare; este asupracelorlalţi ușeri, și poartă grijă pentru Capigi-bașa și alte Agale, ce se trimit de Vizirul delaCurtea Împărătească.

13. Aga; ia aminte pentru străjle din Iași șieste poruncitor peste Segbanii de scuteală, carislujesc fără de leafă, numai pentru ca să fieslobozi de bir. El hotărăște pricinile cele maimici ale locuitorilor din Iași și dacă întâlnește elpe uliţe pe vreun om necuvios, sau beat, îl

Page 155: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

pedepsește pe unu ca acela pe loc, măcar săfie ori unde. Peste acestea săvârșește el toateacelea ca și un Enicer Aga la Turci.

14. Postelnicul al doilea; isprăvește slujbaPostelnicului celui mare și ia aminte peste toatăcurtea. Însă slujba lui cea mai aleasă este, casă ducă în lăuntru la Domn pe boierii cei mari,cari sunt scoși din slujbe și pe ceialalţi dregătoriai ţării și când are vreunul dintre dânșii ca să seroage pentru ceva la Domn, atuncea el aredatorie ca să ducă în lăuntru cererea lor, și să leaducă răspuns înapoi.

15. Logofătul al treilea, sau SecretarulDomnesc; pecetluește scrisorile Domnești cupecetea cea mică, le scrie și le dă la Domn casă le iscălească și este orânduit peste cămarăși peste uricari, adică scriitorii de hrisovuri.Isprăvește pricinile Mănăstirilor și duce înlăuntru la Domn pe Mitropolitul, pe Episcopi șipe ceialalţi bărbaţi bisericești. Și când vin solide pe la alte curţi, atuncea el are purtare degrijă pentru dânșii, ca să li să facă ţeremoniiledupă obiceiul curţii și poartă la sine în lanţ deaur pecetea, cu care pecetluește el anaforalele,sau hotărârile cele de judecată pe care leiscălește Logofătul cel mare cu mâna sa.

16. Căpitanul de Darabani, ocârmuește pedarabani, care nume este alcătuit din cuvântul

Page 156: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

darabani, care nume este alcătuit din cuvântulcel nemţesc, taraban; și se înţelege pedestrașicari străjuesc la Curtea Domnească, el cearcăstrăjăle ziua și noaptea, le rânduește și leschimbă; și când lipsește Aga din oraș, este eldeplin în locul lui.

Toţi boierii acești de sus pomeniţi sunt stareaI-a și se numesc boieri mari. Și osebit decinstea care le o dă lor oficia sau dregătoria lor,mai au încă și această putere, ca în toatăMoldova pe unde sunt cu așezarea, să judecepe supușii lor și să le hotărască pricinile. Însăboierii de starea a II-a și de starea a III-a, nu auputerea aceasta.

Sardarul, Logofătul al II-lea, și Logofătul al III-lea, Postelnicul al II-lea, cum și Căpitanul deDarabani, măcar că sunt sub ascultarea altorași au asemenea slujbe ca și boierii cei mari, cariau tot aceleași dregătorii și ar fi mai mult să sesocotească în starea a doua; însă pentru căslujbele lor le dau mai multă cinste, decât aleacelora din starea a II-a și pentrucă în toatezilele sunt mai mult pe lângă Domn, pentruaceea au șederea lor între boierii din stareadintâi.

Osebit de aceștia ce am pomenit mai sus, semai socotesc întru această stare și Vameșul șiCăminarul, carele strânge la sine zăciuiala

Page 157: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Domnească din ţară; însă nici unul dintre dânșiinu au loc știut în divan, ei trebue să stea laacelași loc unde le poruncește lor Domnul, însămai sus de Serdarul nu pot încăpea.

Iară starea a doua a boierilor de divan, sunt:

1. Spătarul al II-lea, poartă spata Domneascăîn sărbătorile cele mai mici și în lipsa Spătaruluicelui mare, isprăvește toate slujbele aceluia.

2. Paharnicul al II-lea, asemenea urmează înslujba Paharnicului celui mare, și mai ales arepurtare de grijă pentru viile Domnești, care suntpe lângă Huși și pentru lucrarea și culegerea lorca să fie la vreme.

3. Vistiernicul al II-lea. poartă seamacheltuelelor vistieriei, trei luni după Vistierniculal III-lea, și le supune Vistiernicului cel mare,care orânduială asemenea se urmează cu toţiceialalţi slujbași economi.

4. Stolnicul al II-lea, are purtare de grijă întoate zilele pentru cuhnea Domnească,orânduește bucatele pentru Domn, le așază pemasă și le încrede întâi prin gustare.

5. Comisul al II-lea, face slujba Comisuluicelui mare și în toate zilele are privighere pentrugrajdul Domnesc și când voește Domnul să

Page 158: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

meargă undeva călare, atuncea îi pune el șauape cal și îl aduce lui înainte. Leafa lui este atreia parte din venitul Comisului celui mare.

6. Medelnicerul al II-lea.

7. Clucerul al II-lea.

8. Suldgerul al II-lea.

9. Jitnicerul al II-lea și

10. Pitarul al II-lea, asemenea ca șiVisternicul al 2-lea, trebue să-și poarte slujbatrei luni, după dregătorii ce sunt cu asemineanume în starea a 3-a.

11. Armașul al II-lea, are izvod pentru toţi ceice șed la închisoare și sunt să se pedepseascăși-i arată în toate Sâmbetele seara la Domn și-lîntreabă pe dânsul ca să-i poruncească ce săurmeze cu robii. Și când este să se aducăcineva înaintea Domnului, pentru vreo greșală,atuncea el aduce pe unul ca acela împreună cuvre-o câţiva armășei.

12. Ușerul al II-lea, în lipsa ușerului celuimare, poartă el toată slujba aceluia.

Boierii din starea a 3-a, sunt:

Page 159: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

1. Postelnicul al III-lea, se află ziua șinoaptea, în curtea Domnească împreună cu alţidoi postelnicei și slujba lor este aceasta: cândare să spună Domnul ceva Postelnicului celuimare, atuncea ei aduc porunca aceea la dânsul,încă și pentru alte porunci Domnești care li sespun lor de către slugile Domnului, au purtarede grijă ca să se plinească și să aducărăspunsul lor la Domn. Pentru aceea, acești treiau voie slobodă ca să intre în cabinetul celmare, care la alţi boieri nu este slobod.

2. Spatarul al III-lea, în toate zilele poartăspata Domnească; și pentru aceea, osebit deboieria lui, mai are și altă dregătorie între slugileDomnești.

3. Paharnicul al III-lea, este asupra viilorDomnești dela Bacău și dela Trotuș șiporuncește vierilor ca să culeagă poama devreme și să o calce.

4. Visternicul al III-lea, este sub ascultareaVisternicului celui mare și este dator ca să-idei[e] samă pentru slujba dregătoriei sale. Șidupă ce poartă Visternicul cel mare samacheltuelilor Visteriei trei luni, apoi o dăVisternicului al III-lea și purtând-o el o lună, oiea dela dânsul asupra sa Visternicul al II-lea.Și acesta precum am zis mai sus, după trecereaunui cvert de an, o dă iarăși Visternicului al III-

Page 160: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

unui cvert de an, o dă iarăși Visternicului al III-lea, și acesta iarăși după 30 de zile, își dă samaacea încredinţată lui la Visternicul cel mare. Șiîntru acest chip, necontenit se petrece slujbaVisteriei prin acești trei Visternici; așa câtpurtându-o cei doi mai mari câte trei luni, ajungeapoi la acest mai mic două luni. Asemeneaorândueală se păzește și la celelalte dregătorii,precum vom arăta mai jos.

5. Comisul al III-lea, are asemenea slujbă cași Comisul al II-lea.

6. Sludgerul al III-lea și

7. Jitnicerul al III-lea, fac slujbele celor maimari cu boieriea aceasta, ca și Visternicul al III-lea, ajungându-i slujba totdeauna a patra lună.

8. Cămărașul de suldgerie, împărţeștecarnea după cântar.

9. Cămărașul de jitniţă are samă pentrupâinea care este în jitniţele Domnești; și pentruleafa sa, are dela fieștecare car câte 30 aspri.

10. Patru Vornici de poartă, sunt cu ședereadinafară de curte și desfac acolo pricinile celemai mici, pedepsesc pe curve; și pe femeilecare cu sila se necinstesc cu păcatul curviei,sau de bună voie se pleacă a fi ţiitoare, leîmpreunează prin cununie cu făcătorul păcatului

Page 161: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

aceluia, dacă sunt de starea proastă; iară cândeste vreo parte cu obraz cinstit, atunceaînștiinţează pe Domn. Și când șade Domnul înscaunul cel de judecată, stau și ei deoparte șizic poporului să tacă și aduc în divan pe jăluitoriși când vre unul dintre aceia zăbovește și nuvine cu pârâșul său la vadea înainteaDomnului, atuncea ei pe acela îl însemnează încondica lor, pentru ca cel ce nu se arată lavadea, se face prin aceea vinovat neascultăreicătre Domnie și este rămas din judecată. Șipentru slujbele acestea li se dă lor ca o leafă,adetiul din târgul Romanul.

Pe toţi boierii aceștia de mai sus pomeniţi, îiţine ţara pentru slujbele Domnești; și pentruaceea rar poate să ajungă cineva la acestedregătorii, de nu va fi neam de boier, măcar deși este la voia Domnească, ca ori și cui, încă șicelor mai proști, să dea vreo boierie de acestea.

Jupânesele lor au fiecare loc de ședere dupăstarea bărbaţilor în sala Doamnei care este înharem (Ghinekion). Osebit de boierii aceștieaobișnuiţi ce am zis mai sus, cari slujesc lacurtea Domnească mai au Domnii și slugi decasă, cari se chiamă boiernași, cari nu numaidin neamul boieresc, ci și din birnici și dinoamenii cei mai de jos, se primesc întru aceastăstare, prin care asemenea dobândesc putere și

Page 162: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

volnicie boierească.

Aceștia sunt:

Cămărașul cel mare este asupra slugilorcabinetului celui mare și asupra vistierieiDomnești, ce este deosebită de cealaltăvistierie a ţării; el dă porunci pe la curtenii ceidela cămară și pe la boierii cei din starea ceamai mică. Așează cumpenele și măsurileneguţătorilor după care trebue să-și vânzămarfa lor și iau aminte ca să nu vânză cu altecumpene și cot viclean și pedepsește dupăpravilă pe călcători; încă și neguţătorii cazacliicari aduc în Moldova negoţuri de prin orașelecăzăcești și din Rusia, stau sub porunca lui.

Vatavui de aprozi; este asupra aprozilor deDivan, și are asemenea slujbă ca și un Ceauș-bașa la Poarta Otomană. El împlinește datoriilecelor jăluitori, cu volniciea judecăţii și la toţi ceice sunt împreună judecători la Divan, le arată ellocul lor. Și pentru semnul dregătoriei lui, poartăîn mâinile sale biciu cu mănuchiul învălit cuargint.

Vatavul de stolnicei; este mai mare pesteslugile mesii și când duc aceștia bucatele dincuhnie, la masa Domnească, merge el înaintealor, ţiind în mâinile sale biciu, însă nu legat cuargint.

Page 163: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Vatavul de paharnicei; este poruncitor pestepaharnicei, adecă aceia ce dau pe la boieripaharele cu vinul la masa Domnească, sau pela alte ospeţe.

Cuparul, dă Domnului în toate zilele paharulcu vin când șade la masă și este mai marepeste pivniţa din curte; el dă pe la crășmarimăsură dreaptă, însemnată cu peceteaDomnească și când găsește el pe vre unulvânzând vin cu măsură mai mică decât aceaporuncită, atuncea pe unul ca acela îlpedepsește el după lege.

Ciohodarul; poartă grijă de ciubote și depapuci pentru Domn și pentru toată curtea șiDomnului îmbracă el ciobotele și are sub sinepe toţi cismarii din Iași.

Medelnicerii; de aceștiea se obișnuește săfie trei sau patru și în toate zilele pun masaDomnească, aduc apă pentru spălat și au subpaza lor, toate tacâmurile mesii cele de argint,blidele, talgirile și paharele, precum și feţelecele de masă, șervetele și celelalte podoabepentru masă.

Cămărașul din lăuntru; are la mâna sastraele, petrile cele scumpe și alte giuvaeruriDomnești și este mai mare peste slugile

Page 164: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

cămărilor celor de jos.

Vatavul de copii; este asupra slugilor delacămara cea cu arme și din divan și venitul luicurge din slujbele lor; pentrucă aceștia se trimitfoarte des pe la boierii ce se află la ţară și suntchemaţi de Domn, și vatavul lor, are câte un leu,din șase lei, care le dau lor fieștecare boierchemat după obiceiu.

Cămărașul de dulceţi; poartă grijă ca să seaducă seara pe masa Domnească mâncărilecele lucrate în zahar și întru alte chipuri și areporţelanul sub mâna lui.

Cămărașul de rafturi: are asupra sa, șălile șifrâile sau rafturile, cele împodobite cu aur și cuargint și toate alte podoabe ale cailor.

Pivnicerul, este mai mare peste slujitorii depe la pivniţi, iară el stă sub ascultarea cuparuluiși butnarii și alţi oameni cari lucrează în pivniţi,sunt sub mâna lui. Și pentru leafa sa, aredrojdiile vinului, din care face rachiu.

Logofătul de visterie; este poruncitor celorlalţiscriitori de visterie și păstrează catastivele și stăsub ascultarea Visternicului celui mare.

Cămărașul de catastive; are la sine toateizvoadele și toate catastivile pentru osebite

Page 165: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

cheltueli Domnești împreună și condicaostașilor; și când se face adunare oștilor pentrucercetare, atuncea cetește el numele fiecăruia.Și asemenea face și când li se dă leafa, dânddupă aceea fiecăruia Căpitan condica ostașilordin ceata lui, pe care o scrie el însuși cu mânalui; și pentru osteneală, are de fiecarele câte untaler nemţesc; adecă doi lei, zece parale.

Cămărașul de lumini; are sama birului deceară și de săpun ce se numește haimen. Și îlcheltuește la luminări și opaiţuri pentru curte.

Vornicul de târg; strânge dejma din toatămarfa care se vinde cu măsura și cu cumpăna,ci se numește la Moldoveni mortasipie și ialuminări dela Cămărașul de lumini și leîmpărţește pe la slugile din curte; și mai aredatorie ca să poarte grijă și pentru lemnele defoc ce sunt de trebuinţă pentru curte și la vremetrebuincioasă să le împărţească prin odăi și princuhne.

Vatavul de aprozi de târg; este asupraslujitorilor divanului, cari strâng birul și alte dăriale orășenilor și le aduc la Visterie; cari stau toţisub Visternicul cel mare, împreună cu Vatavullor.

Vatavul de paici; are supt sine pe cei optpaici Domnești cari sunt încinși cu brâe de

Page 166: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

argint, cu sabie și cu lănci cu mănunchele șivârfurele legate cu argint poleite cu aur, iarăpentru slujba Domnului sunt aceștia.

Doi Vornici, carii sunt și mai mari pesteţinutul Vasluiului.

Un comis: carele poartă grijă pentru grajdulei, pentru caretă și pentru cai.

Doi Cluceri, cari poartă grijă pentru hrană, deorz și de fân, atât pentru slugi, cât și pentrugrajd.

După aceștia sunt slugile cele de neamboieresc cari slujesc la curtea Domnească,pentru ca să iasă mai la înalte trepte de boierie:

Adecă:

50 Slugi ale divanului, carii stau împrejurulDomnului când șede în divan și chiamăînlăuntru pe boieri.

24 Slugi la cămara cea cu arme.

12 Slugi la cabinetul cel mare.

3 Slugi la cabinetul cel mic.

7 Postelnici mai mari și

Page 167: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

24 Postelnicei mai mici, sau și mai mulţidupă cum voește Domnul să aibă.

50 Aprozi de divan, cari se asemănează cuCeaușii Turcești, adecă: au datorie să aducă ladivan, pe pârâţi; cari nu se arată la vadea și săîmplinească datoriile de pe la datornicii cei răide plată.

24 Paharnicei carii slujesc la masă și dau pela boieri paharele cu vin.

24 Stolnicei, carii aduc bucatele dela cuhne,la masa Domnească.

60 Armășei, carii ţin la opreală pe tâlhari șipe boierii carii umblă să fugă, sau fac vreogreșală mai mare.

Ușierii, carii duc la gazdă și slujesc pe soliiTurcești ai Porţii Otomane și ai Hanului Tătarilorde Crăm.

CAP. VII. Despre oastea Moldovenească

Fiindcă am vorbit pentru boieriileMoldovenești și pentru dregătoriile slugilor dincurtea Domnească, urmează acum ca să dăm oscurtă înștiinţare și pentru oastea ce ţineaMoldova odinioară și încă tot mai ţine și până

Page 168: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

acum.

Hronicile patriei noastre, povestesc, cum că,când încă era Moldova slobodă, avea oaste lașaptezeci de mii și de multe ori și până la o sutăde mii de oameni. Și nici va fi necrezut aceasta,de vom socoti cu ce megieși puternici a avutMoldova război pe acele vremuri: Adecă cuTurcii, Leșii, Cazacii, cu Ungurii și cu Muntenii.Și cum că își apăra slobozenia ei de cătrenăvălirile lor, până în vremea lui Bogdan III-lea,ci încă și hotarele și le-au lungit. Însă aceastăputere a Moldovenilor după cum a fost ajunsvârful cel mai înalt sub stăpânirea lui Ștefan celMare, așa a început după aceea a-și cădeaîncet, încet; căci stăpânitorii ţării, carii au fost înurma lui Bogdan III-lea (care a închinat Moldovala Turci) ne mai având frică de năvălirilevecinilor pentru că se afla sub paza Turcilor, aupărăsit purtarea de grijă de război, dupre cumpretutindinea se obișnuește în vreme de pace.

Și pentru că ei socotea a nu mai fi detrebuinţă să ţie atâţea oameni, neavândtrebuinţă de dânșii, au îngăduit bucuroși de nunumai că au căzut cetele ostașilor din vitejia lorcea veche ci încă au scăzut și din numărul lor.Însă tot povestesc hronicile Moldovenești căpână în vremile Movileștilor, nu s'au ţinutoameni de oaste mai puţini decât patruzeci de

Page 169: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

mii. Iară apoi în urma acestora, atât printurburările cele din lăuntru, cât și prin silaTurcilor, (carii au luat prilej din răscoaleleDomnilor, de au micșorat puterea CoroniiMoldovenești): atâta a căzut putereaMoldovenilor, încât acum de abia sunt vrednicisă stea împotriva vrăjmașilor lor, cu șase sauopt mii de ostași. Și aceștia se osebesc întresine, în ostași cu leafă și ostași de scuteală, carislujesc cu cheltueala lor, numai ca să fie scutiţide bir. Preste ostașii cei cu leafă sunt aceștidregători:

1. Baș bulu-bașa: acesta poruncește la zecebulu-bași sau căpitani, dintru carii fieștecareleare supt mâna sa mai câte o sută de Simeni, cese numesc așa turcește și se înţelege ostașiiaceia cari slujesc cu bună leafă dintre Sârbi,Bulgari, Arnăuţi și Greci și sunt pentru strajaDomnească din curte, cari necontenit seschimbă între sineși pre rând și au lăcașurile lorpre lângă zidul curţii.

2. Patru căpitani nemţești, cari aveau mainainte sub porunca lor, preste o mie de oameni;iar acum de abia au rămas câte 25 de oamenisupt steagurile lor.

3. Patru căpitani căzăcești, încă avea mainainte asemenea o mie de ostași, sau și maimulţi supt ocârmuirea lor, iară acum de abia au

Page 170: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

mulţi supt ocârmuirea lor, iară acum de abia aurămas cu 40 sau 50 de oameni patrioţi ai lor,cari sunt mai ales din Zaporojeni.

4. Douăzeci de căpitani călăreţi, povăţuescca la o sută de oameni și fieștecarele are leafă,pe lună 6 lei 30 parale, sau 3 taleri nemţești.

5. Unsprezece Vel căpitani, adecă căpitanimari, sunt toţi supt ascultarea Hatmanului.Căpitanii Tătarilor Lipcani, adecă ai Schiţiloracelora cari au fost locuit în Litvaniea și acumsunt Mohametani: acești căpitani sunt patru sauși mai mulţi dupre voinţa domnească.

6. Beșliagasi, are sub ascultarea sa doicăpitani de ai Beșliilor. Acesti Beșlii sunt Tătarisau Turci, pre cari îi ţine Domniea pentruîmpiedecarea răpirilor de către oștile Turcești șipentru pedepsirea Turcilor, când fac vreonecuvinţă, pentrucă muftiii zic că este maregreșală ca să bată și să pedepseascănecredincioșii (creștinii), pre vre un mohametan;aceștia sunt mai sus decât ostașii cei descuteală.

7. Bulugbașii de târguri, sunt în fiecare târgcâte patru sau cinci, iară în Iași sunt zece și stausub ascultarea Agăi. Opt căpitani prestedărăbani și asupra lor este vel căpitan dedărăbani, carele încă stă sub ascultarea Agăi.

Page 171: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

8. Nouăsprezece căpitani de polcuri, întrucare polcuri sunt o mie de oameni de prin cele19 ţinuturi ale Moldovei și fieștecare polc eramai nainte câte din zece roate, cari se zic laMoldoveni sutași; însă acum foarte le-au scăzutnumărul. Aceștia sta mai nainte sub ascultareaVornicilor celor mari, acelui de ţara de jos șiacelui de ţara de sus; iară acum toate ceteleostașilor s'au dat supt ocârmuirea Hatmanului.

Aceia carii se află dintru acești căpitani prelângă hotar, păzesc străjile munţilor și trecireaapelor; iară cei ce sunt în mijlocul ţării unde nueste frică pentru vrăjmași, străjuesc la curteaHatmanului și se trimet de către dânsul înslujbele ţării, și cumcă ei să fi fost odinioarăHusari, ne arată numele cetelor acelora, care senumesc Hănsari. Hănsarii de ţara de jos și deţara de sus, sunt ai celor doi vornici mari aprovinţiilor acestora; și nu fac slujbăostășească, ci sunt numai pentru lucrareaţarinilor și pentru aceia le-au și stârnit lorMoldovenii acest proverb, care zice: dela armela sapă.

Tot către această stare se socotește și ceatavânătorilor Moldovenești, care are spre locuirecu vatavul ei, un sat mai mare de o sută decase, la munte în ţinutul Neamţului, carii audatorie la vreme de război, să fie tot pre lângă

Page 172: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Domn în taberi; iară la vreme de pace sezăbovesc numai cu vânatul și aduc la curte totfelul de fiare, cerbi, oi sălbatice și altele care seaflă prin codri; pre unele vii, pentru desfătareaDomnului și pre altele moarte pentru masa lui șipentru aceea sunt scutiţi de bir; iară pentrucheltuiala încărcăturii puștilor, au leafă osebită.

9. Călărașii de Ţarigrad sunt 50, cu vatavullor și toţi vorbesc turcește și au datorie sămeargă la Ţarigrad când este trebuinţă și pentruaceea osebit că sunt slobozi de bir, mai au șidela Visteriea ţării câte 20 de taleri.

10. Călărașii de Galaţi, încă au vatavul lor șifac asemenea slujbă ca și călărașii de Ţarigrad,fiind și la număr tot 50; însă când se trimitundeva, nu li se dă mai mult dela Visterie decâtcâte 10 taleri.

11. Umblătorii de Hotin sunt 50 și asemeneaatâţea umblători de Soroca, și toţi înţeleg limbaLeșească și Rusească; și când cere trebuinţa,se trimit în ţara Leșească și în Rusia șiamândouă cetele au câte un vatav osebit.

12. 24 de fuștași: la vremea de pacestrejuesc la perdelele Doamnei și la gvardieacurţii în care se închid slugile curţii pentrugreșele mai mici. Și când este să se bată cinevacu toege din porunca Domnească, atuncea ei

Page 173: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

au datorie ca să isprăvească această slujbă. Șicând ese Domnul din oraș cu alai sau la altădesfătare, atuncea ei merg pe lângă dânsul pede amândouă părţile cu fuști lungi în mâini. Șiasemenea slujbă fac și la război și au uncăpitan osebit asupra lor care se chiamă vatavde fuștași.

Aceste sunt oștile carele ţine ţara cucheltuiala sa pentru Domni.

Iară când voește vreun Domn, să ţie maimulţi ostași cu cheltuiala sa, nu are împiedecaredela nimenea; însă ei niciodată nu îndrăznescsă'și înmulţească. oștile, fără numai atunceacând voiesc să facă vreo răscoală; căci eisocotesc a fi mai de folos ca să-și strângă baniiîn visteriile lor, decât să-i împrăștie pe la ostași,neavând trebuinţă de dânșii.

CAP. VIII. Despre obiceiurile și ţerimoniilecurţii Domnești

Acum credem că va fi un lucru plăcut pentrucetitorul cel poftitor de știinţă, ca să-idescoperim împreună și pompa și orânduialacare se păzește pe la alaiurile cele răsfăţate șiospeţele Domnești, precum și la biserică.

Ori și când ese Domnul afară din oraș, ca să

Page 174: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

meargă la vreo biserică sau mănăstire sau și larăzboi, atuncea nu se întâmplă mergerea luiîntr'alt chip, decât numai cu cea mai marepompă sub petrecerea a mulţime de ostași.Înainte merg vreo câţiva povăţuitori șiîndreptători de drum, care sunt buni pentruaceastă treabă dintre ostași și dintre alergători.

După aceștia urmează călărimea, înainteacăreia merge steagul și căpitanii cetelor, așa încât între fiecare ceată se lasă loc deșert, ca săse poată deosebi una de alta; și de amândouăpărţile steagului merg căpitanii cetelor și iauaminte pentru ostași ca să meargă toţi curânduială și în dreaptă linie. După aceștiaurmează călărașii și umblătorii cu vatavii lor șidupă dânșii caii domnești, mergându-le înaintedouă tuiuri care se dau Domnului dela PoartaOtomană. După aceștia vin fii Domnului și cevamai depărtișor de dânșii urmează tatăl lor, dreptîn mijlocul liniei, înconjurat de Paici de peamândouă părţile; pentru a cărora îmbrăcăminteși slujbă am arătat mai sus. Mai depărtișor de-adreapta urmează Comisii și vatavii slugilor decurte, iar de-a stânga Postelnicul cel mare cuceilalţi postelnici.

În linia de a treia după Domn, mergBulugbașii patru pe deamândouă părţile șiadică cei mai vechi, mai aproape de Domn și

Page 175: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

mai pe urma cetei aceștii dântâiu, sunt Sigmeniisau ostașii cei cu leafă pe de amândouă părţile.Pentru care iau aminte Căușeii ce se înţelegcăprari după obiceiul Europei, ca să meargă îndreaptă linie și cu pas potrivit. Iară mai aproapeîn urma Domnului este locul Spătarului careduce armele domnești. După aceștia urmeazăboerii cei din lăuntru dupre cum se numesc,adică: Vistiernicii, Paharnicii, Ciohodarul,Medelnicerii; după aceștia vatavul de copii cuslugile, al doilea Paharniceii și al treileaStolniceii.

După aceștia urmează Singeacul cel mare,adică steagul cel mare care are în vârf lunajumătate împreună cu alte două steaguri ce sedau Domnului când intră în stăpânire delacurtea Împărătească. După steaguri mergeTubulhanaua sau muzica Enicerilor, după caremerg armașii pe deamândouă părţile; dupăaceștia, în linia dintâiu, sunt boerii cei mai mari;într'a doua cei din starea II-a și într'a treia cei dinstarea III-a, iară cei fără de slujbe, mergfiecarele după starea și boeria sa unul dupăaltul.

Sfârșitul tuturor cetelor este o grămădireamestecată de slugi boerești, de orășeni și deneguţători.

Iară când este să meargă Domnul la vreun

Page 176: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Iară când este să meargă Domnul la vreunrăzboi, apoi urmează armele cele mari adicătunurile, sub purtarea de grije a Șertrarului celuimare și Căpitanul de Darabani cu pușcașii sautunarii și cu toate cele trebuincioase ale uneitabere și zahereaua; iară dacă nu merg larăzboi, apoi urmează și aceștia cu ceilalţi boeridupă boeria lor.

Și cu acest fel de orânduială ajungândDomnul la vreo biserică, sau mănăstire, rămânetoată călărimea stând la poartă și se închină laDomn când trece, iară pedestrimea câtă poateîncăpea în ogradă, se tocmește în rând în câteste prin putinţă și ajungând Domnul la scarădescalecă de pe cal strigând Ceaușii, sătrăiască mulţi ani! După aceia îi iese întruîntâmpinare Mitropolitul cu sfânta cruce și cudiaconii săi cântând și sărutând Evangheliaintră în biserică cântând cântăreţii: „Cade-sesăte fericim”. Și după ce se închină cu evlavie pela sfintele icoane, pe dinaintea analogului peunde numai preoţii și el pot să treacă, merge înmijlocul bisericei și se însemnează cu semnulcrucii și întorcându-să către strana să se sueîntr'însa, și heretisește cu plecarea capului întăipe Mitropolitul și apoi pe boierii care suntașezaţi pe la stranele lor. Și fiindcă facemarătarea pentru obiceiurile și ţerimoniile curţii,pentru aceia nu va fi de prisos să arătămoaresce și pentru orânduiala stranelor din

Page 177: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

biserici.

La stâlpul cel de-a dreapta din biserică estescaunul sau strana domnească cu trei scări,săpată și poleită și amândoi pereţii eiîmpodobiţi cu stema Domnească și deasupra cuo coroană poleită, sub care este icoanasfântului aceluia pe care-l are Domnul păzitor.De cealaltă parte la stâlpul dela stânga, estealtă strană pentru fii domnilor, asemenea ca șicea Domnească însă numai cu două scări.

De-a dreapta lângă Domn stă Spătarul cuspata domnească pe umăr și cu topuzul înmână; iar de-a stânga Postelnicul cel mare, șimai un rând de Postelnicei până la scaunul de-a stânga, cu toege în mâini. Dinapoia acestorasunt celelalte slugi ale curţii, fiecare după stareasa.

De-a dreapta Domnului către altar estestrana Mitropolitului și a unuia din Episcopi,după care urmează Arhimandriţii și Egumeniimănăstirilor până la strana cântăreţilor; de-astânga în dreptul Mitropolitului stau alţi doiArchierei cu Egumeni cu asemenea rânduială,de-a dreapta mai întâi după bărbaţii bisericeștieste Visternicul cel mare și ţine la îndemânâbanii pentru Leturghie, pe care obișnueșteDomnul a-i da la anaforă și pentru aceasta areșederea sa așa aproape, pentru ca să nu aibă

Page 178: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

șederea sa așa aproape, pentru ca să nu aibăatuncea pricină să-l cheme mai de departe șiprin aceia să risipească evlavia ascultătorilor;iară dincolo de-a stânga este secretarul saulogofătul al III-lea, pentrucă este purtătorul degrije pentru pricinele mănăstirilor și ale părţeibisericești.

În unghiul stranei de-a stânga stau cântăreţiiMoldovenești, iar de-a stânga cântăreţiiGrecești care pe rând într'amândouă limbilecântă cântările bisericești.

În urma stranei Beizadelelor stau boierii dinstarea I-a în rând până la stâlpul cel din tindabisericei; după aceștia urmează boierii cei fărăde slujbe, și după dânșii căpitanii cei mari șiceilalţi căpitani împreună cu toţi ceilalţi câţi potîncăpea în biserică.

Iar în urma stranei Domnești, sunt jupâneseleboierilor celor ce sunt în dregătorie fiecare îndrept cu bărbatul său până la stâlpul cel de peurmă de-a dreapta bisericei.

La acest stâlp este strana Doamneiasemenea cu trei scări, iară Domniţele stauîntre Doamnă și între jupânesele boierilor. De-adreapta Doamnei, stau jupânesele cele dincurte care sunt în slujba ei, iar de-a stânga opăzesc doi Vornici și o apără de îmbulzireapoporului. În tinda bisericei sunt jupânesele

Page 179: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

boierilor celor fără de dregătorie, fiecare îndreptul bărbatului ei.

Și măcar că în toate stranele acestea suntscaune, dar nimenea nu cutează să șează pedânsele fără numai la vecernie; și nimenea nuare voie să fie cu capul acoperit, fără numaisingur Domnul și numai la părţile cele mai mariale sfintei Liturghii își ia de pe cap și lapriciastnă merge întâi Mitropolitul și sărutăicoanele și după dânsul merge Domnul; și cândse pogoară din strana sa se depărtează șiboierii puţin de pe la locurile lor, ca să i seînchine lui la întoarcere și săvârșindu-seDumnezeiasca Leturghie dă Mitropolitul anaforăDomnului, Doamnei și Beizadelelor, Domniţelorși împreună și la toţi boierii cei ce sunt îndregătorie; însă acestora le o dă el șezând înstrana sa. Mai pe urmă dă Logofătul al III-leaprinoasele preoţilor ca să guste dintru dânsele.

Și după acestea ies boierii înainteaDomnului din biserică și încălecând pe caii lordinaintea bisericei se întocmesc în rând și staucu capetele goale până ce trece Domnul și apoiurmează și ei după dânsul la curte, tot cuaceiași orânduială precum am zis mai sus. Șiajungând acolo, descalecă la scara cea dinafară, pentru că nimenea nu cutează să meargăcălare până la scara cea din lăuntru și se

Page 180: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

întocmesc rând pedestru și primesc pe Domn cucinste la descălecarea sa. Și după ce sue elscările se întoarce către dânșii și le mulţumeștecu capul gol; și după aceia se duce fiecarele lacasa sa.

Masa domnească când nu este vreo veseliese pune mai totdeauna la amiazi în sofrageriacea mică dar de multe ori și în cea mare sau însala Doamnei Ghinechion. Și totdeauna seopresc la masă doi boieri mari și alţi doi maimici și boieri de oaste dacă este loc și câteodată și ostașii vechi.

Iară la masa de seară, nu șade nimeni altulfără numai acela care este rudenie cu Domnul,sau carele este de către dânsul socotit mai multdecât ceilalţi, sau carele îl poate zăbovi pedânsul cu măguliri și vorbe dulci.

Uneori șade și Doamna cu dânsul la masade amiazi; iară alteori se pune pentru dânsamasă osebită în Ghinechion sau harem, și arepentru slujba mesei pe unii din slugi șiMedelniceri și pe cupari și fete alese din neamde boier.

Iară la zile mari de gală, se pune masa îndivanul cel mic. Sunetul dobilor, a paucelor și atrâmbiţelor dă semn pentru darea bucatelor pecare le duc din cuhne la masă stolniceii;

Page 181: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

mergându-le înainte vatavul lor și Stolnicul al II-lea și le dă Stolnicului celui mare ca să le așezepe masă și viind Domnul, zice Mitropolitulrugăciunea mesei după obiceiu șiblagoslovește bucatele; iară Medelnicerul celmare dă apă de spălat și așezându-se Domnulla locul său, se așează și ceilalţi fiecarele dupăboieriea, sa; iară boierii cei de starea I-a, stauîmprejurul lor și-și fac slujbele sale.

Stolnicul cel mare încrede întâi bucatele caresunt puse pe masă. înaintea Domnului și cândîncepe Domnul a mânca, se slobod tunurile șise bate meterheneaua cea turcească și ceamoldovenească.

Băutura cea dintâiu o dă Domnuluipaharnicul cel mare cu un pahar mic, care sezice „credinţa” în limba ţării, turnând vinulîntr'însul din alt vas mai mare. AtunceaMitropolitul și cu ceilalţi Archierei (cari audinaintea lor bucate de pește și de lapte fiindcăei nu mănâncă carne după canoanele sfântuluiVasile) se scoală pe picioare împreună cu toţiboierii și se închină la Domn când bea, iarădupă aceia nu se mai scoală însă tot se pleacăuneori către dânsul când bea, măcar de și suntbeţi.

Boierii cei mari stau la masă până la paharulal 3-lea, iar după aceia Spătarul cel mare dă

Page 182: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

al 3-lea, iar după aceia Spătarul cel mare dăspata la Spătarul al II-lea, și Paharnicul al II-leadrege cu paharul împreună, și ceilalţi boieri dinstarea II-a fac slujbele celor mai mari. Și mai peurmă le dă Domnul și lor la fiecare câte un blidcu bucate de pe masă, arătând semn pentrumila sa și sărutându-i mâna îl ia fiecarele și-lpune în odaia cea mai deaproape, în care sepune osebită masă pentru dânșii.

Asemenea cinste arată el și la ceealalţiboieri mai mici care sunt de faţă; adecăBulugbașilor și Căpitanilor. Și după ce aumâncat cu toţii și au băut merg iarăși la masadomnească pe la scaunele lor și poartă grije casă dea paharniceii vin pe la boieri și stolniceiisă ridice bucatele de pe masă și să le ducă șislugile să schimbe talgirile și să păzească toatedupă orânduială.

Armașii stau la coada mesei cu buzduganeși străjuesc pe Domn și după ce au băut cu toţiiîmprejur de vreo câteva ori, și au începutcapetele a-și înfierbânta, mai beau cu toţi câteun pahar mare de vin, mulţămită pentru darul șimila Dumnezeiască, al doilea îl beau pentruÎmpăratul, însă fără de a mai pomeni vre unnume; pentrucă Moldovenilor li se pare a fi unlucru necurat și urât, a bea pentru sănătateaTurcilor, dar pentru sănătatea Împăraţilorcreștinii le este cu primejdie ca să închine.

Page 183: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Paharul al 3-lea îl bea Mitropolitul după ce facepuţin cuvânt pentru sănătatea Domnului, șicând pomenește numele lui îndată se scoalătoţi boierii de pe la locurile sale și stau înmijlocul divanului în rând.

Și după săvârșirea rugăciunei, faceMitropolitul cruce în faţa Domnului și-lblagoslovește, și puind Domnul paharul la gură,se slobod toate tunurile împrejur, și se batmeterhenelele. După Domn bea Mitropolitul unpahar ca de o sută de dramuri, însă nu sedepărtează dela locul său, și numai cât sescoală; iară boierii care stau sau șed pe acolodeșartă toţi doi câte doi paharele care li se dau.Și după aceia sărutând mâna Domnului, șiţiindu-l Postelnicul cel mare de subţiori seașează iarăși pe la locurile lor cele de maiînainte.

După această băutură, se mai deșartăpaharele pentru sănătatea Doamnei, aBeizadelelor și a Domniţelor și pentru alţii;pentrucă Domnii nu obișnuesc a se scula mainainte dela masă până când nu se aducluminările, pe care le așează pe masăMedelnicerul cel mare; și apoi atuncea sescoală toţi dela masă și se slobozesc de cătreDomn și când pune și el șervetul pe masă, estesemn că s'a sfârșit ospăţul. Și înţelegând de

Page 184: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

aceasta Postelnicul cel mare, lovește în pământcu toiagul său cel de argint pe care îl poartă înmâini, și după acest semn îndată se scoală toţicari pot să mai stea pe picioare, iară acei carisunt atâta de beţi de nu se mai pot sluji depicioarele lor, îi ridică alţii și-i duc de acolo.

Și sculându-se Domnul, îi aduceMedelnicerul apă de spălat și prosop de șters.

Și Mitropolitul săvârșind rugăciunea, își faceDomnul trei închinăciuni, și se întoarce cătreboieri și cu capul gol își ia seara bună deladânșii; și întorcându-se după aceia cu dosulcătră masă, cu mare grăbire iau slugile curţiibucatele de pe masă, fieștecarele ce poateapuca; pentrucă ei își socotesc loru-și cinste casă mănânce oareș-ce de pe masa Domnească;însă pentru ca să nu lipsească vre un vas deargint, le este oprit ca să scoaţă afară vre un vascu bucate; sau dacă sunt câte mulţi la un loc șifiecarele voește să mănânce deosebi, atunceatrebue să arate câte vase a luat, la cel ce estepeste cămara cea cu arginterii și să i le aducăiarăși înapoi.

Iară muzica Domnească petrece pe boieripână la casele lor; și a doua zi să adună iarășicu toţii în divan și sărută mâna Domnului, și-imulţemesc pentru cinstea care au avut-o și seroagă pentru ertare la greșalele care le-au făcut

Page 185: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

roagă pentru ertare la greșalele care le-au făcutla beţie.

CAP. IX. Despre vânatul Domnilor

Dupre cum toţi Domnii pământului obișnuesca iubi vânatul, asemenea îl iubesc și DomniiMoldovei foarte. Nu ca să se gândească, că ei,ca un popor ce este cu totul plecat la armesocotesc mai mult vânatul (pentru că este închip de războiu) decât toate celelalte deprinderitrupești, ci numai pentru aducerea aminte că le-au dat prilej de ș'au aflat patriea lor și au luat-oiarăși în stăpânire.

Iară fiindcă Domnii mai în urmă, au pășitpeste măsură și întru acest lucru și bieţilor ţăranicarii locuea în câmpii și în pădurele acele careera în îndemânare pentru vânat de abea le lăsanumai atâta vreme câtă le era de trebuinţăpentru agonisirea hranii lor, și pentru acea demulte ori s'au stârnit răscoale. Si osebit deaceasta, au mai luat seama oamenii ceiînţelepţi, cum că Domnii carii era cu totul plecaţivânatului, lenevia și trebile ţărei lăsându-le cutotul numai asupra sfetnicilor săi; și vremea careera rânduită pentru trebile aceste, o cheltueanumai la aceste zburdări. Pentru aceia Domniicei din urmă, au socotit paguba aceasta și aupus măsură și vreme desfătării aceștia întruacest chip, încât nici ţăranul nu este asuprit

Page 186: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

până întru atâta, nici Domnii nu sunt lipsiţi deaceasă desfătare.

Ei au rânduit pentru acest lucru, zilele celece sunt aproape de posturile cele așezate de bi-serica răsăritului, la care vreme se adună laacest vânat Domnesc, toate breslele, boierii, os-tașii, mazilii și neguţătorii împreună și vreocâteva mii de ţărani din satele de prin prejur,carii intră prin codrii și gonesc fiarele; iară decătre câmp despre toate părţile cuprind margi-nile pădurilor vânătorii, unii cu câinii, iară alţii cumreji și întru acest chip fără de osteneală mare,prind fiarele pe care le gonesc ţăranii cuchiotele lor. Și pentru deșteptarea sârguinţiivânătorilor au rânduit Domnii câte un bacșișștiut pentru fieștecare fiară vânată.

Celui ce vânează un iepure i să dă 25 deaspri, pentru o vulpe 60, pentru un râmătorsălbatic un taler, pentru un urs, un galben șipentru o ciută 80 de aspri.

După isprăvirea vânatului, se aduc fiarelecele curate, o parte în cuhnea Domnească, iarăcealaltă parte se împărţește pe la boieri și pe ladregătorii oștii, iară pe cele necurate, vulpi, lupi,urși, mâţe sălbatice și alte fiare care mai suntprin codrii Moldovei, le lasă Paicilor, sauslugilor Domnești, carii nu își scot loruși puţinfolos.

Page 187: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

folos.

Osebit de aceste patru vremi ale anului cesunt rânduite pentru vânat, poate Domnul decâteori voește, să strângă locuitori și să-i pue lavânat, căci niminea nu poate să'l oprească, sausă-i stea împotrivă, dupre cum am și zis maisus, însă își pricinuește prin aceia nume rău șiîn urmă veșnică defăimare și nici nu poate să fieel bine încredinţat că nu îl vor pârî boierii laPoartă pentru niște asupriri ca aceste.

Iară când îl îndeamnă pe dânsul o vremefrumoasă, sau gustul locului, ca să-și facă vreodesfătare ca aceasta, atuncea își orânduește elun vânat din adunarea curtenilor săi și a os-tașilor, carii totdeauna au datorie să'l asculte;însă nici aceasta nu o fac așa des, încât săcheltuească vremea la vânat și să-șilenevească trebile ţărei.

Page 188: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

CAP. X. Despre îngroparea Domnilor cândmor în scaun

Moldovenii nu cinstesc pe Domnii săi, numaicând sunt în viaţă; ci încă și după ce mor; căciîndată după ce moare Domnul, dacă este vară îibălsămuesc trupul și până atuncea rămâne neîngropat în patul său, până când se adună toţiboierii cei mari și cei mici, Arhiereii,Arhimandriţii și Egumenii tutulor Mănăstirilor,cum și Monahii carii sunt vestiţi pentru vieţuireacea sfântă și Preoţii cei mai aleși.

În vremea aceasta îl îmbracă cu hainele șijuvaerurile Domnești și boierii cei mari și ceimici și celelalte slugi stau împrejurul lui, cuasemenea smerenie, ca și în viaţa lui și tot po-porul umblă în oraș cu capetele goale pentrujelire și în toate zilele până când îl îngroapă,trag toate clopotele ziua și noaptea; și'n ziuaîngropării, se face alai asemenea ca și acela pecare îl face el în viaţa sa când merge undeva.

Partea bisericească merge înainte și cântăcântările îngropărei după obiceiul bisericii ră-săritului; și pe amândouă părţile merg ostașii cupuștile și cu steagurile întoarse, arătând cu toţiijelire în feţele și întru îmbrăcămintea lor, cu careîmpărtășesc încă și pe caii lor, făcându-le

Page 189: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

lăcrămarea ochilor cu must de ceapă.

Năsăliea o ia pe umere boierii din stareaîntâi și se schimbă pe rând, de cătră tovarășii lorcei din stările cele mai de jos, arătând că stauspre ascultarea poruncilor Domnului lor atât înviaţă, cât și după moartea lui.

Mai în urma alaiului este muzica ostășeascăamestecată cu dobe, care dau un sunet jalnic,fiind slăbănogite.

Și cu această rândueală îl duc pe dânsul labiserica cea mare și până când se cântă pro-hodul, îl pun jos lângă strana aceea întru care așezut el în viaţă.

După aceasta se suie cuvântăreţul în anvonși face pentru dânsul cuvânt pre larg, povestindfaptele și năravurile lui cele bune și arătândpaguba care s'a pricinuit ţării cu moartea lui;iară mai pe urmă mângâie pe ascultători pentrupaguba aceea, dându-le nădejdi că iarăși vorafla faptele acele slăvite la fiiul următorul lui.

După săvârșirea cuvântului, se apropie denăsălie toţi Arhiereii, Egumenii, boierii cei mariși cei mai mici și toţi aceia carii au fost în sluj-bile lui și îi sărută mâna dreaptă și crucea careeste în mâna aceea.

Page 190: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Și apoi după ce îi dau lui și această cinstemai de pe urmă; dacă a hotărât el mai dinaintesă-l îngroape în oraș, îl duc la locul cel deîngropare, tot cu aceeași petrecere cu care l'auadus la biserica cea mare și boerii din stareaîntâi, îl slobod în mormânt cu năfrămi de mătasăși Mitropolitul aruncă întâi ţărâna peste secriu; șiisprăvindu-se aceasta, se slobod tunurile și sebat mehterhenelele, cu care este amestecatvuetul clopotelor și așa se face un vuet încurcat,care nu se sfârșește până când este mormântulacoperit deplin.

Iară dacă a poruncit el ca să-l îngroape învreo Mănăstire depărtată de oraș, apoi se orân-duesc numai vreo câţiva din boieri cu slugilecurţii și cu mare pompă îi duc trupul acolo,arătându-i asemenea cinste ca și în viaţă, căcidacă au să treacă prin vreun oraș, sau târg, îl iadin carâtă pe umerele lor și așa îl duc până cetrec de acea parte de oraș. Și dacă sosesc laMănăstirea aceea care este rânduită pentruîngropare, îl îngroapă cu aceeași rânduealăprecum am zis mai sus, și așează stemaDomnească în păretele cel mai de aproape albisericei.

CAP. XI. Despre legile ţării Moldovei

Ce fel de pravele au fost în Daciea în vre-

Page 191: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

mele vechi, este neștiut, pentru tăcereaIstoricilor.

Însă dintru asemănarea obiceiului de pe lacelelalte popoare barbare putem să prepunem,cum că voea Domnilor și dreptul firesc au avutputere ca și o lege scrisă.

Însă după aceia cu biruirea craiului Decebal,de Împăratul Nerva Traian, s'au gonit popoareleDace din Daciea și ţara s'a făcut ţinutRomanesc, umplându-se cu popoareRomanești ș'au primit și legile Romanești delalocuitorii ei cei noi și au ţinut atâta cât a fost ţarasupt stăpânirea împăraţilor Romanești și Ţari-gradești.

Iară după ce a fost ea golită de locuitorii săiprin năpădirile barbarilor și împăraţii Ţa-rigradului văzându-să siliţi a o părăsi purtândgrije numai pentru dânșii; au început apoi șilegile Romanești între Daci până într'atâta a sestrica și a se schimba, încât, după descălecareacea norocoasă a lui Dragoș, mai că nu știeajudecătorii să judece drept.

Și pentru aceea Alexandru Despotul celdintâi al Moldovei, pe carele l-au numit locuitoriicel bun, pentru faptele lui cele mari; voind săvindece rana aceasta, a primit dela ÎmpăraţiiŢarigradului, cu coroana Crăească împreună și

Page 192: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

legile Grecești; care era cuprinse în cărţile luiBalsamon23.

Și din cărţile acele prea largi, au scos numaiaceea ce este acum Legea Moldovei.

Însă obiceiurile cele multe, pe care le-au fostluat ei de pe la popoarele cele învecinate cât auumblat ei rătăciţi prin prejur, nu le-au pututaminti; precum la moștenirea în scaun, la obi-ceiul dieţilor și la împărţirea acareturilor demoștenire și a moșiilor, fiecare neam pe pământare osebit obicei.

Pentru aceea și la Moldoveni s'a făcut douălegi una scrisă, care este întemeeată pe canoa-nele împăraţilor Romanești și Ţarigradești și pecanoanele soboarelor bisericești; iară altanescrisă care se poate zice ivirea sau apucarea neamului căci să și zice în limba noastră,obicei, cu cuvânt slavonesc.

Însă pentrucă aceste obiceiuri nefiind scrise,de multe ori le călca și le schimonoseajudecătorii cei strâmbi, pentru aceea VasileAlbanitul, carele a fost Domn în Moldova înveacul trecut, a pus oameni bine încuviinţaţi șipricepuţi la legi, de au adunat la un loc toateLegile ţărei, cele scrise și cele nescrise, făcânddintru dânsele o carte osebită de Legi, cari șipână în ziua de astăzi este pentru judecătorii

Page 193: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

până în ziua de astăzi este pentru judecătoriiMoldovei aţa dreptăţii după care judecă drept.

CAP. XII. Despre Divanul de judecată alDomnilor și al boierilor

Anul deplin, osebitele zilele postului ce suntoprite de biserică, se face judecată în Divanînaintea Domnului, pe toată săptămâna de treisau patru ori. Divanul acesta, care cu cuvântturcesc se înţelege sala cea de judecată, estetotdeauna în mijlocul palatului Domnesc.Într'acesta este la peretele cel dinapoiascaunului Domnesc și deasupra lui chipulDomnului Iisus Hristos, carele se arată de faţăla judecată și dinaintea Sfântului Chip ardenecontenit o făclie. În partea dea stânga, care șila Moldoveni se socotește partea cea maicinstită, după obiceiul Turcesc, este ședereaMitropolitului și după dânsul sunt boierii cei cesunt în slujbă, fiecarele după starea sa; iarădincolo dea dreapta la păretele Divanului, esteșederea boierilor celor fără de slujbe. În mijlocdeadreapta mai aproape de Domn, stă Spătarulcu Spata Domnească; și ceva mai depărtișor totde această parte, sta Postelnicul cel mare c'unrând lung de postelnicei; iară ceilalţi cari maisunt de trebuinţă la Divan, aprozi și armași, staudrept dinaintea Domnului.

Și făcând Domnul puţină rugăciune către

Page 194: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

judecătorul Hristos, se așează în scaun și po-runcindu-se fiecarele să tacă, aduc Aprozii în-lăuntru după porunca păzitorilor dela perdea, pedoi trei dintru poporul cel jeluitor, care se aflăadunaţi la perdea. Și după isprăvirea jeluirii șidupă hotărîrea ce li se face, se slobozesc iarășiafară pe altă ușă a Divanului, dacă nu este să-iducă la temniţă.

După aceștiea urmează alţii, până când nueste nimenea altul să mai jeluească, iarăbătând ceasul de amiazi, se pune celorlalţijeluitori altă zi cu vadea, ca să vie la Divan.

Această judecată este atâta de înfricoșată șinefăţarnică, încât însuși Logofătul cel mare pâ-rându-l măcar un ţăran și auzind că se pome-nește numele său, îndată trebue să se scoalede la locul său și să stea dea stânga pârâșuluisău până când își isprăvește jalova sa.

Pricinile cele mai mari le hotărește însușiDomnul; iară cele mai mici le lasă asupraboierilor și aceștea le cercetează pe la caselelor și le hotăresc; și dacă se împacă cu judecatalor amândouă părţile, pârâșul împreună cu celpârât, apoi asemenea se ţine în seamă ca șicând s'ar fi curmat în Divanul Domnesc. Iarăcând vreunul dintr'amândoi gândește că i s'afăcut strâmbătate; atuncea poate să mai cercela Divanul Domnesc și acolo să cerceteze

Page 195: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

la Divanul Domnesc și acolo să cercetezepricina de al doilea; și dovedindu-se vreun boierc'a făcut judecată făţarnică, luând mită, saufăcând părtinire, sau neavând măcar priceperesă judece, atuncea se pedepsește cumplit; iarăde va cunoaște Domnul, că acelui carele ajeluit, i s'a fost făcut judecată dreaptă, apoi îlpedepsește pre acela cu bătae, pentru c'adefăimat judecata boierului și pentru că n'a ţinutîn seamă porunca stăpânească, îl globeșteDomniea cu ceeace socoate, plătind el îndoit șicheltueala celuilalt, pre care l'a tras el lajudecată.

Când voește Domnul să asculte însușijalovile și pricinile cele mari; atuncea chiamăînaintea sa în Divan pe pârâșul și pe cel pârât șidă voe la amândoi ca să spue toate ce au,pârâșul de pârât și cel pârât, pentru apărareasa; și cercetându-se pricina, spune întâiMitropolitul gândul său cu glas și după dânsulceilalţi boieri judecători, fieștecare precumsocotește măcar de și știu că Domnul are altgând; și hotărăsc pe cel pârât sau a fi slobodsau îl judecă a fi vinovat; iară boierii cei fără deslujbe nu cutează să zică nimica, nici să-șiarate gândurile lor, fără numai atuncea cândsunt întrebaţi de Domn. Și după ce s'au auzitgândurile tutulor, cunoscând pe unul a fivinovat, întreabă Domnul pe Mitropolitul, de cepedeapsă e acela vrednic după legile politicești

Page 196: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

și bisericești, iară Mitropolitul arată întâihotărîrea legilor și după aceea, pune înaintemila Domnească, căreia nu poate judecata să-ipue hotar și făcând și boierii asemenea, peurmă arată și Domnul gândul său și hotăreștepe cel pârât ori a fi slobod, sau îl judecă lamoarte, sau la altă pedeapsă. Și aceia carii suntpârâţi pentru vre-o greșeală mare vrednică dechinuit, se dau pe mâna Armașului celui mare,ca să-i pue la prinsoare; iară aceia cari au fostaduși la judecată pentru vre-o datorie, se daupe mâna Vătafului de aprozi.

Chinurile și pedepsile sunt de multe feluri petâlhari îi spânzură; pe prădătorii de biserici îiard; boierilor care omoară pe cineva le tae ca-petele; iară pe ţăranii cari fac vre-o ucidere deom, îi pun în ţeapă, având moarte mai prelungităși mai cumplită; și acest fel de greșale, pre rareori poate să aibă pedeapsa mai lină, de cătrestăpânitori, fără numai atuncea când se poateînvoi ucigașul cu rudeniile celui ucis,împăcându-se de faţă înaintea Domnului,zicând, că ei îi iartă lui greșala și nu cer să serăsplătească sânge pentru sânge, sau moartepentru moarte. Și dacă poate ucigașul sădobândească ertarea aceasta dela dânșii,atuncea poate el oareșce să se nădăjdueascăspre mila Domnească; însă pentru aceea tot nupoate el să fie bine încredinţat că va rămânea

Page 197: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

cu viaţă; căci având Domnul știinţă pentrupurtările lui cele mai dinainte, că nici c'un fel depedeapsă nu l'a putut face să înceteze delarăutăţile sale; sau fiind măcar și alte pricini,pentru care nu voește el să-i dăruească viaţa;atuncea le dă el răspuns după obicei, zicând:că măcar că jăluitorii și rudeniile celui ucis, potsă-i erte greșala lui, însă el nu poate suferi casă trăească în ţara sa ucigași de oameni șirăpitori de odihnă, ca să umple cu puroile lor șimădulările cele sănătoase ale ţărei; și cu acestcuvânt hotărește el pe unii ca aceea să-ipedepsească cu moarte, sau să-i trimită laocne.

Când ascunde vreun boier banii Domnești,sau face vre-o socoteală primejduitoareîmpotriva Domnului său, care de multe ori să șiîntâmplă, după cugetele cele nestatornice aleMoldovenilor; atuncea pe unii ca aceea poateDomnul să-i pe depsească cu moarte, fără de ase sfătui cu ceilalţi boieri; iară dacă n'are fricăcă va avea pagubă din pricina prelungirii, saun'are de a purta grijă, că vor pune acei sfătuiţi înlucrare socoteala lor, văzând nevoea; atunceael ca să-și arate dreptatea judecăţei sale, și săînspăimânteze pe ceilalţi; aduce pe acel vinovatînaintea Divanului și-l dovedește pe dânsul dinscrisorile lui pe care le-au prins, (dacă are) saucu alte temeiuri deale vicleșugului lui și îl

Page 198: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

pedepsește cu moarte sau cu altă pedeapsă șidacă este vinovat de moarte, nu poate să-lpedepsească cu altfel de moarte, fără numai cutăerea capului; iară dacă este să-l pedepseascăcu bătae, atuncea nimeni altul nu poate să-lbată, fără numai însuși Domnul cu mâna sa,adecă cu topuzul sau buzduganul care măcarcă este bătaia cea mai cumplită, dară cinstea nueste vătămătoare, sau cu toege și cu bice, careeste pedeapsa cea mai de ocară.

Alte pricini n'au zăbavă la Divan, ci o pricinăca aceea de judecată ia sfârșit într'o zi și maiales în ziua cea dintâiu, sau dacă este preaîncurcată, se hotărește în trei sau patru Diva-nuri; și când nu poate Domnul ca să vie înDivan, având împedecare de alte trebi, sau fiindbolnav ; atunci toţi boierii se așează pe lalocurile lor, șezând asemenea ca și când ar fiDomnul de faţă și judecă și hotărăsc pricinelejeluitorilor, trimiţând înscris către Domnjudecăţile lor, împreună cu înștiinţarea pentrutoată curgerea pricinei.

Osebit de aceasta, mai este slobod fieștecă-ruia ca să dea jalova sa la Domn, când mergeel la vreo biserică, sau când ese la preumblareși luându-le Spătarul al III-lea, le pune pe masadomnească, când se întorc la curte înapoi, dupăaceia merge Logofătul cel de taină și le citește

Page 199: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

înaintea Domnului și scrie d'asupra lor hotă-rârea domnească.

Iară jalovele cele mincinoase, sau carecuprind vreo cerere fără dreptate le rumpe; șidupă aceea le dă Spătarul acela iarăși înmâinile jeluitorilor, și povăţuitorul aprozilor arepurtare de grijă ca să se plinească hotărîreadomnească.

Niciodată nu s'a auzit povestind să se fi în-tors prin daruri judecata vreunui Domn, sau săse fi abătut dela dreptate făcând părtinirevreunei părţi; măcar de este și știut că la boieris'a întâmplat unele ca acestea câteodată;aceasta este orânduiala cu care ajung jalovelecelor asupriţi la judecătorii cei mai înalţi aiMoldovei, adică la Domnii și cu care se judecăde către dânșii. Deci s'arătăm acum oarece șipentru judecăţile cele mici; aceste sunt de douăfeluri, adecă judecăţi de obște ale ţării șijudecăţi deosebi ale unui ţinut.

Toţi sfetnicii domnești și boierii cei de divandin starea I-a îndată ce se află afară din Iași auputere în toată Moldavia să judece și săhotărască pricinele cele de judecată; însă Vor-nicii cei mari au amândoi mai multă putere înprovinciile lor; căci de judecata lor, nu poate săse ferească nici unul carele este de sub stă-pânirea lor; însă pe ceilalţi boeri nu-i primesc

Page 200: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

pânirea lor; însă pe ceilalţi boeri nu-i primescatuncea ca să le fie judecători, ci calcă judecatalor și se întorc la divanul domnesc; dară și cujudecata Vornicului neîmpăcându-se o partesau alta, are voie ca să dea jalovă la divanuldomnesc și apoi acolea nu se mai cerceteazăpricina de al doilea, ci se caută numai să vază,de este judecata curmată drept după legeaţărei, precum scrie în mărturia Vornicului carese dă după obiceiu la partea cea învingătoare;asemenea numai atuncia se cercetează șijudecata altui boier, când nu se mulţumeștevreo parte cu dânsa și dă jalovă la divan; iarcând se află nedreaptă judecata vreunui boer,care se obișnuește să fie prea de multe ori,atuncea unul ca acela trebue să sufere pedepsegrele; iar aflându-se la cercetare că s'a judecatdrept și jeluitorul numai pentru gâlceavă avătămat cu defăimare cinstea boierului, atunciacela se pedepsește cu bătae, plătind îndoit șicheltuiala aceluia cu care s'a judecat.

S'a mai îngăduit boerilor din starea I-a ca șiîn Iași să judece și să hotărască pricinile; însădacă voesc amândouă părţile cele gâlcevitoare;pentrucă nimeni nu poate să fie oprit deladivanul domnesc. Când a hotărât vreun boier îndivanul domnesc o pricină de judecată care afost dată în seama lui, atuncea trebue el ju-decata să împreună cu temeiurile hotărârei, să odea la Logofătul cel mare, prin mâna unui Logo-

Page 201: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

făt de divan, și văzând acesta că s'a făcutjudecata după legea politicească șibisericească și după închipuirea pricinei,atuncia scrie cu mâna sa dedesubt: „S'acercetat”. Și o dă Logofătului al III-lea, ca să oîntărească cu pecetea divanului, făcând-o prinaceia neschimbătoare; iară dacă cunoaște el căboerul a făcut judecata nedreaptă, atuncearumpe scrisoarea și îndreptează pe jeluitorul ladivanul domnesc; însă afară din curte nu poateLogofătul cel mare, să cerceteze judecata altuiboer, sau să o lepede.

Un boier de stare mai mică nici într'un chipnu poate să poticnească judecata unui boiermai mare, iară pentrucă boerii cei mari, trebuesă fie la curte mai necontenit neputând căutapentru toate pricinile în toată ţara; pentru aceiaîn fiecare oraș și târg, s'au orânduit osebiţijudecători, ca să judece pe locuitori.

Aceștia în vreo câteva locuri se chiamă Pâr-călabi, iar într'altele Vornici și Cămărași; Pâr-călabii sunt câte doi, la Hotin, la Cernăuţi, laSuceava, la Neamţ și la Soroca; și pentrucăcetăţile acestea sunt cele mai alese, pentruaceia se și zic pe numele dregătoriei aceștia aleoblăduitorilor lor; și mai sunt câte doi și la Ro-man, la Botoșani (Tg. Doamnei), la Orchei, laChișinău, la Lăpușna, la Fălcii, la Galaţi, la

Page 202: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Tecuciu, la Tutova și la Putna; iar la celelaltetârguri mai mici, precum este Bacăul, Tg. Fru-mos, Hârlăul și Covurluiul, au numai câte unPârcălab; la Bârlad sunt doi vornici judecători,în locul Vornicului celui mare de ţara de jos șiasemenea sunt doi și la Dorohoi, în locul Vor-nicului de ţara de sus; doi la C.-Lung și unul laVasluiu; asupra ocnelor sunt osebit doi că-mărași.

Aceștia toţi, măcar că au putere să caute șisă cerceteze toate pricinile, însă de a le hotărî,n'au voie, fără numai pe acele mai mici; iară pecele mari, trebuie să le trimită către Vornicul celmare al părţei aceia, sau la divan. La aceastăîntâmplare, hotărăsc ei celor cu pricina o zi devadea, întru care este să iasă amândoi înainteaDomniei; și aceasta se face într'acest chip,adică: Pârcălabul scrie o scrisoare întru carearată, că: „(N) și (N) având gâlceavă unul cualtul pentru această pricină, au dat jalovă și s'auapucat că se vor afla la divan în cutare zi”,asemenea scrisoare se dă de către dânșii laamândouă părţile; și când nu se arată vre-unulîn divan la vadeaoa însemnată, apoi acelatrebue să plătească gloabă; un ţăran 25galbeni, un mazil 100 și un boier 600; neputândsă facă la aceasta nici o îndreptare, fără numaiatuncea când poate să arăte c'a fost împedecatde vreo boală sau de vreo slujbă domnească,

Page 203: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

sau cu altă treabă. poruncită de cei mai mari.

CAP. XIII. Despre veniturile cele vechi și celedeacum ale Moldovei

Cum că Moldova, după descălecarea lui Dra-goș, a fost moșie moștenitoare, numai câte la unDomn singur, arată destul de luminat atâthronografiile noastre, cât și hrisoavele Domnilorcelor vechi; căci locuitorii cei noi ai Moldaviei,n'au putut să-și aleagă moșiile anume și să le iaîn stăpânire; ci după vitejia fiecăruia, le-a datDomnii boierii, dăruindu-le și sate și moșii; șiadevărul pricinii aceștia îl întăresc toate hri-soavele neamurilor celor vechi din Moldova,care le au pentru stăpânirea satelor și alemoșiilor lor; dintru care se vede că sunt numaidanii, pentru care au să mulţămească dărnicieiDomnilor.

Și pentru ca să se vază mai luminat, iatăc'am adăogit a pune aicea și acest hrisov, pecare l'a dat Ștefan-Voevod cel mare, lui Teodor-Cantemir strămoșului nostru, care se cuprindeîntr'acest chip:

„Fiindcă Teodor Cantemir Pârcălabul de laChilia și de la Smil, s'a arătat întru apărareaacestor cetăţi ca o slugă credincioasă, și ca unostaș viteaz al crucei lui Hs., împotriva năvă-

Page 204: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

litorilor turcești și tătărăști; însă pe urmă cu voialui D-zeu, pustiind și luând Turcii toate locurileacestea și el prin puterea lor fiind silit ca să-șipărăsească moșiile părintești, care au fostdăruite moșului și strămoșului său, de Domniicare au fost mai înainte de noi, pentru slujbelelor cele credincioase; pentru aceia din mila șidin dragostea creștinească dăruim mai susnumitului Teodor Cantemir, trei sate în ţinutulFălciilor cu toate ale lor, pădure, câmp, ape șipescării; și-l facem mai mare preste tot codrulTigheciului și Căpitan mare preste călărimea deTigheciu; (care era pe atuncea la opt mii deoameni precum arată istoricii)” .

Așijderea tot asemenea zic și hrisoavelecare sunt date pe la alte familii.

Și pentru aceasta nici un neam boeresc nueste în Moldova, care să nu'și aibă numele săuîmprumutat după numele satului, pe care l-afăcut el întâiu, fiindu-i dăruit de domnie, precums'a numit și Cantemir după aceia Siliștean,despre satul lui cel cu aseminea nume; Raco-vitză, de pe Racova; și Ureche depe Urechești.

Iară fiindcă în vremele aceste mai din urmă,s'a îmulţit prea tare numărul boerilor, în cât sepărea că aceste danii vor împresura de totvenitul Domniei; pentru aceia Domnii au împărţitîn osebită vistierie veniturile cele de trebuinţă

Page 205: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

în osebită vistierie veniturile cele de trebuinţăpentru folosul obștei, care era mai înainte pentrucheltuelile Domnești, cât și pentru cheltuelilecele trebuincioase ale obștiei; și pentrucheltuiala curţii lor, ș'au oprit toate orașele șitârgurile din Moldova, împreună și 12 sate de peaproape, încă și ocnele, vămile, și zeciuiala saudajdiea oilor, a râmătorilor și a stupilor, de pe laţărani și dela mazili; pentrucă boierii tot aurămas slobozi până acum de dările aceste. Iarăcelelalte venituri, pe toate le-au lăsat pentrutrebuinţele obștei și pentru boieri; și au așezatcu întărire, ca fiecare casă ţărănească, care sezice fumărit, să dea la vreme de pace, pentrutrebuinţa republicei, câte 80 de aspri; (adecă 1leu), iară la vremea deschiderei vreunui războiusă dea o rublă adică 120 de aspri, și la nevoemai mare câte un galben 200 de aspri; adică 2lei și 20 de parale, iară mărimea sumei care sefăcea dintre aceștia, poate cetitorul s'ocunoască dintru aceasta, căci era cu îndes-tulare pentru cheltuială la 40 de mii de ostașiMoldoveni și 14 mii de streini Nemţi, Cazaci,Sârbi, Bulgari, Albaniţi și Greci. Iară venituriledomnești, era pe an preste 900 de mii de lei șicum că dela C. Lung se aducea câte 24 de miide oi, zăciuială, știm din catasticele cele desocoteală ce se pot vedea.

Iară acuma, vai! întru atâta sărăcie și tică-loșie s'a acufundat Moldova, încât abia poate să

Page 206: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

iasă a șeasa parte din veniturile cele maidinainte, adică: din vămi ese ca la 45 mii de lei,din ocne 15 mii, din orașe și din târguri pe undesunt Pârcălabi 22 de mii și cinci sute, dinzeciuele 15 mii; iară în anul cel dintâiu lainceputul stăpânirei, când dau și boerii ze-ciuială, se cuprinde ca la 30 de mii din zeciuialastupilor și a râmătorilor, 37 de mii și cinci sute,de pe la curteni, sau boieri din starea cea maimică, 22 de mii și cinci sute; care socotindu-sepreste tot, se fac ceva mai mult decât 150 de miide lei.

Aceste venituri pot Domnii după plăcerea lorsă le cheltuiască pentru dânșii și pentru curtealor.

Iară veniturile cele pentru obște, nu sunt așe-zate după putinţa locuitorilor, ci după măsuralăcomiei turcești; căci aceia ce cer ei, nu sepoate a nu se primi; și Domnul nu este silit casă dea și el din venitul său ajutor locuitorilorpentru ușurarea lor.

Purtarea de grije pentru venitul de obște,este asupra celor dintâiu șapte boieri de sfat;aceștia toţi au voe ca să intre în vistierie, adicăodaia întru care se face sfatul de obște și maișade atuncea între dânșii și Visternicul celmare; pentrucă este asupra visteriei și are șicheile dela cămara vistieriei.

Page 207: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

cheile dela cămara vistieriei.

Când vine vreo poruncă dela curteaturcească sau când este de trebuinţă pentru altepricini ale obștei, atuncea poruncește Domnulprin scrisoare, ca să se adune acolea aceștișapte boieri și să facă sfat asupra pricineiaceștia; și adunându-se ei în vistierie sesfătuesc, și trimit înștiinţare la Domni cuVisternicul cel mare, după cum au socotit căcere trebuinţa ca să se urmeze; și dacă esteplăcut Domnului sfatul lor, poruncește ca pânăîntr'atâtea zile să se pue pricina în lucrare.

Atuncea se trimit prin ţinuturi doi, trei sau șimai mulţi, după cum cere trebuinţa și aceștiaadună banii, sau zahereaua sau și alta care leeste lor poruncit și le dau în seama Visterni-cului, luând dela dânsul scrisoare de primire.

Tot acestora șapte boieri de sfat, are Vister-nicul datorie, pe tot cvertul anului să le deaseama pentru primiri și pentru cheltueli.

La vremile liniștite, se găsesc la cămara Vis-teriei, câte 45 până și la 60 mii de lei; iară cândse trimite Domn nouă dela Poartă sau acelvechiu când se înoește în Domniea sa, cu vreunferman de înoire; atuncea trebue să se aduneca vreo 75 mii de lei; care se iau de pe la bieţiilocuitori, ori cu ce chip, numai ca să potoleascănesăţioasa lăcomie de bani a Turcilor.

Page 208: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Pentru aceia, trebue să privim înainteaochilor apunerea cea mai din afară, înmulţindu-se în toate zilele lipsa și ticăloșia.

CAP. XIV. Despre birul și darurile ce dăMoldova Porţii Otomane

Din vremele întru care s'au ivit armele tur-cești la ţărmurile Dunărei și până în zilele luiȘtefan Voevod cel mare, și-au apărat Moldove-nii tot cu vitejie slobozenia, neplecându-și gru-majii sub jug strein, fără ca să înșele nici prinmăguliri nici prin promisiuni mari, dară nici prinpilda megieșilor săi a Muntenilor.

Iară cum că Domnii Moldovei de multe ori audat bani la Turci, precum arată hronicele Patrieinoastre, nici noi nu ne dăm în lături; pentrucăDomnii noștri cei înţălepţi, când puteau să-șirăscumpere cu bani strimtorările și nevoile lor,mai bucuroși își golea punga, decât să-șirănească ţara și pe locuitori; urmând după pildaSenatului Veneţiei, cel slăvit pentru înţe-lepciunea ocârmuirei. Însă alt bir care să fi fostnecontenit în toată vremea, nu a putut să lis'arunce lor dela nime, până după vremea luiȘtefan cel mare; căci atuncea fiul său BogdanChiorul, din porunca tatălui său după cum sezice, a închinat ţara sa Turcilor, cu așezământ

Page 209: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

ca să le dea pe an câte 4 mii de galbeni, 40 decai și 24 șoimi, însă nu bir, ci numai ca semn deînchinăciune. Și când va merge însuși Împăratulla războiu, atuncia să trimeată și el la oasteaturcească 4 mii de Moldoveni, ca să fie pentrudeschisul drumurilor și pentru întocmireapodurilor; și această tocmeală cu așezământ aţinut mai un an24 pentru că Turcii fiind mulţumiţică au pus numai funia în capul bouluiMoldovenesc n'au cutezat s'o scurteze până cel-au înblânzit.

Iară mai pe urmă după răscoala lui IoanArmeanul fiind scurse de tot puterile Moldove-nilor, au făcut Turcii început ca să ceară delaPetru Voevod Schiopul, următorul lui Ioan, câte12 mii de galbeni ca un bir, sau haraciu șimăcar că boierii s'au învoit la aceasta, iarăPetru nu a voit să primiască, pentru ca să nu-șipricinuiască în urmă defăimare, c'a pricinuit elîntâiu bir Moldovei; ci părăsindu-și scaunul, s'adus la Ardeal la moșiile sale și în locul lui aupus Turcii pe Iancul Sasul, un om crud (hain) șitiran, Sardanapalul Moldovenilor, carele s'aprimit și a învoit Turcilor toate cele ce cerea,numai ca să dobândească Domnia, căci el nuavea frică că'și va vătăma numele său cel bun;pentrucă nici l-a avut vreodată.

Iară apoi mai în urmă după aceia, ispitindu-

Page 210: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

se Domnii de multe ori ca să-și lepede jugul șimai ales când se întâmpla și alte tulburări înţară, au găsit Turcii vreme cu prilej de au maimărit birul acela, în cât acei 12 mii de galbeni,adică 30 de mii de lei s'au suit la 97 de mii șicinci sute de lei, care se plătesc acum laVisteria curţii turcești.

Și pentru ridicarea banilor acestora, când nusunt Turcii încurcaţi în războiu cu alte stăpâniridin Europa, trimit ei la Moldova pe tot anul, câteo slugă de taină de a Împăratului, cu nume deHasne-Agasi. Acesta după ce sosește și intră înoraș cu mare pompă, numără banii aceia aiharaciului și-i dă iarăși în seama Domniei ca să-i trimeată la Ţarigrad; și pentru aceastăosteneală, i se dăruesc 11.250 lei și o blană desamur și altele; ori i se dau bani mai mulţi, maiales când se poruncește în scrisoarea Vizirului,sau când este știut, că acel Hasne-Agasi aremare trecere la Împăratul.

Și după ce plătesc CapuchihaialeleDomnului, banii aceia la visteria împărătească;primesc scrisoare la mână de la Hasne-Agasi șio dau apoi lui Meden-Calfasi (mai marelebăilor) și acesta le mai dă și altă scrisoare, întrucare zice: „Că s'a plătit haraciul pentru tot anulacesta”. Și după aceia aduc ei hârtiile acestedouă la Mectubci-Efendi, Logofătul cel întâiu al

Page 211: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Vizirului, sau la Logofătul Vizirului cel de taină;și luând acesta scrisorile celorlalţi le dă altăscrisoare de la sine, „precum că s'au plătitbanii”.

Și mergând Capuchihaialele la Vizirul cuscrisoarea aceasta mai de pe urmă, îi îmbracăel cu câte un caftan și scrie atât Vizirul, cât șiTefterdarul, o scrisoare către Domn într'acestchip.

„(După titlu), banii cari aveţi să plătiţi pe totanul s'au adus și s'au plătit drept deplin cutrimisul nostru Hasne-Agasi și prin Chihaialeletale, care ne'ncetat slujesc la Poarta Otomană,deci foarte bine; să fii preste măsură bine-cuvântat întru toate lucrurile tale și să-ţi fie cupace pânea întru tot prea luminatului nostruÎmpărat și Domnului nostru celui sfânt; eu tevoiu vedea, urmează tot asemenea și de acumînainte, cheltuindu-ţi la slujbele Împăratuluitoată puterea cu poala ridicată și să teînfricoșezi de a face rău sau a te împotriviporuncilor ce ţi se vor trimite, și umblă încredinţă cu picior statornic. Pace ţie”. Osebit deharaciul acesta de peste an, pentru carele amarătat acum, mai dă Moldova încă și laBaeramul sau paștele turcesti ca un peșcheșÎmpăratului 8.750 de lei și două blane una desamur preţ de 3.250 de lei și alta de râs; Validei

Page 212: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Sultane adecă mumei Împăratului 7.500 de leiși o blană de râs; pentru ceară de făclii pentrucurtea împărătească 9.000 lei; pentru seu deuns corăbiile cele de oaste 18.000 de lei; luiChizlar-Agasi (mai mare peste fameni) 2.500 delei și o blană de samur; Vizirului 7.500 de lei șio blană de mult preţ, lui Chihaia 3.750 de lei șio blană de samur, Tefterdarului 500 lei și oblană de samur, lui Reis-Efendi 750 lei și oblană de samur. Celelalte daruri cari se îm-părţesc pe la slugile împăratului și ale Vizirului,postavuri, pânzuri de mătase și blane de samurimai proaste cari se zic paicea pentru că suntfăcute din picioarele samurilor prea rare ori secoprind în bani mai puţin de 60.000 de lei.

Osebit de acestea când se face vre-un ră.z-boi cu Leșii, sau cu Rușii, mai are ţara datoriecând poruncește Vizirul, să facă pod pesteDunăre, sau să dea cai pentru grajdul împă-rătesc sau pentru trăsurile tunurilor și să deazaherea, însă cheltuiala acestora se scade dinharaci.

La punerea Domnilor, nu se plăteștetotdeauna sumă potrivită, ci se hotărăște plataaceia, după lăcomia de bani a Vizirului și dupăambiţia candidatului adică a celui ce voește săia domnia; măcar că obiceiul este ca să deaÎmpăratului 37.500 de lei, Validei Sultane 5.700,

Page 213: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Vizirului 22.500, lui Chihaia 11.250, Tefterda-rului 1.500, lui Reis-Efendi 750 de lei.

Darurile, ce se zic Bairam-peschiș, pentrucelelalte slugi ale curţii și boieri se sue la60.000 de lei. Lui Sehimne-Agasi, carele aducepe Domn în scaun, i se dă 10.000 de lei și preade multe ori cuprind toate cheltuelile acesteîncă și până la 300.000 de lei. Numai însă nu ledă Domnul de la camara sa, ci numai ţara aredatorie ca să le plătească pe toate.

Încă și înoirea sau întărirea Domnilor cerecheltuelile sale.

Aceasta este, ori cea mică, sau cea mare,precum am arătat mai sus, cea mică se facenumai cu hiuchim ferman care se plătește nu-mai cu 37.500 lei sau și mai puţin, mai alescând este Vizirul voitor de bine Domnului a-celuia.

Iară înoirea cea mare, la care se înoește hri-sovul Domniei, după trei ani ai stăpânirii, cereaseminea cheltuială ca și la punerea din nou aunui Domn.

Osebit de aceste când se trimite către Domncu vreo poruncă, vreun Capigi-bașa sau altăslugă Împărătească, atuncea nici acela nupoate să rămâe ne dăruit.

Page 214: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir
Page 215: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

CAP. XV. Despre neamul boieresc dinMoldova

Cela ce voiește a cerceta pentru ivirea nea-mului boieresc, nu are trebuinţă după pilda altorpopoare, să crează iscodirile cele neadevărateși întunecoase. Căci Istoricii Grecești șiLatinești carii de toţi învăţaţii lumii sunt cu-noscuţi a fi adevăraţi, ne arată lumina cea maicurată la pricina aceasta și eu nici nu cred că vatăgădui cineva că n'au fost ostași și cetăţeniRomani popoarele acelea, pe care le-au răsăditTraian în Dacia, după ce a biruit el pe CraiulDecebal, risipind toată Împărăţia Dacilor și cândne-ar lipsi și mărturiea aceasta, adecă: cum căAdrian după moartea lui Traian, dând barbarilormulte ţări din Asia, numai pentru aceia s'a opritpe sineși a nu părăsi și Daciea, pentru că setemea să nu surpe atâtea mii de Romani, celocuia într'însa; atuncea cetitoriul cel știutor deîntâmplările vremilor celor vechi, voind ca să seîncredinţeze pentru adevărul pricinei aceștia, îiva fi din destul ca să-și aducă aminte numai deobiceiul cel necontenit al Romanilor, după carele era lor oprit a nu primi pe niminea în vreunlegion de nu va fi din politic și de neam.

Deci socotim că nu va mai fi de trebuinţă săfacem vreo adeverinţă de mărturie împotriva lui

Page 216: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Enea Silvie, care zice: că Moldova a fost numaiun loc de ocrotire pentru Romanii cei isgoniţi,pentru că nici odinioară mărturiea unui istoriccarele a fost pe vremile acelea, nu poate să sesocotească mai puţin decât închipuirile șipresupunerile cele de sine ale altuea, carele afost cu o mie de ani mai târziu.

Iară chipul cu care s'a sădit înainte și s'a ţinutîn Dacia viţa Romană așa multe sute de ani, dela Traian, până în vremile noastre; nu ne estevoea ca să-l descoperim așa pre larg25 ci numaisingur adevărul acesta îl punem împotriva celorce sunt cu îndoeală, adecă: limbaMoldovenească care mai mult decât toate altelimbi se asemenează cu limba Romană, ne în-dreptează la spiţa neamului nostru destul deluminat, încât nimenea nu poate să mai steaîmpotrivă cu nimic.

Însă noi cu toate acestea, tot nu îndrăznim azice cu încredinţare, cumcă neamurile boiereșticele mai de frunte care sunt acum vestite înMoldova, a întrecut cu slava pre neamul acestași mai înainte, supt stăpânirea Romanilor cândlocuia în Daciea; căci prefacerea pământuluinostru ne este cunoscută îndestul și știm preabine, că Dragoș descălecătorul Moldovei, n'adat boierii mai mari celor ce avea nume deneam, ci acelor carii întrecea pe alţii cu vitejia și

Page 217: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

cu credinţa, puindu-i în dregătoriile cele politiceși în cele ostășești și mai știm încă, că ei prinsatele cele ce era pustiite de năvălirile Tătarilor,au așezat ţărani goniţi de prin ţara Leșască; șiori că punea numile sale satelor acelora, maiales care erau făcute de dânșii; sau după cumse vede a fi mai adevărat, li se da lor satele caun semn pentru că s'au boierit.

Și prea știut este, că în vremile cele maidincoace, prin puterea turcească răsăpindu-săcrăiea Serbilor și crăiea Bulgarilor, împreună șiscaunul Grecilor căzând sub stăpânire streină,multe neamuri boierești din cele mai de frunteale popoarelor acestora, s'au tras la Moldova cala locul cel de obștie pentru scăpare de pevremea aceea și prin purtările lor cele cu cre-dinţă, au dobândit slavă și boierie.

Aseminea s'a întâmplat și cu vreo câtevaneamuri boierești de ale Tătarilor, care, sau c'aucăzut în robie prin răsboaele cele necontenitece avea Schiţii cu Moldovenii, sau și pentruneunirile care cumva se întâmpla între dânșii,se pleca de bună-voe Domnilor Moldovei șicreștini făcându-se se punea la slujbele ţării,atât la cele politice cât și la cele de oaste.

Însă după aceea mai ales în veacul cesttrecut, începându-se a se trimete de la ŢarigradDomni în Moldova și aceștia până când era

Page 218: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Domni în Moldova și aceștia până când eraţarigradeni, își cumpăra robi Cerchezești șiAvasești și după ce'i slujea pe dânșii robiiaceștia multă vreme cu credinţă îi punea pe ladregătoriile curţii Domnești și după aceea încăși în starea boierească.

Și Domnii au mai primit în slujbele boiereștiși vreo câteva neamuri Leșești, mai ales careera plecate asupra ţării, dupre cum și dinMoldoveni, mulţi au primit boerii Leșești.

Într'acest chip, înmulţindu-se prea tare nu-mărul boierilor, au socotit Domnii și au deosebitboieriile în trei stări. În stare cea dintâi au așezatpe aceia, carii sau că au fost puși însuși deDomni prin dregătoriile cele mai mari ale ţării,sau că era născuţi dintr'același neam, ei auasemenea protie înaintea celor mai mici ca șiboierii cei mari în Rusia26.

În starea a doua, sunt curtenii, sau oameniicei din curte, carii au dobândit un sat și altul prinmoștenire.

În starea a treia sunt Călărașii, carii pentrufolosul moșiilor ce le sunt lor dăruite de Domnitotdeauna merg la război cu cheltuiala lor.

Cei mai de pe urmă sunt rezeșii, cari se ase-menează cu odnodvorţii Rusești și n'au vecini,ci locuesc câte mulţi în sate și își lucrează mo-

Page 219: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

șiile lor însuși ei, sau cu slugile ce le au năimite.

Neamurile boierilor pe cari le arată dintruînceput istoriea Moldovenească, sunt încă șipână acum toate și este de minune, că nici unneam boieresc din cele vechi, nu s'au stins detot fără numai singur neamul lui VasilieAlbanitul, Domnul Moldovei, carele era mai multla număr decât toate celelalte; iar acum s'austins de tot și măcar că oarecare neamuri auscăpătat la atâta sărăcie încât, din câte cinci miide case ce avea mai fiecare supt stăpânire,deabia au rămas câte cu cinci, însă tot a rămasmăcar neamul.

Deci noi voim ca să arătăm aicea neamurileacestea fiecarele pe numele lor și fiindcă toatesunt deopotrivă încât pentru vrednicie, pentruaceea le-am pus după rânduiala alfabetică,adecă27:

AbazeștiiArbureștiiAzanii28

ArăpeștiBantoșeștiiBașoteștiBalșeștii, (două neamuri)BogdăneștiiBouleștii

Page 220: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

BuhușeștiiBurgheleștiiBuţureniiVârlăneștiiGaneștiiGhengeștiiGoeneștiDarieștiiDoniceștiiDurăceștii sau DoneștiiDragoșeștiiJoreștiiZorileștiiIsaceștiiCantacuzenii29

Cantimirești30

CarabașeștiiCarpeștiiCatargieștiiClucereștiiCostăchești, sau GavriliţeștiiCostineștii, SerbiCrupenţscheștii, LeșiChiriaceștiiMicleștiiMileștiiMireștiiMihuleștiiMovileștii31

Moţoceștii

Page 221: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

MurguleștiiNaculeștiiNiculeștii, GreciPaladeștii, GreciiPetralifii, GreciPilateștii,Pisoscheștii LeșiPrăjeștiiRazii, GreciRacoviţeștiiRopceneștiiRoseteștii, Greci SturzeștiiStăvăreștiiStărceștiiTalpeștiiTanschiiTotoeștiiTudureștii, GreciTurculeţeștiiTălăbeștiiTămășeștiiTăutuleștiiUrecheștiiFrăticeștiiHinceștiiHăbășeștiiHăzareștiiHrisorvergi32

ŢibăneștiiŢifeștii

Page 222: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Cerchezeștii, CercheziCiogoleștiiȘepteliceștiiȘipoteneștiiȘoldăneștii.

Moldovenii avea[u] mai înainte obiceiu careprin lungimea vremei, s'a fost făcut ea și o legede nu da boierie oamenilor celor tineri, măcarde era și din neamul cel mai de frunte, pânăcând nu își arăta ei credinţa la alte slujbe maiproaste și se făcea iscusiţi prin deprinderi,pentru aceea boierii cei mai mici, își da pe copiilor îndată după ce trecea anii copilăriei, deslujea pe la boierii cei mari; însă nu'i punea laaltă slujbă fără numai cât slujea la masă și aveaprivighere pentru stăpănul lor într'altă casă maiaproape și după ce 'nvăţa ei până 'n trei ani,obiceiurile curţii și năravuri împodobite, atunceastăpânul lor îi punea înaintea Domnului și prinrugămintea lui îi așeza între slugile divanuluicelui mare și după un an îi schimba în divanulcel mic și de acolea în spătărie și după ce davreunul acolea probe de cugete bune și denăravuri cinstite, încât putea să aibă cineva vreonădejde, atuncea să primea între slugile cămăriicelei mari și mai trecând vreo câţiva ani, sefăcea Postelnicel, prin rugămintea altor boieri,pentru că socotea lucru necinstit să vorbeascăînsuși părinţii cu Domnul pentru fii săi. De acești

Page 223: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Postelnicei sunt 12 și toţi poartă în mâiniînaintea Domnului toege albe supţiri, de măsurastatului lor.

Și după ce își arăta ei către Domnul și înslujba aceasta credinţa și iscusinţa sa, apoi îlpunea și la alte dregătorii ale curţii, încă și'nslujbile cele de taină; și așa după ce îșipetrecea tinereţile sale, îl ridica mai întâi înstarea III-a a boieriei și mai pe urmă la stareacea dintâi, iară când cunoștea Domnul lavreunul o minte prea deosebită și înţeleaptă,atuncea în puţini ani putea să-l ridice la boierieacea mai mare, măcar de ar fi fost și din stareacea mai proastă.

Însă în vremea de acum adăogându-se mân-driea și sărăciea, socotesc boierii, că își vor ne-cinsti starea lor, dacă vor sluji pre alţi boieri maimari; și fiindcă nici lăcomia cinstii nu le dă voesă trăească prostește, ci socotesc numai cu cechipuri ar putea face prin mijlocirile rudeniilorsale ca să intre în rândul boierilor celordinlăuntru ce se zic boiernași și să iasădeodată.

Și pentrucă starea aceasta, este ca și o ră-sadniţă a ocârmuirei, din care obicinuește a săplini numărul boierilor celor mari, pentru aceianici se poate spune ce fel de neoameni ajung lacele mai înalte trepte ale boieriei, și aceasta

Page 224: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

cele mai înalte trepte ale boieriei, și aceastaeste pricina pentrucare de multe ori se află întreboierii cei mari oameni trufași, sumeţi șimânioși; și nu numai fără de nici o știinţă pentruocârmuirea trebilor obștiei ci încă cu totul fărăde năravuri bune și fără de vieţuire cinstită, lacarii nimic nu se găsește vrednic de laudă, fărănumai acel fel de bunătate, ce este la vreunuldăruită din fire, care n'are ajutor pe dinafară nicic'un fel de creștere.

La această întâmplare socotesc că nu va firău ca să povestesc, în ce chip dau Domniiboierii pe la boierii Moldovei. La sfârșitul luiDecemvrie ce este ziua înaintea prazniculuisfântului Vasile, toţi boierii din porunca Spă-tarului celui mare își lasă semnele boieriilorsale în spătărie; sau în postelnicie, a doua zi,adecă ziua cea dintâi a lunei lui Ianuarie, cu treisau patru ceasuri mai înainte de răvărsarea ziliise adună la curte toţi boierii, atât cei ce sunt înslujbă, cât și cei fără de slujbă și merg cuDomnul la biserică fără de semnele boierieiasemenea ca când ar fi scoși de prin dregătorii;și săvârșindu-să utrenea es din biserică și seîntorc la curte și Domnul se așează în scaunulsău în spătărie, iară boierii toţi rămân stândafară în divanul cel mic, după aceea Domnulprin cămărașul cel de taină, chiamă la sineși pePostelnicul cel mare, dacă voește să-l mai laseîn dregătorie; iară dacă nu, apoi chiamă pe

Page 225: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

acela pe carele a socotit să-l pue în locul lui șiintrând el înlăuntru, îi vorbește Domnul,făcându-i aducere aminte pentru slujbile care afăcut ţării, însuși el sau părinţii lui, arătându-ipricina pentru care voește să-l pue într'aceastădregătorie, sau să-l înoească întru dânsa și-lsfătuește să fie cu credinţă, dându-i bunefăgăduinţi și împreună lăudându-se; și spuindu-ice are să urmeze; îi dă un toeag de argint, pecare luându-l el, sărută mâna Domnului și poalahainei lui; și pășind înapoi puţin, îl îmbracăCămărașul cel mare cu un caftan.

Postelnicul cel mare primește întâi semneledregătoriei, nu pentru că el se protimiseștedoară înaintea celorlalţi, căci el este al cincileadupă rând, precum am arătat mai sus; ci pentrucă el are datorie să chieme înlăuntru pe ceilalţiboieri, pentru aceea fiind el întărit desăvârșit,îndată chiamă înlăuntru, din porunca Domnului,pe acela pe care voește Domniea să-lcinstească cu dregătoriea Logofeţiei cei mari,acestuea după puţină sfătuire, îi dă Domnul untoeag aurit; iară Postelnicul cel mare îi punecaftan peste umere și luându-l cu blândeţe desubsiori, îl apropie către Domn ca să-i sărutemâna și poala, asemenea slujbă facePostelnicul cel mare și celorlalţi sfetnici șiboierii de starea întâi.

Page 226: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Iară pe boierii de starea a doua, îi chiamăînlăuntru Postelnicul II-a și îi îmbracă cu caftan,iară pe cei din starea III-a, îi slujește la aceastaPostelnicul III-a, însă pe acești de pe urmă nu îiîmbracă cu caftan; ci din porunca Domneascăse întăresc numai prin dregătoriile lor. Și dupăce se isprăvește aceasta, merg toţi cu Domnuliarăși înapoi la biserică, ca să asculte liturghiași boierii cei noi, se așează în biserică pe lalocurile celor scoși din dregătorie, iară aceștiarămân în tinda bisericii, cu ceilalţi boieri.

După săvârșirea liturghiei, chiamă Domnul lamasă pe care voește el; iară mai de către seară,trimite dar fieștecăruia sfetnic și boier de stareaI-a, câte două pahare de argint cari cuprind maidouă oca.

Iară boierilor celor din starea II-a, fieștecăruianumai câte un pahar; și apoi toţi le bea pline cuvin înaintea Domnului. Cucoanele boierilorcelor mari, încă se dăruesc de către Doamnă,câte c'un pahar oareșce mai mic.

A doua zi iarăși se adună boierii la curte șimulţămesc Domnului pentru facerea de binecare i-a întâmpinat, aducându-i fieștecarele darprin Postelnicul cel mare, câte un cal de multpreţ, sau alt lucru frumos ce are, asemeneacinste arată și Doamnei, cucoanele boierilorîntru aceiași zi în sala cea mare (Ginechion)

Page 227: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

întru aceiași zi în sala cea mare (Ginechion)adecă a haremului.

În cealaltă vreme a anului, prea rarobișnuesc Domnii să facă schimbare boierilor,măcar că nimic nu poate să-i împedice, ca ori șiîn care vreme când vor voi să schimbe peboierii cei vechi și să pue pre alţii noi. Însăpentru că s'au fost obișnuit ca să schimbe și săprefacă boieriile numai la începutul anului,pentru aceia poate că și ei urmând obiceiuluicelui vechiu, au ales pentru aceste ţeremoniivremea aceia a anului, care obișnuiau și ceilalţiDomni mai înainte de dânșii, a o socoti bunăpentru treaba aceasta.

CAP. XVI. Despre ceilalţi locuitori ai Moldovei

Eu nu cred că mai este altă ţară de potrivaMoldovei, intru care să se afle locuind așa multefeluri de noroade, căci osebit de Moldoveni, aicărora moși s'au întors din Maramureș, mai lo-cuesc întru dânsa și Grecii, Albaniţi, Sârbi, Bul-gari, Leși, Cazaci, Ruși, Unguri, Nemţi, Armeni,Evrei și Tiganii cei plodoși.

Grecii, Albaniţii, Sârbii și Bulgarii trăiesc întrudânsa slobozi și alţii se îndeletnicesc cuneguţătoria, iar alţii slujesc cu leafă la Domnie.Nemţi, Leși și Cazacii sunt puţini și unii suntostași, eară alţii slujesc în curte, însă din Leși

Page 228: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

s'au ridicat vreo câţiva și în starea boieriei. IarArmenii sunt supuși ca și ceilalţi neguţători șitârgoveţi și sunt prin orașele Moldovei și plătescasemenea bir la Domnie și bisericile lor sunt cași ale papistașilor și nici sunt mai mici nici maipuţin împodobite decât ale pravoslavnicilor șisunt slobozi de a-și păzi legea lor. Evreii încăsunt supuși și plătesc pre an mai mare bir decâtcel de obște și cu alt nu se îndeletnicesc, decâtnumai cu neguţătoria și cu cârciumăritul și undevoesc acolo pot să-și facă sinagogă însă numaide lemn, eară de piatră n'au voe. Ruși și Unguriitotdeauna au fost ţărani boierești ai Moldovei.Ţiganii sunt împrăștieţi prin toată Moldova și niciun boier nu este carele să nu aibă robi vreocâteva salașe de dânșii. Iară de unde și când avenit acest neam în Moldova, nici ei singuri nuștiu și nici în hronicile noastre nu se găseștenimic pentru dânși, și toţi vorbesc un graiamestecat cu multe cuvinte grecești șipersienești și nimic alta nu lucrează decâtmeșteșugul zlătăriei și al ferăriei și asemeneasunt închipuiţi ca și ceilalţi ţigani de prin alteţări, au asemenea năravuri ca și aceia; șifaptele lor cele mai mari și semnele cele pentrudeosebire, le este trândăvirea și furtișagul.

Se mai zăbovesc pentru neguţătorie și Turcimulţi în Iași și prin alte târguri, însă nu le esteslobod să-și cumpere moșii nici într'un loc, cu

Page 229: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

cât mai puţin măcar să-și facă casă la târg saula vreun sat, sau să-și zidească moschee adecăcasă de rugăciune, sau să-și facă la vedere ru-găciunile și închinăciunile. Măcar că nici Poartan'a silit ca să li se dea voe nici la unile deacestea și măcar de ar da Dumnezeu, ca săaibă pentru acest lucru tăcere deapururea.

Cei ce sunt adevăraţi Moldoveni, osebit destările boierești, pentru care am pomenit maisus, unii sunt târgoveţi, eară alţii ţărani;târgoveţii sunt aceia, carii se află cu locuinţaprin orașe și prin târguri, iară ţăranii sunt aceiacari locuesc prin sate; cei de pe la târguri, nusunt supuși nimărui fără numai Domniei la careîși plătesc dăjdiile lor și se îndeletnicesc la toatelucrurile, iară neguţătorii sunt prea puţini dinMoldoveni; pentrucă Moldovanului din fire estenăscută mândriea, sau să zic mai bine lenea,căci ei ori ce neguţătorie, socotesc că este lucrude rușine, osebit numai de neguţătoria cupâinea care o fac ei pe moșiile lor. Și eusocotesc, că aceasta este pricina cea mai mare,de se găsesc prea puţini din Moldovenitârgoveţi bogaţi și căci este în ţară necontenitlipsă de bani, măcar de și se trec preste hotarafară mai multe lucruri, decât cele ce se aduc înlăuntru, căci neguţătorii, cei streini, Turci, Jidovi,Armeni și Greci, carii se zic ţeleni, au apucat înmâini toată neguţătoria Moldovei, din pricina

Page 230: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

lenevirei patrioţilor noștri și turme întregi dedobitoace mici și mari, pre care le cumpără dinMoldova cu puţin preţ, le duc pe la Stambul șipre la alte cetăţi și acolo le vând cu preţ îndoit șiîntreit. Însă fiindcă aceștia sunt cei mai bogaţi,nu au voie să fie cu moșii și cu case statorniciţiîn Moldova, pentru aceasta banii cei mai mulţise petrec afară din ţară, iară preste Dunăreînapoi vin prea puţini și de abia sunt cuîndestulare pentru plătirea birului și ale altorcheltueli Turcești.

Ţăranii nici nu sunt drepţi Moldoveni, ci aceiacari se află ţărani, se trag sau din Ruși, sau dinArdeleni cărora le zic Moldovenii Ungureni șiadevărat că în veacul cel dintâi după descă-lecarea Moldovei, cu totul a împărţit Dragoșcelor ce venise cu dânsul, toată ţara cea nouăcare a fost găsită golită de locuitori. Iară mai preurmă văzând ei că nu este bine ca să lucreze șisă muncească boieri la boieri, pentru că toţicare era din neamul Romanilor se socoteau căsunt boieri și pentrucă neamul acesta fiinddeprins numai cu armele, se socotea a fi maivrednic, decât a se pune tocma să lucrezepământul; pentru aceia următorii lui Dragoș, aufost siliţi să-și caute cu învoeala Domnilor, prinalte ţări de prin prejur și să-și aducă oameniicarii era deprinși cu munca și să-i așeze pre lamoșiile lor.

Page 231: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Adevărul la pricina aceasta îl întărește singurnumele ţăranului, care se zice la Moldovenivecin, pentru adeverinţă, precum că aceia aufost întâi ţăranii, carii au fost siliţi la aceastămuncă de armele cele cu noroc aleMoldovenilor. Și pentru aceia în ţara de sus,unde a început Dragoșești[i] a locui, sunt maimulte sate ţărănești, iară în ţara de jos, unde aulocuit ei mai în urmă, nu sunt alţi ţărani, fără nu-mai aceia, pre carii i'au cumpărat cu bani boieriidela cei din ţara de sus și i'au pus pe la moșiilelor, sau aceia pre carii i'au cumpărat ei dintrerăzeșii aceia, carii pentru sărăcie ș'au vândutmoșiile lor cele părintești și i'au silit custrâmbătate ca să primească jugul supunerei.

Pentru aceea când trage un boier pre vreunul ca să-l supue cu judecată, lesne se poateveadea din ce stare este, căci dacă poate jă-luitorul să adevereze, cum că neamul său ar fistăpânit vreo moșie, (măcar de au și pierdut-oapoi din pricina sărăciei, sau a vremilor celorturburate), sau că ar fi fost în ciata căIărașilor,sau a curtenilor, sau a aprozilor, atuncea îndatăîl hotărăște judecata a fi slobod. Pentrucă laslujbele acestea, nimenea nu poate să încapă,fără numai oamenii cei slobozi. Iară dacă n'arecu ce să adevereze aceasta, apoi unul ca acelarămâne subt stăpânirea boierului.

Page 232: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Cei ce au fost aduși din ţara Leșească și aufost așezaţi în mijlocul Moldovei, ș'au uitat limbalor, pentru îndelungarea vremii și au deprins peaceastă Moldovenească. Iară Ungurii, pentruc'au rămas nesmintiţi în legea lor ceapapistășească, își ţin împreună și limba lor,măcar că și pre această Moldovenească toţi oînţeleg.

Acești ţărani toţi ori și din ce limbă ar fi, suntfoarte aspru asupriţi, cu munca stăpânilor lor.Căci lucrul nu le este lor așezat cu hotărâre, cinumai singur în voia stăpânului stă câte zile să-ilucreze ei. Iară banii sau dobitoacele lor, nupoate el să le ieie cu sila și agonisindu-șiţăranul cât de multă bogăţie, stăpânul său nupoate să ieie nici o parte dintr'însa; iară luând-oel cu sila, atuncea judecata îl silește ca să i-odea înapoi. Însă voind el să-i facă strâmbătate, îlbate atâta de mult, până când ţăranul de bunăvoia sa îi dă ceeace cere el, iară ca să'l omoare,îl oprește legea și întâmplăndu-se cu vre unchip ca să-l omoare, atuncea nu numai căstăpânul acela să judecă la moarte, ci încă șifemeia și copii celui ucis se slobod cu pace.Pentrucă nici nu are putere asupra vieţii sau amorţii unui Moldovean, fără numai singurăDomnia. Iară să vânză vreun boier pre ţăranulsău, are voie, însă nu afară din satul întru cares'a născut și dacă voește să-și vânză toată

Page 233: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

moșia împreună cu ţăranii, i să dă voie.

Mărimea birului lor eate la voia Domniei șin'are nici nume, nici vreme hotărâtă și într'a-devăr zic, că eu ași socoti pre ţăranii Moldo-venești, că sunt cei mai bicisnici decât toţi lo-cuitorii de sub soare, dacă împotriva voinţei lor,nu i-ar scoate din sărăcie rodirea pământului șisăcerișurile cele bogate. Căci ei sunt foarteleneși și trândavi pentru lucru, ară puţin, sa-mănă puţin și totuși seceră mult și nu se ne-voesc ca să-și agonisească cu munca, aceeace ar putea ei să aibă, și se mulţumesc ca săadune în jătniţele lor, numai atâta cât socotesccă le va fi deajuns într'un an pentru hrana lor,sau până la pâinea cea nouă, dupre cumobișnuesc să și zică. Pentru aceea când se în-tâmplă vreun an neroditor, sau când îi împedicădela seceriș vre-o năpădire a protivnicilor, suntîn primejdie să moară de foame, și dacă au vreovacă sau două, socotesc că le este destulpentru hrana lor și a copiilor, pentru că uneledintre dânsele dau pe zi câte 40 sau cel maipuţin 24 oca33 de lapte și dacă are unul 20 destupi prea lesne poate din venitul lor să-șiplătească birul pe tot anul. Căci când este șitimpul dupre pofta prisăcarilor, atuncea fieștecare stup dă pre an câte șeapte roi. Apoisocotește, că la retezat din toţi se scoate câtedouă sau și mai multe oca de miere și ocaua se

Page 234: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

vinde câte o rublă.

Cei ce locuesc la munte, au oi, miere șipoame cu îndestulare și cei dela câmp aupâine, boi și cai. Iară la cei ce sunt megieși cuTatarii, le merge mai rău decât la toţi. CăciTătarii nu numai că fură dela dânșii toate celece pot să apuce, ci cu chip că merg cu războiuasupra Leșilor, răzbat în Moldova și fac prăzilecele mai mari, prind pre toţi locuitorii de prinsate și ducându-i cu dânșii, îi vând la Ţarigradcu chip că sunt Ruși, măcar că acest fel denăpădire de mult s'a oprit de multe ori prinporuncile împărătești, însă la aceasta cinepoate să se păzească așa bine, de șeretlicurileTătarilor? Și pre cei ce îi duce întâmplarea laŢarigrad sunt mai norociţi; căci acolo dacă gă-sesc Capuchihaielile Domniei, pre vreunMoldovan robit, unde îl găsesc de acolo îl iaufără de plată și îl slobozesc cu pace.

Cele ce am pomenit mai sus pentru ţăraniiMoldovei, numai cu locuitorii din trei ţinuturi nuse urmează asemenea. Căci ei măcar că nusunt din starea boierească, însă nu sunt supușinici la un boier și sunt de sine ca o republică,adecă cel dintâiu este: Câmpul lung în ţinutulSucevei și este ocolit cu cele mai înalte vârfuride munţi și sunt într'însul ca vreo cincisprezecesate și fieștecare au obiceiuri și judecăţi ale lor

Page 235: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

deosebite. Uneori primesc și dela Domnie doiVornici, însă de multe ori îi și gonesc afară dinţinut, când întărâtă cugetele locuitorilor asupralor și se lasă în nădejdea cetăţilor ce au făcutedin fire. Ei nu pricep lucrul pământului, pentrucă nici au ţarini prin munţii lor, ci tot lucrul loreste numai păstoriea oilor și împreună plătescși ei bir pre tot anul, însă nu atâta cât li se cerelor dela Domnie, ci numai cât făgăduesc eiDomnilor la intrarea în scaun și așezământulacesta totdeauna îl înoesc ei prin trimișii lor,când se pune stăpânitor nou în Moldova și cândvoește vre un Domn să urmeze mai aspru cudânșii și să le arunce alte sarcini noui, atunceaei nu stau îndelung la tocmeală, ci cu toţii nuvoesc să le primească și fug prin părţile celenerăsbătute ale munţilor. Pentru aceasta șiDomnii, nici odată n'au cerut dela dânșii maimult, fără numai atâta cât s'au îndatorit să dee.

Uneori prin îndemnările unor capete răscol-nice, au eșit ei de supt stăpânirea Domnilor șis'au dat supt paza Leșilor, care întâmplare a șidat pricină unora din istoricii Leșești, de au zis,că Moldova a plătit dajdie la Leși.

Însă aceasta este știut de fiește carele: căMoldova mai înainte până a nu cădea supt stă-pânirea turcească, avea așezământ de pace cuLeșii, după cum mărturisește însuși vlădica Pia-

Page 236: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

ziţius, măcar că'i stă împotrivă Dlugoș, Sarniţiusși Oricovius. Iară după aceea începând a plătiharaciu la Turci, nici n'au avut Leșii gând ca săo silească să fie supt ascultarea lor, ci mai alesunii din Craii lor umbla să le dea ajutor, ca să sepue iarăși în slobozenia ce avea mai înainte.

Al doilea republică mai mică, este Vrancea înţinutul Putnei, la hotarul ţărei Românești dintoate părţile încunjurat cu munţi strașnici și suntîntru dânsul 12 sate cu două mii de case și nicilocuitorii aceștia n'au știinţă pentru plugărit.Pentru că și ei se îndeletnicesc cu păstorieaoilor, ca și Câmpulungenii, și plătesc pre an laDomnie o dajdie știută și hotărîtă și se ţin culegile sau obiceiurile lor iară porunci șijudecători dela Domnie nu primesc.

Al treilea, este Tigheciul, în ţinutul Fălciiloradică un codru ce este despre hotarul Tătarilorde Bugeag și este pieptul Moldovei cel mai tareîntre Prut și între Basarabia. Locuitorii plătesc laDomnie pre tot anul o dajdie mică și sunt toţicălăreţi și mai nainte era ei la număr opt mii deoameni, iară acum deabia sunt două mii pentruoaste și întrec cu vitejiea pre toţi ceilalţiMoldoveni, încât se obișnuește a se zice pentrudânșii acest proverb „Cinci Tătari de Crăm,plătesc mai mult decât zece de Bugeag și cinciMoldoveni, biruesc pre zece Tătari de Crăm.

Page 237: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

lară cinci Codreni adecă, Tigheceni, bat prezece Moldoveni”. Pentru dânșii am vorbit maimult la partea întâea.

CAP. XVII. Despre năravurile Moldovenilor

Fiindcă ne-am apucat să arătăm năravurileMoldovenilor, pentru care lucru nici unii din ceistrăini, sau prea puţini au știinţă adevărată,dragostea ce avem asupra patriei noastre, șineamul dintru care suntem născuţi, neîndeamnă ca să lăudăm și să închinăm prelocuitorii ţării, cărora avem să le mulţămimpentru iubirea noastră, ne stă însă și dragosteaadevărului în cale, ca să lăudăm aceia, care cudreptate ar fi să se hulească. Căci mai demântuire le va fi lor, când li se vor așterneslobode înaintea ochilor greșalele care le fac,decât să fie înșelaţi și amăgiţi cu vreo măguliremângăioasa și apărare iscusită și prin aceia săcreadă că urmează bine întru greșalele acele,pentru care toată lumea cea cu năravuri bune îihulește. Deci noi din pricina aceasta voim săzicem curat, că noi la năravurile Moldovenilornu putem să aflăm nimic lesne ca să putemlăuda, osebit de credinţa cea adevărată șiprimire de oaspeţi.

Din toate greșalele care sunt obișnuite și prela alţi oameni, au și Moldovenii de nu prea

Page 238: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

multe, încă nu prea puţine.

Năravuri bune sunt rari la dânșii, pentru cănu au nici creștere cum se cuvine, nici deprin-dere la năravurile cele bune și pentru aceia cugreu se va găsi vreunul mai împodobit cu nă-ravuri bune decât alţii, de nu va avea vreo firebună spre ajutor.

Dârziea și semeţiea este maica și sora lor,căci dacă are vreunul cal bun și arme bune,atuncea gândește că nici un om nu poate să-lîntreacă și nu s'ar feri, de ar fi cu putinţă însușicu Dumnezeu să se lupte. Și toţi de obște suntîndrăzneţi și semeţi, foarte înţinaţi de a începegâlceavă, însă prea lesne să liniștesc și se îm-pacă iarăși. Luptă cu sabia câte doi numai, nuobișnuesc; și ţărănimea încă prea rar seîntoarce la arme, numai din vorbe, ci cu beţe, cuciomege și cu pumnii astupă gura cea fără deomenire a protivnicului lor și asemenea fac șiostașii, rar săr cu sabia unul la altul numai dinsfadă și când se întâmpla aceasta vreodată,trebue aciea sa sufere pedepsele cele mai cum-plite. Ei cu toţii sunt șegalnici și veseli și inimanu le este departe de gură; însă dupre cum uitădegrab mânia, asemenea și prieteșugul nu ţinîndelung și de băutură n'au greaţă prea mare,însă și prea tare plecaţi asupra ei încă nu sunt.Desfătarea lor cea mai mare este uneori a pe-

Page 239: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

trece în ospeţe dela 12 ceasuri până la 9 dupămiazănoapte și alteori și până la revărsareazilei și beau până ce varsă. Dar aceasta încă nuse obișnuește în toate zilele, ci numai pe lasărbători mari și earna când este vreme rea, șisilește frigul pre oameni ca să șează pre la ca-sele lor și să-și încălzească mădulările cu vin.Rachiu nimenea nu iubește, fără numai ostașii,iară ceialalţi beau numai câte un pahar înaintede masă. Cei ce locuesc în ţara de jos și pelângă hotarul ţărei românești, iubesc vinul maimult decât ceilalţi.

Odineoară s'au apucat pre rămas un Moldo-vean cu un Muntean, să vază carii sunt maibeţivi, Moldovenii sau Muntenii, ș'au mers pepodul din Focșani, care este hotar între Moldovași între ţara Românească și atâta sau gâlcevitamândoi cu paharele, până când a căzut Mun-teanul de multă băutură de vin. Iar pre Mol-dovean pentru învingere, l-au dăruit Domnia cuboerie.

Arcul îl întind ei foarte bine, și se pricep apurta și suliţa. Iar cu sabia totdeauna fac ei maimultă izbândă, iar puște poartă numai vânătorii,pentru că zic că este lucru cu rușine, să se luptela oaste cu acest fel de arme, cu care nu poatesă se cunoască nici meșteșugul războiului nicivitejia.

Page 240: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Ei la începutul războiului totdeauna suntfoarte vitezi și de al doilea mai slabi de inimă.

Iar dacă îi înfrâng protivnicii înapoi, atunceaprea rar au bărbăţie să înceapă de a treia oară,însă au învăţat dela Tătari de se întorc iarășiînapoi din fugă și prin această apucare cu meș-teșug, au smuls biruinţa de multe ori din mâinileprotivnicilor.

Către cei robiţi se arată acum cu blândeţe șiacum cu tiranie, după cugetul lor cel nestatornicși să ucigă pre vreun Turc, sau vreun Tătar,socotesc drept datorie creștinească și pre cel cese arată cu blândeţe către aceste neamuri, îlsocotesc că nu este creștin bun; și aceastăurmare au adeverit-o ei prea cu îndestulare lapustiirea aceasta mai de pre urmă aBugeagului, când a năvălit Petriceicu asupraBasarabiei, după războiul Austriecesc.

Ei nu au măsuri în cugetile lor, când le mergebine sunt semeţi, iar de le merge rău părăsescbărbăţiea și la vederea dintâiu nimic nu li separe cu greu. Iar dacă li se întâmplă la aceia câtde puţină sminteală împotrivitoare, atuncea cadîn uimire și nu știe ce să facă și la urmă, dacăvăd că ostenelile lor sunt zădarnice, se căesccă s'au apucat însă prea târziu.

Deci dar nu putem zice alt nimic, fără numai

Page 241: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

că. din prea osebită și nemărginită provedinţă alui Dumnezeu, o împărăţie așa mare șiînfricoșată a Otomanilor, biruind cu armele salepre toată puterea romanilor în Asia și o bucatănu prea mică în Europa și pre Unguri, Sârbi,Bulgari și alte stăpâniri nenumărate, aducândcu sila sub stăpânirea sa și pre Greci norodulcel mai înţelept. Iar pre un norod așa prost șifără de putere, n'a fost vrednică ca să-l sileascăcu război, ca să i se plece sub stăpânire și maipre urmă umblând de atâtea ori să lepede jugulcel primit de bunăvoe, totuși a rămas neatins șinesmintit, atât la obiceiurile lui cele politiceșticât și la orânduelile cele bisericești.

De alta, nu numai că Moldovenii nu suntiubitori de știinţi, ci mai la toţi le sunt și urâte. Șiașa nici numele știinţelor și ale meșteșugurilorfrumoase nu le sunt lor cunoscute; și zic, căoamenii cei învăţaţi își perd minţea și cândvoesc să laude învăţătura cuiva zic că estenebun de știinţa cea multă și cel mai de ocarălucru este pentru că zic, că numai preoţilor secuvine să, înveţe, iar pentru mireni este destulsă citească și să scrie și să-și iscăleascănumele și să știe cum își vor pune la isbod boii,caii, oile, stupii și altele de acestea; iar celealtetoate sunt netrebuitoare.

Femeile lor măcar că nu le ascund de bărbaţi

Page 242: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

așa cu băgare de seamă ca Turcii, însă totușiobișnuesc prea rar a se depărta de pe la caselelor, dacă sunt măcar de puţină ceva stare.

Cucoanele boierilor sunt bine închipuite, iarpentru frumuseţe cu mult mai în urma celorproaste. Căci acestea sunt cu chip mai frumos,iar cele mai multe sunt desfrănate unele beaupe acasă vin mult, iar la adunare prea rar searată vreuna beată. Pentrucă un obraz femeescse socotește a fi mai cinstit cu cât mănâncă șibea mai puţin pe la ospeţe, și pentru aceia prearar poate cineva să o vază aducând câte o bu-căţică la gură, sau să-și deschiză buzele pânăîntru atâta, ca să i se vază dinţii, ci așa de tăinuitvâră bucatele în gură, cu cât îi este prin putinţă,și nimic nu socotesc mai de rușine, decât a sevedea părul capului la vreo femee cu bărbat sauvăduvă și este cea mai mare greșală, adescoperi la vedere capul vreunei femei. Însăfecioarele socotesc rușine să-și acopere capulmăcar cu cât de subţire pânză, pentrucăgoliciunea capului, o înţeleg semn de feciorie.

Celelalte obiceiuri atâta sunt deosebite, ca șiaerul în cele mai multe părţi ale ţării. Locuitoriidin ţara de jos, care sunt obișnuiţi de mult sătrăiască în răsboiu cu Tătarii, sunt ostași maibuni și oameni mai sălbatici decât ceialalţi șimai mult sunt rescolnici și nestatornici și dacă

Page 243: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

n'au niciun protivnic străin să bată războiu,atuncea de trândăvire prea lesne se amăgesc șistârnesc zurba asupra mai marilor săi, însă șiînsuși asupra Domniei. Pentru Dumnezeiascaslujbă au puţină știinţă și mulţi dintre dânșii, maiales oamenii cei proști, cu toţii zic: căfieștecăruea om este hotărâtă dela Dumnezeuziua morţii sale și mai înainte de ziua aceea nupoate nimenea să moară, nici să piară larăzboiu34, și aceasta le dă lor atât de mare băr-băţie, încât, uneori orbește se slobod asupraprotivnicilor lor. A ucide, sau a prăda pre Turci,pre Tătari și pre Evrei, nu socotesc că estepăcat nici ucidere, și cei ce locuesc aproape deTătari, fură și ucig cu sirguinţă și când fac vreopradă în ţara Tătărască, zic că n'au prădat, ciș'au întors numai al lor înapoi, pentru că zic căTătarii n'ar fi având acum alt nimic, fără numaiaceia ce au apucat cu sila dela strămoșii lor.Prea curviea este rară la dânșii. Iară cei tinerinu numai că socotesc a nu fi păcat, ci încă leeste cinste ca să iubească pre ascuns curvieapână ce sunt holtei, asemenea ca când ar fislobozi de toate legile. Pentru aceia de multeorise aude la dânșii vorba aceasta:

„Fătul meu! ferește-te de furtișag și deucidere, că eu nu te voi putea scăpa despânzurătoare, iară pentru că te vei culca cucineva, n'ai să porţi frică de peire, numai să

Page 244: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

plătești banii pezevenchiului”.

Primirea lor de oaspezi, care o arată către ceinemernici și drumeţi este foarte vrednică delaudă, căci măcar că sunt prea săraci dinpricină că se află megieși cu Tătarii, însă nici-odată nu este să nu dee oaspeţului sălaș șimâncare, ţiindu-l în dar trei zile împreună cu do-bitocul său și pre cel nemernic îl primesc cu feţevesele, ca când ar fi frate, sau altă rudenie a lorși unii așteaptă cu masă până la 7 ceasuri din ziși ca să nu mănânce singuri trimit pre slugi pe lacăi, ca să cheme la masă pe câţi drumeţi îi vorîntâmpina. Numai singuri Vasluenii n'au laudaaceasta, că ei nu numai că își închid casele șicămările de către oaspeţi și când zăresc prevreunul că vine atuncea se tăinuesc, îmbracăhaine sparte, și vin înapoi în chip de calici, șicer milostenie însuși dela cei străini.

Locuitorii de ţara de sus, au mai puţină pri-cepere la războiu și nici sunt deprinși așa binecu armele, căci ei mai bucuroși își agonisescpâinea în sudoarea feţelor sale ș'o mănâncă culiniște și în odihnă.

Asupra religiei sunt plecaţi mai până la Eresși nu numai în ţinutul Sucevei sunt vreo 60 debiserici de piatră și în toată ţara de sus mai multde 200 mănăstiri mari de piatră, ci încă și munţiisunt plini de monahi și de sahastri, carii acolo în

Page 245: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

sunt plini de monahi și de sahastri, carii acolo înliniște își jertfesc lui Dumnezeu viaţa ceacuvioasă și singuratecă.

Furtișag este între dânșii prea puţin, sau nicica cum și totdeauna s'au aflat buni credincioșiDomniei și măcar de s'a și întâmplat între dânșiivreo turburare, însă și aceea a fost numai dinpricina boierilor de ţara de jos și mai înainte dea se căsători sunt curaţi și sunt oameni preaîncuviinţaţi cu cari prea rar se află asemeneavreunul din ţara de jos.

În slujbele ţării sunt mai harnici decât ceilalţiși trebile gospodăriei le fac foarte bine șiporuncile le plinesc cu cea mai mare râvnă și laprimirea oaspeţilor, se îndeletnicesc mai multdecât ceilalţi locuitori din ţara de jos.

Jocurile Moldovenilor au cu totul altă închi-puire, decât pre la alte popoare, căci ei nu joacădoi cu doi, sau patru cu patru, ca Franţezii, sauca Leșii, ci joacă mai multe obraze deodată,împrejur sau în rând și altădată nu joacăbucuroși, fără numai la nunte, când se ţin toţi demână și joacă împrejur cu pas potrivit dupăcântare, mergând despre dreapta spre stânga,atuncea se chiamă horă, iară când stau în rândși se ţin de mână, însă fruntea și coada slobodă,atuncea se chiamă danţ cu cuvânt Leșesc.

La nunte sunt obișnuiţi să joace mai înainte

Page 246: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

de cununie în ogradă, sau și în drum și adecăcu două rânduri, unul de bărbaţi și altul de femeiși la amândouă rândurile pun câte unpovăţuitor, om bătrân și cinstit, carele poartă înmâini toiag de lemn poleit și legat la capăt cunaframă cusută și unul dintre dânșii trage dupăsineși pre ceilalţi din rândul său, despre dreaptaspre stânga și iarăși despre stânga, așa încât săstea faţă în faţă. După aceia îndărăpt spate laspate și apoi se întoarce fieștecare rând cuîncordare atâta de încet ca să nu se încurce,încât abia se poate zări vreo mișcare și întruamândouă rândurile își alege loc fieștecareledupă cinstea sa Cocoanele și fecioareleboierilor, își iau loc dupre starea bărbatului, saua tatălui lor, însă locul cel dintâi, este pentrupovăţuitor, al doilea, pentru Nun și al treileapentru Mire. Asemenea și în rândul femeiloreste întâi povăţuitorul; apoi nuna, după dânsamireasa, măcar de sunt și de stare mai proastădecât ceilalţi iară la urmă se amestecăamândouă rândurile și joacă ocol împrejur,avându-și fieștecarele femeia sa din dreapta, iarholteii câte o fată de starea lor și uneoriobișnuește hora să se întoarcă în trei părţi saupatru, sau și într'unul, dupre voia și iscusinţapovăţuitorului.

Osebit de jocurile acestea ce se obicinuesepre la veselii, mai sunt și alte jocuri cu eres,

Page 247: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

alcătuite cu număr nepotrivit adică 7, 9, 11 șijucăușii se chiamă călușeri și se adună odatăîntr'un an, se îmbracă în haine femeești și punpe cap cunună de pelin împletită și împodobităcu alte flori, vorbesc cu glas femeesc și ca să nuse cunoască, își învelesc faţa cu pânză albă șiin mâini poartă sabie goală, ca să taie cu dânsaori și pre cine ar cuteza să le descopere faţa,căci puterea aceasta le-au dat-o lor un obiceiuvechi, așa încât nimenea nu-i poate trage lajudecată când fac vreo ucidere întru acel chip.

Povăţuitorul cetei se chiamă Stareţă și cel deal doilea Primicer și are datorie să întrebe ce felde joc poftește Stareţa și apoi să spue celorlalţiîn taină, ca să nu auză norodul numele jocului,până când nu-l va vedea cu ochii, pentrucă eiau mai mult de o sută de sărituri și unele așa depotrivite, încât aceia cari joacă se pare că nu seating de pământ ci se poartă în văzduh și cuacest fel de urmări, cu jocuri și cu săltări, printoate târgurile și satele se petrec acele zecezile, ce sunt între praznicul înălţărei, și acoborîrei Sfântului Duh, și într'această vreme nuse culcă ei nicăeri, fără numai sub strașinilebisericilor și zic: că de se vor culca la alt loc, arfi căzniţi de strigoaice și când se întâlnesc predrum două cete de călușări, bat război una cualta și ceata cea biruită face loc celeilalte șidupă ce fac învoiala de pace, apoi ceata cea

Page 248: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

biruită este supusă celeilalte nouă ani șiîntâmplându-se să se omoare vreunul la acestfel de bătălie, atuncea nu se încape judecată șinici judecătorul nu întreabă pre cel ce a făcutucidere și cel ce intră în vreo ceată de acestea,trebue nouă ani în tot anul să se afle adunatdimpreună, iar întâmplându-se să nu se aratevreodată, atuncea zic ceilalţi că este căznit deduhuri rele și de strigoaice și prostimea cea ere-tică crede, cum că ei au putere să goneascăacel fel de boale. Căci ei fac vindecareîntr'acest chip, adecă: aștern la pământ pre acelbolnav și încep a sări și la o notă anume acântării îl calcă fieștecarele dela cap până lacălcâie și mai pre urmă îi zic la urechi niștecuvinte alcătuite de dânșii într'adins șiporuncesc beteșugului să se depărteze și dupăce fac ei aceasta de trei ori în trei zile, apoiurmează lucrarea care o nădăjduea ei; și așaîntr'acest chip cu prea puţină osteneală se potvindeca boalele cele mai grele cari seîmpotrivesc meșteșugului doftoresc. Asemenealucrare are nădăjduirea și în farmece.

CAP. XVIII. Despre obiceiurile logodnelor și anuntelor în Moldova

Fiindcă am arătat pentru purtările și năra-vurile Moldovenilor, socotesc că cititorul cel iu-bitor de știinţă nu va fi nemulţumitor ca să-i

Page 249: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

descoperim în scurt și obiceiurile ce au ei pe lalogodne și pe la nunţi.

Ei căsătoresc pre copiii lor la vârsta care estehotărâtă de biserică și este rușine ca să-șiceară fecioara bărbat, căci obiceiul ţării este casă-și aleagă holteii loru-și neveste, iară nupărinţii fecioarelor să-și caute gineri. Dreptaceia plăcând unui holtei o fecioară, trimite lapărinţii aceia starosti, cari se chiamă peţitori, cucuvânt Latinesc, care este stricat din cuvântulpetitores și aceștia ispitesc pre departe cugetelepărinţilor fecioarei, ca să nu le fie atuncea ru-șine, când n'ar voi părinţii și cunoscând că leeste lor voia ca să o deie, apoi merg starostii încasa fecioarei cu toate rudeniile mirelui și celmai de frunte dintre starosti începe să aducăcuvânt, pre care l'am pus și noi aice, pentrucămai în tot locul obișnuește, să se facă cu acestecuvinte, adecă:

„Moșii și strămoșii părinţilor noștri celor maidinainte umblând la vânat prin codrii, au aflataceastă ţară, întru care ne aflăm și noi acum șine hrănim și ne desmierdăm cu mierea și culaptele dintr'însa. Deci prin pilda aceasta fiindîndemnat și slăvitul boer (N), a mers la vânatprin câmpi, prin codrii și prin munţi și a datpreste o fiară, care fiind rușinoasă și cinstită, nua stătut faţă cu dânsul, ci a fugit și s'a ascuns și

Page 250: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

viind noi pe urma ei, ne-a adus într'aceastăcasă. Deci, D-voastră trebue să ne-o daţi sau săne arătaţi unde a fugit fiara aceasta pre care noicu atâta osteneală și sudoare am gonit-o dinpustie”. Și mai adaogă încă și zice și alte ale-gorii și metafore după cum se pricepe.

Iară părinţii zic dintâi, cumcă acest fel defiară n'a venit în casa lor, ci poate că ei i-aurătăcit urma și ea se va fi ascuns aiurea, la vre-un megieș. Însă dacă silesc starostii ca numaidecât să le-o arate, atuncea scot părinţiiînaintea lor, o fată urâtă și bătrână, îmbrăcată custrae sdrenţuroase, și întreabă ei pe starosti deeste această fiara aceia pe care o caută ei.Atuncea starostii zic, că nu este aceia. „Căcifiara lor este cu părul galben ca aurul, cu ochiica de șoim, dinţii săi stau ca mărgeaua, cu bu-zele roșii ca cireșile, la trup ca o leoaică și lapiept ca o gâscă, cu grumajii ca de lebădă,degetele mai gingașe decât ceara, și faţa maistrălucitoare decât soarele și luna”. Și dacă tă-găduesc părinţii dealdoilea precumcă nu auvăzut de acel fel de fiară, atuncea starostii daurăspuns, zicând: „Că câinii lor atâta sunt deadulmecatori încât niciodată nu i-au înșelat șiacum le-au dat semnele cele mai adevărate,cumcă fiara aceia pe care o caută ei ar fiascunsă acolea”. După aceea lăudându-li-se șicu arme și cu silă scot apoi părinţii pre fiica lor,

Page 251: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

împodobită dupre putinţa și averea lor șivăzând-o starostii zic, că aceasta este fiara precare o caută ei și atuncea chiamă pre un preot,sau dacă acesta este împedicat cu alte trebi,apoi chiamă pre cei mai bătrâni din megieși șiînaintea acestora își schimbă mirii inelele șidupă aceea îndată iarăși tăinuesc părinţii prefiica lor și așează masă și în vreme când șed lamasă, hotărăsc ziua aceia întru care va să fienunta.

Iară dacă sunt mirii feciori de boieri, atunceafără de învoeala Domniei și fără de mărturiaarhiereului nu poate să fie nici logodna nici cu-nunia, căci cu pecetluitul sau mărturia arhie-reului se ia aminte ca să nu se facă vreo nuntăîn potriva așezământurilor bisericei, și cuînvoiala și știrea Domniei, pentru ca să nu seunească mai deaproape prin legătura aceastamulte neamuri boierești fără de voia Domniei.

Și după ce se hotărăște ziua întru care va săfie nunta, atuncea în Lunea cea dinainte mergrudeniile dimpreună atât la casa mirelui cât și lacasa miresei și aduc muzicanţi, cari rar pot săfie alţii de cât numai ţiganii și se ospetează uniicu alţii și după ce se râdică masa, apoi fetele șialte femei cern făina cară este ca să fie pentrununtă, pentru aceia să și zice, ziua cernutului, șidacă sunt tot într'un târg sau întru'un sat, sau

Page 252: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

măcar dacă nu sunt tocma cale de 2 sau 3 ziledepărtate una de alta, apoi atuncea se începeveselia nunţei de Joi, la amândouă părţile șiţine până Duminică. Iară Duminică se gătesctoţi prietenii și rudeniile mirelui ca să aducămireasa, și trimit înainte conăcarii să spue devenirea mirelui și cei ce sunt adunaţi la mireasă,străjuesc la drum și caută să-i prinză până a nusosi ei la casa miresei și ei pentru ca să nu li seîntâmple aceasta își caută cai foarte ageri, iarăde se întâmplă să se prinză, apoi la oamenii ceiproști îi leagă pre dânșii foarte vârtos și îi punîndărăpt pre cai, iară la cei mai de frunte, numaicât îi încunjiură rudeniile miresei, și luându-iîntre dânșii îi duc la casa ei ca când i-ar fi robitși după ce sosesc acolo, îi întreabă pre dânșiice caută? Iară ei dau răspuns că ar fi trimeși săvestească război și oastea încă îndată va sosi,ca să ia cetatea. Și după ce zic ei cuvinteleacestea îi poftesc înlăuntru și îi silesc de beavreo câteva pahare de vin și după aceia îi trimetearăși înapoi cu vreo câţiva din oaspeţii mireseiși după ce văd oamenii miresei, că se apropiemirele, dau drumul conăcarilor cu ocări șidegrab să întorc iarăși înapoi și dacă potpetrecătorii mirelui ca să-i ajungă pre dânșii,apoi asemenea îi leagă și ei și iau împreună cusine și după aceia adunându-se amândouăpărţile de oaspeţi la casa miresei, fac întrecerecu alergarea cailor, dându-se bacșiș celui ce se

Page 253: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

arată mai cu vitejie. Adică la cei mai proști onăframă, iară la cei mai cinstiţi postav de bunpreţ, sau vreo pânză de mătasă, și după ce setrimet oamenii înainte ca să puie semne undesă alerge și dând unul prin chiot semn ca săalerge, atuncea cei ce socotesc că au cai maibuni dau pinteni și cela ce ajunge întâi ia acelbacșiș singur din mâna miresei și calului său ise pune cunună de flori împodobită.

Seara după vecernie merg mirii la biserică cutoată slava câtă le este lor prin putinţă și pri-mesc cununia. În mijlocul bisericei se așterneun covor, pe care stă mirele deadreapta și mi-reasa deastânga și sub dânsul pun galbeni, atâtsub picioarele mirelui cât și sub ale miresei, iarăla oameni cei mai proști pun taleri, un semncare se înţelege că ei nu caută la lume, ci toatămărirea sa o calcă în picioare. Lângă dânșiistau nunii cu două făclii potrivite și așa le citeștepreotul slujba cununiei și le schimbă inelelecâte de trei ori și împodobindu-i pre amândoi cucununi îi poartă pre la icoane ca un danţ,cântând cântăreţii obișnuita cântare.

În vremea aceasta aruncă rudeniile pre la ceice stau împrejur arginţi mărunţi (parale), nuci șihamei uscat, ca să arate că cer de la Dumnezeudătătorul de viaţă numai timpurile cele roditoarede nuci și de hamei, iară cealaltă bogăţie și

Page 254: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

însumuţare a lumei aceștia, pre toată trebue săo lepede. Pre urmă dă preotul la amândoi tineriipâine întinsă în miere și gustă de trei ori ca unsemn de iubire și de unire nedespărţită. Șipentru ca să dea preotul pricină privitorilor sărâză la această prăznuire de veselie, îiamăgește de trei ori cu această îmbucătură, șiluând sfârșit și obiceiurile acestea să întorc apoicu toţii iarăși la casa miresei cu aceiașiorânduială cu care au venit înhobotând faţamiresei cu o pânză prea subţire de mătaseroșie, priponind-o cu două săgeţi pe care apoile bat în perete la capul tinerilor, fraţii saurudeniile miresei atuncea când este să seaducă mireasa la cămară.

Și apoi mănâncă și bea alte ori până la nouăceasuri dimineaţa și după al noulea ceas să a-duce pre masă un cocoș fript cu pene cu tot,iară unul dintre oaspeţi intră sub masă și cân-tând ca cocoșul vestește revărsarea zilei șidupă aceia dând toţi oaspeţii câte un bacșisbucătarului, să ridică de la masă, iară mirele cumireasa, ţiindu-se de mână stau în mijlocul ca-sei și un scriitor citește cu glas izvodul cel dezestre și apoi zestrea aceasta care era maiînainte pusă într'o casă deosebit ca să o vazătoţi oamenii, se încarcă toată într'un car și seaduce la casa mirelui. După aceia povăţuitorulsau vătășelul miresei cere în numele ei

Page 255: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

ertăciune dela părinţii sei, adică: face pomenirepentru nașterea, pentru creșterea și pentru altefaceri de bine care a avut ea de la dânșii și lemulţumește pentru dânsele și își cereblagoslovenie de la dânșii și aceastăblagoslovenie i se dă ei sau însuși prin gurapărinţilor săi sau și prin alţii în numele părinţilorși pentru amândoi rugând pe Dumnezeu și peîngerul lor cel păzitor ca să-i păzească și să ledee dragoste deplin și pat nespurcat și apoi ledau la amândoi să bea câte un pahar de vin,care se chiamă băutura căii cei înţelepte; și așaîi slobod dela sine și când voiesc să iasă peușa casei, atuncea le stau înainte la ușă cu sa-bia scoasă, fraţii miresei sau dacă nu are fraţiapoi fraţii părinţilor ei și îi propesc stând în ușăcu sabia curmeziș ; iară mirele se rescumpărăpe sine dela dânșii cu un cal bun sau cu alt darce are la îndemână și eșind să suie mireasanumai singură într'o trăsură dimpreună cu maicasau o soră a mirelui, pentrucă din casapărintească nu poate să ia cu sine nici slugănici slujnică și așa merge după bărbatul săucarele merge înainte. Și după ce sosesc la casamirelui mai deșartă vreo câteva pahare de vin șidupă aceia duce nuna pe tineri la cămară iarămirele să ia aminte ca să poată înţelege a douazi oarece părinţii nevestii pentru fiica lor, căci eia treia zi după nuntă vin la dânsa cu toaterudeniile lor ca să o vază, care se chiamă cale

Page 256: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

prea mare, pentrucă întru acea călătorie, duprecum să întâmplă, sau se împărtășesc părinţii decinste multă sau de rușine multă, căci dacă seaflă fiica lor fecioară, atuncea nu numai că sunttoate bune, ci încă îi și ospătează cu masăfrumoasă, la care se aduce după aceia șicămașa miresei pe un blid cu semnele feciorieiși o arată pe la toţi, la care obișnuește săarunce fiește carele câte un bacșiș mic însăaceasta se face numai între oamenii cei proști,iară la cei cinstiţi să arată numai la socri.

Iară dacă fiica lor și-a fost stricat fecioria maidinnainte, atuncea a doua zi după mâncare,chiamă mirele la sine pe toate rudeniile sale șile arată că nu ș'a găsit mireasa fecioară, deci eicaută căruţele cele mai rele și cu curele rupteînhamă pe părinţi în loc de cai, după ce vin șiPe fiica lor o pun în căruţă, iară pe dânșii îisilesc cu bătăi ca să o tragă singuri până lacasa lor; și așa o ia înapoi ca pe o curvă șinimeni nu poate să le facă sminteală la drum.Iară îndrăsnind cineva săi sloboază pe dânșii,atuncia unul ca acela osebit de alte bătăi se maipedepsește și de către judecătorul locului ca uncălcător de legile și de obiceiurile ţării.

Iar zestrea miresei toată o oprește bărbatul eiși toată cheltueiala care a făcut-o el la nuntă oplinește cu porunca judecătorilor de la părinţii

Page 257: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

aceia care nu și-au păzit pre copilul lor.

Și așa urmează între ţărani cu bieţii oameniaceia; iară cei mai de frunte își păzesc mai deaproape pe fetele lor, încât nu poate așa lesnesă se întâmple unele ca acelea; iară de se și în-tâmplă să nu fie vre una fecioară, atuncea pli-nesc părinţii fecioria prin zestre mai mare, cusate și cu bani și nemulţumindu-se ginerele lornici cu aceia, apoi părinţii iau pe fiica lor iarășiînapoi și lui îi dau voie ca să ia pe alta.

Când cunună Domniea, atuncea se punemasă în curtea domnească și mirelui se dăasemenea gugiuman ca și cel domnesc,împreună și un cal și la masă șade deadreaptaDomnului cu gugiumanul pre cap și toateslugile curţei domnești îl slujesc asemenea cași pre Domnul lor și când merge la biserică, saula casa sa, i se face alai ca și cel domnesc, cumuzica Moldovenească și Turcească.

A treia zi merge împreună cu mireasa, cu da-ruri la Domn și la Doamna, și mulţămesc pentruo cinste așa mare.

CAP. XIX. Despre obiceiurile îngropărei înMoldova

Moldovenii îngroapă pe morţi cu orânduiala

Page 258: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

aceea care este așezată de biserică; căci îndatădupă ce moare cineva îl spală cu apă caldă șipână a nu amorţi trupul mortului îl îmbracă cuhainele cele mai noi și mai bune pre care le-aavut; și după aceia îl pun pre o năsălie înmijlocul casei sau a tinzii. Însă nu-l îngroapăîndată în ziua aceia dintâi ci așteaptă până atreia zi; ca nu cumva să se întâmple să îngroapede viu pre vre un bolnav carele numai a fostleșinat. După ce aud clopotele se adunămegieșii și se tânguesc și ei împreună cu rude-niile mortului, și în ziua îngropărei încă vin cutoţii și petrec pe mort la biserică, mergândpreoţii înainte și rudeniile în urmă și dupăsăvârșirea prohodului, îl îngroapă în ţintirimulbisericei. Iară, când moare vreun boier de oaste,atuncia caii lui se îmbracă cu postav negru șideasupra lor pun hainele cele mai de preţ șiînaintea năsăliei duc o suliţă, întru care estespânzurată o sabie cu mănuchiul în jos; șideamândouă părţile merg vreo câţiva ostașiînzăoaţi și încoifaţi; și în ochii cailor pun must deceapă sau praf de pușcă, ca să se arate cacând ar plânge și caii asemenea ca oameniipentru moartea stăpânului lor.

Trupul unui boier îl petrece însuși Domnulînpreună cu tot alaiul și dacă a fost el unul dincei mai mari, atuncea merg înaintea lui cusemnul cel de boierie până la groapă și după

Page 259: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

aceia duc semnul iarăși înapoi și îl pun în spă-tărie, sau în divan și locul boieriei lui rămânedeșert cel mai puţin trei zile.

Jelirea nu este la toţi de o potrivă, cândmoare vreun ţăran, trebue feciorii lui să umbleșase luni cu capul gol, măcar de este și lamijlocul ernei și să-și lase părul și barba și câtdedeparte să aibă a merge nu cutează să-șiînvelească capul cu nimica. Asemenea și ceimai de frunte obișnuia mai înainte să urmezepatruzeci de zile; iară acum au părăsit acest felde eres și numai cât îmbracă haine cernite și-șilasă părul capului să crească.

Iară când moare fratele vreunei fecioare deţăran atuncea ea după obicei taie din părul ca-pului său și leagă la crucea care se pune lamormântul frăţine-său și ia aminte într'un an casă nu lipsească de acolo sau să cază jos, iarăîntâmplându-se se lipsească atuncea mai puneiarăși deal doilea altă legătură de păr.

Ei de obște un an de zile în toate Duminicelemerg cu toţii la mormânturi și plâng pe morţii lorși cei mai bogaţi năimesc femei care știu acânta osebite versuri de jale, în care arată elemișelia și ticăloșia vieţei aceștia, dupre cum sepoate vedea dintr'un acest vers care mai toateau începeri asemenea: „Plâng și mă tâguesc,pentru viaţa cea rea a lumii aceștiea ce se

Page 260: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

pentru viaţa cea rea a lumii aceștiea ce serumpe ca și aţa, și celelalte”.

După aceia, ca când ar fi mortul viu așa îlîntreabă pentru multe lucruri și zic că s'a supăratpe lumea aceasta și nu voește să le dearăspuns: iar mai pe urmă zic; că pentru atâtarugăminte a rudeniilor lui, se umilește și începesă vorbească, și învaţă pre dânșii ceeace au săfacă și ceea ce trebue să părăsească și zice câtde acum înainte nici va mai vorbi cu dânșii nicise va mai întoarce înapoi, pentrucă a început agusta din desfătările raiului, care le-a gătitDumnezeu slugilor sale celor credincioase șialte multe de aceste bârfituri femeești.

Page 261: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Partea eclesiastică și literară

CAP. I. Despre religiea Moldovenilor

Lenevirea celor mai nainte de noi, este sin-gură pricina, de nu putem să spunem acum, cefel de religie au avut locuitorii Moldovei mainainte până a nu răsări soarele dreptăţii înpărţile noastre, iară de vom voi să credem cumcă Dacii cei vechi, s'au tras din Schiţi, duprecum zic împreună și toţi istoricii cei ce ne suntnouă cunoscuţi; atuncea gândesc că șiprepusul acesta, va fi adevărat, adecă cumcă șiei s'au închinat tot la aceiași idoli, de carimărturisea hronicile Rusești că s'au închinat șiSchiţii, adecă la Perun, zeul tunetului; Volos, aldobitoacelor; Pohvist, al văzduhului; Lado alveseliei; Cupalo, al săcerișului, și la alţi idoli caaceștia, precum: Osliado, Corza, Dașuba,Striba, Semargle și Mocoza.

Și se vede că și Romanii, pe cari nici unpopor nu i-au întrecut cu eresurile, nu numai căn'au părăsit slujba cea veche a idolilor, ci încăau mai înmulţit-o și cu de ai lor. Și aceasta vacrede prea lesne fieștecarele, numai de își vaaduce aminte pentru Romani, cumcă ei ori șicând biruia vreo ţară, jertfea atât la idolii

Page 262: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

neamului celui biruit, cât și la ai lor, ba încă șicând au biruit ei Egipetul adecă pre Maica cearoditoare a idolilor, au și luat cu sine mulţi idolide acolo și aducându-i la Roma au jertfitîmpreună și acelora.

La aceasta se mai adaugă și aceastăcredinţă, care avea toţi cei ce era plecaţi cu totulasupra slujbei idolești; încât nu numai fiecareţară, ci încă și fiecarele casnic avea idol decasă păzitor vieţei sale și credea că poartă grijeosebită pentru dânșii și cela ce nu se înpăca cudânșii nici ţara sa nu putea să și-o stăpâneascăcu norocire, nici în casa sa nu putea să trăeascăcu pace.

Însă în vremea în care a secat în Moldovaeresul păgânesc și s'a primit legeacreștinească, nu arată istoricii nici c'o mărturieluminată; ci se socotește cu părere, că întâi substăpânirea marelui Constantin s'au început înDacia la vedere deprinderea religiei creștinești;pentrucă în vremea lui Constantie fiul mareluiConstantin, avea amândouă Daciile arhiereiisăi, după cum adeverează Tipicul soborului dela Sardiea. Și se poate ca și în vremea de mainainte să vor fi plecat mulţi a urma steagului luiHs.; prin învăţăturile cele sângerate aleMucenicilor.

Iară acum tot neamul se ţine de biserica ră-

Page 263: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Iară acum tot neamul se ţine de biserica ră-săritului și nu are cugete streine nici pentru oînchietură a credinţii și nu părăsește nimic dincele ce sunt poruncite de biserică și nu facenimica ce este oprit de dânsa.

Vre un eres sau vre un eretic nu s'a arătatnici odinioară în Moldova, cu cât mai puţin să sepoată încuiba. Poate că este și din pricinaaceasta pentrucă poporul niciodată n'a primitteologie sholastică și meșteșugurile celeamăgitoare ale celor îmbolditori; ci a crezut căînvăţătura Evangheliei și a sfinţilor părinţi și fărăde școale este îndestul pentru mântuireasufletelor.

Nici o religie nu este urâtă Moldovenilor caacea papistășească, măcar de și ţin de bisericaapusului mulţime de locuitori Unguri cari au șiepiscop la Bacău. Ei zic, că toate celelaltereligii eretice sunt cunoscute și prea lesne seînţelege depărtarea lor dela biserica ceapravoslavnică; însă papistașii ascund chipul lorcel de lup sub cojoc de oaie, căci ei uneorinumesc pe pravoslavnici fraţi și uneorishismatici și achefalon, adecă fără de cap,pentrucă nu cinstesc pe Papa ca pe un cap albisericii; iară alteori îi numesc eretici și pentruaceia prostimea nu poate să deosebeascăbinele de rău, ca să se poată păzi de veninullor.

Page 264: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Deci iată că neînduplecarea Moldovenilor lanici un fel de erez, se vede c'a fost statornică,rămâind dea pururea sub biserica răsăritului,căci fiecarele ce știe istoria bisericei, prea bineva fi știind, că Ungaria și Ardealul unde au fostlocuit patrioţii noștri mai înainte de descăle-carea lui Dragoș, niciodată n'au fost supusescaunului Ţarigrădesc și grecesc; ci totdeaunaau fost sub scaunul Romei; drept aceia șilocuitorii lor au fost fii ai bisericii apusului, pânăa nu răzbate într'însele eresurile lui Luter și alelui Calvin; și fiindcă următorii lui Dragoștotdeauna și-au ţinut religia care au fost avut-oei mai înainte acolo, căci nicăieri nu se zice c'arfi părăsit ei biserica apusului și s'ar fi lipit debiserica răsăritului; pentru aceia este vederat cătot aceiași învăţătură a fost întru acea vreme șila biserica apusului pe care o are acum numaibiserica răsăritului, pentru aceia se vede că înurma apusului au căzut din credinţa cea ade-vărată creștinească, însă nu răsăritul. Dar să lă-săm aceasta și să venim la pricina noastră.

Moldovenii ţin mărturisirea credinţei duprecum au alcătuit-o sfinţii părinţi, la soborul delaNiceea și adăogirea papistășească o leapădăadecă: „Și dela fiul” și pentru purcederea sfân-tului Duh, cred asemenea, precum zice Hs., laevanghelia dela Ioan; și dupre cum nu primescpurcederea dela fiul, asemenea nu primesc nici

Page 265: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

adăogirea lui Palama, care zice: „Dela Tatălsingur”. Au șeapte taine și cina cea de taină oţin dupre așezarea sfinţilor părinţi, a lui Vasilecelui mare și a lui Ion Hrisostomului și o șisăvârșesc cu pâine dospită și se împărtășescsub amândouă formele a pâinii și a vinului.

Icoanele sfinţilor le cinstesc, însă nu ciopliteci numai zugrăvite, dar zic că numai luiDumnezeu singur se cuvine slujbă și cred cădrepţii încă n'a[u] ajuns desăvârșit desfătarearaiului, ci o așteaptă până la ziua judecăţiiîmpreună cu Pavel; și au întru sufletele lornădejde fără de îndoiaiă, care le pricinuește lorbucurie nespusă, încât nu le lipsește nimicpentru vredniciile lor. Iară pentru purgatorium,nu cred, însă adeverează, că păcatele cele micise pot erta și după moarte, prin rugăciunilebisericei și prin milostenii.

Sfânta scriptură o citesc în biserică dupretălmăcirea celor 70 de dascăli; iar Vulgatele șitoate alte tălmăciri le leapădă.

Osebit de Miercuri și de Vineri, postesc dedouă ori într'un an, la vremile orânduite și înpostul mare și în postul prea curatei fecioarei,se înfrânează încă și de pește; și mai sunt uniicarii din eres mare ce au, nici Lunea numănâncă carne și singuri ei își mai fac încă șialte posturi, precum la praznicul sfântului

Page 266: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

alte posturi, precum la praznicul sfântuluiAtanasie, Grigorie și Dimitrie; și unele din femeimăcar de nu se și îmbracă cu haine mo-nahicești, se hotărăsc din bunăvoinţă ca să numănânce carne întru toată viaţa.

Osebit de acestea, prostimea și în Moldovaca și întru alte ţări, care încă n'are știinţă pentruînvăţături, este foarte plecată asupra eresurilorși nu este încă desâvârșit spălată de tina sa ceaveche; încât și la nunţi, la îngropări și la alte întâmplări știute de dânșii, cinstesc prin versuri șicântări, niște dumnezeiri necunoscute șiduhluitoare de idoli. Deci, adecă: Lado șiMano35, Dzina36, Dragaica37, Doina38,Stahiea39, Dracul din tău40, Ursitele41,Frumoasele42, Simzienele43, Joimarţele44,Papaluga45, Chiraleica46, Colinda47, Turca48,Zburătorul49, Miază-noapte50, Striga51,Tricoliciul52, Legătura53, Deslegătura54, Farme-cul55, Descântecul56, Vergelatul57. Și altele deacestea.

CAP. II. Despre stăpânirea Bisericească

Povăţuirea cea pre dinafară a Bisericii estenumai a Domniei, care ia aminte cu sârguinţă șicu purtare de grijă, ca urmările și învăţăturilebărbaţilor bisericești, să fie întocmai dupăașezământul credinţei și ca nici unul dintre

Page 267: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

dânșii să nu se abată din drumul adevărului șisă tăinuiască inimă de lup sub cojoc de oaie,nici păstorul să nu fie leneș pentru turma sa,sau să-i dee vreo sminteală prin pildă rea. Iarăpurtarea de grije cea din lăuntru pentru suflete,cum să le îndrepteze pre calea cea cerească,este încredinţată Mitropolitului, care ca unpăstor credincios și ca o slugă privighetor alDomnului, cercetează bisericele sale și le a-șează lor Arhierei carii de și nu are vreo înţe-legere pentru știinţă, însă sunt plini de Duhsfânt; și nimic nu părăsește din cele ce soco-tește el că sunt de trebuinţă pentru pășiunea șipentru mântuirea oilor sale. Însă fiindcă după ces'a înmulţit la număr locuitorii Moldovei, s'auprea îngreuiat lucrul acesta, încât un om singurnu era puternic ca să-l săvârșească, pentruaceea spre ușurinţa sa, s'au mai așezat înMoldova încă și alte trei scaune Arhierești,adecă: la Roman, la Rădăuţi și al treilea laHuși, însă celui dela Rădăuţi și celui dela Huși,numai cât li s'a dat nume de Episcopi, iar celdela Roman este Episcop desăvârșit și i s'a datvoie ca să puie mitră pe cap, însă asupratovarășilor săi celor doi, nu are el putere, cinumai protie înaintea lor.

Mitropolitul Moldovei a luat blagosloveniesau întărire la hirotonia sa, dela Patriarhul deŢarigrad, de când s'a așezat în Moldova scaun

Page 268: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Mitropolesc și până pe vremea soborului delaFlorenţia; iară atuncea la acest sobor, fiind Mi-tropolitul acel de atuncea al Moldovei, om prostși puţin învăţat la Sfânta Scriptură, a iscălit și eltoate așezământurile cele mincinoase și amă-gitoare ale soborului, (împotriva solului ce l'afost trimis cu dânsul Alexandru cel bun, DomnulMoldovei), numai ca să dobândească scaunulal șeaptelea ce i s'a fost făgăduit de către Papa,împreună și alte măriri; însă după ce s'a spartsoborul nu a cutezat să se întoarcă iarăși înapoiîn Moldova. Pentru aceea, Marco Arhiepiscopuldela Efes, a trimis Mitropolit în Moldova peArhidiaconul său, bulgar de neam, care a fostfoarte vestit pentru cuvioșia și pentru credinţacea bună și fiindcă și Patriarhul de Ţarigrad s'afost plecat în partea celor cu dușmănie, i-aporuncit lui ca să-și caute blagoslovenia satotdeauna la Arhiepiscopul de la Ohrida șidintr'acea vreme, obișnuia Mitropoliţii Moldoveisă-și ceară blagoslovenia lor necontenit delaOhrideanul până la începutul veacului trecut.

Iară apoi după ce a luat Domnia VasileAlbanitul și căutând el ca să puie iar laîntemeiere lucrurile cele ce ajunsese laneorânduială, prin lenevirea Domnilor celor ceau fost mai înainte de dânsul și prin alteturburări din lăuntru; pentru aceea i-a scris lui ocarte Partenie, care era pre atuncea Patriarh la

Page 269: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Ţarigrad într'acest chip: „Facem înștiinţareMăriei tale, ca să știi, cum că bisericamoldovenească totdeauna a fost supusăbisericii răsăritului la Maica cea adevărată șivoitoare de bine tuturor creștinilor și Mitropoliţiisăi ca și toţi ceilalţi primea blagoslovenia lordela scaunul cel de obște al Ţarigradului și afost sub această ascultare vreo câteva sute deani, până pe vremea împărăţiei lui IoanPaleologului, când s'a iscălit la soborul de laFlorenţia Mitrofan Patriarhul cel rău și a adusprin aceia prepus asupra scaunului celui deobște și cel mai dintâi al Ţarigradului, la toţiiubitorii de credinţa cea adevărată. Însă dupăturburările acestea, curăţindu-se îndată din caleuneltele și urzitorii beteșugului celui rău șiBiserica cea sfântă a lui Dumnezeu mireasaMielului celui fără de prihană, s'a întemeiatiarăși în odihna sa cea mai dinainte și în cinsteasa cea veche, rădicându-se împreună și toateprilegiurile de vreun prepus rău.

Deci se vede a fi lucru necinstit și cu necu-viinţă, ca Biserica moldovenească, caretotdeauna a fost mădularea cea mai aleasă șimai de frunte a Bisericii cei mari, să-și cauteblagoslovenia sa, la scaunul cel mai mic și nula cel mai mare. Pentru aceia te rugăm preMăriea ta, smerenia noastră, împreună cu totsfinţitul sobor, ca să bine voești a întrupa iarăși

Page 270: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

la alt scaun mai vrednic, mădularea aceastăcinstită a Bisericii și să poruncești ca MitropoliţiiMoldovlahiei (așa numesc grecii Moldova) să-șicaute blagoslovenie ca și mai nainte la scaunulnostru cel de obște al Patriarhiei și cu adevăratva fi spre cinstea lui Dumnezeu și spre slavămaicii noastre a Bisericii și nouă ne va fi pricinăde bucurie veșnică.”

Deci Domnul Vasilie, îndemnat fiind cuaceastă scrisoare a Patriarhului și a soborului, aporuncit îndată, ca de acolea înainte, să nu-șimai caute Mitropolitul Moldovei blagoslovenieaiurea, fără numai la Patriarhul de Ţarigrad.

Și mai pe urmă tot sub stăpânirea acestuiDomn, adunându-se în Iași sobor din ţarăasupra Iconoclastrilor și alţi eretici din vremeaaceia, a întărit și această poruncă împreună cuînvoiala și iscălitura tutulor Patriarhilor încă șicu a Ohridianului.

Mitropolitul Moldovei are cu totul osebităcinste la Biserica răsăritului, care alţi Mitropoliţin'au și măcar că n'are nume de Patriarh, dar nueste supus nici la unii, căci măcar că-și cautăîntărire și blagoslovenie la Patriarhul deŢarigrad; însă acela nici îl poate scoate predânsul din scaun, nici poate să-l aleagă și nicieste el îndatorit ca alţi Mitropoliţi, să așteptepsiful dela Biserica cea mare a Ţarigradului, ci

Page 271: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

psiful dela Biserica cea mare a Ţarigradului, cidacă dobândește întărire dela Domnie,săvârșesc punerea mâinei trei Arhierei dinMoldova și trimit scrisoare cătră Patriarhul, cuînștiinţare cumcă „s'a ales (N) prin chemareaDuhului Sfânt, iară nu din altă pricinăomenească și este om învăţat și cuvios șitemător de Dumnezeu”.

Asemenea scrie și Domniea cătră Patriarhul,altă scrisoare osebită și-l roagă pre dânsul, cași cu blagosloveniea sa, să întărească pre acelnou hirotonit. Iară Patriarhul nu poate cumva sănu priimească, ci trebue la toate să urmezedupre cererea Domniei.

El este slobod și de dajdiea aceia ce se dăPatriarhului cu nume de ϰοινότητος ϰαὶβοηθείας58 și nicio lege nu-l îndatorește predânsul ca să întrebe pre Patriarhul, ori și pentrucare pricină ce este să se facă în BisericaMoldovei, căci el are putere asupra Bisericiisale asemene ca și Ohrideanul. Însă măcar căel este așa puternic în dregătoriea sa, nu poatenici să puie nici să scoată pe vreunul dinEpiscopii săi, căci numai Domniea are săcerceteze pentru purtările și pentru învăţăturacelor ce se fac Arhierei și pentru pricinile acelepentru care ar fi să-i scoată, avănd putere ca să-i și scoată, pentrucă aceste toate le-au opritDomnii asupra sa și Mitropoliţilor au lăsat numai

Page 272: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

punerea mâinilor, dupre așezământulApostolicesc. Însă și Domniea măcar c'arestăpânire nemărginită asupra supușilor săi, fărăde voia Mitropolitului nu poate nimic săschimbe, să adaoge sau să lepede. Dar șilegea această oprește numai pre Domnii ceicuvioși, iară când este vreunul călcător de lege,nu poate să-l oprească nicio lege.

Mai este datoria Mitropolitului, când va hotărîDomniea pre cineva ca să-l pedepsească cumoarte atuncea să stea înaintea Divanului, sausă întărească judecata Domnească, sau să o în-drepteze, dupre hotărîrea legilor. Și Domnii încăprimesc aceasta ca niște creștini și iubitori dedreptate.

Episcopii încă fără de zătihnire își săvârșescdatoriea chemării lor prin eparhiile lor, și așeazăpreoţi, pe carii aflăndu-i cu vreo greșală mare, îiși lipsesc pre dânșii de darul preoţiei, fără denicio milostivire și nimine nu stă la aceastăîmpotriva judecăţii lor, însă ca să puie ei sau săscoată pe vreun Egumen, sau vreun Arhi-mandrit, nu li s'a dat acest fel de putere; șiaceștia stau numai sub Divanul domnesc șicând fac vreo greșală mai mică, atuncea se pe-depsește fieștecarele, cel mai mic de cătră celmai mare, adică pre Diacon îl pedepseștePreotul său, pre Preot, Protopopul; pre

Page 273: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Ieromonah sau pre Monah, îl pedepseșteEgumenul sau Arhimandritul său; pre Protopop,pre Egumen și pre Arhimandrit, Episcopul; șipre Episcop, Mitropolitul; iară pre Mitropolit îlpedepsește Domniea. Însă Domniea sepedepsește numai singură de conștiinţa sa șide Dumnezeu, carele a pus pre Sultan ca săîndrepteze și să pedepsească uneori preDomni.

Iar la greșalele cele mai mari, care suntvrednice de a se pedepsi cu moartea, sau culipsirea darului hirotoniei, stau sub judecataEpiscopilor săi, numai Preoţii, Ieromonahii șiMonahii; iară Egumenii, Arhimandriţii și Epis-copii, se pot pedepsi numai de către Domnie.Însă și datoria Episcopilor este, când vre unuldintre aceștia face oareșce împotrivacanoanelor bisericești, sau altele, să înștiinţezecu scrisoare pre Mitropolit și atuncea el aratăpricina la Domnie.

Mitropolitul are pe an dela fieștecarele preotdin Eparhiea sa, câte două sute de aspri și opiele de vulpe, sau de jder, iară alta nu poate sămai ieie nimic. Și dela Episcopi încă n'are niciodajdie, fără numai cele ce îi dăruesc ei lui debună voia lor. Așijderea și Episcopii au ase-menea venit de prin Eparhiile lor.

Page 274: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

CAP. III. Despre Mănăstirile din Moldova

Toate mănăstirile din Moldova sunt așezateîntocmai și urmează canoanelor acelora caresunt scrise pentru Monahi, de sfântul Vasile.

Mănăstiri mari cu Arhimandriţi, sunt numaipatru, iară mai mici cu Egumeni, sunt mai multde două sute și mai pre atâtea și schituri, pecare le au sub stăpânire mănăstirile acestea.

Acestea sunt unele închinate și alteleslobode. Acelea sunt închinate la Ierusalim, saula Sinai, sau la sfântul Munte.

Căci, în Moldova s'a făcut obiceiu, cândcineva din Domni sau din boieri face vreomănăstire, atuncea își împărţește toată avereasa întocmai copiilor săi și mănăstirii, adecă, precâtă parte la fieștecarele din copii, pre atâta dăel și mănăstirii și dacă se teme ca nu cumvadupă moartea sa să se strice și să serăsipească mănăstirea, atuncea o închina el lao mânăstire mai mare, la care socotește el dinpărţile ce am arătat și atuncea Arhimandriţiimănăstirilor acelora, se îndatoresc ca să ieeasupră-le purtarea de grijă pentru mănăstireaaceia și să privigheze, ca să aibă monahiipurtări bune și cinstite, dar și din venitul

Page 275: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

mănăstirei numai atâta lasă în urmă câtsocotesc că este de trebuinţă pentru hranafraţilor, iară pre celălalt venit îl ia pentrutrebuinţa mănăstirei celei mari și-l trimit acolopre tot anul.

La mănăstirile cele slobode trebue fraţiisinguri să-și are și să secere și în ceasurile caresunt slobode de trebile cele Duhovnicești,trebue să muncească cu mâinile la cele ce li seporuncește de către Egumenul, adecă la vii, laţarini și la grădini și să strângă rodurile acestorapentru folosul mănăstirei.

Toate mănăstirile dau pe an dajdie laDomnie, după mărimea moșiilor, ce au substăpânire, iară Mitropolitul și Episcopii, nu daunimic și Monahii toţi atâta sunt de ascultători lacanoanele sfântului Vasile, încât mai bucuroșiar muri de o sută de ori, decât să bage în guralor carne măcar odată fiind chiar sfătuiţi și devre-un doctor și din mânăstire afară nu ies niciodinioară, fără numai atuncea când sunt trimeșide Egumenii săi, sau cu altă trebuinţă a sa, însăcu blagoslovenie. Economia casii e asupracelor mai bătrâni și mai vechi și primirea oas-peţilor care se păzește pre la toate mănăstirileeste foarte de lăudat, căci nemernicind oricestrein, creștin, jidov, turc, sau armean, nu numaică au datorie să-l primească cu bucurie, ci încă

Page 276: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

și un an deplin, dacă voește să șează, trebuesă-l hrănească după putinţa mănăstirei, cucinste și fără de cârtire, împreună și pre toţi ceice sunt cu dânsul și dobitoacele sale.

CAP. IV. Despre limba sau graiulMoldovenilor

Istoricii arată osebite cugete pentrualcătuirea limbii Moldovenești, mulţi dintredânșii zic că este alcătuită cu schimbare dinlimba latinească, fără de a fi împrumutată șidela alte limbi; iară alţii zic, că este din ceaitalienească. Însă noi vom arăta temeiul despreamândouă părţile, ca să poată cetitorul săînţeleagă adevărul mai cu amăruntul.

Aceia cari zic că limba Latinească estemaica cea adevărată a limbei Moldovenești, serazimă pe aceste temeiuri; adecă zic:

I. Că bejenarii Romanești, au venit în Daciacel mult mai nainte până a nu se strica limbaRomanilor în Italia, prin năvălirile Goţilor și aleVandalilor; și cumcă nici unii din istorici nuarată că s'ar fi întors ei iarăși înapoi la Italia învremea când stăpânea barbarii și pentru aceialocuitorii din Dacia n'au avut de unde să-șischimbe limba lor cea veche.

Page 277: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

II. Cumcă Moldovenii nici odinioară nu s'auchemat Italieni, precum s'au chemat alţi Romaniîn multe locuri după aceea, ci totdeauna ș'auţinut numele său cel vechiu, pe care îl avea toţiRomanii, când era Roma cetatea a toată lumea,măcar că aceasta nu stă împotrivă, căci Unguriiși Leșii îi numesc pe dânșii Vlah; care numeobișnuesc neamurile acestea să-l dea șiItalienilor.

Iară eu mai bucuros cred, că neamurileacestea fiind învecinate și mai cunoscute cuMoldovenii, întâi Moldovenilor au dat acestnume Vlah și apoi mai pe urmă la Italia; însă nul'au luat dela Italia ca să-l dea Moldovenilor.

III. Că. adeverinţa cea mai cu temeiu pentruzisul acesta, sunt cuvintele cele multe curatLatinești, care încă tot se obișnuesc în limbaMoldovenească, care în cea Italienească niciodinioară nu se află; iară cuvintele acelea pecare le au adăogit în limba Italienească, Goţii,Vandalii și Longobarzii, nici cum nu se află laMoldoveni.

Și pentru ca să arătăm mai luminat am pusaicea aceste cuvinte:

Latinește Italienește MoldovineșteIncipio Comincio Încep

Page 278: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Albus Bianco AlbuCivitas Cita Cetate

Dominus Signore DomnMensa Tavola MasaVerbum Parola VorbaCaput Testa Capul

Venatio Caccia Vânat

Iară cei ce mărturisesc cum că limba Moldo-venească este alcătuită din cea Italienească zicașa:

I. Că are tot aceleași vorbe ajutătoare am, ai,are, ca și cea Italienească.

II. Că articulii ei, sunt asemenea ca și laaceea.

III. Că oarecare cuvinte sunt cu totul Ita-lienești, adecă: schiop, italienește schiopo; iarălatinește claudus, precum și cerc, italieneștecerco, iară latinește quaero și fiindcă cuvinteleacestea sunt necunoscute în limba latinească,pentru aceea, nu pot să fie aiurea, decât din ceaitalienească.

Însă cei ce cugetă precum am arătat dintruîntâi, zic împotrivă așa:

Page 279: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

I. Că Moldovenii au adevărat vorbele aceleaajutătoare, însă nu italienești ce însuși ale lor.

II. Că asemenea aceasta este și cu articulilecuvintelor, căci nici cu o parte din graiu, nu sedepărtează mai mult limba Moldovenească decătre cea italienească decât cu acestea,pentrucă Italianul pune articulul înainteacuvântului, iară Moldoveanul îl pune pe urmacuvântului; adecă italienește l'uomo, la moglieși moldovenește, omul, femeia.

Și Italianul are numai un articul bărbătescadecă singuratic; il, și î[n]mulţit gli sau i șifemeesc singuratic la înmulţit le; iară Moldoveniiau două articule singuratice, ul și le, pe celdintâi îl pun la cuvintele cele ce se încep culiteră glasnică; iară pe celălalt, la cuvintele, cese încep cu literă neglasnică; adecă omul,latinește homo; calul, latinește equus; scaunul,scamnum; vasul, vaso; șarpele, serpens;cânele, canis și altele.

Iară la număr înmulţit pun articolul ii, pe urmacuvintelor celor ce însemnează lucru viu;precum caii, oamenii, latinește equi, homines;iară lucrurile cele moarte se sfârșesc cuarticulele, precum ca scaunele; vasele, ș. c. l.

Articule femeești încă au două singuraticeadecă, ea și a, precum: muerea, găina; latinește

Page 280: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

mulier, galina, iară cuvintele care se sfărșeșc cue, dobândesc la înmulţire articula ile; adecăgăina, găinile.

III. Cumcă poate să se prepue cu adevărat,că cuvintele acelea, care se asemenează maimult cu limba Italienească decât cu cea veche aRomanilor, să fie rămas în limba noastră delaGenovezi, din pricina însoţirii cei multe ce aveaMoldovenii cu dânșii, când stăpânea ei schelilemării Negre, căci într'acest chip au împrumutatMoldovenii cuvinte și dela Greci, dela Turci șidela Leși, după ce au început a face neguţătoriecu dânșii, adecă, dela Greci, pedeapsa,παίδευσις; chivernisirea, ϰυβέρνησις; snopire59

προϰοπή60; azima, ἄζυμον; drum, δρόμος;pizma, πεῖσμα.

Deci fiind c'am arătat zisele despreamândouă părţile, noi nu putem hotărî caredintre amândouă să fie mai adevărate, pentrucăne este frică ca nu cumva din dragostea patrieisă ni se întunece ochii și să prisosim oarece șiapoi să cunoască alţi mai bine; pentru aceialăsăm asupra cititorului, ca să judece însuși,iară noi ne îndestulăm ca să arătăm aiceanumai zisul lui Cavatie carele zice, adecă:

„Este de minune că limba Moldoveneascăare mai multe cuvinte Latinești decât Italienești,

Page 281: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

măcar de și locuiesc acum Italieni, unde aulocuit mai înainte Romanii”, însă poate să nu fiepână întru atât de mirat, pentrucă Italienii și-auschimbat limba cu mult mai în urmă; după ce avenit neamul Moldovenesc în Dacia.

Și fiindcă în limba Moldovenească să aflăoarecare cuvinte, care nu sunt nici latinești nicide pe la alte limbi de prin prejur, pentru aceia sevede că sunt rămășiţe de pe la Dacii cei vechi,căci nimic nu poate să ne împedice pe noi a nucrede cumcă bejenarii Romanești după ce auvenit în Dacia, și-au năimit loruși slugi din Daci,sau poate că rămâind vreunul fără de femei, s'ași însurat luându-și femei dela Daci și cu acestchip lesne și-au putut amesteca în limba lorcuvinte streine; precum stejar, pădure,hlășteu61, cărare, grăesc, privesc, nemeresc.

De alta și limba Moldovenească are ale salerăspicări sau rosturi ca și toate alte limbi.

Vorba cea mai împodobită este împrejurulIașului în mijlocul ţării; pentrucă oamenii cei cesunt în partea aceasta se mai supţiează, fiindcăsunt aproape de curtea Domnească.

Cei ce locuesc la Nistru, amestecă multe cu-vinte leșești; și vasele pentru care au trebuinţăîn casă, încă le numesc cu nume Leșești, încâtde abia pot să înţeleagă ceilalţi Moldoveni.

Page 282: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

de abia pot să înţeleagă ceilalţi Moldoveni.

Și ceice locuesc în partea muntelui despreArdeal obișnuesc adese ori cuvintele Ungurești.

Iară Fălcenii amestecă limba cu cea Tătă-rească și Galaţienii cu cea Grecească și cu ceaTurcească.

Iară partea femeească din Moldova are cutotul altă vorbă decât partea bărbătească; căciele schimbă silaba bi și vi în ghi și hi adică înloc de bine, zic ghine; vie, hie și silaba pi oschimbă în chi; precum pizma, chisma, piatrăchiatră; încă și un bărbat când se deprinde cuvorba aceasta cu greu poate să se desveţe și sevădește singur pe sine zicând, c'au șezut preamult în braţele maicăsa; pentru aceia și ocărescceilalţi pe unii ca aceia, zicându-le feciori debabă.

Muntenii și Ardelenii, au tot o limbă cuMoldovenii, numai cât le este vorba puţin maigroasă, precum giur, Românul jur, Dumnezeu,Dumnezău, acum, acuma, acela, ahăla și maiau ei și alte cuvinte care nici sunt cunoscuteMoldovenilor, iară la scrisoare nu le obișnuescci urmează întocmai după ortografia graiuluiMoldovenesc și cu aceia cunosc ei într'adevăr,că vorba Moldovenească este mai curată decâta lor, măcar de și nu o mărturisesc fiind opriţi deantipatiea ce este între Moldoveni și între

Page 283: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Munteni.

Și cu mult mai prost vorbesc Cuţovlahii, carelocuesc în Rumele pe hotarul Macedoniei, căciei își amestecă limba foarte ciudat cu cea gre-cească și albaneză, amestecând în cuvinteleRomânești uneori câte un vers întreg grecesc șialteori câte unul arnăuţesc, și ei înţeleg întresine destul de bine limba aceasta încurcată;iară un Grec, sau Albanit, sau Moldovean nueste puternic să înţeleagă nimic; însă când ar ficâte trei aceștia la un loc și auzind vre unCoţovlah vorbind, ar putea să înţeleagă ceeacezice el, când își vor tălmăci fiecarele versullimbei sale unul la altul.

CAP. V. Despre literile Moldovenilor

Mai nainte de soborul dela Florenţia aveaMoldovenii litere Latinești, după pilda tuturorcelorlalte popoare, a căror limbă încă este alcă-tuită din limba cea Romană, iară apoi dupăaceia unindu-să la acest sobor MitropolitulMoldovei cu Latinii; și diadohul său TeoctistBulgarul, diaconul lui Marco Efesanul, pentrucase lipsească aluatul Latinilor din bisericamoldovenească, ca să rădice prilejul să nupoată ceti amăgiturile lor oamenii cei tineri, auîndemnat pe Domnul Alexandru cel bun, ca nunumai pe oamenii cei ce avea cugete străine la

Page 284: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

credinţa pravoslavnică, ci încă și literile latinesă le lipsească din ţara sa și să primească înlocul lor pe cele slavone și cu râvna aceastaprea mare și fără de vreme, s'a făcut el urzitoriulcel dintâi al celui dintâi al barbariei întru care seaflă Moldova acum.

Iară fiindcă literile slavonești n'au fostdeajuns pentru rostul tuturor cuvintelor acelorape care le-au schimbat neamul Moldovenescdin limba latină, cât și pentru acelea pe care le-au împrumutat ei de pe la neamurile celeînvecinate; pentru aceia a fost ei nevoiţi ca sămai afle și alte litere pricinuind cu aceasta limbiiMoldovenești mai multe litere decât la toatecelelalte limbi din Europa adecă 47 împreunăcu alte semne prosodicești și ortograficești62. 63

Literile capitale ale Moldovenilor, sunt ase-menea ca ale Grecilor și ale Slavonilor și amân-două soiurile obișnuesc ei întocmai.

În răvașe și în catastive se obicinuește scri-soarea Moldovenească; iară în cărţile cele bise-ricești și în hrisoavele Domnești în isvoadelevisteriei și alte scrisori ale curţii, de două sutede ani, nu se obișnuește altă scrisoare afarănumai cea Slavonă, pentru aceia și fecioriiboierilor, altă limbă nu învăţa fără numai ceaSlavonă întru care nu poate să înveţe alte știinţe

Page 285: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

și învăţături, ci după ce deprinde a ceti, trebuiasă înveţe de rost ceaslovul și psaltirea, și dupăaceea li se tâlcuea evangheliea, fapteleapostolilor și cele cinci cărţi ale lui Moisi; iarăcelelalte scripturi din legea veche prea rar;asemenea aceasta învăţa și fetele boierilor,pentru că mai bine să poată a ceti și a scrie înlimba sa, iară ca să înveţe gramaticaSlavonească, prea rar se afla cineva; pentrucăîn limba aceia era prea puţine gramatici și maiales numai aceia pe care a făcut-o Macsim delaCandiea carele s'a sfinţit și aceea încă numaiodată s'a tipărit în Moldova.

Însă în veacul trecut sub stăpânirea Dom-nului Vasilie Albanitul, întorcându-se Moldovaiarăși sub ascultarea scaunului Ţarigradului, auînceput ei iarăși să se deștepte și să vie lalumină dintru întunericul cel adânc al barbariei,care se lăţise asupra ţării, căci întăiași dată prineconomia Domnului acestuea, s'a așezat în Iașișcoala grecească și a poruncit ca să se pri-mească Monahi greci pe la toate Monastirilecele mari, ca să înveţe pe feciorii boierilor știinţiși învăţături în limba grecească și a rânduit casă fie în biserica cea mare o strană de cântăreţigrecești și Liturghiea să se slujească jumătategrecește și jumătate slavonește, după cumurmează și până acum întocmai.

Page 286: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Și au făcut împreună și tipografie Greceascăși Moldovenească și a poruncit de a tipărit cărţibisericești și legi și cu acestea a dat el prilej des'a obișnuit a se ceti în limba Moldovenească,întâi numai Evanghelia și faptele Apostolilor,iară mai pre urmă și toată liturghiea; iară peurmă după vreo zece ani, a urmat aceștiirânduele frumoase și Șerban CantacuzinoDomnul ţării Românești și a așezat în ţara sa șiel școale grecești, împreună și tipografieGrecească și Românească.

Iară la sfârșitul anului trecut64 a început uniidin Moldoveni să înveţe și latinește și la acestlucru vrednic de laudă a făcut întâi început șipildă celorlalţi un Miron Logofăt și istoric maiadevărat al Moldovenilor, trimiţându-și fecioriisăi în ţara leșească ca să înveţe limbalatinească și meșteșugurile slobode.

După aceea a adus în Moldova și DomnulDuca, pe un Monah Engal și pe un tânăr anumeIoan Papie (care după aceea la Moscova i s'adat nume Comnen și a fost pe urmă și Mitropolitla Drista) și i'au pus pe dânșii dascăliBeizadelelor sale.

Și mai pe urmă a adus în Moldova și tatălnostru Constantin Cantemir, pe un Monah foarteiscusit anume Ieremiea Cacavela născut la

Page 287: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Candiea și a învăţat pe fii lui și pe alţi feciori deboieri; și dintr'acea vreme a început mulţi dinMoldoveni să înveţe grecește, latinește și ita-lienește.

Sfârșit

Page 288: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Note

1. Vezi în istoria lui cea turcească la viaţa luiMohamet II, faţa 143 și 144.

2. Vezi adunarea Istoriilor rusești, cartea a III-a, faţa 256.

3. Adică Români albi, în opoziţiune cu KaraIflak (Vlach) Români negri care sunt locuitoriiţării românești.

4. Se cheamă rutean, pentrucă odinioară afost al Rutenilor supuși ai regatului Poloniei.

5. Și mai cu seamă: sare, miere, unt, ceară șimult lemn, care se transportă nu numai laConstantinopol, dar până și 'n Egipt și'n AfricaTurcilor, pentru a construi năvi și case.

6. La Ptolomeu Gerasus, sau AmmiannPorota, la Grecii vechi Pyretus.

7. Ordinioară Tyras, Grecii moderni îi zicDinastris, Turcii Turla.

8. Pare a se trage din vechiul numeBrythologi. (Bonfiniu).

Page 289: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

9. Nu numai Moldovenii, ţin că acest lac senumește așa dela poetul Ovidiu. dar și veciniiPoloni sunt de această părere și anumeSaroniciu în descrierea Poloniei, zice că, „Lacullui Ovidiu este între Hypanu și Nistru, aproapede gurile acestuia”. Acolo se vede un zid legatcu plumb, care se întinde până la mare, cale deo jumătate milă. (Vezi Cap. IV).

10. Cum că Ovidiu a fost exilat în Sarmaţia șiurbea Tomi; spune el însuși când zice: „Ne meaSarmaticum contegat ossa solum”. Iar în satulIsaccea se găsește o lespede de mormânt pusăpesemne de către un leah:

„Hic situs est vates, quem diri Caesaris iraAugusti patria cedere iussit humo.Saepe miser voluit patriis occumbereterris,Sed rustra; hunc illi fata dedere locum.”

Sarnicius, Annal. 1. 2. cap. IV și ultimul.

11. Se vede urmele unui vechiu târg cu acestnume, tot în partea unde se pune Poloda Dacieiantice.

12. Textul inscripţiei avea greșeli în ediţia din1825 (1851?) așa încât aici a fost redat dupăoriginalul în limba latină.

Page 290: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

13. Pe malul apusan al lacului se văd înmijlocul pădurilor celor dese urmele unei vechicetăţi, pe oare locuitorii o numesc Orchii.Judecând după poziţiunea locului eacorespunde cu Petrodava vechei Dacii.

14. După poziţiunea lacului și oarecareasemănare a numelui, se crede a fi Sandavavechei Dacii.

15. Bugeac se înţelege în limba Turceascăunghi, și se numește așa, pentrucă pământulîntre Nistru și între Dunăre asupra Mării Negrese întinde dealungul și face un unghiu ascuţit; șise vede că această numire ar fi asemenea cunumele cel vechiu Besis, care nume l-au pusacestui ţinut Istoricii și Geografii cei vechi, șipoate că dintru aceasta s'a și izvodit numeleBasarabia după cum se vede dela Ovidiu carelezice cu glas trist: Trăesc cu ticlăloșie în părţileBesoskai. Și Ptolomeu scrie zicând: Din sus deDacia locuesc Peucinii și Bastarnii. Cum căBastarnii sunt una cu Besis, zice între alţii șiMatei Pretorul zicând: Sunt o sumă cari cred căBastarnii ar fi tot aceleași popoare, cariodinioară se chema Besis, și acum se zicBasarabieni.

16. Moldovenii și Turcii zic Chilia, Grecii deastăzi Lycostomon. Bonfiniu cu unii vrea s'ocheme Achillea.

Page 291: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

cheme Achillea.

17. Bielski, p. 239 zice, că Pacinaţii șiComanii ar fi Litvani, cari după ce au eșit dinpărţile Bosforului Cimmerianu mai întâi legarăamiciţie cu Genuesii cari ţinea Bosforul și căaceștia, împreună cu Moldovenii șiBassarabenii ar fi zidit cetăţile: Mancob, Kerkel(notă: acest oraș (Kerci) nu apare în ediţia din1825 (1851?) și a fost adăugat aici potrivittextului original în limba latină), Krimu, Azov.Caffa, Chilia, Moncastru și Târgoviștea, ș. c.

18. Cuvântul apare ca „bordam” în ediţia din1825 (1851?) și a fost corectat după textuloriginal în limba latină.

19. Pentru acest domn a mărturisit Dlugoș înIstoria Leșeaseă zicând: O, ce domn vrednic deminune, întocmai de mare ca și VoevoziiEroicești, de care ne minunăm atâta, carele pevremea noastră a fost cel întâi între stăpânitoriilumii de a lucrat biruinţe așa slăvite împotrivaTurcilor. El, după judecata mea, a fost cel maivrednic să i se fi încredinţat domnia șistăpânirea peste tot pământul; și mai vârtosdregătoria de Voevod și Arhistratig împotrivaTurcilor cu sfatul cel de obște, cu învoiala și cuhotărîrea creștinilor.

La alt loc anul 1774, foaea 531, numește elpe acest Ștefan luptător și domn treaz, mare și

Page 292: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

de frunte. Și multe alte laude să găsesc pentrudânsul la acest scriitor.

20. Primul cuvânt corectat după originalul înlimba latină.

21. Se numește așa, pentrucă spataDomnească este totdeauna pe masa întruaceea odaie; și nimeni nu intră acolo, fărănumai cei șeapte boieri mari.

22. Aceasta este o zicere la Turci, care seînţelege o gătire spre a face o slujbă cuiva.

23. Mai corect, „cărţile numite Basilice”.

24. Aici este iară o greșală căci acestașezământ s'a păzit o lungă vreme (Ed.).Originalul în limba latină spune că „a durataproape un secol întreg”.

25. În ediţia din 1825 (1851?) lipsește notape care o dăm după originalul latin: „Căciaceasta avem să o arătăm în Hronicul romano-moldovlahilor”.

26. Numiţi Boiarski rod.

27. Ediţia din 1825 a fost tipărită cu literechirilice, și deci urmărește ordinea literelor înalfabetul chirilic.

Page 293: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

28. Carii se trag de la Azan un frate al luiIoan carele a fost Domn în ţara Româneascăpentru carele pominește Honieat.

29. Greci, ce se trag de la Ioan CantacuzinoÎmpăratul Ţarigradului.

30. Tătari de Crăm.

31. Din neamul acesta au fost cinci Domni.

32. Greci, neam de împărat.

33. În manuscrisul original în limba latinăeste vorba despre „livre”.

34. Fatalismul există și până astăzi întreRomâni (Ed.).

35. Numele aceste le cântă mai ales la nuntăși pentru aceia se vede că se înţeleg a fi Venerași Cupidon.

36. Alcătuirea acestui cuvânt, se poate socotică este din numele Diana; însă ei obișnuesc a-lnumi cu număr înmulţit, adecă: Dzinele, șiiscodesc zicând că sunt niscai fecioarefrumoase și dăruesc frumuseţe.

37. Aceasta se înţelege Ceres, cum se vede;căci la acea vreme a anului pe când încep a se

Page 294: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

coace semănăturile se adună la un loc toatefetele ţăranilor de prin satele ce sunt preaproape și aleg pe cea mai frumoasă dintredânsele și-i pun numele Drăgaica și cu maretovărășie merg cu dânsa prin ţarini, împodo-bind-o cu cunună împletită de spice și basmalemulte și-i dau în mâinile sale cheile de pe lașurile (sau grajdurile) lor; și Dragaica aceastaîntr'acest chip împodobită, cu mâinile întinse șicu basmalele legate asupra vântului ca când arzbura, merge acasă dela ţarini și umblă printoate satele tovarășilor săi, cântând și săltândîmpreună cu toate tovarășile sale, cari de multeori o numesc pe dânsa soră și stăpână și toatefelele ţăranilor din Moldova cu mare poftă sestrăduesc după cinstea aceasta măcar de șisunt ele obișnuite să cânte totdeauna cumcăaceia care se face în chip de Drăgaică, nupoate să se mărite până după trei ani.

38. Se vede că aceasta a fost la Dacianumele lui Mars sau Belona, pentrucă se punela începutul cântărilor celor de război.

39. Zic că este o femeie cu chip de uriaș șistrăjuește pe la casele cele vechi părăsite șimai vârtos pe la zidurile cele ce sunt în pământși pe la comori.

40. Așa numesc ei pe duhurile cele ce zic călocuesc în apă.

Page 295: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

locuesc în apă.

41. Zic că sunt două femei care se află defaţă la nașterea copiilor și le împărţesc darurilesufletești și trupești, precum le este lor vrerea șihotărăsc mai nainte toată norocirea și nenoro-cirea ce este să întâmpine pe copil în toată viaţasa.

42. Aceste zic ei că sunt neveste de văzduhși îndrăgesc de multe ori pe feciorii cei tineri șifrumoși; și pentru aceia când lovește denăpraznă pre vre un om tânăr, slăbănogire saudambla, atuncea dau ei vina boalelor acestoranumai singur frumoaselor acelora și zic căacela schimbându-și dragostea în urâciune șiumblând cu dânsele în pizmuire, își răsplătescele întru acest chip.

43. Acesta este numele sfântului IoanBotezătorului și zic ei că soarele săltează înziua praznicului acestui sfânt; și pentru aceiatoţi ţăranii se scoală mai nainte de lumina zileiși privesc la ivirea soarelui cu ochii sticliţi; șifiindcă ochiul nu poate suferi îndelung luminaaceasta, ci începe a sălta, pentru aceea ei soco-tesc că săltarea aceea este a soarelui. Și dupăce fac ispita aceasta, se duc iarăși pe la caselelor cu bucurie.

44. Așa numesc ei pre niște femei, care ziccă umblă pe la toate casele dimineaţa în joia

Page 296: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

patimilor, la care vreme pe la toate casele seface foc; și zic că aceste femei dacă găsescatuncea pe vreo femee din casă dormind, o facde acilea înainte de este leneșe la tot lucrulpreste an.

45. Vara când este secetă cu primejdiepentru semănături atuncea îmbracă ţăranii câteo copilă mai tânără de 10 ani, cu cămeși defrunze de copaci și de buruiene și cu toatecelelalte copile și copii de vârsta ei umblăjucând și cântând și cum sosesc la fiecare casă,obișnuesc babele să le toarne pe cap apă rece;iară cuvintele pe care le cântă ele sunt mai întruacestaș chip adecă: Papalugo sui-te la cer șideschide porţile sale și ne trimite ploaie de sus,ca să crească grâul și păpușoiul, mălaiul șialtele.

46. Se asemănează cu rugăciunea creștinilorchirie eleison; de unde și este alcătuită, căcifiecare casnic obișnuește la botezul Domnului,de face o cruce de lemn și o împodobeștefiecare după putinţa sa, cu pânză albă, sau cu omaterie de mătase; și după vecernie o poartă cao Litanie, prin toate casele în tovărășie de omulţime de copii, care de multe ori strigăcuvântul acesta: Chiraleica.

47. Aceasta se potrivește cu cuvântulCalenda al Romanilor și se obișnuește în multe

Page 297: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

Calenda al Romanilor și se obișnuește în multechipuri, la începutul fiecăruia an nou, atât laprostime cât și la cei mari.

48. Este o joacă, care s'a iscodit în vremilecele bătrâne din pricina urâciunei ce aveaMoldovenii asupra Turcilor; adecă în ziua deCrăciun, îmbracă pe unul c'un sac de pânză lacare leagă un cap de bou și preste acelaîncalecă altul, însă tocmit ca când ar fi ghebosși așa merg pe la toate casele și uliţele, cujocuri și cu cântări.

49. Zic și cred, c'ar fi o nălucă de om tânăr șifrumos și se apropie noaptea de fecioare, maivârtos de neveste tinere și toată noaptea facecu dânsele lucru necuviincios și nu se poatevedea de către cei ce'l pândesc. Iară noi amauzit, că oare carii bărbaţi mai cu inimă au prinszburători de aceștia și aflându-i cu trup ca și altefăpturi, i-au pedepsit precum li s'au căzut.

50. Zic că este o nălucă, care umblă pe larăspântiile căilor dela apunerea soarelui șipână la miazănoapte și se preface în tot chipul.

51. Aceasta este alcătuită din cuvântulgrecesc „strigli” și la Moldoveni încă areasemenea înţelegere ca și la Romani, adecă zicc'ar fi o babă bătrână și omoară pe copiii cei decurând născuţi, cu meșteșug diavolesc. Însăacest eres stăpânește mai mult pe Ardeleni;

Page 298: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

pentrucă ei zic, când începe a umbla striga, gă-sesc atunci pe copii morţi în leagăn, fără de a fiei ceva bolnavi și pentru aceia având ei prepuspreo femeie bătrână, o leagă de mâini și depicioare și o aruncă în apă; și dacă se afundăzic că este nevinovată iară dacă plutește pedeasupra apei apoi zic că este vinovată șiscoţând-o din apă o ard de vie fără de a maiface cercetare, măcar de și strigă ea în zadarpână la sfârșitul său, cum că nu este vinovată.

52. Se înţelege asemenea ca și la Franţezi,lugaru [loup garou] și zic că cu vrăji se potpreface oamenii în chip de lup și de altă fearăstricătoare și pot să le ia firea lor întocmai șicum că dau năvălire asupra oamenilor și asupradobitoacelor și fac vătămare.

53. Aceasta zic ei, că ar fi un fel de vrajă, cucare se poate zătihni mirele de a se împreunacu mireasa și mai zic că pot să oprească cudânsa și pe lupi și pe alte fiare sălbatice ca sănu poată face stricăciune la oi și la altedobitoace.

54. Este vindecarea de mai sus, care poatesă se facă prin alte mijlociri de acestea maiputernice precum zic ei.

55. Se obișnuește la prostime și zic căfemeile pot cu această mijlocire să facă pe ai

Page 299: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

săi iubiţi ca să fie plecaţi asupra lor; sau pe ceice le sunt lor urâti, să-i facă să î[n]nebunească.

56. Acesta este un fel de vraje, cu care zic ei,că se pot vindeca de toate boalele care nu suntde moarte și eu voesc despre această pricinăsă povestesc oarece aice, precum am văzut în-sumi în patria mea, adică: Cămărașul cel mareal tatălui meu avea un cal foarte scump și fiindmușcat de un șarpe la câmp, atâta s'a umflat încât se zicea că nu este prin putinţă, ca să sepoată vindeca; și chemând el pe o femeebătrână ca să vază pe cal, i'a zis lui femeia casă caute un izvor și să aducă apă negustată denimenea cât de îngrabă, și umblând el ca să-șitrimită pe sluga sa ca să aducă apă, i'a zis luibătrâna ca să meargă însuși el, dacă voește să-i trăiască calul; atuncea a ascultat-o pe dânsaboerul și i'a adus un vas cu apă, pe care adescântat-o ea cu niște cuvinte vrăjești și apaii'a dat-o lui ca să o bea; și după ce a băut-o camcu greu, pentrucă a fost adus prea multă apă,îndată a văzut că a început calul să-și vie în fire,carele zăcea la pământ mai mort; iar el aînceput a se umfla și a dobândit durerinesuferite și mai descântând baba de al doilea,s'a făcut calul sănătos până într'un sfert deceas; iar boierul a vărsat apa din sine fără a-irămânea lui înnapoi vreo durere, sau vreo bubădin pricina aceia. Și altă babă iarăși, un grajd

Page 300: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

plin de cai cu râie, asemenea cu descântec înpuţine zile i'a vindecat desăvîrșit, măcar de auși fost caii cale de trei zile depărtaţi de dânsa șinumai cât a zis cuvintele acele vrăjești prestepăr de cal, și aceasta încă o știu însumi.

57. Aceasta zic Moldovenii, că este un fel deminune, cu care pot ei să-și cunoască maiînnainte tot norocul și nenorocul, care îi vaîntâmpina peste an, că ei în noaptea care estespre ziua cea dintâi a lui Ianuarie, pun vergi,dupre cum știu ei, la care mai au trebuinţă și delinte și de bob, și de oale, pe care le așeazăîntre o laltă după obiceiul lor.

58. Adică, de împărtășire și ajutor.

59. În manuscrisul original în limba latinăeste vorba despre „procopie”, nu „snopire”.

60. În ediţia din 1825 (1851?) lipseșteexemplul „blestem, βλασφημῶ”.

61. Halesteu este corupt din ungurește,halastó, cuvânt compus din hal pește și tó lac,adecă lac de pește, baltă cu pește (Nota Trad.rom.).

62. Cu încetul toate aceste adaosuri șiiznoave s'au alungat (Ed.).

Page 301: Descrierea Moldovei - Dimitrie Cantemir

63. În manuscrisul original în limba latinăsunt enumerate și literele, după cum urmează:

Az Ije TferdBuchi I UcVede Kako UGlagol Liude FertaDobro Mislete Fita

Iest Naș ChierE On Hier

Jivete Pokoi IerDzealo Râţi IeriZemle Slovo Ier [mic]

„acest ier era mereu la coada cuvintelor carese sfârșeau în consoană,

astăzi însă Moldovenii pun în locul lui un semndeasupra, ca în cuvântul iert”

Ot Ștea IuO Iat XiŢi Ie Psi

Cerv Înea TitlaȘa Iako Ge

64. În manuscrisul original în limba latinăeste vorba despre „secolul trecut”, adică al XVII-lea.