\

~I.,

I

1

Prof. univ, dr. PETRE BUNECI

INSTITUT, ,

E DREPT PENAL

I~~~t

ti

~TESTE GRILA

- partea qenerala -- partea specialä -

Universul JuridicBucuresti-2007-

II\

~

Editat de S.C~ Unlversul .Iuridic ;U'~CL,CUPRINS . .; ~

Copyright © 2007 S,G. Unlversul .Juridic S.R.L

Toate drepturile asupra prezentei editii apartinS.C. Universut .Juridic S.R.L.Nici 0 parte din acest volurn nu poate fi copiata farä acordulscris al S.C. Un~ve!l'sul -,Jurldic S.R.L.

Drept penal. Partea generalä

pag.L lnfractiunea1. Formeie infractiunii (Intrebärile 1-17) 92. Notiunea de infractiune si continutul acesteia

(Intrebärüe '18-43) 123. Participatia penaläüntrebärile 44-54) 174. Unitatea ;;i pluralitatea de infractiuni (lntrebärile 55-100) 205. Ca uze care lnläturä caracterul penal al faptei

(tntrebärile 101-125) 31

Nlel UN EXE:'nlU;)gj·U~DU.JPHEZENTUL TlRAJ NU VA FICOMERCIAUiÄT~ DECAT t~Ji~DEiSEMNATURA-----------~---------"'" _._._---~@TORULUI _$.1.~T t.JN'!E.!l::ß.J.f.DJTORUl;;Ulz APUCATEPE INTEHiORUL ULTlMEI COPERTE.~ ------_._~,.:.::.:=:;;.....::::.

11.Pedeapsa6. Individua!izarea judiciarä a pedepselor (intrebärile 126-183) .... 367. lndividualizarea pedepsei sub aspectul executärii .

(lntrebärile '184-199) 50

,---- ---:-.__ ._--I Descrierca C11.Pa BilbHoteciiN ationale a RomänieiI BU·l'.P'j'.0T DE1·'I"V..1."(L\..JÄ,Jf ~::..

Institutii de drept penal : teste gdHi :partea generalä, partea specialä / prof. univ. dr.Petre Buneci. _..Bucuresti : Universul Juridic, 2007

JSBj',j 978-973-127-020-3

1I

I343(498)(075.8)(079.1) I_____________. .__, ,.. J

111.Minoritatea fäptuitorului8. Rasp~nderea penalä, rnäsurile educative ~i pedepsele

aplicabite minorilor (Tntrebärile 200-207) 54

IV. Mäsurile de sigurantä9. Notiunea, scopul ~i principiile care le quverneazä. Mäsurile

de sigurant8 rn special (Intrebärile 208-234) . 56

V. 'i~läturarea sau modificarea executärii pedepsei~I a conse cintelor condamnärii

10. Cratierea, prescriptia executärii pedepsei, reabilitarea(lntrebärile 235-249) .. c ••............•.•••............................•..•••••... 62DEPi\Rl'A.Wllil"<ffUL telefon: 01788.999.478

DJSrnmufM:,: tel.zfax: 021.313.14.89e-mail: distributie@univemuljurklic.ro

Drept penal. Partea specialä

Cf u· -d-www ",U:Rlp,werSU.II.JUrl IC•.rOCOIvrENZION-LThlE,

CUREDIIC.ERI DE PANA JA 15%

VI. Infractiuni contra persoanei11.0rnorul, pruncuciderea, uciderea din culpä

(lntrebärile '1-39) 6512. Lovirea §i vätärnarea inteqritäti! corporale (intrebärile 40-56) 74

5

I~

\

I~

1111!

1 n

111'(, 1

1 I~

r I~

11

•••!•

13 lnfractiuni contra libertatii persoanei (intrebänle 57-6l) .. , ,78'14 lnfractiuni privitoare la viata sexualä (Intrebärile 68-Tl) , . 8'1

ViI. lnfractiuni contra patrimonlului15. Furtul, tälhäria, inseläciunea, delapidarea, täinuirea

(" t bäril -8157'InJe all e ( - ~ ). . .., . .. .. .. " , , .

TESTE GRfLApentru examenul de licenie la Facuftatea de Drept

din cadruf Universitstii Ecologice........... 83

VIII. lntractiuni contra autoritätf16, Ultrajul, distrugerea de lnscrisuri, sustragerea de sub

sechestru (intrebärüe 158--169) .. , , ,102 Lucrarea de fata cuprinde testeIe gri/a aestineie pregEJtiriistudentiior 717 vederea sustinetii examenu/ui de /icont~ /8Facultatea cfe Drept. Aceasta reprezinte un sprijin §i ur>instrument util penitu cei care i§i teeteere nivelul cunostintetorde specialitate.

Oe asemenea, acest gen de lucrere, eare cuprinde §iraspunsurile, nu poate in nici un eaz sä suotineesce studiulindividual §i cunostinie!e de speeialitate pe eare ebsotveniiiune i tecultet! de drept trebuie sa le detina In vecferea sustinetiiiicentei.

Oe remareat este faptu/ ca prezenta /ucrare esteaetua/izata in tuneile de u/timele moditiceri legislativeintervenite, internie autoru/ui fiind aeeea de a oferi celorintereseti lntreben care S8 reprezinte un test uii! nivelului decuttostime neeesar susiinerii unui astfe! de examen.

Am eprecie! ea este oportun a ana/iza aspecteleconsaerate cfe aocirine In tunctie de instituiiiie de drept penal,ce tec parte din programa sustinerii examenului de lieenta /aFacultatea de Drepi-: Universitatea Ecoioqice.

Fara a avea preientie ca eu fost euprinse toate cfomenii/edin periee genera/a §i speciele a dreptului penal, apreeiem calucrarea repterinte 0 §ansa pentru cei eare sustin examenulde licent» deoarece au posibilitatea de a-§i verifiea capaeitateanecesere desfa§urarii unei bune ectivitet. in domeniu/ juridie.

IX. lnfractiuni care aduc atinqere unor activitäti de interespublic sau alter activitäti reglementate de lege

17. lnfractiuni de serviciu sau in leqäturä cu serviciul(lntrebärile 170-'18l) 106

18. lnfractiuni care lrnpiedicä lnfäptuirea justitiei(intrebarile 188-218).. . 'i 10

X. lnfractiuni de fals'19. Falsificarea de monede, timbre, falsul material, falsul

intelectual, uzul de tals (intrebärile 219-236) , 117

XI. lnfractiuni care aduc atinqere unor relatiiprivind convietuirea socialä

20. lnfractiuni contra farniliei (lnfrebarile 237-243) 121

Prof univ. dr. Potrc Buneci

6 7

r

~~stitulii de drept penai- Partea ~JeneraJä -

1. Existä intentie directä atunci cänd:

.:.) infractorul prevede rezultatul faptei sale ~i des: nu-Iurmare~te, acceptä posibilitatea producerii lui;

b) infractorul prevede rezultatul faptei 5ale, urrnarindproducerea lui prin sävärsirsa acelei fapte;

c) infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmärlndproducerea lui, lnsä acest rezultat, din cauzeindependente de vointa lui, nu se produce.

2. Cänd existä intentle directä? Cänd lnfractorut:

a) prevede rezultatul faptei sale ~i desi nu-I urmärestsaccepta posibilitatea producern !ui;

b) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-I acceptä,socotind tärä temei cä acesta nu se va produce;

c) prevede rezultatul faptei sale, urrnärind producerealui prin savar~irea acelei fapte;

3. Constituta factori al infractiunii:,a) obiectul ~i suhiecti] lnfracüunü:b) elernentul material;

c) locul ~i timpul savar~irii infractiunh;

4. Culpa ca forrnä a vinovätiei exisfä cänd infractorul:,a} prevede rezultatul faptei sale si desi nu-I urmare~te,

acceptä posibilitatea producerii lui;b) prevede rezultatul faptei sale, urmarind producer

lui prin savar~irea acelei fapte;c) prevede rezu!tatul faptei sale, dar nu-I acceptä

socotind färä temei cä el D.U se va produce;

l·

5. Existä culpä ca formä a vinovätlei cänd infractorul:a) prevede rezultatul faptei sale, urmärind producerea

lui prin savarsirea acelei fapte;b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia $i putea

sa-l prevadä:c} prevede rezultatul faptei sale $i desi nu-l urmäreste,

acceptä posibilitatea producerii lui.

b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia 9i putea5<3-1prevadä

c] prevede rezultatul faptei sale, dar nu-I acceptä,socotind tärä ternei cä el nu se va produce.

In

6. Existä culpa cu prevedere cänd infractorul:a) prevede rezultatul faptei sale ~i desi nu-l urrnäreste,

acceptä posibilitatea producerii lui;b) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptä,

socotind färä ternei cä el nu se va produce;

10. Existä intentia ca formä a vinovätiei cänd infractorul:, ,a) prevede rezultatul faptei sale, urrnärind producerea

lui prin savarsirea acelei fapte;b) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptä,

socotind färä temei ca el nu se va produce;c) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia 9i putea

sa-I prevadä

7. Existä culpa cu prevedere cänd infractorul:a) prevede rezultatul faptei sale, urrnärind producerea

lui prin sävärsirea acelei fapte;b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia ~i putea

sa-I prevadä;c) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptä,

socotind tarä temei cä el nu se va produce.

11. Existä intentia directä cänd infractorul:,a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptä,

socotind färä ternei cä el nu se va produce;b) prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urrnäreste,

accepta posibilitatea producerii lui;c) prevede rezultatul faptei sale, urrnärind producerea

lui prin sävarsirea acelei fapte;

8. Existä cutpa simplä cänd infractorul:) prevede rezu!tatul faptei sale, dar nu-l acceptä,socotind farä ternei cä el nu se va produce;

b) prevede rezultatul faptei sale $i desi nu-l urmäreste,acceptä posibilitatea producerii lui;

c) nu prevede rezultatul faptei sale, de~i trebuia ~i putesa-l prevada.

12. Gare este forma §i modalitatea vinovätlei cänd infrac-torul prevede rezultatul faptei sale §i urmäresteproducerea lui prin sävärsirea acelei tapte?a) intentia indirectä;b) intentia directä:c) culpa cu prevedere.

Exlstä culpa simplä cänd infractorul:a) prevede rezultatul faptei sale §i desi nu-I urrnäreste,

acceptä posibilitatea producerii lui;

13. In cazul cärei forme §i rnodalitäti a vinovätiei,infractorul prevede rezultatul faptei sale §i desi nu-lurmärcste, acceptä posibilitatea producerii lui:a) intentia directa;b) culpa cu prevedere;c) intentia indirectä

!Cl 11

••

14. Fapta conständ Intr-o actiune dacä a tost sävärsrtäcu intentie poate constltut infractiune:a) niciodatäb) Tntotdeauna;c) numai dacä se prevede expres Tn lege;

15. Se sävärsesc infracttuni comisive ca infractiuni de~, ,actiune:,a) Tntotdeauna doar din culpä;. b) Tntotdeauna doar cu intentie;c] cu intentie, iar din culpa cänd 'in lege se prevede in

mod expres aceasta.21.

16" Fapta conständ Intr-o inactiune constituie infrac-tiune cänd este sävärsttä:a) cu intentie;b) numai din culpa simpla;c) nurnai din culpa cu prevedere.

22.

17. Cum se sävärsesc lnfractlunile omisive?a) numai din culpä färä prevedere;b) numai din culpa cu prevedere;c) fie cu intentie, fie din culpä.

23.

18. Subiectul activ al infractiunii poate fi:a) orice persoanä;b) orice persoanä fizica sau juridicä:c) persoana fizicä ce a irnplinit värsta de 14 ani.

24.

19. Persoana fizicä pentru a fi subiect activ al infractiuniitrebuie sä indepfineascä prlntre alteie !?i urrnätoareleconditille generale:a) sä se bucure de reputatie nestirbitä:

12

b) sä aibä värsta de 14 ani Impliniti;c) sä nu profite de 0 situatie prilejuitä de 0 calamitate.

20. in !egea penalä romänä subiectul activ al infractiuniitrebuie sä Indeplineascä printre alteie !?i urmätoareleconditiile generale:a) sa aibä libertatea de vointä ~i de actiune;b) sä actioneze nurnai cu intentie:c) sä coopereze cu a1ti participanti .

Nu pot fi subiecti activi ai infractiunii:a) persoanele care sävärsesc faptele penale sub

irnperiul constranqerii:b) persoanele incadrate In muncä:c} persoanele cu functii de conducere.

eine nu poate fi subiect activi ai infractiunii?a) ferneile In värstä de peste 55 de ani;b) bärbatii In värstä de peste 60 de ani;c) iresponsabilii.

Subiectul pasiv al Infractiunli poate fi:a) numai 0 persoanä fizicä:b) 0 persoanä färä discernämänt:

c) 0 persoanä juridica.

Ce condltli trebuie sä lndeplineascä subiectul pasivcalificat al infractiunii?,a) sä aibä calitatea cerutä de norma incriminatoare;b) SEtaibä 0 calificare profesionalä;

c} sä sävärseascä 0 infractiune calificatä

1~\

25 •. Ce constitule obiectul direct nernijlocit (material) alInfractiunli?,a) entitatea materialä In care este exprirnata valoarea

socialä;b) numai un bun material;c) norma juridica lncälcata.

26. Cum se poate realiza eiementul material al laturiiobiective a infractiunii?,a) numai prin fapte;b) numai prin scris;c) atät prin fapte cät ~i prin scris.

27. Cand inactiunea poate constitui element material allaturii obiective a infractiunii?,a) In toate cazurile;b) numai In cazul In care existä 0 obliqatie leqala de a

actiona;c) cänd apreciazä instanta de judecatä.

28. Elementul material al laturii obiective in continutulinfractiunii se poate prezenta:a) numai prin actiuni;b) numai prin inactiuni;c) prin actiuni ~i prin inactiuni.

29. Elementui material al laturii obiective in continutulinfractiunii:a) este expres desemnat;b) se deduce din irnprejurärile arätate In normä;

c) poate lipsi.

14

30. Cänd timpul In care se sävärseste fapta, reprezintä 0

coriditle esentialä in continutul lnfractiunii, nereali-zarea acesteia:a) face ca fapta sä nu se realizeze In variantä calificatä;b) nu influenteazä existenta infractiunii;c) face ca fapta sä nu fie infractiune.

31. Legätura de cauzalitate intre actiune sau inactiune §iurmarea imediatä:a) trebuie stabilitä la orice infractiune;b) In cazui infractiunilor de pericol rezuitä .ex re",c) nu trebuie stabilitä la infractiunile asa-zise materiale.

32. In leqislatia penalä romänä actele preparatorii cafazä de desfäsurare a activitätii infractionale:

'!I "

a) se pedepsesc;b) nu se pedepsesc;c) se pedepsesc doar cu amendä

33. in leqistatia penalä rornänä actele de pregätire cafazä de desfäsurare a activitätii infractionale:a) sunt incriminate;b) nu sunt incriminate;c) sunt incriminate ca abateri disciplinare.

34. Ce se reatizeazä cänd hotärärea de a sävärst 0

infractiune a tost pusä in executare, dar executarea afast intreruptä?a) 0 tentative relativ improprie;b) 0 tentativä imperfectä;c) 0 tentative perfectä

15

35. Ce se realizeazä cänd irnpostbilitatea de consurnarea infractiunii estedatoritä modului cum a tost,conceputä executarea?a) 0 tentative relativ improprie;b) 0 tentativä absolut improprie;c) 0 tentativä irriperfectä.

,4,0. In legislatia penalä rornänä actele preparatorii inleqislatia penalä romänä:a) se pedepsesc la toate infractiunile;b) se pedepsesc prin asimilare cu tentativa la anumite

infractiuni:c] se pedepsesc cu sanctiuni administrative.

r',

r\![

"ii

[ic:36. Ce se realizeazä cänd hotärärea de a sävärst 0

infractiune a fost pusä In executare, executare carenu a fost Intreruptä, dar nu s-a produs efectul?a) 0 infractiune consurnatä:b) 0 tentativä perfectä;c) 0 tentativä intreruptä.

41. Cänd In lege, pentru infractiunea s ävärsttä suntpreväzute pedepse alternative, tentativa la 0 astfelde infractiune se sanctloneazä cu pedeapsa:a) mai usoarä, cuprinsa intre limiteie ei speciale;b) mai qravä ale cärei limite se reduc la jumätate;c) aleasä dintre acele alternative ale carei limite se

reduc la jurnätate.

16 17

37. Prin ce se caracterizeazä tentativa imperfectä?a) intreruperea activitatii infractionale;b) defectuozitatea mijloacelor folosite;c) insuficienta mijloacelor folosite.

42. Ce constituie desistarea fäptuitorului?a) 0 cauzä de nepedepsire;b) 0 cauza care lnlätura caracterul penal al faptol:c) 0 cauzä care lnläturä raspunderea penal •..

38. Cänd tentativa nu este posibilä?a) la infractiunile savarsite cu intentie:b) la infractiunile sävarsite cu praeterintentie,c) la infractiunile comisive.

43. Dacä actele indeplinite pänä in momentul doslatäsau Impiedicärii producerii rezultatului constltualtä infractiune:a) nu se pedepsesc;b) se pedepsesc cu tentativä la infractiunea de la car

s-a desistat;c) se aplica pedeapsa pentru acea infractiune.

39. In codul penai actual incriminarea tentative] lasävärstrea unei infractiuni se realizeazä printr-o,dispozitie:a) generala, prevazutä in partea generala a codului penal;b) specialä, preväzutä In unele incrirninäri din partea

specialä;c) ce permite instantelor de judecatä sä aprecieze.

44. In cazul autoratului infractorul poate sävärst fapta:a) cu intentie;b) din culpä;c) tärä vinovatie.

1

45. Oornplicele este persoana ce sävärseste faptapreväzutä de legea penalä cuvinovätie sub forrna:a) culpei;b) intentiei;c) doar a intentiei depasite;

46. Instiqator la sävärsirea unei tapte preväzute de legeapenalä este persoana care:a] cu intentie inlesneste, ajutä in orice mod pe autor sä

comitä 0 faptä preväzuta de legea perialä;b) cu intentie promite sä favorizeze pe autorul faptei;c) cu intentie determinä 0 altä persoanä sä sävärseascä

o faptä preväzutä de legea penalä.

47. Cänd partlcipatla penalä este improprie?a) toti participantii contribuie din culpä la sävärsirea

faptei preväzutä de legea penalä;b) autoru! actioneazä cu interdie ~i complicele tärä

vinovätie;c) complice!e actioneazä cu intentie, iar autorul tarä

vinovatie;

48. Existä pluralitatea naturalä de infractori in cazul:a) infractiunilor de obicei;b) infractiunilor care prin natura lor presupun contributia

a cel putin douä persoane;c) infractiunltor deviat

49. Cänd trebuio sä flo täcutä promisiunea de täinuire anlto dln säväreirea taptei preväzute!>CJIltru öl fi calificatä complicitate?

a) dupn l1flv!\n.I!r1l1\ fnpl'ClIdc cätre autor;b) anlurlol IIIIVf'll t.llrllfnptoi de cätre autor;

18

c) dupa sävarsirea faptei de cätre autor,·· dar S8 fieintentionatä.

50. Promialunea fäcutä in timpul eävärstrll faptei cä va,täinui lucrurile provenite din aceasta, dar care nueste indeplinitä:a) nu reprezinta 0 contributie la sävärsirea faptei;b) este 0 contributie de instigator;c) este 0 contributie de complice.

51. Actele de instigare neurmate de executarea faptei sesanctioneazä cu 0 pedeapsä cuprinsä:a) lntre jumätatea minimului ~i jurnatatea maximului

prevazute de lege pentru infractiunea la care s-ainstigat;

b) intre rninirnul special al pedepsei pentru infractiuneala care s-a instigat ~i minimul general;

c) lntre minimul special al pedepsei pentru infractiuneala care s-a instigat ~i jurnätatea acestui minim;

52. Ce constituie fapta inculpatului care a strigat cätre altlinculpati care loveau cu bätele 0 persoanä cäzutä Iapärnänt cä "aceasta trebuie ornorätä", iar In urmaloviturilor primite victima a incetat din viatä?a) 0 contributie de instigator la infractiunea de ornor;b) 0 contributie de complice la infractiunea de ornor;c) 0 fapta fära sernnificatie penalä.

53. Cänd aceeasl persoanä contribuie la sävärsirea uneiinfractiuni prin acte de sprijinire, de ajutor specificecomplicelui cät §i prin acte de executare directä §inemijlocitä aläturi de autorul faptei, va fi sanctionatpentru:a) complicitate;

19I

I•..;

b) atät coautorat cät ~i cornplicitate;c) coautorat.

58. Ce se aplicä atunci cänd pentru douä infractluniconcurente Instante a stabilit numai pedepse cuinchisoarea?a) doar pedeapsa cea rnai grea;b) pedeapsa cea mai grea la care se adauqä pedeapsa

cea mai usoarä;c) pedeapsa cea mai grea care poate fi sporitä.

54. Cand Ia säväralraa unei tapte preväzute de legeapenalä 0 persoanä contribuie cu acte de executarespecifice particlpantilor, contributia sa de compliceeste:a) principalä in raport cu cea de autor;b) secundara In raport cucea de instigator;c) principala In raport cu cea de instigator.

59. Masurile de siqurantä luate In cazul infractiunilorconcurente (L. 278/2006):a) se curnuleazä, dacä sunt de naturä deosebitä:b) se va lua doar cea care a fest luatä pe länqä pedeapsa

cea mai grea;c) se contopesc ca ~i pedepsele principale.

55. Ce caracterizeazä unitatea de rezolutie infractionalä, ,cu care se sävärsesc actiunile sau inactiunile?"', ,a) concursul de infractiuni;b) infractiunea continuatä;c) infractiunea progresiva.

60. Ce presupune concursul ideal de infractluni?a) comiterea unei infractiuni;b) comiterea mai multor infractiuni printr-o sinqurä actiune;c) comiterea unei infractiuni pentru inlesnirea altei

infractiuni:

56. Ce presupune printre altele concursul ideal deinfractiuni?a) comiterea mai multor infractiuni prin mai multe actiuni

ori inactiuni:b) comiterea mai multor infractiuni de pericol;c] comiterea mai multor infractiuni printr-o sinqurä

actiune ori inactiune.

Gi. Dacä infractorul condamnat definitiv pentru 0

infractiune este judecat ulterior pentru 0 lnfractiuneconcurontä, pedeapsa stabilitä pentru acesta:a) se contepeste cu pedeapsa anterioarä definitivä;b) se cumuleaz a cu pedeapsa anterioarä deflnitivä;c) se aplica 9i se sporeste obligatoriu la maximul ei special.

57. Ce se aplicä cänd pentru douä infractiuni concurenteinstanta a stabilit 0 pedeapsä cu Inchisoarea §i 0pedeapsä cu amenda?a) pedeapsa inchisorii;b) pedeapsa inchisorii la care se poate adäuqa in totul

sau In parte pedeapsa amenzii;c) pedeapsa inchisorii la care se adauqä obligatoriu

pedeapsa amenzii;

62. Dacä infractorul care a tost condamnat definitivpentru trei infractiuni concurente i s-a aplicat lapedeapsa cea mal grea L1n spor, este judecat ulteriorpentru 0 infractiune concurentä cu cele judecateanterior, lnstanta de [udecatä:

20

I•

I

)

·1

1

1

1

21

iI

I

I

\1I

'1

[

II

a) stabileste 0 pedeapsä pentru noua intractiune. pe careo va contopi cu rezultanta din contopirea anterioara;

b) stabileste 0 pedeapsä pentru intracfiunea descoperitäulterior, va descontopi pedeapsa rezultantä a celor treiinfracfiuru concurente judecate anterior !?i va contopicele patru pedepse;

c) stabile~te 0 pedeapsä pentru infractiunea descoperitäulterior, dupä care, aplica pedeapsa rezultantä a celortrei infractiuni judecate anterior, pe care 0 poate spori.

63. Potrivit legii penale rornäne pluritatea de infractiuniexistä:a) nurnai in cazul recidivei;b) numai in cazul concursului de infractiuni;c) atät in cazul concursului cät !?iin cazul recidivei;

64. Ce se realizeazä cänd 0 infractiune se sävärseste,pentru a ascunde corniterea altei infractiuni?,a) 0 infractiune continuatä;,b) un concurs cu conexitate consecventionatä:

c) un concurs real simplu.

65. Pentru comiterea a douä infractiuni concurente,instanta de judecatä a stabilit douä pedepse cuinchisoarea de 5 ani §i de 2 ani, iar in baza art.34C.pen. a aplicat inculpatulul pedeapsa cea mai grea, de5 ani färä a 0 spori:a) instanta a procedat corect;b) instanta a gre!?it fiindca pedeapsa cea mai grea

trebuia sporitä;c) instanta trebuia sä aditioneze pedepsele.

66. Sporirea pedepsei cea mai grea dintre cele stabilitepentru infractiunile concurente este Iimitatä:,

22

a) de jurnatatea rnaximului general al pedepseiTnchisorii;

b) de totalu! pedepseior stabilite de instanta pentruinfractiunile concurente;

c) doar de maximul special al celei rnai grele pedepse.

67. In cazul concursului de infractiuni, cänd judecätorulaplicä doar pedeapsa cea mal grea dintre celeetabillte färä a mal adäuqa un spor, solutiaeurespunde sistemului:a) aditionarii pedepselor;b) absorbtiei;c) cumulului juridic.

68. Sporul aplicabil celei mai grele pedepse culnchisoarea, dintre cele stabllite de instanta de,judecatä, in cazul concursului de infractiuni poate fi:a) doar päna la maximul special al acesteia;b) päna la 0 treirne din maximul special al acesteia;c) pänä la maximul special al acesteia si dacä acest

maxim este neindestulätor, poate fi depäsit cu pänäla 5 ani.

69. Primul termen al recidivei mari postcondarnnatorilpoate consta Intr-o condamnare definitivä:a) la pedeapsa inchisorii mai rnicä de 6 luni;b) la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni;c) la pedeapsa inchisorii de cel putin 6 luni.

70. Primul termen al recidivei mari postcondamnatoriipoate consta Intr-o condamnare definitivä:a) la pedeapsa Tnchisorii rnai rnare de 6 luni pronuntatä

pentru 0 infractiune savärsitä In timpul rninoritätii,

iI

i•• 23

b) la pedeapsainchisorii rnai rnare de 6 luni pronuntatäpentru 0 intractiune praeterintentionatä:

c] la pedeapsacu amenda ..

71. Cel de-al doilea termen al recidivei mari postcon-damnatorii constä in sävärsirea din nou a uneiinfractiuni lntentionate pentru care legea prevede:a) pedeapsa inchisorii de pänä la un an;b) pedeapsa inchisorii de cel putin un an;c) pedeapsa detentiunii pe viatä.

-.72. La stabillraa stärii de recidivä nu se tine seama de,

condam nä rile:a) pentru care a intervenit reabilitarea de drept;b) cu privire la infractiunile sävärsite din culpä:c) cu privire la infractiunile sävärsite in timpul rninoritätii.

73. in Codul penal rornän, pentru a exista starea derecldlvä:a) mfractiunüe savärsite trebuie sä fie de aceea~i

naturä;b) infractiunils, sävärsite trebuie sä tie de naturä diferitä;

c) nu are relevantä natura infractiunilor savärsite., ,

74. In cazul recidivei mari postcondamnatorii, cänds ävärstrea din nou a unei infractiuni are loc intimpul executärii primei condamnäri, pedeapsa seaplicä astfel:a) pedeapsa pentru infractiunea anterioara se

contopesta cu pedeapsa stabilita pentru nauainfractluna:

b) restul rärnas neexecutat din pedeapsa anterioaräcalculat de la data savärsirii naii infractiuni se

24

II

iI[!I•

centopeste cu pedeapsa stabilita pentru infractiuneacornisä din neu;

c} pedeapsa stabilitä pentru infractiunea sävarsitä secentopeste cu restul rämas neexecutat din pedeapsaanterioara calculat de la data ramanerii definitive ahotärärii decondamnare pentru naua infractiune.

75. Dacä Tn starea de evadare din executarea uneipedepse cu inchisoarea aplicatä pentru 0 infractlunesävärsitä din culpä, condamnatul sävärseste 0

infractlune intentionatä pentru care legea prevedepedeapsa Inchisorii mai mare de un an, se realizeazäcorrditiile:a) recidivei mari postcondamnatorii;b) pluralitätii intermediare de infractiuni;c) recidivei mari postexecutorii.

76. Dacä in starea de evadare din executarea pedepseicu Inchisoarea aplicatä pentru 0 infractiunesävärsitä din culpä, condamnatul sävärseste 0

infractiune intentionatä pentru care legea prevedepedepsa Inchisorll de un an sau arnenda, serelizeazä conditiile:,a) recidivei dupä condamnare;b) recidivei dupä executare;c] pluralitätii intermediare de infractiuni.

77. Ce realizeazä inculpatul arestat preventiv in timpulurrnärirli penale care sävärseste infractiunea deevadare?a) 0 pluralitate intermediarä;b) un concurs real de infractiuni;c) 0 recidivä postexecutorie.

25

I

I

I

I

I

1

Ii

i

I .

1

i:r.

~r.'R , ~=m_.",_•..•.. " .••_ •••'__ ..

78.

I

l

\ 1

1

I

I

79.

" executarea unel pedepse cuCondamnatulul aflat I!I e<.\tedin nou 0 infractiune s i

v ar~ '5 ~ ,Inchisoarea, care sav'onditiile preväzute de legeI1U sunt indepiinite "~iVä, i se va aplica pedeapsapentru starea de reel

astfel: .. v entrunfracliunea savarsita dina) pedeapsa stabtllta P restulrärnas neexecutat din

nou se contope~te ~~upedeapsa anterio~r8'entru infracliunea sävärsitä d!n

b) pedepasa stabillta~ Pcurestulrämas neexecutat dinnou se cumuleaZ8 v

pedeapsa anter,i~~ra;entru nfractiunea sävärsita dinc) pedeapsa stabillta P oedeapsaanterioara care se

nou se_ cc:mto~e~te J~apsarezultantä =.va deduceexecuta, rar din pe utatepanala contopire.durata pedepsei eXeC

damnare definitivä, pentruCänddupa 0 CO~ ni cel condamnat sävärsestecorniterea unei infract'u, nu sunt intrunite conditilledin nou 0 infractiune ~Ientru starea de recidivä,preväzute de le~e ppedeapsa se aplica: concursulde infractiuni;

. ' it \'1 pentrua) potrivi regu uor sei anterioare cu pedeapsab)' I a pedep -", - dipnn , ~~mu are, actiuneasavar~lta, In nou;

stabilita pentru mfr, 'e lamaximulel special.c) pentru noua infrac\lun

d uea termen at recidivei, cuConditia cetut de·,al ~eväzutä de leg~e, care esteprivi:-e la ped~ap5ae ~eunan, se refera: , 'inchisoarea mal mar ~ tä de lege pentru infractiuneaa) la pedeapsa preva~~ndimportan\<,3existenta stärilor

fapt consumat, nea de atenuareincidente eventualsau circumstante'?'In cauzä; 'I" in cazul in care infractiunea

I'cablab) la pedeapsa ap~, ' ä atentativei;rämäne In f'aza 8llpiC

I!!i•

c) Ja pedeapsa aplicabilä in cazul retinerii atät a stärilorcat !?i a circumstantelor de atenuare, cänd are loc 0schi rnbare a Iirnitelor de pedeapsä

81. Inculpatul condamnat definitiv la pedeapsa Inchisorlide 6 luni pentru 0 intractlune intentionatä, care asävärstt Inainte de tnceperea executärll acestelpedepse 0 nouä infractiune intentionatä §i pentrucare leqea prevede pedeapsa Inchisorit mai mare deun an, a realizat:a) conditiile unei recidive postcondamnatorii;b) conditiile unei pluralitäti interrnediare;c) conditiile 'unei recidive postexecutorii.

,BO.

26

82. Dacä inculpatul dupä 0 condamnare definitivä lapedeapsa lnchisorll mai mare de 6 luni, aplicatäpentru 0 infractiune dln culpä, pe care nu a inceputs-o execute, a sävärstt dln nou 0 infractiune serealizeazä conditiile:,a) recidivei mari post condamnatorii;b) recidivei mari postexecutorii;c) pluralitätii intermediare de infractiuni.

83. Dacä pentru sävärstrea din nou a unei infractiunl, incazul recidivei postcondamnatorii, instanta dejudecatä a stabilit pedeapsa arnenzii, atunci:a) se aplica pedeapsa pentru prirnul termen care se

sporeste;b] se aplicä pedeapsa Ynchisorii la care se poate

adauga In totul sau in parte amenda;c) se aplicä pedeapsa inchisorii la care se adauqa

pedeapsa amenzii.

27

JI

84. infractiunea ce formeazä al doilea terrnen al recldivelmari postexecutorii se sävärseste:a] in termenulde incercare al suspendärii conditionate

a executärii pedepsei anterioare;b] in timpul liberärii conditionate din exeeutarea

pedepseianterioare;c) dupagratiereatotalä a pedepsei.

-,

85. srarea de recidivä mare postexecutorie ia nastereprin sävärsirea din nou a unei infractiuni:a) In timpulexecutärii pedepsei anterioare la loeul de

mcncä;b] In termenul de lncercare al suspendarii executärii

pedepseide supraveghere;c] dupaexecutarea pedepsei anterioare.

86. AI doilea termenal recidivei mari postcondamnatoriipoate consta In sävärsirea din nou a unei infractiunlintentionate:a] pentrucare se aplica pedeapsa Inchisorii mai mare

de un an;b) pentrucare leqea prevede pedeapsa Inchisorii mai

maredeun an;c) pentrucarese aplicä doar pedeapsa Tnchisorii.

87. Savar§irea din nou a unei infractiuni pentru a dana§tere unei stärt de recidivä postcondamnatorie, cuindeplinirea§i acelorialte conditii, trebuie sä aibäloc:a) dupagratiereatotalä a primei condamnäri:b] In timpul executärii pedepsei pentru pnrna

condamnare;c) dupaexecutareapedepsei pentru prima condamnare.

28 I!!

I•

88. lnfractiunea ce formeazä al doilea terrnen al recidiveismari postcondamnatorii se sävärseste:a) In terrnenul de incercare al suspendärii conditionate

a executärii, pedepsei ce torrneaz ä primul termen.b) dupa exeeutarea pedepsei Intr-o inchisoare militara;c) dupä gratierea restului de pedeapsä din condam-

narea anterioarä.

89. Din ce este format primul termen al recidivei micipostcondamnatorii ?a) dintr-o condamnare definitivä la pedeapsa Tnchisorii

mai rnicä de 6 lunib) dintr-o condamnare deflnitivä la pedeapsa inchisorii

mai mare de 6 luni;c] din trei condarnnäri definitive la pedeapsa inchisorii

de 6 luni sau mai rnici.

90. Sunt forme legale ale unitätii de infractiune:a) infractiunea de obicei;b) infractiunea continuatä infractiunea deviatac) infractiunea deviatä

91. Cum surrt sävärstte actele de executare in cazulinfractiunii continuate?,a) la intervale de timp diferite;b] concomitent;c) lntr-o succesiune neintreruptä.

92. Cum se sävärseste infractiunea continuatä?a) printr-o sinqurä actiune ce dureazä In tirnp;b} prin mai multe acte de executare;c) printr-o sinqurä actiune ce realizeazä continutul mai

multor infractiuni.

29 \

1;

I

I

I

L

93.

94.

95.

Rezolutia infractlonalä in cazul lnfractiunii, , . ,continuate presupune:a) 0 hotäräre infractionala nedeterminatä:b) hotäräri infractionale distincte pentru fiecare act de

executare;c) 0 hotäräre infractionala deterrninatä, de la inceput,

pentru tcate actele de executare.

Actele de executare In cazul infractiunii continuate,sunt sävärslte de aceeasi persoanäavänd calitate de:a) doar de autor;b) doar de autor ~i instigator;c) atat de autor cät ~i de complice.

Din ce este forrnatä infractiunea complexä?a) unitätn legale de infractiune;b) unitatii naturale de mfractiune;c) pluralitatii intermediare de infractiuni.

96. Cum se aplicä pedeapsa in cazul infractiuniicomplexe:a) lntre limiteie speciale preväzute de lege pentru acea

infractiune care se sporeste spre maximul special cepoate fi depäsit cu cel mult 3 ani;

b) intre limiteie speciale preväzute de lege pentru aceainfractiune;

c) obligatoriu !a maximul special preväzut pentru aceainfractiune.

ii

II11I

c) savärsirea de acte de executare din care sä rezulteobi~nuinta.· .

98. !n cazul infractiunii continue permanente, prin,intreruperea activitätii §i reluarea acesteia:a) nu se afecteazä existente infractiunii unice continue ;b) se epuizeazä infractiunea continuä ;;i se sävärseste 0

nouä infractiune continuä:c) se realizeazä 0 infractiune progresivä;

97. Prin ce se caracterizeazä infractiunea continuä ?,a) prelungirea In chip natural a actiunii sau inactiunii;b) savarsirea unor acte de executare de acelast fel din

care sä rezulte continutul aceleiasi infractiuni.

99. Gare sunt forme ale unitätii naturale de infractiune?, ,a) infractiune~ continuata;b) infractiunea continua;c) infractiunea cornplexa.

30

100. Ce reprezintä infractiunea continuatä?a) este 0 cauzä realä de agravare obligatorie a

pedepsei;b) este 0 cauzä realä de agravare facultativa a

pedepsei;c) este 0 cauzä realä de atenuare a pedepsei.

101. Ce este cazul fortuit?a) 0 cauzä de nepedepsire;b) cauzä care lnläturä 0 träsäturä a infractiunii:c) cauzä care tnläturä räspunderea penalä.

102. Ce reprezlntä exce sul scuzabil?a) circurnstantä atenuantä legalä;b) cauza care inläturä räspunderea penalä;c) cauza care lnlaturä caracterul penal al faptei.

31

.--

.••03. Atacul in cazul leqitimei apäräri trebuie:

a} S8 aiba temei legal;b) S8 fie iminent;c) sä producä un prejudiciu ireparabil

104. Existä legitimä apärare dacä:a) atacul este indreptat impotriva unui bun al celui ca re

riposteazä:b) atacul este verbal;c) atacul este legitim;

-.105. Fapta sävärsttä in legitimä apärare :

a) atrage uneori räspunderea civilä In cazul excesuluijustificat;

b) nu atrage niciodatä räspunderea civila;c) nu atrage räspunderea civilä In cazul excesului

scuzabil.

106. Cum trebuie sä fie apärarea in cazul legitimeiapäräri?a) sä fie necesarä;

b) sä fie singura cale de lnlaturare a atacului;c) sä fie utila;

107. Existä legitimä apärare dacä atacul constä insävärs irea de cätre victimä a unei infractiunl de :a) denuntere calcmnioasä;b) tälhärie;

c) santaj.

108. In cazullegitimei apäräri riposta:a) este singurul mijloc de inläturare a atacului;

32 1IJ.

b) este anterioarä atacului;c) este necesarä.

109. In cazullegitimei apäräri atacul direct :a) exista chiar dacä agresorul nu are contact nemijlocit

cu valoarea socialä ocrotitä:b) existä $i atunci cänd intre agresor $i victirnä se aflä

un obstacol;c] existä chiar dacä intre agresor si valoarea ocrotitä

existä 0 distantä mare in spatiu.

110. Ce poate viza riposta in cazul legitimei apäräri?a) bunurile aqresorului;b) un interes public;c) libertatea agresorului.

111. Ce este starea de necesitate?a)o cauzä care rnläturä vinovätia:

b) 0 cauzä care lnläturä räspunderea penalä;c) 0 cauzä de impunitate.

112. Existä stare de necesitate dacä sunt indepliniteurrnätoarele conditii?,a) pericolul este inevitabil;b) actiunea de salvare prin sävärsirea faptei penale

constituie singurul mijloc de lnläturare a pericolului;c) fapta nu este sävärsitä de cätre sau pentru a salva 0

persoanä care avea obliqatia de a infrunta pericolul.

113. In cazul stärii de necesitate pericolul poate säameninte:,a) un bun al fäptuitorului;b) un bun al victimei;c) integritatea corporalä a fäptuitorului.

33

I

I

I

)

I

I

II

1

1

I

L

~

I

I !

I

I

L

114. Existä stare de necesitate si dacä actiunea da salvare :,a) nu apartine unei persoane care avea obliqatia de a

rnfrunta pericolul;b] nu constituie unicul mijloc de rnläturare a pericolului;a) cauzeaza urmäri vädit mai grave decät cele care s-ar

fi produs dacä pericolul nu era lnläturat.

115. Fapta inculpatului care, fiind irnobilizat la pat dincauza invaliditätii pentru ase apära de fratele saucare 11lovea cu pumnul, l-a lovit pe acesta cu cutitul,provocändu-i rnoartea :a) este savärsitä in conditiile excesului provocat;b) est.e sävärsitä In conditiile excesului scuzabil;c) beneficiaza de scuza provocärii.

116. Eroarea de fapt asupra obiectului material in cazulinfractiunli contra patrimoniului:a) nu produce efecte juridice;n) tnlätura räspundere a penalä;c) inläturä caracterul penal al faptei.

117. Eroarea asupra identltätll persoanei in cazulinfractlunilor contra vietii:, ,a) nu produce efecte;b) lnlaturä caracterul penal al faptei;c) inläturä räspunderea penalä.

118. Eroarea asupra unui element constitutiv al Infractiunli:a) inläturä caracterul pena! al faptei sävarsite din culpä,

daca eroarea nu este imputabila faptuitorului:b] lnläturä caracterul penal al faptei sävarsite cu .intentie,

doar dacä eroarea nu este imputabilä fäptuitorului:o) nu inläturä raspunderea penala.

34

~~

"119. Eroarea de Iapt asupra ctrcumstantelor aqravante:a) inlätura agravanta atunci cänd este vorba de 0

infractiune din culpä dacä eroarea nu este irnputabilafaptuitorutuf

b) lnlaturä agravanta atunci cand este vorba despre 0

mfractiune intentionatä, doar dacä eroarea nu esteimputabila Iaptuitorului;

c) nu produce efecte asupra circurnstantelor agravante.

120. Pentru a inlätura caracterul penal al faptei consträ-gerea fizicä trebuie sä provinä:a) doar din partea unei persoane;b) din partea unui eveniment natural;c) doar din partea unui anlrnal.

121. Se aflä In leqitlrnä apärare acela care sävärseste 0

faptä preväzutä de legea penalä:a) pentru a salva de la un pericol iminent ~i care nu

poate fi inläturat altfel viatä sau integritatea corporaläa unei persoane;

b) pentru a inlätura un atac ce pune in pericol graypersoana celui atacat;

c) pentru a lnlätura un atac ce pune In perieol bunurilecelui atacat sau un interes obstesc.

122. Minoritatea este 0 cauzä care lnläturä caracterulpenal al faptei deoarece:a) lnlatura un element ln continutul constitutiv al

infractiunii;b) inläturä 0 träsatura a infractiunii;c) lnläturä pedeapsa.

123M Betia voluntarä completä ce afecteazä discernä-rnäntul inculpatului:

l35

al se obtiqstoriuintr-o Inchisoare militara;b} poste fi executata Intr-o inchisoare rnüitarä;c) nu se executa Intr-o Inchisoare mititara

134" In CBZ.U~concursului de infractiuni pedeapsa cornple-mentarä ;CI interzlcerll unor dreptun:) (0'::' ,.,~!;.~.". r, I'" '" ::.d'" '-"H' . <''''''' tta: tä:a .:;>C; "'1.),1,...<" pe. anqa pe eapsa r';;LU an a;

b) se aplicä doar pe langL~ fiecare dintre pedepseleprinclpale;

cp se aplic,'=:! pe länqä fiecare dintre pedepsele principalec:'i aoo: 1)P 1[1''1021 oedeaosa rezultantä<.} j \". I~ -,,' t 'v . U ...•01: 1.;:.1 ,~". 1((:1 '.

-,

135. In ce (;,S!Z seapticä podeapsa accesorie?::Tl) pe lan~J~~pedeapsa lnchlsorf mai mica de doi ani;b) pe lanQ~1 pedeapsa rnchisorii de cel putin doi ani;c] pe ianga pedeapsa inchisorii de cel putin 15 zile.

136. Contorm Codu!vi penal romän aunt pedepse prlncipale:a) detentiunea pe via\a;bj\ mterzicerea unor drepturi de Ia 1 !3 10 ani;c) interzicerea unor drepturi anume preväzute de lege.

..:l#~7 C··' ~~. '"'~, I.... ,,,1,,·_. '" "'.,," '<""":'!" • t~ t· . r"~~[j"" • onoarnnata ,~l peccapsa (.'",'ll:,"'}iIUlil pe vrata recvra

de värsta de 50 de ani poate fi eliberatä conditlonat(~upä executarea (~lf(.:~c't~~.,fä;1:a) '1 E5 ani d0~ detenthmeb) 20ani de detentiune:

25 ani detentiune.

138. PedeapSiVi r:;o~1!lplern,entar~~Clmterzicerii unor drepturis,e pc~akJexecuta:a"i\ 71"1 ti (''F'\i i! executa ...ii oedensei p' rincioale:/c. ,v . i I _I·"''','''" , •...L, I..Cll! ~.' _-', .•.1· I. r ,

38 !

I11I

b) dupa executarea pedepsei principa!e:c) dupä qratierea totalä sau a restului de pedeapsä;

139. Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi estefacultativä:a) ln cazul infractiunilor pentru care legea prevede un

minim de doi ani lnchisoare:b] cand nu este preväzuta de lege dar instanta stabilind

ca pedeapsa principala inchisoarea de cel putin doiani, apreciazä ca este necesarä;

c) cänd pedeapsa principala aplicata este lnchisoareade cel putin doi ani, ~i dacä aceasta pedeapsa esterezultantä;

140. In ce constä pedeapsa cornplirnentarä a deqradäriirnilitare?a) pierderea gradului si a dreptului de a purta unitorrnä:b) pierderea dreptului de a purta uniforrna, exclusiv;c) pierderea qradului, exclusiv.

141. Deqradarea militarä este facultativä in cazulcondamnatilor rnilitari §i rezervisti:a) daca pedeapsa aplicatä de instantä pentru 0

infractiune sävarsitä cu intentie este inchisoarea decel putin 5 ani $i cel mult 10 ani:

b) cand infractiunea a fost sävärsitä cu intentie, rarinstanta a aplicat pedeapsa inchisorii de 3 ani;

c] In cazul infractiunii uciderii din culpa, cänd instanta aaplicat pedeapsa Inchisorii de 9 ani.

142, Constituie circumstante atenuante legale:a) depäsirea lirnitelor legitimei apäräri;b) conduita bunä a infractorului inainte de savärsirea

infractiunii;

39

J- -

e) staruinta depusa de infractor pentru a inläturarezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinurtä.

\. I

( i

143. Constltule eireumstaute aqravante iegale:a) sävärsirea faptei de catre douä sau mai muite

persoane lmpreunä;b) irnprejurarea cä infractorul se gasea tn stare de be~ie

in momentul savarsirii infractiuni de ultra],c) savärsirea infractiunii prin violerite asupra rnernbrilor

familiei.

1

~I

144. Constituie circumstante agravante legale:a) savarsirea infractiunii din motive josnice:b) savärsirea faptei in stare de betie tortuitä cornpletä:c) savärsirea infractiunii in timpul unei calamitäti, tärä

ca Iaptuitorui S8 profite de acea calarnitate.

145.lmprejurarea pe care infractorul nu Cl cunoscut ..o inmomentul sävärsrrf unei infractiuni din culpä:a) nu constituie circumstantä aqravanta;b) constituie circumstantä aqravanta;c) constituie circumstantä aqravantä dacä necunoas-

terea imprejurar!i nu este ea lnsäsi rezultatul culpei.I '

146. Presupunerea cä aqresorul va dezläntui un atac veda nastere ripostei in conditiile:a) legitimei apäräri:b) starii de necesitate;c} taptei cu caracter penal.

147. Atunci cänd depäslrea lirnitelor legitimei apäräri i1U

se intemeiazä pe tulburare sau temere, fapta esteconsideratä a fi sävärs itä:a) ln leqitimä aparare;

b) in conditiite excesului justificat;c) in concitüle excesului scuzabil.

14f.t Atunci cänd se intemeiazä pe tulburare sau ternere,depäslrea limitelor legitimei apäräri constituie:a) exces scuzabil;

b) exces justlficat;c) infractiune.

149. Pentru apreclerea caracterului inevitabil a! pericolului111 cazul stärii da necesltate se are In vedere:a) doar evaluarea instantei de judecatä:b) imprejurärile In care a fost nevoita S8 actioneze

persoana ;;i particularitätile psiho-fizice ale acesteia;c] doar particularitatile psiho-fizice ale victimei.

150. in ce poate consta sursa lrnprejurärilor fortuite?a) in tenomene ale naturii, conduita irnprudentä sau

starea maladiva a unei persoane;b) doar In conduita irnprudentä a Iaptuitorului sau starea

sa maladivä;c) numai In defectarea unui mecanism pe care

fäptuitorul trebuie sa-I verifice.

151. Fapta conducätorului auto care a lovit un minor, inconditiile in care aproplindu-se deqrupul de persoaneIn carc sc afla acesta, a redus viteza la 24 km/h,fränänd pentru a evita aceidentut. desi avea obliqatiasä reducä viteza la lirnita evitärli oricärui pericol:a) constituie infractiune;b) nu constituie infractiune, rezultatul fiind consecinta

unei irnprejurari ce nu putea fi preväzutä;

40

~ .

I.J..

I

41

I

l- ~

c) nu constituie infractiune, fiind rezultatul constranqeriifizice;

<,

152. Fapta lnculpatului care, cunoscänd ca fiind bolnav lieste interzis consumul de bäuturi alcoollce, a ajunsin mod voluntar in starea de ebrietate §i, crescändu-iastfel potentialul aqreslv, a sävärslt un omor:a) constituie infractiune, dar beneficiaza de

circumstanta atenuantä a betiei voluntare cornplete;b] constituie infractiune $i nu beneficiazä de

circurnstanta atenuantä a betiei complete;c) nu constituie infractiune, faptuitorul fiind in stare de

betie fortuitä completä

153. lnculpatului minor care la värsta de 14 ani ~i douäluni a sävärsit infractiunea de ornor prev. de art. 174C. pen, pentru care legHa prevede pcdeapsaInchlsorii de la 10 Ia 20 de ani §i interzlcerea unordrepturi, instanta Ii poate aplica 0 pedeapsä de:a) 5 ani Inchisoare !?i interzicerea dreptului de a alege !?i

de a fi ales pe 0 perioada de '1 an;b) 5 ani rnchisoare !?i pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor pe tirnpul executärii pedepsei principale;c] 5 ani Inchisoare.

154. Aplicarea pedepsei complementare a interziceriiunor drepturi preväzute de lege pentru infractiuneade luare de rnitä se aplicä dacä pedeapsa principaläeste Inchlsoarea de:a) 6luni;b) 1 an;c) 2 ani.

155. Maximul pedepsei ce se poate aplica inculpatuluipentru care, in baza art.39 lit, a C.pen. si art. 61 Cvpen.

s-a revocat liberarea condltionatä §i s-a dispuscontopirea restului de 3'1 de zile Inchisoare rärnasneexecutat dintr-o pedeapsä anterioarä cu aceea de 5anl inchisoare pentru infractiunea din cauza de fata:a) 5 ani ~i 0 luna;b) 6 ani si 31de zile;c) 10 ani.

156. Pentru s ävärsirea a douä infractiuni de Ioviri sau alteviolente (pentru care legea -art.tao alin.j C.pen.,prevede pedeapsa de la 0 lunä la 3 luni sau amendä)aflate in concurs real, instanta:,a) poate stabif cäte 0 pedeapsä de 3 luni pentru fiecare

fapta, aplicand pedeapsa cea mai grea, la care seadauqä un spor de doua luni, in final executand 5!uni lnchisoare;

b) poate stabili cä te 0 pedeapsa de 150.000.000 leiarnen da pentru fiecare taptä, aplicänd pedeapsa de150.000.000 lei, la care se adauqa un spor de100.000.000 lei, in final executänd 0 pedeapsa de250.000.000 lei arnenda:

c) poate stabili cäte 0 pedeapsä de 10.000.000 leiarnendä pentru a doua faptä, aplicänd pedeapsalnchisorii de 3 luni, la care se adauqä un spor de 2luni, ln final executänd 5 luni Inchisoare.

157. lnculpatul minor, care a sävärslt 0 lnfractiune deIovire sau alte vlolente, pentru care legea(art.180alin.t G.pHi1.} prevede pedeapsa de la 0 lunä la 3 lunisau arnendä, instanta, alegänd pedeapsa inchlsorf §iretinänd circumsfantela atenuante, va aplica 0, ,pedeaps ä de:a) 0 lunä lnchisoare;b] 15 zi!e lnchisoare;-c) 3.000.000 arnendä

I43I42

I

L[

L:n~

161. Aplicarea pedepsei complernentare a lnterzlcerliunor drepturi preväzutä de lege pentru infractiuneade luare de mitä se aplicä dacä pedeapsa principalä

jeste Inchisoarea de : I

44 II

-L- L

I

I

I

\

158. Sävärstrea unei lnfractluni de furt dupä executareaunei pedepse de doi ani Intr-otnchisoare militarä:a) face sä fie rntrunite conditiile pluralitätii de infractiune,

in forma recidivei postexecutorii;b) face sä fie lntrunite conditiile pluralitätii de infractiuni,

In forma plurahtatn intermediare:c) nu realizeaza conditiile pluralitätii de infractiuni.

159. lnculpatului judecat pentru sävärstrea lntractiunil devätärnare corporalä a vlctirnei, condamnatä la rändulsäu pentru sävärsirea cu acelasi prilej aauprainculpatului a infractlunii de violare de domicillu prinviolentä:,a) i se va aplica circumstanta atenuanta a provocärii;b] i se va recunoaste starea de leqitima apärare;c) i se va aplica circumstanta atenuantä a depäsirii

limitelor stärii de necesitate.

160. Pentru inculpatul condamnat pentru tentativä Jalnfractiunea de omor (ar1.20 C.pen. raportat la art.174c.pen.) cu retinerea circurnstantei atenuante aprovocärii (art.73 lit.b C.pen.):a] aplicarea pedepsei complementare a interziceni unor

drepturi este obligatorie;b) aplicarea pedepsei cornplernentare a interzicerii unor

drepturi preväzutä de lege pentru infractiunea deomor poate fi rnlaturatä;

c) aplicarea pedepsei cornplementare a interzicerii unordrepturi preväzutä de lege pentru infractiunea deornor este lnläturatä.

a) 6 luni;h) '1an;c) 2 ani.

162. Pedeapsa complernentarä a interzlceril unordrepturi, nepreväzutä de lege pentru infractiuneasävärs itä, poate f aplicatä dacä:a) pedeapsa principala este incnisoarea de 6 luni ~i

instanta constatä ca, fatä de natura ~i gravitateainfractiunii, imprejurärile cauzei si persoanainfractorului, aceasta pedeapsa este necesarä;

b) pedeapsa principala stabilitä este Inchisoarea de 2ani ~i instanta constatä cä fatä de natura infractiunii,lmprejurari!e cauzei ~i persoana infractorului aceastapedeapsä este necesara;

c} pedeapsa principalä prevazutä de lege estelnchisoarea de cel putin doi ani ~i instanta constatäcä fa\a de Irnprejurarile cauzei, persoanainfractorului, natura ~i gravitatea infractiunii, aceastäpedeapsa este necesarä.

163. La stabilirea '$i aplicarea pedepsei instanta:a) va tine searna de greutatile famiiiale ale inculpatului,

respectiv copiii minori aflaf in ingrijirea sa;b) va aprecia cä sinceritatea de care a dat dovadä

inculpatul, recunoscänd fapta In cazul unei infractiuniflagrante, este circumstanta atenuantä;

c) nu va avea ln vedere persoana infractorului, In cazulunei infractiuni flagrante,

164.lnculpatului care a declansat conflictul cu victima,pe care a lovit-o provocändu-t 0 vätärnare corporalägravä:a) i se aplica circumstanta atenuantä a provocärii:

45

b) i se aplicä circumstanta atenuantä a depasirii iirnitelorlegitimei aparari;

c] nu i se aplicä circumstanta atenuantä a provocärii.

165. Inculpatului actionat in justltie pentru infractiunea delovire (art.180 alin. 2 C.pen.) impotriva unei persoanecare a Tncercat aä-l irnobilizeze pentru a-l predaorganelor de politie ~i a-l impiedica sä loveascä~i alte persoane:a) i se aplicä circumstanta atenuantä a provocarii;b) i se aplicä circumstanta atenuantä a depasirii limitelor

legitimei apäräri.c) nu i se aplicä circurnstantele atenuante mentionate

anterior.

166. Pentru retinerea circumstantei aqravante a säväralriifaptei de cätre trei sau mal multe persoanelrnpreunä, trebuie ca fäptuitorii:a) S8 actioneze cu aceeasi forrna de vinovatie;b) sä aibä aceeasi contributie la sävärsirea faptei;c) sä contribuie la savärsirea faptei preväzute de legea

penalä.

167. Fapta inculpatului care, lnarmändu-se cu 0 barärnetalicä, a ridicat-o amenintätor cätre victimä,cerändu-i sä nu intre in curtea sa, iar fatä de faptulcä victima a nesocotit avertisrnentul !}i a fortatpoarta de acces, a lovit-o provocändu-i leziuni grave:a) este prezurnatä a fi sävarsitä In legitimä apärare;b) este prezumatä a fi savärsitä In conditiile excesului

scuzabil;c) este infractiune.

168. Fapta inculpatului conständ In aceea cä urrnärit devictima care iI lovea cu purnnii, a scos ·c-ut:itol

46

iI

l~

avertizänd-o sä nu se apropie, iar fatä de faptul cävictima a continuat sä i! loveascä, i-a aplicat 0loviturä cu cutitul 111 abdomen, provocändu-i leziunigrave:03) este infractiune;

b) este sävärsitä In conditiile excesului scuzabil;c) este sävarsitä in conditiile excesului justificat.

I

I

I

I

I

)

I

I

I !. II

1 II

~

169. Fapta incu!patului care, fiind in stare de ebrietateanume provocatä, prezentänd tulburäri decomportament pe fond nevrotic ~i inteleetual lalimitä, a sustr~s prin violentä banii pärtli vätämate:a) este infractiune;b] este sävärsitä In conditiile iresponsablütatu;

c] este infractiune dar beneficiaza de circumstantaatenuantä a betiei.

170. Fapta incutpatulut (aflat in stare de betie voluntaräcompletä) conständ in arnenlntarea cu moarteaadresatä nemijlocit victimei, functionar public aflat inexercitlul functiei, ca urrnare a refuzului acestuia, ,da eliberare a unui act:a) este mfractiune;

b) este infractiune dar beneficiaza de scuza provocärii:c] nu este infractiune, betia voluntarä cornpleta

lnläturänd caracterul penal al faptei.

171. Care sunt circumstante atenuante?,a) tentativa;b) excesul justificat;c) depäsirea limitelor stäni de necesitate.

172. Eliberaraa din inchisoare a condamnatului maiInainte de termen este:

47

i

I

I175. In cazul in care existä circumstante atenuante:

1 a) pedeapsa principala se poate 'reduce sub minirnul 180. Constituie circumstantä agravantä cu caracterspecial; personal:

Ib) pedeapsa complernentarä a interzicerii unor drepturi a) sävärsirea infractiunii de cätre un infractor major

I este lnlaturata: I· daca aeeasta a fast cornisa irnpreuna cu un minor;c) pedeapsa complernentara a interzieerii unor drepturi . . b) savärsirea infractiunii din motive josnice;I _ poate fi inlaturatä. I c} savärsirea infractiunii prin acte de cruzime

176. In cazul infractorului minor dacä existä clrcurnstante I 181. Corrsfituie clrcumstantä aqravantä legalä cu caracter

Iatenuante: r qeneral:a) rnasurile educative nu se mai aplicä; a) savarsirea faptei de doua sau mai multe persoaneb) se pot aplica atat rnäsuri educative cat ~i pedepse; irnpreunä:

I c) nu se mai poate aplica pedeapsa amenzii.· I b] s~v~r~irea i~fraC\i~nii ..'n timp~ul noptii;c) savarsirea infractiunii de catre 0 persoanä care a

I profitat de situatia prilejuita de 0 calamitate.

I 48 1 49

t -

a) iibertate supraveqheata;b) liberare conditionata;c) liberare sub controi judiciar.

!

III

I173. In prezenta atät a circumstantelor atenuante cät ~j astärilor de atenuare a räspunderii penale:a) efeetele lor se produc sueeesiv;b) circumstantele atenuante nu mai produe efecte;c) circumstantele atenuante pot produce efeete.

174. Potrivit Codului penal rornän pot constituicircumstante atenuante:,a) exeesul justificat;b) depasirea lirnitelor starii de neeesitate;c) stäruinta depusä de infractor pentru a inlatura

rezultatul infractiunii sau pentru arepara pagubaprieinuitä

'1Ti. Surrt circumstante atenuante legale:a) excesul justiticat;b) provocarea;c) conduita bunä a infractorului inainte de savärsirea

infractiunii;

178. in prezenta atät a clrcumstantelor atenuante cät §i acelor aqravante coborärea pedepsei sub minimu!special:a) este obligatarie;b) nu este obligatorie;c] este obligatorie doar In cazul amenzii.

179. Nu constituie circumstantä aqravantä leqalä:a) savärsirea infractiurui de trei sau mai multe persoane

impreunä:b) savärsirea infractiunii din motive josnice;c) starea de betie accidentala incompletä

182.ln cazul ln care existä circumstante agravante, sepoate aplica 0 pedeapsä:a) doar panä la maximul special;b) spre maximul special, iar dacä acesta este

nelndestulätor, In cazul amenzii, se poate aplica unspor de ce! mult jumatate din maximul special;

c) cel putin eqalä cu maximu! special.

<,

183.Constituie circumstantä atenuantä legalä:a) excesul scuzabil;b) excesul justificat;c) conduita buna a infractorului Inainte de sävärsirea

infracliunii.

184. Ce este suspendarea conditionatä aexecutäriipedepsei?a) este 0 rnasurä de individualizare leqala a pedepsei;b) este 0 rnäsurä de individualizare judecätoreascä a

executarii pedepsei;c) atrage §i suspendarea rnäsurilor de siqurantä,

185. Suspendarea conditionatä a executärii pedepsei sepoate dispune dacä pedeapsa apllcatä:a) este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda;b) este inchisoarea rnilitarä;c) este doar amenda.

186. Suspendarea conditionatä a executärii pedepsei sepoate dispune, printre altele, dacä cel condamnat:a) nu a rnai tost anterior condamnat la pedeapsa

Inchisorii mai mare de doi ani;b) are capacitate de rnuncä:

50

I

!-

III

I!iIl

I,Ifl

I

!!IlII,I

••

c] nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsaInchisorii mai mare de 6 luni.

187. Termenul de Incercare in cazul suspendärii conditi-onate .3 executärii pedepsei este:a) cel mult 5 luni in cazul pedepsei Inchisorii aplicate

minorului;b) de 1 an In cazul pedepsei amenzii;c) de maxim 6 ani In cazul pedepsei inchisorii;

188. Termenut de incercare in cazul suspendäriiconditionate a executärii pedepsei se socoteste:a) de la data pronuntärii hotarärii;b) de la data cänd hotärärea a rärnas definitivä;c) de la data cänd a solicitat condamnatul.

189. Revocarea suspendärii conditionate a executäriipedepsei intervine in mod obligatoriu:a) daca In termenul de incercare se sävärseste 0

infractiune din culpa pentru care s-a pronuntat 0condamnare definitiva la pedeapsa amenzii;

b) daca ~i numai daca, In termenul de incercare sesävärseste 0 infractiune intentionatä pentru care s-apronuntat 0 condamnare definitivä la pedeapsalnchisorii;

c) dacä In termenul de incercare se sävärseste 0

infractiune intentionatä pentru care s-a pronuntat 0condamnare definitiva, indiferent de natura pedepsei.

1~m.Revocarea suspendärii conditionate a executäriipedepsei este facultativä:a) dacä in termenul de incercare se savärseste 0

infractiune intentionatä ~i aceasta este descoperita Inacelast termen,·· pentru care .s-a pronuntat 0

51

1

I

I

I

I

1

I

1

1

1

1.

coridarnnare definitivä la pedeapsa amenzii;b) dacä In termenul de lncercare se savärseste 0

intractiune din culpa !?i aceasta este dascoperita inacelast termen, pentru care 3-a pronuntat 0condamnare definitivä, indiferent de natura pedepsei;

c) dacä infractiunea savärsitä in terrnenul de incercareeste descoperitä ulterior expirärii acestuia.

193. Revocarea suspendärli conditionate a executäriipedepsei in cazul neexecutärli obliqatiilor civilestabilite de Instantä:,a) este obliqatorie cänd condarnnatul a avut

posibilitatea de a executa aeeste obliqatii, dar nu adorit acest lucru;

b) este facultativä;c) este obligatorie In toate cazurile.

191. Infractorul a sävärsit 0 intractiune din culpä intermenul da incercare a suspendärii condltionate aexecutärii pedepsei pronunrate anterior. .Iudecändu-lpentru infractiunea sävärsitä din culpä, instantaa dispus condamnarea !?i executarea pedepselpronuntäte tärä a dispune revocarea mäsuriisuspendärii conditionate pronuntatä anterior,a) solutia este corectä pent ru cä in aeest caz revoearea

mäsurii este tacultativä:b) solutia este qresitä pentru cä instanta dispunänd

exeeutarea pedepsei pentru infractiunea savärsitadin culpä este obliqata sä revoce masurasuspendarii, urmänd a contopi pedeapsa pentruinfractiunea din culpä cu pedeapsa pronuntatäanterior;

c] solutia este qresitä pentru ca, In aeest caz trebuie särevoce rnäsura suspendarii, urrnänd ca pedeapsapronuntatä pentru infractiunea savar~ita din culpä ~icea pronuntata anterior sä se exeeute, farä a ficontopite ci cumulate.

I

!

~II

1

1

I

I

I

I

L

194. Suspendarea executärii pedepsei sub supravegherese poate dispune !?i cu indeplinirea celorlalteconditii:,a) daca pedeapsa aplicata este amenda;b) dacä si numai dacä infraetorul nu a mai fost anterior

condarnnat la pedeapsa Tnehisorii mai mare de 6 luni;c) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel rnult 4 ani;

195. Suspendarea executärii pedepsei sub supravegherese poate dispune, in cazul concursului de infractiunidac ä pedeapsa aplicatä este lnchlsoarea de cel mult:31) 3 ani;b] 2 ani;c) 4 ani.

196. Termenut de incercare al suspendärf executäriipedepsel sub supraveghere este:a) 'in cazul pedepsei inchisorii, durata aeesteia plus un

Interval de tirnp cuprins intre 2 ~i5 ani, ee va fi stabilitde instantä;

b) In cazul amenzii este de 2 ani;c) In cazul pedepsei Inehisorii, durata acesteia plus un

termen de 2 ani.II

l

192. Anularea suspendärii condttionate a executäriipedepsei intervlne cänd se descoperä cä celcondarnnat mai s ävärstse anterior suspendärii:a) numai 0 infractiune intentionata;b) atät 0 infractiune mtentionatä cät ~i din culpä;

c) nurnai 0 infractiune din culpa.

5352

...•.-

.197~ Revocarea executärii pedepsei Inchisorii la locul demuncä este obligatorie, cu indeplinirea §i a celorlalteconditii, cänd condarnnatul:,a) nu respectä mäsurile de supraveghere stabilite prin

hotarärea de eondamnare;b) savärseste 0 infractiune intentionata in timpul

executärii acesteia;c) se sävärseste 0 infractiune din culpä in timpul

executarii aeesteia.

198~ Anularea executärli pedepsei la locul de rnuncä sedispune numai dacä s~a sävärsit 0 infractlune:

<,

a) ulterior rämänerii definitive a hotäräru de condamnarecu exeeutarea pedepsei la loeul de muncä;

b) anterior rämänerii definitive a hotärärii deeondamnare cu executarea pedepsei la locul dernuncä;

c) anterior sau ulterior rämänerii definitive a hotärärii decondamnare cu executarea pedepsei la locul dernuncä.

199. Executarea pedepsei Intr-o Inchlsoare militarä sepoate dispune pentru militarii In terrnen, dacäpedeapsa inchisorii:a) nu depaseste 3 ani;b) nu depäseste 2 ani;c) nu depaseste 4 ani.

200. Fata de rninorul care räspunde penal se poate:a) apliea numai 0 pedeapsä;b) apliea 0 pedeapsa nurnai dacä se apreciaza ca

luarea unei rnäsuri educative nu este suficientapentru indreptarea rninorului;

c) apliea 0 rnäsura educativä pe langa 0 pedeapsä.

54

r

i

t

iII

III

I!

I

III

IL

201. Care sunt sanctlunl!e care se pot aplica minorilorinfractcri?a) libertatea supraveqheatä;b) interzicerea unor drepturi;c) pedeapsa lnchisorii de päna la 25 ani.

202. Este mäsurä educativä:

a) liberarea conditionata;b] libertatea supraveqheata:c} internarea medicala.

203. Dacä in timpul rnäsurf educative a libertätii supra-veqheate rninorul sävärseste 0 faptä preväzutä delegea penalä, atunci lnstanta:a) revoca libertatea supravegheata ~i ia fatä de minor

mäsura internärii lntr-un centru de reeducare;b). poate revoca libertatea supraveqheatä si lua fatä de

minor rnasura libertatii supravegheate;c) ia mäsura intemärii sau aplica 0 pedeapsä.

204. S-a retinut in fapt cä la data sävärstrli infractiunliinculpatul era in värstä de 17 ani §i 8 luni.Ce sanctlunl de drept penal poate sä pronunteinstanta de judecatä?a) mustrarea;b) libertatea supraveqheatä;c) detentiunea pe viata.

205. Mäsun:.~.internärti Irrtr-un centru de reeducare se ia:a) pe tirnp necleterminat;b) pe timp nedeterminat dar pänä la implinirea varstei

de '18 ani;

55

.)

I

I

I

I.L

208. Mäsurile de slqurantä se pot lua:a) numai lnsotind 0 pedeapsä; l

b) indiferent dacä fäptultorului i se aplicä ori nu 0 Ipedeapsä: t

c) ca 0 consecintä a räspunderii penale. !, I209. Pe ce perioadä se dispune obligarea la tratament I

medicaJ? t!

a) nedeterminatä; !b) de minim 1 an; [

I c) de pänä la 5 ani. t

I210. Internarea medicalä se poate Jua: I

a) fatä de 0 persoanä bolnavä mintal ori toxicomanä '1

care nu a savärsit 0 fapta preväzutä de legea penalä;

I 56 !I~L ls_..-..-. .

c) se poate prelungi la data cänd minorul devine rnajorpe 0 duratä de cel rnult 2.ani, daca ace asta estenecesara pentru realizarea scopului internarii.

206. Revocarea liberärii minorului inalnte de a devenirnajor din executarea mäsuril internärll intr-un centrude reeducare, pentru 0 purtare necorespunzätoare Inperioada liberärii, färä a sävärsl 0 infractiune :a) este obligatorie;b) este facultativä:c) este obligatorie dacä devine rnajor.:

I~l

I

I

I

207. Suspendarea executäru pedepsei sub supravegherece se aplicä mlnorului se poate dispune:a) numai cu privire la pedeapsa inchisorii;b) cu privire la orice sanctiune aplicabila minorului;c) atät cu privire la pedeapsa lnchisorii cät ~i a amenzii.

b) fatä de 0 persoana bolnavä mintal ori toxicornanäcare a sävärsit 0 faptä prevazutä de legea penala ~icare prezintä pericolpentru societate;

c) fata de 0 persoanä care a savärsit 0 taptä prevazutäde legea penala din cauzä cä este bolnavä mintal oritoxicornana, dar care nu se atlä Intr-o stare careprezinta pericol pentru societate.

211. r'!.~äsura de stqurantä a internärii medicale:a) se ia in mod obligatoriu fatä de 0 persoana bolnava

mintal ori toxicornanä care a sävärsit 0 faptapreväzutä de legea penala 9i care prezintä pericolpentru societate;

b) se ia in rnod obligatoriu in cazul persoanei fata decare s-a luat mäsura obliqarii la tratament medical,dar care nu s-a prezentat in mod regulat la tratament;

c) se poate lua in cazul unei persoane fata de care s-aluat rnäsura obhqärii la tratament medical, dar carenu s-a prezentat in mod regulat la tratament;

2'12. lnstanta I-a condamnat pe inculpat retinänd cä intimp ce era gestionar la un depozit de materiale deconstructii, a sustras, folosindu-se de calitatea sa,mal multe asemenea materiale. Totodatä s-a dispusluarea fatä de inculpat a mäsurii de siqurantä ainterzicerii unei functii sau profesii:a} solutia este corectä deoarece inculpatul s-a folosit de

calitatea sa .de gestion ar pentru a comiteinfractiunea:, ,

b) este gre~ita pentru cä pe länqa aceastä mäsurä desiqurantä mai trebuie dispusa ~i pedeapsacornplernentarä a interzicerii dreptului de a ocupa 0functie sau de a exercita 0 profesie ori de adesfasura 0 activitate;

c) solutia este gre~ita cu privire la luarea masurii de

57

.-:.-

siqurantä lntrucät inculpatul nu s-a dovedit a fincapabil ci nedemn.

213. Ce reprezintä interzicerea de a se afla In anumitelocalitätl ?,a) 0 pedeapsa aceesorie;b) 0 masurä de siqurantä;c) 0 pedeapsä cornplernentarä.

<,

214. Pot fi expulzatl:03) cetäten!i sträini sau apatrizii care nu dorniciliazä In

tarä si care au sävärsit infractiuni pe teritoriulRornäniei:

b) persoanele de la pet. a) care au sävarsit infractiuniatät In tarä cät ~i In afara tarii si carora li se aplicälegea penalä rornänä;

c) numai cetätenii sträini.

215. Sunt dispuse confiscärii speeiale:a) lucrurile dennute in contra dispozitiilor legale dacä

sunt ale infractorului;b) lucrurile ce formeazä obiectul unei executäri silite

pentru neplata unei amenzi;c) lucrurile care au fost date pentru a determina

savärsirea unei infractiuni sau pentru a-I räsplati peinfractor.

216. lnterdictia de a reveni In locuinta familiei pe 0

perioadä determinatä se poate lua:a) pe 0 perioada nedeterrninatä:b) pe 0 perioada de päna la 2 ani;c) pe 0 perioada de panä la 5 ani.

rf

It

I·1I

I

~217.lnterdictia de a reveni in locuinta familiei pe 0, ,

perioadä deterrninatä se poate lua:a) din oficiu;b) la cererea pärti: vätarnate:c) la eererea oricärui membru al familiei.

I

I

1

1

II

11

218. Ce reprezintä interdictia de a reveni in locuinta, ,familiei pe 0 perioadä determinatä?a) este 0 masurä educativä;b) este 0 pedeapsä cornplernentarä;c) este 0 masura de siqurantä.

219.lnterdidia de a reveni in iocuinta familiei pe 0, ,perloadä determinatä se poate lua:a) sinqura;b) pe langa pedeapsa amenzii;c) pe langa pedeapsa inchisorii de cel putin un an.

220.lnterdictia de a reveni in locuinta familiei pe 0, ,perioadä deterrninatä este:a) mäsurä educativä;

b) sanctiune administrativä:c) rnasura de siqurantä.

221.lnterdictia de a reveni in locuinta familiei pe 0, ,perioadä determinatä se poate lua:a) sinqurä;

b) numai dacä inculpatului i s-a aplicat pedeapsainchisorii de 6 luni;

c] la solicitarea pärtii vätärnate.

222. lnterdictia de a reveni in locuinta familiei pe 0, ,perloadä determinatä se poate lua:

59

58 -I."L

,

22'1" lnterzicerea de a se afla In anumite localitäti se poatelua tatä de un condarnnat la pedeapsa amenzii:a) nu;b) da, daca pedeapsa amenzii a fost aplicata pentru

anumite infractiuni expres preväzute de lege;c] intotdeauna dacä amenda este mai mare de 20

milioane lei.

a) din oficiu;b) fatä de condamnatul la pedeaps8Tnchisorii de cel

putin un an pentru infractiuni de violentä savärsiteasupra membrilor familiei;

c) insotind 0 pedeapsa cu Inchisoarea aplicata pentruorice lnfractiune.

223.lnterdictia de a reveni in Iocuinta farniliei pe 0, 'perioadä determinatä se poate lua:a) nurnai dacä fatä de condamnat s-a luat ~I

interzicerea de a se afla In anumite localrtäti;b} pe 0 perioadä de panä la 2 ani;c] numai insotlnd 0 pedeapsa cu arnendä.

228. Cänd se poate revoca interzlcerea de a se afla inanurnite localitäti?a) oricänd la ce re re :;;idin oficiu;b) dupä tre~erea unui termen de cel putin un an;c) nu se poate revoca.

229. Sunt rnäsuri de s iqurantä:,a) internarea medicala;b) interzicerea unor drepturi;c) ob!igarea de a nu paräsi localitatea.

224. lnterzicerea de a se afla in anumite Iocalitäti se poatelua:a} sinqurä:b) daca inculpatul a fost condamnat la pedeapsa

inchisorii rnai rnare de 5 ani;c) la solicitarea persoanei vätärnate. 2:30. Sunt mäsuri de sigurantä:

a) libertate supraveqheatä;b) expulzarea;c) liberarea sub control judiciar.

225. lnterzicerea de a se afla In anumite Iocalitäti se poatelua initial pe 0 duratä :a) de panä la I ani;b) de pana la 5 ani;c) de pänä la 3 ani.

231" Nu sunt mäsurl de sigurantä:a) confiscarea speciala;b) libertatea supraveqheatä:c) obligarea la tratament special.226. Cu ce duratä ae poate prelungi interzicerea de a se

afla in anurnite localitäti dacä pericolul socialsubzlstä?a) de maximurrt 2 ani;b) de 3 ani;c] ce nu poate depasi durata masurii luate initial.

232. Surrt mäsuri de srqurantä:,a) interzicerea unor drepturi;ib) interzicerea unei functii sau profesii de care s-a

folosit condamnatul;

t

lI

-L-6160

c) interzicerea de a se afla In anumite localttäti.

233. Sunt rnäsurl de stqurantä:a) interzicerea de a ocupa 0 functie sau de a exercita 0

profesie, 0 meserie sau 0 altä ocupatie:b) interzicerea drepturilor parintesti;c) interzicerea unor drepturi.

234. Sunt mäsuri de s iqurantä:a) obligarea de a nu päräsi localitatea;

b) obligarea la tratament medical;c) liberarea provizorie sub control judiciar.

235. Oe cätre ci ne se acordä amnistia?a) Parlament;b) Guvern, prin ordonanta;c) Ministrul .Justitiei.,

236. Amnistia:a) poate inlatura caracterul penal al faptei;b) inlaturä raspunderea penala;c) nu inlätura executarea pedepsei complementare.

237. Amnistia dupä condamnare Inläturä:a) executarea mäsurilor educative;b) drepturile persoanei vätärnate:c) executarea pedepsei complementare.

238. lntäturä räspunderea penalä:

a) lipsa planqerii prealabile;b) retragerea plänqerii prealabile;c) lmpäcarea pärtilor in cazurile preväzute de lege.

62

III1

239. Gratierea este 0 cauzä care inläturä:a) räspunderea penalä;b) executarea pedepsei;c) consecintele condamnarii.

240. Care sunt efectele gratierii ?a) lnlaturä in tot sau In parte executarea pedepsei;b) cornutä pedeapsa In una mai usoarä:c) are efect asupra pedepselor complementare cänd se

dispune astfel prin actul de gratiere.

241. Gratierea, ca act de clernentä, se acordä de:, ,a) Guvern;b) Presedintele Rornäniei;c] Ministrul Justitiei.

242. Efectele amnistiei !ji gratierii sunt:a) arnändouä lnlätura räspunderea penalä;b) amandouä inlätura consecintele condamnärii:c) arnandoua inlätura executarea pedepsei.

243. Atät amnistia cät §i qratierea:a} lnlätura in toate cazurile executarea pedepsei

cornplementare;b] nu au efecte asupra rnäsurilor de siqurantä;c) pot conduce la inlocuirea räspunderii penale.

244. Prescriptla inläturä räspunderea penalä oricäteIntreruperi ar interveni dacä termenul de prescriptiepreväzut de lege este depäsit:a) de douä ori;b) cu incä jumätate;c) cu lncä 0 treime.

63

I

I

II

I

I

II :

. I.._Li

II '\I(

245. Cursul tormenutut de pres criptie a räspunderlipenale este suspendat:a) cänd existä 0 dispozitie leqalä care impiedica

punerea in mi;;;care a actiunii penale sau continuareaprocesului penal;

b) cänd exista 0 imprejurare de nepreväzut ori denelnläturat care lmpiedicä punerea in rniscare aactiunii penale sau continuarea procesului penal;

c} pe timpul unei epidemii.

h1Sti'hJ'fU de drept pena].- Partea specialä -

1. Arätati träsätura esentialä a infractiunii de omor, , ,s ävärs it cu prerneditare.a) irnplica 0 usoara chibzuire anterioarä asupra faptei;b) irnplica exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte

de preqatire a infractiunii;c) irnplica existenta unui interval de timp intre luarea

hotärärii de a comite infractiunea si sävärsireaacesteia, chi ar daca täptuitorul nu a chibzuit asuprafaptei ~i nu a preqätit-o.

2. lnfractiunea de ornor sävärstt cu premeditare:a) se poate retine ~i in cazul erorii asupra identitätii

.persoanei;b) nu se poate retine in cazul devierii actiunii;c) nu se poate retine atunci cänd fäptuitorul a urrnarit un

interes material.

248. Reabilitarea - - -- ~- - -

..itru condarnnäri la pedeapsamai mari de 3 ani;

pentru orice condamnare;, efecte ca reabilitarea de drept.

3. Infractiunea de omor sävärsit prin mijloace ce pun Inpericol viata mai multor persoane preväzut de art. 175,alln.t, pct.e C.Pen. implicä din partea fäptuitorului:a) intentie directa in raport cu persoana vizatä cä

victimä;b) praeterintentie in raport cu persoanele a cäror viatä

este pusä In perico! datoritä mijloacelor pe care lefoloseste;

c) culpa In raport cu persoanele a cäror viatä este pusäIn pericol datorita mijloacelor pe care le foloseste;

4. Cänd se poate retlne tnfractiunea de omor sävärsitdin interes material?a) se poate retine indiferentdaca faptuitorul a obtinut

sau nu satisfacerea interesului urrnarit:b) se poate retine ~i cänd mobi!ul omorului a fost

gelozia, dacä in urma infractiunii faptuitorul reali-zeazä un avantaj material;

c) nu se poate retine dacä interesul material urrnäriteste legitim.

5. Ornorul sävärslt asupra sotului sau unei rudeaproplate (art.175 lit.c C.Pen.):a) nu se poate retine in cazul in care victima este fiui

fratelui tatälui fäptuitorului;b) nu se poate retine In cazul in care victima este sotia

fratelui tatälui faptuitorului;c) nu se poate retine in cazul in care fäptuitorul era

desparfit j'n fapt de sotia sa (victima) care locuia 'Inaltä localitate.

6. Cänd exlstä lnfractiunea de omor calificat, in,varianta faptei s.ävärsite asupra sotului sau uneirude apropiate ?a) fäptuitorul a tägäduit paternitatea In privinta victimei

~i actiunea sa a fost adrnisa;b] taptuitorul se afla in curs de divort cu victima:c) fäptuitorul nu cunostea leqatura de rudenie cu victima.

7. Cänd exlstä infractiunea preväzutä la art, 175 lit. f) C.pen. (sävärsrrea omorului in leqäturä cu Indeplinireaindatorirllor de serviciu sau publice ale victimei) ?a) cand fapta a fest sävärsitä impotriva unui functionar,

indiferent de mobil;

66 I

Ilila

~

b) cand fapta s-a cornis In timpul in care vietima i~iindeotinea activitatea;, .

c) cänd victima nu !?i-a depäsit atributiile de serviciu.~

8. Cand existä clrcumstantä agravantä preväzutä Ia art,175 lit h) C.pen. (omorul sävärsit pentru a lnlesni saua ascunde sävärsirea altei infractiuni) ?a) cänd indiferent daca secpul urmärit a fost sau nu

realizat;b) cänd infractiunea scop este 0 tälharie sau piraterie;c) dacä infractiunea scop a fost sävärsitä sau urmeaza

a f savarsita doar de catre fäptuitor.

9. Ce incadrare juridicä se va aplica faptei celui carepentru a se sustraqe arestärii ucide doi ofiteri depolitie in stradä prin explozia unei grenade?a) art. 174 c. pen. raportat la art. 175 C.pen. literele e)

(prin rnijloace care pun in pericol viata mai multorpersoane), f) (In legäturä cu Indeplinirea indatoririlorde servieiu sau publiee ale vietimei), g) (pentru a sesustrage (...) de la aresrare ...)~i i) (In public),eornbinat cu art. 176 c.pen. litereie b) (asupra a douasau mal multe persoane) si f} (asupra unui magistrat,politist...);

b] art. 174 C.pen. raportat la art. 175 c. pen. litereie g)§i i), combinat cu art. 176 c. pen. litereie b) ~i f);

c) art. 174 C.pen., raportet la art. 175 C.pen. literele f),g) !?i i) combinat cu art. 176 C.pen. litereie b) ~i f).

10. lnfractiunea de omor (art, 174 C.pen.) reprezintäuciderea unei persoane sävärsttä cu:a) orice forrna de vinovätie;b) intentie directa sau indirecta;c ) intentie sau praeterintentie.

67

L

11. Ce incadrare juridicä primeste infractlunea de ornorcomisä pentru sävärsirea unei tälhärli ?a) omor calificatb) ornor deosebit de grav;c) concurs de infr actiuni intre omor calificat !?itälhärie.

12. Constltule infractlunea de ornor callficat:,a) omorul sävarsit profitand de starea de neputinta a

victimei de a se apära, stare provocatä de fäptuitor:b) omorul sävarsit asupra unui agent postat in legatura

cu indeplinirea lndatoririlor de serviciu ale acestuia;c) omorul sävarsit pentru a se sustrage ori pentru a

sustrage pe altul de ia urmärire sau arestare ori de laexecutarea unei pedepse.

13. Fapta de ornor sävärsttä asupra unui ofiter aflat inmisiune reprezintä:a) omor calificat, comis in leqatura cu Tndeplinirea

indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei (art.175 lit. f Cpen.);

b) omor calificat, cornis pentru a se sustrage de laurmarire sau arestare ori de la executarea uneipedepse (art. 175 lit. g, C.pen.);

c) omor deosebit de qrav, comis asupra unui rnilitaraflat in timpul serviciului (art. 176 lit. f C.pen.).

1 :

14. in ce modalltäf SE~ sävärseste infractiunea de OI11or(art, 174 C.pen.)?a) printr-o inactiune, fiind 0 infractiune omisivä:b) printr-o actiune sau 0 inactiune;c) numai printr-o actiune, fiind 0 infractiune cornisivä.

15. Fäptuitorul (X) urmäreste sä ucidä victima prinoträvire, speränd sä intra In posesia averii acesteia.

68

I'I'-w

i!!IL

Din eroare, a fost ucisä 0 altä persoanä decät ceaavutä in vedere de X. Care va f incadrarea juridicä Inacest caz ?a) omor simplu (art. 174 C.pen.);b) ornor calificat din interes material ( art. 175 lit. b c.

pen.);c) ucidere din culpa (art. 178 c. pen.).

16. lnfractiunea de omor sävärsltä pentru a comite sau aascunde s ävärsirea unei tälhärii sau piraterii are caforrnä de vinovätle, urmätoarele:,a) intentia depäsitä:b) intentia directa sau indirectä ori praeterintentia;c) intentia sub oricare din cele douä modalitäf ale ei.

17. Cum va f tncadratä fapta dacä fäptuitorul ucidevictima pentru a-i sustraqe banii ?a) omor (art. 174 c.pen.);b) ornor dininteres material (art. 175 lit. b) C. pen.

raportat la art. 174 C. pen.);c) omor pentru a savärsi sau ascunde sävarsirea unei

talharii sau piraterii (art. 176 lit. d) C. pen. raportat laart. 174C. pen.).

18. Intractiunea da omor calificat, este sävärsltä:a) asupra a doua sau mai multor persoane;b] asupra unei femei gravide;c) asupra unei rude apropiate.

19. Fapta de ornor sävärsttä asupra fratelui sotieireprezintä:a) omor calificat, sävärsit asupra unei rude apropiate

(art. 175lit. c) C. pen.);b] omor simplu (art. 174 C.pen.);

69

.c) amor calificat, profitänd de starea de neputinta avictimei de Cl se apära (art. 175 lit. d) G.pen.).

20. Conform solutütor date In practicä, elementulcircumstantial al omorului deosebit de gray preväzutde art.176 lit.b C.pen (asupra a douä sau mai multorpersoane) exlstä:a} doar cänd uciderea a douä sau mai multor persoane

a avut loc printr-o slnqurä actiune:

b) ori de cäte ori douä sau mai multe persoane au fostucise de infractor in aceeasi imprejurare sau cuaceeasi ocazie, indiferent dacä ornorul s-a produsprintr-o sinpurä actiune sau prin mai multe actiuni;

c) cänd omoru! este savärsit de 0 persoanä care a maisävärsit un ornor.

21. Ce reprezintä lnfractiunea de omor sävärsitä princruzimi?a) ornor calificat cu retinerea circurnstantei agravante

prev.de art.75Iit.b) GPen. (sävärsirea infractiunii prinacte de cruzime)

b) omor deosebit de qrav;c) ornor cu retinerea circurnstantei agravante preväzute

de art. 75 lit.b) G.Pen. (sävärsirea infractiunii prinacte de cruzirne).

22. Dacä fäptuitorul a ucis In aceeast imprejurare, cuIntentie, douä persoane, se considerä:a) savärsirea a douä infractiuni de ornor sirnplu aflate In

concurs;b) savarsirea unei infractiuni de amor;c) savärsirea unei infractiuni de ornor deosebit de qrav.

70

T;

itII

I

!I

I

IIr

IIII

rJ.

23. In cazul in care se descarcä rnai multe salve de arrnäasupra unui grup de oameni, iar fapta a avut caurmare doar moartea uneia dintre acestea, care va fiincadrarea ?a) ornor simplu;b) omor deosebit de qrav;c) omor simplu In concurs cu tentativä la omor deosebit

de gray, in conditiile art. 176 lit. b) C.pen.

24. lnfractiunea de pruncucidere:a) reprezintä suprimarea vietii unui nou-näscut cornisa

de un parinte;b) se comite imediat dupa nastere;c) are un subiect activ necircumstantiat, putand fi orice

femeie.

25. La infractiunea de pruncucidere:. ,a) tentativa este posibila, dar nu se pedepseste;b) tentativa este posibilä si se pedepseste;c] tentativa nu este posibila.

26. Gare poate fi subiectul pasiv al lnfractlunii depruncucidere :a) copilul nou-nascut, cu conditia de a fi viabil;b) copilul nou-näscut, cu conditia sä fie viu;c) copiiul näscut rnort.

27. Cel care instiqä mama aflatä Intr-o stare de tulburarepricinuitä de nastere sä-st ucidä copilul poate ficondarnnat pentru sävärslrea infractiunii de:a] instigare la pruncucidere;b) cornplicitate la pruncucidere;c)instigare la ornor calificat.

\\<

.1

IL

71

-

1

[

J.r

.28. Ce infractiune constituie fapta rnamei de a aplicalovituri in cap copilului In värstä de 3 luni, ce produc 0fracturä de boltä cranianäsl au ca rezultat moartea?a) pruncucidere;b) omor ca!ificat;c) lovituri cauzatoare de moarte .

29. Ce fel de infractiune constituie lovirea intentionatä, 'de cätre fäptuitor, cu aceeasi ocazie, a douäpersoane?a) 0 infractiune de lovire sau alte violente;b) doua infractiuni de lovire aflate in concurs;c) 0 infractiune delovire sau alte violenie in torrna

continuatä.

30. Ce infractiune constitule fapta unei persoane care aaplicat unei alte persoane lovituri de cutit In zonaabdominalä ce a produs victimei leziuni care aunecesitat 18 zile de ingrijiri medicale ?a) tentative de omor;b) lovire sau alte violente;c) vatämare corporalä.

31. Dacä In urma unui accident de circulatie au fostucise douä persoane, fapta constituie:a) 0 infractiune de ucidere din culpä, modalitatea sirnplä;b) douä infractiuni de ucidere din culpa aflate In

concurs;c) infractiunea de ucidere din culpa in varianta agravatä

32. Ce infractiune constltule fapta de a aplica intentionatvictimei lovituri care au provocat vätärnäri cenecesitä pentru vindecare 20 de zile de lnqrijlri

72

J..

madicale ?a) lovire sau alte vlolente (art. 180 alin. 1 C.pen);b) lovire sau alte violerite (art. 'i 80 alin. 2 C.pen);c) vatärnare corporala.

II

II

33. Fäptuitorul (A) loveste victima (8) cu un cutit provo-cändu-i 0 leziune profundä. Transportatä la spital,victima este examinatä §i tratatä superficial de medici,iar dupä cäteva zile decedeazä, Expertiza medico-legalä constatä 0 culpä medicalä, in lipsa cäreialeziunea ar f necesitat circa 40 de zile de ingrijirimedicale. Pentru ce infractiune va fi condamnat (A) ?a) ornor;b) loviri sau vätäman cauzatoare de rnoarte;c) vätärnare corporalä:

34. Ce infractiune se poate retine dacä fäptuitorul ajutävictirna in aplicarea unei lovituri mortale cu cutitulIntr-o zonä vitalä, in secpul sinuciderii ?a) omor;b) determinarea sau lnlesnirea sinuciderii;c) lovituri cauzatoare de rnoarte.

35. Cänd deterrninarea sau inlesnirea slnuciderll seretine In varianta aqravatä ?a) cand fapta s-a sävärsit faia de 0 persoanä care nu

putea f stäpariä pe actele sale; .b) cänd sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut

loc;c) cänd Iäptuitorul a profitat de starea de neputintä a

victimei de a se apära.

36. Dacä fäptuitorul, In aceeasi irnprejurare, ucide mai

73

37.

multe persoane, existä:a) atätea infractiuni cäte victirne sunt;b) 0 sinqura infractiune:c} 0 infractiune continuatä.

Ce incadrare juridicä urmeazä sä primeascä faptapersoanei de a se sinucide In urma convingerii salede a face acest lucru prin plata unei sume de bani decätre fäptuitor ?a) santa];'b) instigare la ornor calificat;c) determinarea sinuciderii.

38. Uciderea din culpä este 0 infractiune:a) ornisivä:b] cornisiva, care se poate sävärsi doar prin actiune:c) cornisivä, care se poate sävarsi atät prin actiune, cät

~i prin inactiune.

39. Cänd se retine infractiunea de ucidere din culpä in, ,formä agravatä ?a) cand fapta a fost cornisä de doua sau mai multe

persoane lmpreunä:b) cänd prin fapta cornisä s-a cauzat moartea a doua

sau mai multor persoane;c) cand fapta a fost cornisä de cätre 0 persoanä care a

mai sävärsit un ornor.

40. La infractiunea de "Lovirea sau alte violente":a) tentativa nu este posibilä;b) tentativa este posibila Insa nu este incriminatä;c) tentativa este posibilä ~i este incrirninatä.

74

r,,!!iI·l

!I

I

I!III

II

I!I

~

43.

44.

45.

t!

4'ö. Infractiunea de vätämare corporalä gravä poate ficomisä:a) numai cu intentie;b) fie cu mtentie, fie cu praeterintentie:c] doar cu praeterintentie.

42. lnfractiunea de lovire sau alte violente:a) se pedepseste In forma tentativei;b) este susceptibila de a f realizata In forma continuatä;c) se consumä in momentul In care se creeazä 0 stare

de pericol pentru sänätatea sau integritatea fizicä apersoanei:

Ce incadrare juridicä primaste fapta in situatia Incare infractorul, in mod deliberat aplicä victimeilovituri ce i-au pus In primejdie viata §i au cauzatvätämäri care au necesitat pentru vindecare 20 dezile de Ingrijiri medicale ?a) lovire sau alte violente;b) vätämare corporalä:c) vätärnare corporalä grava.

Tentatlva se pedepseste la:a) determinarea sau Inlesnirea sinuciderii;b) lovire sau alte violente;c) vätärnare corporalä qravä.

Dacä in. urrna unui accident auto victima necesitäpentru vindecare 8 zile de Inqrijiri medicale, cum vafi incadratä fapta?a) vätarnare corpora la din culpa (art. 184 alin. 3 c.pen.);b) lovire sau alte violente;c) fapta nu este infractiune.

I

\

l75

II

Ij

\

j

1

1

I

t

46 •. Ce infractiune este sävärsttä atunci cänd actele deviolentä intentionate care au pricinuit victimei 0vätämare ce necesitä pentru vindecare 20 de zile deingrijiri medicale ?a) vätärnare corporalä;b) reprezinta contraventie;c) lovire sau alte violerite.

47. Poate constitui infractiunea de vätämare corporalä. .gravä fapta prin care s-a pricinuit:a) pierderea unei proteze;b) pierderea cunostintei;c) pierderea mirosului.

48. Curn se sävärseste infractiunea de loviri sauvätämäri cauzatoare de moarte?a) cu intentie indirectä;b) cu praeterintentie;c) fie cu intentie, fie din culpä.

49. Dacä autorul loveste victima cu intentie ~i acestadecedeazä, dar se constatä cä decesul reprezintä unrezultat ce a depäsit intentia autorului, care nu aputut sä prevadä acest rezultat, dest trebuia !?i puteasä-l prevadä, fapta constituie:a} omor;b) ucidere din culpä;c) loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte.

50. Existä tentativä la urrnätoarele infractiuni?,a) ucidere din culpä;b) lovituri cauzatoare de moarte; .c) pruncucidere.

76 1

51" Aruncarea victirnei Intr-o piscinä cu intentia de aface 0 glumä, faptä ce a determinat decesul victimei,care nu a putut fi salvatä, va fi incadratä ca:a) loviri cauzatoare de moarte;b) amor cu intentie indirecta;c) ucidere din culpä.

52. Lovirile sau alte violente exercitate asupra unor zone,corporale nevitale ale unei femei gravide, fapte ce auca urmare punerea in primejdie a vietii victimei,constituie:a) tentativä de omor deosebit de gray sävärsit asupra

unei femei"gravide;b) provocarea ilegala a avortului;c) vätärnarea corporala gravä

53. Prin ce se deosebeste infractiunea de "Lovlri sau,vätärnärl cauzatoare de moarte" de omor ?a) obiect material;b) urmare imediatä;c) laturä subiectivä

54. Ce reprezintä lovirea din culpä a douä persoane !?iprovocarea de vätärnäri pentru vindecarea cärorafiecare dintre persoane a necesitat cäte 10 zile deingrijiri medicale ?a) reprezintä 0 sinqurä infractiune de vatärnare

corporalä din culpä;b) reprezintä doua infractiuni de vätärnare corporalä din

culpä;c}: nu reprezintä infractiune.

55. Sävärs irea unui accident de circulatie care are caurmare vätämarea unei persoane, faptä in urma

77

...

cäreia victima a avut nevoie de 10 zile Ingrijirimedicale, atraqe pentru isoterul vinovat de produ-cerea accidentului punerea sub acuzare pentrusävärstrea lnfractiunii de:a) vatämare corporala din culpä;b) lovire sau alte violente;c) fapta nu reprezintä infractiune.

56. lnfractiunea de lipsire de libertate in mod ileqal estemai grava cänd a fost sävärsltä:. a) prin simulare de calitäti oficiale;

b) in timpul noptii;c) de catre 0 persoanä mascatä, deqhizatä sau

travestitä;

57. ldentificatl ce infractiune existä atunci cänd lipsireade libertate a unei persoane prin legarea de un pomeste Indeplinitä pentru a 0 impiedica sä ajunqä la uneveniment ~i aplicarea de cätre fäptuitor a unorlovituri cu 0 bätä in cap ce au determinat rnoarteavictimei.a) infractiunea de lipsire de Iibertate urmatä de moartea

victimei;b] infractiunea de omor;c) intractiunea de lipsire de libertate in concurs cu

infractiunea de ornor:

58. Care va fj incadrarea juridicä, dacä fäptuitorul Cl

sechestrat victima §i i-a apllcat timp de cäteva zilelovituri ce l-au provocat rupturi ale orqanelor interne,ceea ce a indus victimei 0 stare de teama ce adeterminat-o sä se arunce de la eta], aceasta fiindcauza decesului säu ?a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu

78

F

I

IIt

J.

infractiunea de determinare sau inlesnire a.sinuciderii;

b) infractiunea de lipsire de libertate In concurs cuinfractiunea de vätärnare corporala grava;

c) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cuinfractiunea de omor.

59. lmobilizarea victimei prin legarea ei de un calorifer,urrnatä de aplicarea unei lovituri In cap ce adeterminat decesul acesteia reprezintä:a) infractiunea de ornor (art. 174 C. pen.);b) infractiunea de omor in concurs cu cea de lipsire de

libertate (art. 174 C. pen. - art. 189 C. pen.);c) infractiunea de ornor calificat (art. 175 lit. d) C. pen.-

profitand de neputinta victimei de a se apära).

60. Ce infractiune este sävärsttä prin luarea de ostateci?a) sclavie;b) supunerea la rnunca Iortatä sau obligatorie;c) lipsire de libertate in mod ilegal.

61. lnfractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal se varetine in variantä aqravantä atunci cänd fapta estesävärsttä:a) in scopul de a obliga victima la practicarea

prostitutiei;b) in tim pul unei calamitäti;c) de cätre 0 persoariä rnascatä, dephizatä sau

travestitä.

62. Atunci cänd fäptuitorii incercänd sä pätrundä inlocuinta victimei, au särit gardul in curtea acesteia,iar cänd se preqäteau sä intre in casä au fost'surprlnst de paznic, au plecat. Fapta constituie:

79

I

I

1

I

I

1

I

I

I

1

II

1 '

II, IL

~;:

a) tentative la violare de dorniciliu;b) violare de dorniciliu in forma COnSLHYlatElin varianta tip;c] violare de dorniciliu In forrna consumata In varianta

aqravatä.

63. Cänd infractiunea de violare de domiciliu va fi,retlnutä In varlanta aqravatä ?a) daca fapta se savarseste de 0 psrsoana tnarmatä;b) dacä fapta este sävärsitä in timpul noptii;c) dacä fapta este savärsita exclusiv prin folosire de

calitati oficiaie.

64. La infractiunea de santa]:a) tentativa este posibilä ;;i se reaiizeazä atunci cänd

subiectul pasiv nu a cedat constränqerii si nu s-alasat santajat;

b) tentativa nu este posibila;c] tentativa se pedepseste.

65. Prin violerite fizice, fäptuitorul constränqe victimasä-i dea 0 sumä de bani. A doua zi, 'in timp ce seindrepta cu banii spre locuinta fäptultorutui, vlctirnaeste interceptatä de politie, care fusese sesizatä deun martor, In sarcina faptuitorului se va retine:a) santa];b) talharie;c) tentative la santaj;

1

I '

I

-L,.--'

66. Care este forrna de vlnovätie la infractlunea de, ,"santa]"?a) intentia directa sau indirectä;b) intentia directä calificata prin scop;c) praeterintentia.

80

67. Deschiderea unei scrisori adresate altei persoane,reprezintä infractiunea de:a) lipsire de libertate in rnod iiegal;b) violarea secretului corespondentei;c) divulgarea secretului profestonal.

68. Prin corrstränqere, X Intretine un raport sexual eu Y.In urma violentelor aplicate cu aceastä ocazle decätre X, Y a suferit leziuni pentru vindeearea cärora8U fost necesare 20 de zlle de ingrijiri medlcale,Calificarea faptei este:a) art. '197 c.pen. (viel):b} art. 197 c.pen. (viol) In concurs cu art. 180 c. pen.

(iovire sau alte violente):c] art. '197 C.pen. (viol) In concurs cu art. 181 C.pen.

(vatämare corporala).

69. Dacä, prin constränqere, douä persoane au flecareraport sexual cu aceeasi victimä, sprijlnlndu-sereciproc (prin imobilizarea victimei), ealifieareacorectä a faptei este:a) cäte 0 infractiune de vial in varianta aqravanta (art.

197 alin. 21it a) c. pen.) pentru fiecare fäptuitor;b) cäte 0 infractiune de viol in variantä aqravantä (art.

197 alin. 21it a) c.pen.) 'in concurs cu complicitate laviol in variantä aqravata, pentru fiecare fäptuitor;

c) cäte doua infractiuni de viol in variantä aqravatä (art.'19'7alin. 2 lit a C.pen.) pentru fiecare täptuitor.

70. La infractiunea de viol (art, 197 C.pen.):a) subiectul activ nu poate fi decät bärbatul;b) subiectul pasiv nu poate fi decat ferneia;c) subiectul activ poate fi orice persoana, indiferent de

sex.,

l 81

..•

71.

72.

Cänd mfractiunea de viol (arL197 C.pen.) eetes ävärsttä in varianta aqravatä ?a) fapta a tost sävärsitä de cätre unchi asupra nepoatei

sale care nu tocuieste cu inculpatul;b) s-a cauzat victimei 0 vätärnare qravä a sanäta\ii;c) fapta a fost savärsita de cätre sot asupra sotiei;

Ce infractiurte constituie im.obiliz.area vlctlrnei prinlegarea mälnilor ~i constrangerea la rntretlnerea unuiraport sexual?a) viel:b) viol tn concurs cu lipsire de libertate:c) viol in varianta aqravata.

13. Cine este subiect pasiv la infracthmea de act sexualcu un minor ?a) 0 porsoanä in värsta de 16 ani, dacä fapta este

savärsita de 'ingrijitor folosind calitatea sa;b) 0 persoanä care nu a implinit värsta de 4 ani;c) 0 parsoanä intre 15-18 ani dacä fapta este sElVar~ita

de administrator, folosind calitatea 58.

74. Cänd actul sexual cu un minor se va retine in,variantä aqravatä ?a) victima nu a irnplinit värsta de 15 ani;b] victirna are värsta cupnnsa intre 15-18 ani, iar fapta a

fost sävarsitä de tutore sau curator;c] victima nu a implinit värsta de 18 ani, iar actul sexual

a fost determinat de oferirea de bani de cätretaptuitor.

15. Actul sexual cu Ur! minor raprezintä forrna aqravatä ainfractiunii atunci cänd:

82

••••

a) minorul care nu a implinit värsta de 15 ani se af!a iningrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentulfäptu itoru Iui;

b) fapta este sävärsitä asupra minorului lntre 15-18 anide tutore sau curator folosind calitatea sa;

c) cänd fapta a fost sävarsitä de douä sau mai multepersoane irnpreunä.

76. Actul sexual cu un minor in värstä de 5 ani atuncicänd acesta nu se opune, constituie infractiunea de:a) act sexual cu un minor;b) perversiune sexualä:c) viel.

77. Ce lnfractlune existä atunci cänd fäptuitorularnenintä victirna cä va da publicitätii unele fotografiiale concubinei sale daca nu Ii da 0 surnä de bani ?a) arnenintare;b) santaj;c] nu existä infractiune.

78. Ce lnteleqeti prin infractiunea de furt?01) posesia de rea-credintä este ocrotitä In once

imprejurare;b) posesia de rea-credintä nu este ocrotitä In ruci 0

imprejurare:c) posesia de rea-credintä nu este ocrotitä contra

proprietarului bunului mobil.

19. Careeste obiectul material al infractiunii de furt?,a) imobilele prin destinatie;b] lucrurile ce nu apartirr cuiva;c] lucrurile abandonate de posesorullor.

83

L

-l--~~--

\

j

I

t

1

J

1

\I

\

) ,

)

L

80.

81.

Nu poate exlsta infractiun~a da furt atunci cänd:a) bunul in cauza apartins faptuitoruluj;b) bunul in cauzä fusese 7nrnanat faptuitorului de cätre

persoana vatämata;c) bunul in cauza fusese oiereut.

82.

Cänd Infractlunea da fmt nu se eonsidera a fi,consumatä ?a) cänd actiunea de deposedare a persoanei vatamate

a inceput. dar ea nu a fost dusä pänä la capät;b) taptuitorul nu a reusit sa pästreze bunurile, fiind prins

imediat dupa sustragere;c] faptuitorul sustrage bunul dintr-un loe asigurat cu

pazä, dar nu reu:;;e:;;te sa treacä de paznic.

Inscrisurile pot constltui obiect material alinfractiunii de furt ?,a) doar dacä au valoare economica;b) doar daca sunt acte ce dovedesc starea civüa;c) indiferent daca au sau nu valoare economica.

[

1

ifl5" Cärei infractluni este specific elernentulclrcumstantlat: "da cätre 0 persoanä rnascatä,deghizatä sau travestitä" ?a) numai infractiunilor de furt ealificat;b) numai infractiunilor de furt calificat si tälhärie:c) unor infractiuni contra patrimoniului, dar :;;i unor alte cate-

gorii de infractiuni (contra persoanei, infractiuni de fals).

36. Sävärsirea infractlunii de furt calificat prin,escaladare (art, 209 alin. 1 lit, i) C.pen.) presupune:a) lnlaturarea unui obstacol ce se interpune intre

faptuitor §i bunul pe care acesta intentioneazä 8a-1sustraqa;

b) depasirea unui obstacol ce se interpune intrefaptuitor ~i bunul pe care acesta intentioneazä sä-l .sustraqa;

c) pärasirea de cätre faptuitor a loeului sävärsirli furtuluiprin alte loeuri decät cele normal intrebuintatepentru intrarea/iesirea persoanelor.

87. Furtul unui bun dintr-un trarnvai oprit la capät delinie reprezintä:a) furt caiificat, savarsit In public;b) furt eaiifieat, sävarsit intr-un mijloc de transport in

cornun;c) furt simplu, Intrucat tramvaiul, neavänd nici un calätor

~i fiind oprit, nu servea ea mijloe de transport incornun;

88. Pentru aprecierea existentel infractiunii de furts ävärsit "in timpul noptii" se Intrebuinteazä:a) criteriul astronornic;b] criteriul geografie;c) criteriul realitatii.

85

83. In ce moment are loc consumarea infractiunii de furt?,a) in momentul deposedarii victimei ~i imposedarii

täptuitorului:b) cänd are loc apucarea bunului de catrefaptuitor:c) in rnomentul ooplasär!i bunului de cätre taptuitor

pana la loeul unde dorea sä-l ducä.

84. Nu reprezintä infractiunea de furt calificat:a) luarea unui bun mobil. din posesie attuia prin

arnenintarea eu 0 arma:b] sustragerea unor bunuri 'in timpu! unei calamitati;c) sustraqerea unui bun de la 0 persoana aflata In

iniposibilitate de a se apära

84

•

I

I

I

1

I

I

I

I','I'

I,

1

)

. J. IJ-- --

89. Dacä fäptuitorul pätrunde Intr-o rnaqazie ziua, cautäbunuri care iI intereseazä §i päräseste magazia intimpulrtoptil cu 0 rnultime de bunuri pe care le-asustras se poate retine:a) 0 infractiune de furt calificat in varianta de la lit.g) (In

tim pul noptii):b) 0 infractiune de furt simplu, intrucät activitatea

infractionalä a inceput in timpul zilei;c) 0 infractiune de furt simplu in concurs cu 0 infractiune

de furt calificat in varianta prev. la lit.g).

90. lnfractiunea de furt calificat sävärsltä prin efractie:a) presupune depäsirea unui obstacol interpus lntre

fäptuitor ~i bunul pe care acesta intentioneaza sa-Isustraqä;

b) absoarbe infractiunea de distrugere;c) irnplicä pätrunderea intr-un irnobil.

91. Dacä 0 infractiune de furt este comlsä de mal multe,persoane Impreunä se poate retine:a) 0 infractiune de furt calificat In variante prevazutä de

art. 209 alin. 1 lit. a) (furtul sävärsit de douä sau rnaimulte persoane lmpreunä):

b) 0 infractiune de furt simplu cu aplicarea circurnstanteiagravante prevazute de art. 75 lit. a) c.pen. (faptasävarsitä de 3 sau mai multe persoane lmpreunä):

c) 0 infractiune de furt calificat In varianta preväzuta deart. 209 alin. I lit. a) C.pen. eu apliearea circumstanteiagravante prevazute de art. 75 lit. a) C.pen.

92. Ce infractiune reprezintä fapta de sustragere a unuibun de cätre un fäptuitor ?a) infractiunea de furt calificat sävärsit in loe publie dacä

bunul se aflä Intr-o carnerä de hotel;

86

r1i1I!jII 'II

I

I

96.

b) infractiunea de furt calificat sävärsit intr-un mijloe detransport in comun dacä sustragerea are loc intr-untaxi;

c) infractiunea de furt calificat sävärsit in loe publie dacäfapta are loc intr-un magazin deschis, dar In care nuse afla nici un curnpärätor.

93. Constituie infractiune de furt calificat, fapta comisä:a) asupra sotului sau unei rude apropiate;b) asupra unei persoane aflate In imposibilitate de a-si

exprima opinia;c) asupra unei persoane aflate In stare de somn.

94. Furtul certificatului de Inrnatriculare al masiniireprezintä:a) 0 infractiune de furt simplu;b) 0 infractiune de furt califieat In varianta de la art. 209

alin.2 lit. b) C.Pen (furtul unui aet care servestepentru dovedirea stärii eivile, legitimare sauidentifi care):

c] nu reprezinta infractiune.

95. lntentia este forma de vinovätie la talhärte In cazul, ,urrnätor ?Cll} a avut ca urmare moartea victimei (art. 211 alin. 3

teza a doua C. pen.);b] a avut vreuna dintre urrnärile arätate in art. 182 (art.

211 alin. 21 lit. e) C. pen.);c) a avut ca urmare vätämarea corporala a vietimei.

Tentative este posibilä la infractiunea de tälhärie ?a) doar la varianta tip;b) la varianta tip, cät 9i la toate varianteie agravante;

87

c) doar la varianta tip ~i la variantele aqravate, cuexceptia celor care se sävärsesc cu praeterinten\ie.

a) furt sirnplu (art 208 c. pen.);b) furt calificat (art. 209 c. pen.);c) tälhärie care are ca urmare rnoartea victimei.

Poate constitui infractiune da tälhärie?,a) furtul savärsit prin rntrebuintare de insulte;b) furtul urmat de intrebuin\area de amenintari pentru

pastrarea bunului furat;c) furtul sävarsit asupra victirnei aflate in stare de

mconstientä sau neputinta de a se apära.

97.'102. La infractiunea de tälhärie:,

a) infractorul profitä de starea preexistentä deinconstientä sau de neputintä a victirnei de a seapara ori de a-;;i exprirna vointa:

b) victima este supusä In mod obligatoriu unei violeniefizice;

c] persoana asupra careia se exercita violentele nu este'in rnod obliqatoriu cea care suferä prejudiciulpatrimonial.

\

I

\'

I

\

)

1

Cänd lnfractiunea de tälhärie se ve retine in varianta, 'aqravatä ?a) cand a avut vreuna dintre urmarile aratate in art. 18'1

C.pen.;b) a fost sävärsita prin efractie:c) a fost savarsitä intr-un rnijloc de Iransport.

98.

103. Nu reprezintä aqravantä a infractiunii de tälhärie:a) sävärsirea faptei de cätre 0 persoanä rnascatä,

deqhizatä sau travestita;b) savärsirea faptei asupra unui magistrat, politist,

jandarrn sau asupra unui rnilitar;c) savarsirea faptei in timpu! unei calarnitati.

Tälhäria este 0 infractiune:,a) cornplexä;b) de obicei;c] sirnpla.

99.

104. In cazul intractiunii de tälhärie:,a) fapta nu exista dacä bunul este predat irnediat

fäptuitorului chiar de cätre victirna, In urrnaconstränqerii la care a fost supusä;

b) ca ;;i In cazul infractiunii de santaj, suntern Inprezerita unei infractiuni de pericol;

c) fapta intra 'in concurs cu infractiunea de ultraj atuncicänd victirna violentel este un functionar careindeplineste 0 functie ce implicä exercitiul autoritätiide stat.

'100. lntracttunea de tälhärie corisfä in furtul:,a) savarsit prin punerea victimei in stare de inconstienta

sau neputinta de a se apära;b) urrnat de tntrebutntarea de violerite sau amenintari

pentru pastrarea bunului furat;~:;;)urrnat de intrebuintarea de violente sau amenintari

pentru Tnlaturarea urme!or infractiunn ori pentru catäptultorul sa-~i asiqure scaparea.

\ ')

I)

I

L

101. Coautoratul ~i compticitatea concornltentä nu pot firetinute la infractiunea de:, '

8988

(~:

105. La infractlunea de tälhärie:,a) atunci cand survine decesul victimei ca Lu-mare a

violentelor exercitate asupra ei de catre täptuitor,acest rezultat este acceptat de cätre fäptuitor, dar nueste urmärit:

b) aceasta exista atunci cand violentele sunt savärsiteIn scopul comiterii furtului ori pentru ca faptuitorul säpästreze bunul sustras, sä stearqä urmele infractiuniiori sa-si asigure scäparea;

c) fapta este aoravantä dacä se sustrage un bunapartinane patrimoniului cultural.

'106. Dacä fäptuitorul solicitä victimei sä-i predea halna,arnenintänd-o cu un cutit ~i victima se conformeazä,incadrarea juridicä va fi~a) santaj (art. 194 C.pen.);b) arnenintare (art. -193 c. pen.);c) talhärte (art. 211 c. pen.).

107. Fapta inculpatului de a imbränci victima care se aflala volanul unui autoturlsrn, a lua acest autoturism !']ia pleca de la locul faptei cu el, urmatä de restltuireaautoturlsrnului dupä numai 0 zi:a) reprezintä infractiunea de furt de folosinta:b] nu reprezinta infractiune;c) reprezintä infractiunea de tälhärie.

108. Dacä fäptuitorul leaqä mälnllo victimei pentru a-i Iuabunul poate constitui infractiunea de:,a) lipsire de libertate in mod ilegalln concurs cu furt;b) tälharie:c) lipsire de libertate in mod ilegal In concurs cu

talhärie, chiar dacä victima este eliberata irnediatdupa sustragerea bunului.

90

1

'109. Aplicarea unor lovituri in zonale vitale, ce a avut caurrnare decesul victimei sl a fost lnsotltä deinsustrea de cätre fäptuitori a unor bunuri apartinändacesteia, reprezintä infractiunea de:,a) ornor deosebit de qrav (art. 176 lit d) C.pen. - pentru

a sävarsi sau a ascunde sävärsirea unei tälhärii saupiraterii);

b) tälhäria urmatä de moartea victimei (art. 211 alin. 3C.pen.);

c] omor deosebit de gray In concurs cu infractiunea detälhärie (art.211 alin.1, 2 sau 21 c.pen.).

1'10. Aplicarea unor lovituri victimei In vederea sustrageriiunor bunuri §i abandonarea locului faptei inainte cabunurile sä poatä fi sustrase reprezintä:a) infracfiune de lovire In concurs cu infractiunea de furt;b) tentativa la infractiunea de tälhärie:c) infractiunea de lovire sau alte violerite.

111. Dacä fäptuitorul arnenintä cu bätaia douä persoane,constränqändu-le asttel sä-i predea bunurilepersonale ce leaveau asupra lor, fapta constituie:a) 0 infractiune de tälharie:b) doua infractiuni de tälhärie aflate in concurs;c) 0 infractiune de tälhärie in varianta aqravatä.

112. Dacä fäptuitorul aplicä mai multe lovituri vlctimelintrucät aceasta nu dorea sä-l Insoteascä Irrtr-un Iocanurne, iar dupä ce victima se präbuseste 101 pärnänto deposedeazä de un ceas, desl Initial numanlfestase aceasta intentie, se va retine:a] 0 infractiune de lovire sau alte violenie In concurs cu

o infractiune de furt;h) 0 infractiune de tälharie;

91

I

I

II

1

1

1

I'1

I

L,....

l1

L

c) 0 infractiune de lovire sau alte violente In concurs cuinfractiune de tälharie.

113.lnsw;lirea unui bUI1 mobil al altuia,titlu, reprezintä infractiunea de:a) furt;b} tnsusirea bunului gäSlt;c) abuz de Tncredere.

detinut cu orice,

117. eine este subiectul activ al infractiunii de abuz de,lncredere ?a) detentorul precar al bunului;b) proprietarul bunului;c) posesorul bunului.

118. lnfractiunea de abuz de lncredere este pos.ibilä incazul:a) unui contract de comodat (Tmprumut de folosintä);b) unui lmprurnut de consurnatie;c} in cazul unei obliqatii alternative, cänd debitorul are

posibilitatea alegerii prestatiei.

119. Din ce este constituitä latura subiectivä la infracti-unea de abuz de incredere:a) intentie directä sau indirectä;

b) praeterintentie:c) intentie sau culpä.

120. Ce bun nu poate constitui obiectul material allnfractiunii de abuz de lncredere:,a) 0 surnä de bani datä cu titlu de imprumut;b) un bun imobil prin destinatie;c) un bun mobil corpora!.

121. Infractiunea de "abuz de Tncredere":e) are ca situatie prernisä un titlu in baza cäruia

täptuitorul detine bunul;b) existä ~i atunci cänd täptuitorul distruge sau

deqradeaza bunul incredintat de victimä cu orice titlu;c) se sävarseste prin simpla abtinere a faptuitorului de a

restitui bunul la expirarea termenului detentieL

93

114. La infractiunea de abuz de incredere:a) simpla abtinere de a restitui bunul la epuizarea

termenului pänä la care subzistä detentia reprezintäun "refuz de restituire";

b) nu este necesar ca refuzul sä constituie un raspunsla 0 cerere terrnä, indubitabila a celui care atransferat detentia bunului;

c) refuzul trebuie sa fie adresat ceiui care a incredlntatbunul in detentie, mandatarului acestuia oriproprietarului bunului.

115. Nu poate exlsta infractiunea de abuz de incredere incazul in care fäptultorul lsl Ins use ste:a) 0 surnä de bani pe care avea obliqatia sä 0 depunä

la C.E.C. pe nurnele proprietarului;b) 0 suma de bani care Ti fusese datä cu titlu de

irnprurnut;c) 0 sumä de bani eare Ti fusese rnmänatä pentru a

procura plätitorului anumite servicii (0 exeursie, unbilet la speetacol etc.)

116. La Infractiunea de abuz de Incredere, täptuitorulpoate detine bunul In baza:a) unui contract translativ de proprietate;b) unui act al unei autoritäti;c) in baza unui contract de imprumut de consurnatie

92

·~.22.Cänd existä infractiunea de gestiune frauduloasä Invariante aqravatä (art, 2'14 alin. 2 c. pen.) ?a) cänc paqubele sunt pricinuite cu rea-credintä;b) cänd fapta este savarsitä cu ocazia adminlstrarii

bunurilor;c) cänd fapta este savärsitä in scopul de a dobandi un

Iolos material.

123. Ce infractiune constituie sustraqerea de cätre tutorea unei pärti din pensia da urrnas §i din alocatla de5tat cuvenitä minorilor aflati sub tutela S8 ?,a) furt;b) gestiune frauduloasä;

c) abuz de incredere.

124. Gare este obiectul material al infractiunii da gestiunefrauduloasä ?a) nurnai bunurile mobile;b) bunurile mobile;c) bunurile imobile.

125. Subiectul activ al infractiunli de "gestiunetrauduloasä'' poate fi:a) numai un gestionar sau un administrator la 0

persoanä juridicä;b] orice persoana al cärei patrimoniu este prejudiciat;c) persoana care are sarcina de a administra sau

conserva averea altei persoane.

126. in ce constä elernentul material al infractiunii de,"gestiune frauduloasä''?a) exclusiv dintr-o actiune de insusire, folosire sau

traficare a bunurilor administrate;

94

r

III .!

. I

lb) 'in orice act de administrare sau conservare voitdefectuos care este producätor de pagube;

c) In orice act din care rezultä dobändirea unui folosmaterial de catre fäptuitor,

127. La infractiunea de "gestiune frauduloasä":a) tentativa este posibilä ~i se pedepseste;b) tentativa, desi posibila, nu este incriminatä;c) tentativa nu este posibilä, fiind 0 infractiune cu

consumare instantanee.I

I

I

I

I

II

I

I

12lL lnfractiunea cle inseläciune se realizeazä:a) numai dacä s··a pricinuit 0 paquba;b) chiar dacä nu $-a pricinuit 0 paqubä;c) prin inducerea In eroare a unei persoane prin

prezentarea ca adeväratä a unei fapte mincinoasesau ca mincinoasä a unei fapte adevarate in scopulobtinerii unei satisfactii morale.

129. In ce constä urrnarea imediatä la infractiunea de,Inseläciune ?a) Intr-o stare de pericol cu privire la patrimoniul

victirnei;b) intr-o paqubä ce se produce In patrimoniul victimei;c) in obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos

material injust.

130" Tentative la infractiunea de inseläclune:,a) nu este posibila;b)este posibila, insä nu este incriminatä;c) este posibila ~i este incriminatä.

95

I

\

[

\

\

\

/

it

131. lnfractiunea de Inseläciune sävärsitä prin lntrebu-,intarea de nume sau calitäti mtncinoase ori de altemijloace frauduloase:a) poate intra In concurs cu alte infractiuni (fals, uz de

fals, falsul privind identitatea etc.);b) absoarbe In mod natural infractiunile de fals, tärä

aceste elemente circumstantiale neputändu-se retinesavärsirea infractiunii de inselaciune In formaaqravatä preväzutä la art. 215 alin. 2 C. pen.;

c) conferä infractiunii de tnsetäciune caracter deinfractiune complexä.

132. La lnfractiunea de lnseläclune:a) vinovätia poate irnbräca si forma culpei;b) urmarea irnediatä constä Intr-o stare de pericol;c) obiectul material poate sä fie un bun imobil.

133. lnfractiunea de lnseläciune:a) nu poate avea obiect material;b) poate avea ca obiect material doar bunuri mobile;c) poate avea ca obiect material atät bunuri mobile cät

~i imobile.

134. eine poate f subteetut activ al infractiunii de,delapidare ?a) numai un salariat la 0 persoana juridica sau un

tunetierrar public, ce Tndepline!?te efectiv functii degestiune sau administrare;

b) doar un functionar public;c) numai salariatul care are atributii de gestiune trecute

In fisa postului sau care este Inregistrat caadministrator la Registrul Cornertului.

96

135. Pot sävärsi infractiunea de delapldare:a) qestionarul da fapt;b) directorui;c) contabilul.

136. In ce constä obiectul material al infractiunii de,delapidare ?a) 0 fapta de insusire, folosire sau traficare a unui bun

mobil aflat In gestiune sau administrare;b) bunuri mobile corporale aflate In gestiunea sau

adrninistrarea faptuitorului;c) relatiile sociale de naturä patrirnonialä a cäror

existerita 1?i dezvoltare impune gestionarilor !?iadrninistratorilor unui patrimoniu al unei persoanejuridice sä nu sustraqä bunurile ce fac obiectulgestiunii sau administrärii respective.

137" Elernentul material la infractiunea de delapidareconstä In:a) 0 fapta de Insusire, folosire sau traficare a unui bun

mobil aflat In gestiune sau administrare;b) bunuri mobile corporale aflate In gestiunea sau

administrarea faptuitorului:c] relatiile sociale de natura patrirnoniala a cäror

existentä §i dezvoltare impune gestionarilor ~iadrninistratorilor unui patrirnoniu al unei persoanejuridice S8 nu sustraqa bunurile ce fac obiectulgestiunii sau administrärii respective.

138. In ce constä oblectu] iuridic al lnfractiunii de~ ,delapidare ?a) 0 faptä de insusire, folosire sau traficare a unui bun

mobil aflat in gestiune sau administrare;

97

1

-~ -----

'''~'

b] bunuri mobile corporale aflate In gestiunea sauadministrarea faptuitorului:

c) relatiile sociale de naturä patrimonialä a carorexistenta !?i dezvoltare impune gestionarilor ~iadministratorilor unui patrimoniu al unei persoanejuridice sä nu sustraqa bunurile ce fac obiectulgestiunii sau adrninisträru respective.

(

139. lnalta Curte de Casatie ~i .Justitie, pronuntändu-seasupra unui recurs In interesul legii, a stabilit cä faptaadministratorului asociatle! de proprietari de insuslre,folosire sau de traficare, in interesul säu ori pentrualtul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le qes-tioneazä sau administreazä constituie infractiunea de:. ,a) abuz de incredere;b) gestiune frauduloasä;c) delapidare.

140. lnfractiunea de delapidare, nu poate avea ca obiectmaterial:a) bunul ajuns din eroare in gestiunea sau

administrarea unltätii:b) bunurile in leqätura cu care nu este in nici un mod

anqajatä räspunderea civilä a unitätii (spre exemplubunurile tinute de gestionar In depozitul sau);

c) plusurile in gestiune, dacä provenienta lor are uncaracter fraudulos.

141. Ce lnfractiune sävärseste paznicul unei societäticare ajutä douä persoane sä sustragä piese dincadrul unitätii pe care 0 päzeste ?a) delapidare;b) gestiune frauduloasä;c) cornplicitate la furt.

98

rI

1

142. Vänzarea dupä 3 zile Cl unui bun de cätre cel care l-agäsit:a) intruneste elementeie eonstitutive ale infractiunii de

furt;b) intruneste elementeie eonstitutive ale infractiunii de

insusire a bunului gasit;c] nu este infractiune.

143. lnfractiunea de distrugere a bunului propriu se poatesävärsi §i prin:a) impiedicarea luäri: rnäsurilor de eonservare a urun

bun cu valoare artisticä deosebitä care apartinefaptuitorulul;

b) incendiere, explozie sau prin orice alt asemeneamijloc, fiind 0 forrnä aqravantä chiar dacä nu rezultäperieol publie;

c) poluare fonicä.

144. Existä infractiunea de distrugere calificatä preväzutäde art. 218 C.Pen.:a) cänd distrugerea a avut consecinte deosebit de

grave;b) cand distrugerea a avut ca urmare un dezastru;c) cänd infractiunea a fost sävärsitä prin ineendiere,

explozie ori prin orice alt asemenea mijloe ;;i dacärezultä perieol publie.

145. Tentativa la infractiunea de distrugere din culpä:a) este posibila, dar nu se pedepseste;b) este incrirninatä:c) nu este posibila.

99

I

r

I

rII

r

II

I

'1

1

I

1

1

I II '

1 ~

~

1 ~.LI

,1I

I'-

146. La infractiunea de 'jtulburare deposeste":a) elementul material este rsprezentat de actiunea de

parrundere färä drept intr-unirnobü:b) tentativa este posibitä, dar nu este incriminata;c} consumarea are loc instantaneu, la momentul intraru

täptuttorutu: in imobil.

14'1. Situatia prernisä la tntractiunca de "tulburare deposesie" constä In:a) stapänirea in fapt a unui imobil de cätre 0 aitä

persoana decät täptuitorul:b) existente unui pro ces civil cu privire la bun;c) posesia bunului mobil de catre subleetut pasiv.

148. Care este obiectul material"tulburare de posesie" ?a) un bun imobil;b) un bun mobil sau imobil;c) ocuparea fara drept a unui

altuia.

al infractiunii de,

imobil aflat In posesia

149. Ce fei de infracfiune este "tulburarea de posesie" ?a) este 0 infractiune cu consumare instantanee;b) este 0 mfractiune continuä;c) este 0 mfractiune de obicei.

150. Tulburarea de posesie este 0 infractiune:a) simpla, putänd intra in concurs cu alte infractluni;

b) cornplexa, in varianteie agravante;

c) de obicei.

100

I-'-

'151, Ce tntractiune reprezintä fapta unei persoane de aocupa un imobil färä drept ~i de a aplica subiectuluipas iv Iovituri cauzatoare de vätämäri ce necesitäpentru vindecare 30 de zile de inqrijiri medicale ?a) tulburare de posesie In varianta aqravatä;b) tulburare de posesie Tn concurs cu infractiunea de

vatarnare corporalä;c) tulburare de posesie Tn concurs cu infractiunea de

lovire sau alte violerite.

152. Cänd existä varianta agravatä a infractiunii detulburare de posesie ?a) imobilul apartins domeniului public al statului;b) fapta a fast sävärsitä de douä sau mai multe

persoane lmpreunac) tapta a fast sävarsitä In timpul noptii.

153. Ce fel de infractiune este täinuirea ?a) contra patrimoniului;b) contra lnfaptuirii justitiei;c) contra libertätii persoanei.

154. In ce constä elementul material al infractiunii de,täinuire?a) transformarea unui bun, cunoscänd ca acesta

provine din savärsirea unei fapte penale;b) sustragerea unui bun cunoscand ca acesta provine

din sävarsirea unei fapte penale;c) pretinderea unui bun cunoscänd ca acesta provine

din savarsirea unei fapte penale.

155. Situatia prernisä in cazul infractiunii de täinuire, ,constä in:

101

a) 0 infractiune contra patrirnoniului;11.»0 faptä preväzuta de legea penala din care rezultä un

bun;c) 0 hotäräre judecätoreascä de condarnnare pentru 0

infractiune contra patrimoniului;

156. In cazul infractiunii de täinuire (art. 221 c.pen.):a) pedeapsa aplicatä täinuitorului nu poate depäsi

maximul special preväzut de lege pentru fapta dincare provine bunul;

b) pedeapsa aplicata täinuitorului nu poate fi rnai maredecät aceea care s-a aplicat autorului faptei din careprovine bunul;

c) pedeapsa aplicatä täinuitorului se reduce dacapentru autorul faptei din care provine bunul s-auretinut circumstante atenuante.

157. Se pedepseste fapta de täinuire sävärsitä de sot saude 0 rudä apropiatä?a) se pedepseste In aceleast conditii ca orice täinuire:b) se pedepseste cu 0 pedeapsa redusä;c) nu se pedepseste.

158. La infractiunea de ultraj:a) cand fapta este savärsita impotriva a doi sau mai

multi functionari cu aceeasi ocazie, nu sunt aplicabileregulile concursului de infractiuni;

b) cänd unele actiuni ale autorului alcätuiesc elementulmaterial al infractiunii simple (tip), iar alteie pe cel alagravantei, vor fi incidente numai dispozitiileprivitoare la aceasta din urrnä, care absorb actiunilevariantei tip;

c) cänd functionarul I!?i exercita abuziv functia, elcontinuä sä fie protejat de norma de incriminare.

102

"1I

IIi

I

••

159. Poate fi subiect paslv al infractiunide ultraj:a) l?i funcuonarul public, avänd exercitiul autoritätii de

stat care abuzeazä de functia sa depäsindu-siatributiile de serviciu, intrucät este reprezentant alautoritätii chiarsi ln aceastä situatie;

b) !?i functionarul public aflat in tim pul serviciului, avandexercitiul autoritätii de stat, chiar dacä arnenintareaadresatä lui ori violentarea sa nu are leqäturä cuatributiile sale de serviciu;

c) 9i functionarul public avänd exercitiul autoritätii destat, care efectueazä un act ce nu intra incornpetentele functiei sale dacä fapta se referä laacel act !?ichiar dacä functionarul nu se aflä In timpulserviciului.

160. Ce infractlune reprezintä lovirea unui politlst aflat inexercitiul functiunii dar care st-a depäslt atributiilede serviciu ?a) ultra;'J,b) ultraj in concurs cu infractiunea de lovire sau alte

violente;c) lovire sau alte violenie.

161. Existä infractiunea de ultraj:a) doar in ipoteza in care subiectul pasiv se aflä in

exercitiul functiunii;b) §i In ipoteza in care subiectul pasiv nu se aflä in

exercitiul tunctiunii, iar conduita autorului nu areleqäturä cu fapte indeplinite de subiectul pasiv inexercitiul functiunii;

c) §i atunci cänd fapta se sävärseste asuprafunctionarului aflat In exercitarea atributiilor sale färäca ea sä aiba vreo legatura cu actele de serviciu alesubiectului pasiv.

103

IL

I \

iI

162. Ce infractiune sävärseste infractorul Gare loveste unpelltist pentru a-si asiqura scäparea dupä ce asustras un bun ?a) ultra];b) ultra] in concurs cu infractiunea de tälhärie:c) ultraj in concurs cu infractiunea de furt.

) f

163. Existä varianta aqravatä la infractiunea de ultra]:a) daca lmpotriva victimei se exercitä 0 lovire sau alte

violerite ori 0 vätärnare corporala;b) dacä functionarul public ce indeplineste 0 functie ce

implica exercitiul autoritätii de stat se aflä in exercitiulfunctiunii:

c) dacä fapta este savärsitä de douä sau mai multepersoane.

164. In ce constä elernentul material a! infractlunii de sus-,tragere sau distruqere de Inscrisuri in varianta tip?a) retinerea sau distrugerea unui lnscris emis de un

organ de urrnärire penala, de 0 instantä de judecatasau de un alt organ de jurisdictie, ori impiedicarea inorice mod ca un inscrls destinat unuia dintreorganeie mentionate sä ajunqa la acesta;

b) sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru,document sau orice alt lnscris care se afla Inpästrarea ori in detinerea unui organ sau uneiinstitutii de stat ori aunei alte unitäti din cele la carese refera art. 145 C.pen.;

c) sustragerea oricärui lnscris aflat In pästrarea saudetinerea unei persoane juridice, de drept public sauprivat, dacaacest Inscris avea 0 valoaresentimentalä deosebitä pentru subieetul pasiv.

II

I i

104

'i65. In Ge tormä poate exista vlnovätia la infractiunea desustraqere sau distruqere de Inscrisuri ?a) doar sub forma intentiei;b) doar sub forma eulpei;c) atät sub forma intentiei, cät §i a culpei.

166. La Infractiunea de "sustragere sau distrugere delnscrisuri":a) tentativa se pedepseste atat in cazul faptei preväzute

la alin.1, cät ~i in cazul faptei de la alin.2;b) tentativa nu se pedepseste;c) tentativa se pedepseste doar in cazul faptei

preväzute la alinl ,

167. Ce tel de infractiune reprezintä "sustragerea de subsechestru" ?a) de pericol;b) de rezultat;c) cornplexa.

168. Ce infractiune sävärseste custodele care sustraqe §iinsuseste un bun legal sechestrat ?a) sustragere de sub sechestru;b) furt;c) furt In concurs cu infractiunea de sustragere de sub

sechestru In forrna aqravatä ( art.244 alin 2 C.pen.);

169. Prin Ge se caracterizeazä latura subiectivä lainfractiunea de "abuz In serviciu prin Ingrädirea unordrepturi" ?a) existenta vinovatiei sub forma intentiei, direete sau

indirecte si existenta unui mobil;b) existenta vinovätiei sub forma intentiei directe

calificata prin scop;

105

!,,~ _ FR st _

c) existenta vinovatiei sub arnbele forme, intentie sauculpä:

'170. Neqlijenta In pästrarea secretului de stat este:a) 0 infractiune de serviciu sau In leqäturä cu serviciul;b) 0 infractiune contra autoritätü;c) 0 infractiune contra siqurantei statului.

171. Cine poate fi subiect activ al infractiunii de abuz In,serviciu contra intereselor persoanelor?a) numai un functionar public care nu indeplineste un

act sau 11 Indeplineste in mod defectuos ~i prinaceasta cauzeaza 0 vätärnare intereselor legale aleunei persoane;

b) orice functionar;c) numai un functionar cu atributii de conducere sau

contral.

'172. Tentativa Ja infractiunea de abuz In serviciu contra,intereselor publice:a) nu este posibilä, fiind 0 infractiune de pericol;b) este posibilä, dar nu este incriminatä:c) este posibila ~i este mcriminatä.

173. Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor,publice prezintä consecinte deosebit de grave ~i dacä:a) se cauzeazä 0 tulburare insernnatä a bunului mers al

unui organ sau institutii de stat ori al unei alte unitäti dincele !a care se referä art.145 C.pen. sau 0 paqubäpatrimoniului acesteia mai mare de 1 miliard de lei;

b) se cauzeazä un prejudiciu de cel putin 1 miliard lei;c) se cauzeazä unui organ sau unei institutii de stat ori

unei alte unitati din cele la care se refera art.145

106

'1

!iiI

IiI

C.pen. 0 paqubä ln patrimoniul acestora mai rnare de2 miliarde lei.

I

I

I

I

I

I

I

I

I

Ij

II

l'I

174. lnfractiunea de neqlijentä in serviciu:a) este 0 infractiune de pericol;b) se poate realiza in forma continuatä;c) nu se poate realiza in forma continuä.

175. in cazul infractiunii de luare de rnitä, folosul injust:,a) trebuie in mod obligatoriu sä fie determinat In cazul

acceptarii pramisiunii;b) poate consta intr-un Imprumut;c) nu poate consta In efectuarea unei pla~i de cätre

mituitor pentru cel mituit.

176. In ce constä elementul material al infractiunli deluare de mitä ?a) darea de bani ori alte foloase;b] pramisiunea sau oferirea de bani;c) acceptarea pramisiunii unor foloase.

177. La infractiunea de luarea de rnitä pot fi confiscate dela subleetut activ urmätoarele bunuri:a) doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor

in bani;b) bunurile care au fost pramise;c) echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit.

178. Cänd Infractiunea de .Juarea de mitä" a fostsävärsttä In participatie, se poate confisca de la unuldintre Iäptuitori:a) nurnai beneficiul realizat personal;b) Intreaga sumä sau toate bunurile ori valorile ce au

constituit obiectul mitei;

107

.".L ~

c) doar bunuri!e, banii sau valorile ce au fost gasiteasupra fäptuitorului.

\ \[

179. eine este subiectul pasiv principal la infractiunea ·deluare de mltä ?a) cel caruia i se pretinde de cätre functionar sä dea

bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea unui actcare intra in Tndatoririle sale de serviciu;

b) functionarul mituit;c) persoana juridicä asupra cäreia s-a räsfrant urmarea

prevazutä de lege, fie In mod obiectiv, fie subformaunei stäri de pericol.

180. In ce constä obiectul material la infractiunile de,serviciu sau In legäiurä cu serviciul ?a) obiectivitatea atributiilor de serviciu, actele materiale

ce incorporeaza atributiile agentului;b) foloasele injuste obtinute de functionar;c) bunurile pretinse de functionarul corupt sau promise

acestuia.

181. La infractiunea de dare de mitä elementui material ai,taptei:a) se sävärseste doar anterior efectuärii sau

neefectuärii actului de serviciu;b) se sävärseste doar ulterior efectuäril sau neefectuärii

actului de serviciu;c) se poate sävärsi fie anterior fie ulterior efectuarii sau

neefectuarii actului de serviciu.

182. Infractiunea de luarea de rnitä este 0 faptä:,a) de rezultat;b) de pericol;c) de obicei.

183. lnfractiunea de dare de rnitä se poate realiza prin:a) prornisiunea de bani sau alte foloase in scopul de a

rndepllru, a nu lndeplini ori a intarzia Tndeplinirea unuiact privitor la indatoririle de serviciu sau in scopul dea face un act centrar acestor indatoriri;

b) oferirea debani sau alte foloase in scopul de aindeplini, a nu lndeplini ori a lntarzia lndeplinirea unuiact privitor la indatoririle de serviciu sau in scopul dea face un act contrar acestor Tndatoriri;

c) darea de bani sau alte foloase In scopul de alndeplini, a nu Tndeplini ori a intärzia indep!inirea unuiact privitor la indatoririle de serviciusau In scopul dea face un act contrar acestor Tndatoriri;

184. Existä infractiunea de "primire de foloasenecuvenite" atunci cänd:a) bunurile au fost primite de functionar dupä ce a

Tndeplinit un act, in baza unei inteleqeri anterioare;b) bunurile au fost primite de functionar inainte de

Tndeplinirea unui act ia care era obligat In temeiulfunctiei sale;

c) bunurile au fost prirnite de functionar dupa ce aindeplinit un act in virtutea functiei sale.

185. Pentru a exista infractiunea de "primire de foloasenecuvenite":a) este necesar sä fi existat 0 inteleqere prealabila

realizäni actului intre functionar si cel care oferäfolcasele necuvenite;

b) este suficienta existenta unei promisiuni saupretinderea unor foloase necuvenite de cätrefunctionar:

c) este necesarä pnrnirea unor foloase dupaindeplinirea actului.

I

I • 108 1 ~ 109 I

~P" • I

186. La infractiunea de prirnire de foloase necuvenite,avantajele materiale:a) trebuie sä aiba un cuantum sernnificativ. raportat la

actul indeplinit de tunctionar, sä urmäreasca 0recompensare a functionarului, primirea unor cadourisimbolice nefiind considerata infractiune de .prirnirede foloase necuvenite";

b] pot avea orice valoare, pericolul social al faptei fiindacelasi;

c) nu trebuie sa fie efectiv primite de functionar, fiindsuficientä nerespingerea promisiunii de oferta a unorasemenea toloase, fäcutä dupä lndeplinirea actului.

187. Cine este subiect activ al infractiunii de trafic de,influentä ?a) functionarul care indeplineste un act ce intra, In

atributiile sale de serviciu In schimbul unui folosmaterial injust;

b) persoana care are sau lasa sä se creada cä areinftuentä asupra unui functionar;

b] doar tunctionarul public.

'188. La infractiunea de denuntare calomnioasä:, ,a) coautoratul este posibil;b) subiectul pasiv secundar este statul prin organul

judiciar a cärui activitate a fost periclitata;c) obiectul juridic special adiacent se referä la relatiile

sociale privind normala desfäsurare a actelor deserviciu.

189.ln cazul denuntärii calomnioase (art.259 C. pen.)tnvlnuirea rnincinoasä:a) se poate referi la 0 faptä care ar expune persoana la

o sanctiune disciplinara,

110

b) se poate referi la sävärsirea unei contraventii;c) se poate referi doar la sävärsirea unei infractiuni.

190. 'In ce constä urmarea imediatä la lnfractiunea de,märturie rnincinoasä ?a) producereaunui prejudiciu;b) crearea une i stäri de pericol pentru infaptuirea

justitiei;c) impiedicarea atlarii adevärului Intr-o cauzä.

I

I

I

II

I

I

I

)

1I

!

191. Retragerea rnärturiei rnincinoase dupä arestareainculpatului sau In toate cauzele, dupä ce s-apronuntat 0 'hotäräre ori s-a dat 0 altä solutie caurmare a rnärturiei mincinoase reprezintä 0 cauzä de:a) impunitate;b) reducere a pedepsei conform art. 76 C.pen.;c) inläturare a caracterului penal al faptei.

192. Declararea de cätre fäptuitor, lnainte de punerea inmiscare a actiunii penale fatä de persoana in contracäreia s-a fäcut denuntul sau plänqereacalornnioasä, a caracterului mincinos al acestutdenunt sau al acestel plängeri reprezintä 0 cauzä de:a) Inläturare a raspunderii pena!e;b) inläturare a caracterului penal al faptei de denuntare

calornnioasä:c) diminuare a pedepsei aplicate pentru infractiunea de

denuntare calornruoasä.

193. lnfractiunea de märturie mincinoasä:,a) se poate savarsi !?iprintr-o inactiune;b) se referä !?i la afirmatii mincinoase fäcute de martor

asupra oricaror irnprejuräri despre care este Tntrebatin solutionarea uneicauze:

111

\

II

I

I

I

\

I

I

I

I'

L

c) sesävarseste ~i prin interpretarea personale eronatape care, cu rea-credintä, o da rnartorul unorlmprejurari, de altfel corect prezentate de acesta.

194.lnfractiunea de märturie mincinoasä poate fisävärsltä Intr-o cauzä:a) civilä, in care se asculta martert:b) penala in care se asculta martori;c) disciplinarä In care se ascultä martori;

195. Este posibllä participatia la infractiunea de märturiemincinoasä:a) in orice forme;b) doar In forma autoratului;c) doar in forma autoratului ~i coautoratului.

196.lnfractiunea de incercare de a determina märturia,mincinoasä:a) este 0 incrirninare autonornä a unei tentative la

instigarea unei rnärturii mincinoase;b) are ca subiect pas iv principal persoana aceluia

asupra caruia S-8 savarsit constranqerea;c) poate avea ca element material ~i 0 inactiune.

19'7.lnfractiunea de incercare de a deterrnina märturia,mincinoasä:a} se poate savärsi prin ruqärninti stäruitoare adresate

unei persoane pentru a depune rnärturie mincinoasaintr-un proces;

b) poate avea ca subiect activ numai 0 persoanäimpotriva cäreia s-a declansat 0 actiune penalä,civila, disciplinara ~i care incearcä sä obtinä marturiifavorabile prin coruperea sau constranqerea unorrnartori:

112

c) existä ~i in cazul in care rnartorul retracteazärnarturia mincinoasä.

198. Care este elernentul material al "omisiunii sestzäriiorqanelor judiciare"?a) nurnai 0 actiune;b) numai 0 inactiune:c) fie Cl actiune, fie 0 inactiune.

199. lnfractiunea de omisiune a sesizärii organelorjudiciare:a) poate fi savärsitä de orice persoanä, subiectul activ

nefiind circurnstantiat;b) se poate sävarsi numai eu intentie directä sau

indirectä;c) este 0 infractiune de pericol.

200. Ce infractiune reprezintä ajutorul dat fäptuitorului, Inurrna unei Inteleqeri avute cu acesta anterior sävar-sirii faptei, pentru zädärnicirea urmäririi penale, ajudecätll sau a executärii pedepsei ?a) favorizarea infractorului;b) tämuire:

c) camplieitate la acea infractiune.

201. lnfractiunea de favorizare a infractorului:a) intra intotdeauna In concurs cu infractiunea de

täinuire:b) se poate sävarsi printr-o actiune sau printr-o

inactiune;c} poate fi sävärsitä ~i de sot sau 0 ruda apropiatä

infractorului, in acest caz pedeapsa fiind redusa lajumätate.

113

202. lnfractiunea de favorizare a infractorului:.a) nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul

material al infractiunii sävärslte de infractorulfavorizat;

b) se distinge de infractiunea de täinuire ~i prin faptul cätäptuitorul nu urrnareste obtinerea unui tolos materialpentru sine;

c) se poate sävärsi numai printr-o actiune

'\

203. Prin ce se poate reallza elementul material al infrac-tiunii de favorizare a infractorului ?,a) doar printr-o actiune:b) doar printr-o inactiune:c) atat printr-o actiune, cät ~i printr-o inactiune.

204. In cazul infractlunil de favorizare a infractorului faota. .se cornite:a) numai cu intentie directa;b) cu intentie directa sau indirecta:c) cu intentie sau din culpä.

.205. lnfractiunea de arestare neleqalä §i cercetare abuzivä:

a) presupune existente unei situatii premisa;b) se poate sävärsi nurnai printr-o actiune;(,;) este incriminatä ~i In forma tentativei.

206. In ce constä situatia prernls ä la infractiunea de supu-. ,nere la rele tratarnente ?a) existenta unei hotäräri judecatoresti de condamnare;b) aflarea subiectului pas iv secundar Intr-o stare de

retinere, detinere sau executare a unei mäsuri de, . ,siqurantä ori educative;

c) exercitarea da violente fizice sau psihice.

114

207. La infractiunea de torturä:,a) subiect activ poate f orice persoanä care actioneazä

cu titiu oficial sau la instigarea ori cu consirntärnäntulunei asemenea persoane;

b) elernentul material consta exclusiv In provocareaunei dureri sau suterinte fizice;

c) subiectul pasiv nu poate fi decät persoana care acornis sau este bänuitä cä ar f comis 0 infractiune.

208u Nu existä infractiunea de torturä dacä:,a) tratamentele ce provoacä suferinta au fost aplicate

anterior initieni unei proceduri oficiale;b) fapta a tost sävärsitä in cadrul unei proceduri civile

sau administrative;c) durerea sau suferintele rezultä exclusiv din sanctiuni .

legale ~i sunt inerente acestor sanctiuni.

209. lnfractiunea de represiune nedreaptä:a) se poate savärsi numai prin dispunerea arestärii sau

condarnnarea unei persoane stiuta ca fiind nevinovatä;b) poate avea ca subiect activ numai un magistrat;c) are un subiect pasiv adiacent circurnstantiat.

I

I

I

I

I

I

I

II

: II

~

210.ln ce constä elementul material al infractiunii de,represiune nedreaptä ?a) provocarea cu intentie a unei dureri sau suferinte fizice

ori psihice cu scopul de a obtine intormatn sau märturisiri;b) lntrebuintarea de promisiuni, arnenintäri sau violente

irnpotriva unei persoane aflate In curs de cercetare,anchetä penalä ori de judecatä, pentru obtinerea dedeclaratii:, '

c) punerea In miscare a actiunii penale, dispunereaarestärii, trimiterea In judecatä sau condamnareaunei persoane ~tiind cä este nevinovatä.

115

!,/ l

\

)

\

I

I

I

I

L

211. Cand se va retine variante aqravatä a infracttunii deevadare ?a) Iapta este savärsita . prin folosirea de calitati

mincinoase;b) fapta este sävärslta de douä sau mai multe persoane

impreuna;c) fapta este sävärsitä in timpul noptii.

212. Infractiunea de evadare:,a) poate lmbräca forma intractiunii continue sau continuate;b) presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare

celei in executarea cäreia se afla condamnatul;c) este in torrnä aqravata cänd se lntrebuinteazä

anumite instrumente.

213. Pedeapsa In cazul infractiunii de evadare:,a) se adauqä la pedeapsa care se executä, färä a putea

depasi maximul general alinchisori;b) se centopeste cu pedeapsa ce se executä;c) nu poate depäsi cuantumul pedepsei ce se executä

la momentul evadärii,

214. Cum se poate sävärst infractiunea de lnlesnire aevadärii ?a) numai cu intentie directä calificatä prin scop;

b) numai cu intentie:c) atät cu intentie cät ~i din culpä.

215. lnfractiunea,judecätoresti:a) incrirmneazä sustragerea de la executarea mäsurii

de siqurantä a interdictiei de a reveni in locuintafamiliei pe 0 perioadä determmatä;

de hotärärilor

b) are in toate cazurile un subiect activ calificat 9ianume persoana impotriva cäreia s-a pronuntat 0hotärare judecätoreasca definitivä;

c) poate avea ca subiect pasiv adiacent organul deexecutare lrnpotriva cäruia s-au savarsit violente sauarnenintäri.

216. Ce infractiune constltuie amenintarea executorului, ,judecätoresc cu prilejul punerii in executare a uneihotäräri judecätoresti ?a) ultraj;b) arnenintare in concurs cu infractiunea de ultraj;c) nerespectarea hotärärilor judecätoresti.

217. Retinerea corespondentei adresate unui organ dejuris dictie, necesarä solutionärii unei cauze,constitule infractiunea de:,a) violarea secretului corespondentei;b) retinerea sau distrugerea de lnscrisuri:c) furt.

nerespectare a

218. Ce infractiune constituie distrugerea unui Insertsernis de un organ de urrnärire penalä, de 0 instantäde judecatä sau de un organ de jurisdictie, cändacesta este necesar solutionärii unei cauze ?,a) retinerea sau distrugerea de lnscrisuri;b) sustragerea sau distrugerea de inscrisuri:c] distrugere.

219. lnfractiunea de falsificare de monede sau alte valoripoate avea ca obiect material:a) monedele, titlurile de credit ~i in general, titlurile de

valoare adevarate cu putere circulatorie;b) rnonede antice din diverse metale;

116 117

c) orice fel de rnonede sau bancnote, chiar iesite dincirculatie.

220.lnfractiunea de falsiflcare de monede sau alte valori,se poate realiza:a) doarprin contrafacere (confectionarea prin imitare de

monede sau valori);b) doar prin alterare (modificarea continutului sau formei

unor monede sau valori adevarate);c) fie prin eontrafaeere, fieprin alterare.

'\

221. Falsificarea unui cec de cälätorie denominat Invalutä (dolari SUA) emis de 0 bancä sträinäconstituie infractiune de:,a) falsificare de moneda sau alte valori (art.282 C. pen.);b) falsifieare de timbre, rnärci sau bilete de transport

(art.283 C.pen.);c) falsifieare de valori straine (art.284 c.pen. raportat la

art.282 C.pen.).

222. Elementul material al infractiunii de fals material In,lnscrlsuri oficiale 11constituie:a) falsificarea unui Inserts ofieial, cu prilejul intoemirii

acestuia, prin consemnarea unor fapte neadevärateori neconsemnarea unor date sau lmprejuräri:

b) falsifiearea unui Inserts oficial prin contrafaeerea serieriisau a subscrierii ori prin alterarea lui In orice mod;

c) folosirea unui Inscris oficial In vederea producerii deconsecinte juridice.

223. Pentru existenta infractiunii de fals material In, ,lnscrisuri oficiale:a) este necesar ca subieetul activ sä fie un functionar:b) este necesar ca lnscrisul falsificat sä fi produs

consecinte juridiee;

118

c] IlU este necesar ca lnscrisul sä fie folosit.

224. Ce poate reprezentaactiunea de Intocmire a unei"c6pii" a unui act oficial inexistent:a) poate reprezenta infractiunea de fals material in

inscrisuri oficiale;b) poate reprezenta infractiunea de fals inteleetual;c) nu poate reprezenta 0 infractiune.

~

.225. In cazul infractiunii de fals intelectual:,a) nu este posibil coautoratul;b) elernentul material nu se poate realiza prin omisiune;c) tentativa este posibila si este pedepsitä

226. La infractiunea de fals intelectual:,a) alterarea priveste materia!itatea lnscrisulul:b) alterarea priveste continutul actului;c) alterarea este intotdeauna ulterioarä intocmiri actului.

I

I

1

11

1I !I

I 'I

\ :

"I( :! iI I

·1LI

227. Tentative se pedepse ste in urmätoarele situatii:a) la infractiunea de fals materialfn inscrisuri oficiale;b) la infractiunea de fals intelectual;c) la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura

privata.

228. Ce infractiune se sävärseste atunci cänd se falsificäun Inserts sub semnäturä privatä §i se foloseste decätre autorul falsului ?a) infractiunea de fals in inscrisuri sub sernnätura

privata in concurs cu infractiunea de uz de fals;b) infractiunea de uz de fals;c) infractiunea de fals in lnscrisuri sub semnäturä

private.

119

I

I

lI

IL

229. La infractiunea de fals j'n Inscrisuri sub semnäturäprivatä:a) tentativa este posibila §i se pedepseste:b) tentativa este posibilä dar nu se pedepseste;

c) tentativa nu este posibilä

230. In ce constä oblectul material al lnfractiunii de uz defals ?a) doar un inscris oficial;b) doar un inscris sub semnätura privatä:c) un inscris oficial sau un tnscris sub semnäturä privata.

231. Ce infractiune constituie fapta sotului care a semnato cerere de schimb de locuintä, in numele sau §i in,numele sotiei sale de care era despärtit, dupä care adepus cererea la prirnärle ?a) fals ln Tnscrisuri sub semnatura privata, in concurs cu

uz de falsb) fals 'in inscrisuri sub sernnaturä privatä:

c] fals intelectual.

232. Ce infractiune poate reprezenta tncredlntarea unuiinscris care serveste pentru dovedirea stärtl civlle orlpentru legitimare sau identificare spre a fi folosit färädrept?a} fals In declaratii;b) fals privind identitatea;c) uz de fals.

233. Care poate fi oblectul material la infractiunea de uzde fals ?a) poate fi doar un inscris sub sernnätura privatä;b) este reprezentat de inscrisul fals folosit;

c) poate fi doar un inscris oficial.

120

234. Cine este subleetut activ al infractiuni de fals In deciaratii?, ,a) martorul, expertul sau interpretul;b) persoana care face in public declaratii calomnioase;c ] orice persoanä capabila sä taca declaratli producä-

toare de consecinte juridice.

235. Intractiunea de fals in declaratii:, ,a) are ca obiect material inscrisul In care se consern-

neaz a declaratia;b) nu are obiect material;c] are ca obiect material actiunea de a face declaratii

necorespunzätoare adevarului.

236. La infractiunea de fals privind identitatea:a) nu poate exista obiect material;b) participatia este posibila, inclusiv sub forma coautoratului;c) tentativa este incriminatä

237. Situatia premisä la infractiunea de abandon de familie inmodalitatea preväzutä !a art.30S alin.t lit.c C. pen, (ne-plata cu rea credintä a pensiei deIntretinere) constä In:a) neplata cu rea credintä timp de 2 luni a pensiei de

intretinere:b) preexistenta unei hotäräri judecatoresti de stabillre a

pensiei de intretinere:c) omisiunea plaiji pensiei de intretinere.

238. In cursut judecätil pentru sävärsirea lnfractiunli deabandon de familie, Indeplinirea de cätre inculpat aobligatiilor de intretinere deterrninä:, ,a) condamnarea inculpatului la 0 pedeapsä cu

suspendarea conditionatä a executärii pedepsei;b) reducerea pedepsei la jurnätate:c) impunitatea.

121

239.La infractiunea de. abandon de familie elementul.. ' ,sublectiv ii constituie vinovätia:, .

a) sub forma intentiei;b) numai sub forma intentiei directe;c) atät sub forma intentiei cät ~i sub forma culpei.

240. eine este subiect activ la infractiunea de abandon de,famllie ?a) doar persoana care are obliqatia leqala de

intretinere, tatä de cel indreptätlt la intretmere;b) doar persoana care are de plätit 0 pensie de

intretinere stabilitä pe caie judecätoreascä;c) orice persoanä

241. Infractiunea de abandon de familie:,a) este susceptibilä de tentativä In oricare din

rnodalitätile preväzute in alin. 1 liLa, b, c;b) este susceptibilä de tentativä doar In modalitatea

preväzuta In alin. 'I lit.a:c) este pedepsitä f?iIn forma tentative!

242. lnfractiunea de bigamie exlstä atunci cänd este sävärsitä:a] cu intentie directä;b) cu intentie indirecta:c) din culpä.

243. Aplicarea de lovituri minorului de cätre unul dinpärinti, faptä ce a avut ca efect pierderea unui organ,poate constitui:a) infractiunea de rele tratamente aplicate minorului In

concurs cu cea de vätamare corporala qravä;b) doarinfractiunea de rele tratamente aplicate minorului;c] doar infractiunea de vätarnare corporalä gravä

122

Räspunsuri qrlle

lnstltutll de drept penal- partea generalE! ---

tb.c 2,c 3,a,c 4,cSb 6,b 7,G 8,c9.b 10.a 11.c 12.b13.c 14b1 15.c2 16.a17.c 18.c 19.b 20,a21.a 22.c 23.b,G 24.a25.a 26.c 27.b 28.c29a 30..c 31.b 32.b33b 34.b 35.b3 36.b37.8 38.b 39.b 40.b41,c 42.a 43.c 44.a,b,c45.b 46.c 47.c4 48.b49.b 50.c 51.b 52.b53.c5 54.b 55.b 56.c57.b 58.c 59.a 60.b61,a6 62.b7 63.c 64.b652 66.b 67.b 68.G

I

I

I

I

1

1

I~Solutia se desprinde din disp. art.19 alin.2 C .pen.L Solutia este preväzutä in disp. art.19 alin.2 C.pen.3 'in cloctrina penalä aceastä modalitate mai este denumitä si tentativä

absurdä. in lege (art.20 alin.3 C.pen.) se prevede cä: "nu existä tentativäatunci cänd imposibilitatea de consumare a infractiunli este datoritä moduluicum a fast conceputä executarea". .

4 in toate formeie de participatie penalä, proprie ~i improprie, instigatorul~i complicele actioneazä cu intentie. Ca nd instigatorul sau compliceleactioneazä din culpä, contributiile lor sunt lipsite de sernnificatie penalä ~i nuau fost retinute ca modalitäti ale participatiei improprii in disp. art. 31.

5 Coautoratul, fiind 0 forrnä principalä de participatie, absoarbe actele decomplicitate.

6 Se contopesc cele douä pedepse pentru infractiunile concurente potrivitdisp. art 34 ~i 35 C.pen. - art.Bf alin.1 C.pen.

7 intotdeauna pedepsele aplicate pentru infractiunile concurente suntsupuse contopirii. Nu se contopesc rezultantele unor contopiri anterioare.

I

I:I1 I

J'123

69.b 70.b 71.c 72.a,b,c73.c 74.b8 75.b9 76.cTI.b1o 78.C11 79a12 80.a13

81.b 82.c 83.b 84.c85.c 86.b 87.b 88.889.c 90.8 91.a 92.b93.c 94.c 95.8 96b97.8 98.b 99.b 100.b101.b 102.a 103.b 104.a105.a 106.a 107.b 108.c109.8 110c 111.8 112.a,b,c113.c 1-14.8 115.a 116.8117.a 118.8 119.a 120.b121.b 122.b 123.c 124.8125.b 126.b 127c 128.b129.8 130.b, C 131.c 132.a133.b 134.c 135c 136.a137.b 138.b, C 139.b 140.a141.a 142.a 143.c 144.8145.c 146.8 147.c 148.b149.b 150.8 151.a 152.b153.c 154.c 155.a14 156.a

----8 Restul rärnas neexecutat se calculeaz ä de la data s ävärsin: din nou a

celei de-a doua infractiuni, fiindcä atunci ia nastere starea de recidivä,9 In acest caz nu sunt indeplinite conditiile recidivei cu privire la primul

termen, fiind vorba de 0 condamnare pronuntatä pentru 0 infractiunesävärsitä din culpä.

10 Pluralitatea de infractiuni constituie un concurs deoarece nu existä ladata celor douä infractiuni - cea pentru care se dispusese arestarea §i ceade evadare - 0 hotäräre defmitivä de condamnare.

11 Pedeapsa se aplicä potrivit artAO C.pen., care prevede contopireapedepselor.

12 Vezi in acest sens disp. art 40 C.pen.13 Dispozitiile legii au ln vedere gravitatea abstractä a infractiunii, deci

pedeapsa preväzutä de lege pentru infractiunea fapt consumat. Prinsävärsirea unei infractiuni - consumatä sau tentativä - infractorul da invileaq 0 periculozitate ridicatä. aspect ce a fost avut "in vedere de leguitor.

124

157.c 158.c15 159.b 160.b161.c 162.b 163.a 164.c-165.c ·166.c 161.8 168.c169.Ci 170.8 171.c 172.b173.a 174.c 115.c 'Il6.b177.b 178.b 179.c 180.b181.c 182.b 183.a 184.b185.a 186.c 187.b 188.b189.c 190.b 191.c 192.b16

193.b 194.c 195a 196.a197.a,b 198.b 199.b 200.b17

201.a 202.b 203.a 204.a205b,c 206.b 207a 18 208.b209.a 210.b 211.c 212.c213.b 214.b 215.c 216.b217.b 218.c 219.c 220.c221.c 222.b 223.b 224.b225.b 226.c 227.b 228.b229.a 230.b 231.b 232.c233.8 234.b 235.a 236.b237.c 238.a,b,c 239.b 240.a,b,c241.b 242.c 243.b 244.b245.a,b,c 246.a 247.a 248.b249.b

14 Pedeapsa aplicabilä nu poate depäsi totalul pedepselor conto-pite deoarece s-ar lncälca disp.art 34 alin.2 C.pen.

15 Fäptuitorul este reabilitat de drept la Implinirea durateipedepsei de 2 ani Inchisoare executatä Intr-o Inchisoare militarä

16 .Art.85 C.pen. nu face distinctie In functie de forma de vinovätiea infractiunii sävarsite

17 Vezi art. 100 C. pen.18 Vezi art. .110 C.pen. unde se face referire numai la pedeapsa

Inch isorii.

125

I

lnstituttlde drept penal '125c 126.b 127.b 128.a I- partea specialä ~ 129.b 130.c 131.a 132.e

133.e 134.8 135.a,b,e 136.b

I·1.b 2a \ 3a 4.a 137.a 138.c 139.c 140.b

5.b 6.b 7.cI

141.c 142.b 143.a 144.a,b8.a9b 10.b 11.b 12.b,e 145.e 146.b 147.a 148.a

r13.e 14.b 15.b 16.e i 149.b 150.b 151.b 152.b

i7.e 18.c 19.b 20.b ! 153.a 154.8 155.b 156.a

21.b 22.c 23.e 24.b, 157.e 158.b 159.b 160.c II

25.a 26.b 27.e 28.b, 161.e 162.b 163.a 164.b

29.b 30.a 31.c 32.b 165.c 166.c 167.a 168.c

33.a 34.a 35.aI

169.a 170.a 171.b 172.bI36.b

,37.e 38.c 39.b 40.b i

173.c 174.b 175.b 176.c

41.b 42.b 43.c 44.c 177.a 178.a 179.c 180.a

45.e 46.c 47.e 48.b 181.a ·182.b 183.a,b,c 184.eI49.c 50.c 51.a 52.c 185.c 186.a 187.b 188.a

53.c 54.c 55.c 56.a 189.c 190.b 191.b 192.c

57.c 58.c 59.a 60.c 193.a 194.a,b,c 195.a 196.a I61.a 62.c 63.a,b 64.a 197.c 198.b 199.e 200.c

65.a 66.b 67.b 68.a 201.b 202.b 203.e 204.b

69.a 70.c 71.b,e 72.a 205.a 206.b 207.a 208.e I73.a 74.c 75.a 76.e 20gb 210.c 211.b 212.e

77.b 78.e 79.a 80.c 213.a 214.c 215.e 216.e

I81.a 82.c 83.a 84.a 217.b 218.a 219.a 220.e

85.b 86.b 87.b 88.e 221.e 222.b 223.e 224.a

89.a 90.b 91.a 92.c 225.c 226.b 227.a,b,e 228.e

I93.c 94.a 95.e 96.b 229.a 230.c 231.b 232.b

97.b 98.c 99.a 100.a,b,e

I233.b 234.c 235b 236.b

101.a 102.c 103.b 104.e 237.b 238.a 239.a 240.a

I105.b 106.c 107.e 108.b I 241.b 242.a,b 243.a

109.c 110.b 111.b 112.b I I113.c 1·14.c 115.b 1·16.b, i I1·17.a 118.a 119.a 120.a I121.a 122.c 123b 124.b,c I I126 i 127 I

I