Anulu VU. — Nr. 19. Ese de dóue ori in septemana : Joi-a si 7)o-minec'a ; éra candu va pretinde importanti'n ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^^^^m ^ i ^ M

va de A H B • • • • • • • V H V • • • • ^ H B A

pe anu AW^^wAk. H B H B ••^^••l H M H H «HSV • • r ^ w A

y f l - v I ^ ^ ^ H • " • " • f r • • • I H I v i • • • • • H p.ntru B U H • • • ! • • • • • • § • • • • • ^ • • • • ! I H W B « H B H H H H J H H H H

[ie anu intregu . . . . ; . 12 fl. v. a. diumetate de anu . . . . 6 fl. v. a.

Pesta, joi in 2|14 martiu, 1872. Prenumeratiuni se faon la toti dd. ooreepuu-dinti ai noştri, sí de-adreptulu la Rédaction e Stationsífa.sse Nr. 1, unde sunt a se adresa si corespondintiele, ce privescn Redactiunea, ad minis tratiunea séu speditur'a ; câte vor fi nflt'raneate, nu se vor primi, éra cele anonime

nu se vor publica.

—HXXH—

[Pentru amincie si alte comanicatiuni de in-teresu privatu — se respunde câte 7. cr. de linia; repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului câte 30 cr. pentru una data

se antecipa.

Festa, in 13 mar t iu 1872. In Camer 'a representa t iva a Unga­

riei se cont inua asia numi t ' a s ta re de as-sediu a pa r lamenta r i smulu i magiaru , care p r e c u m a r e t a r a m u in nru lu t r e cu tu — in t r 'unu m o d u es t raordinar iu si p ré ecla­t an te demons t ra esistinti 'a marelui con-flictu, ce s'a escatu in t re pa r t id ' a oposi-t iunale de tote colorile si nuant ie le , si in in t re mamelucii guvern iu lu i magiaru din caus 'a odiosului proiectu de legea electo­rale, des t ina ta si c ro i tu a nume pen t ru supr imerea d rep tu r i lo ru poporului in fa-vorulu casteloru privi legiate si an t ide­mocrat ice .

Acestu proiectu d e l e g e s c i m u c à s ' a pr imi tu deja p e n t r u desbaterea speciale, cu tote cà oposit iunea din tote păr ţ i le l'a comba tu tu cu a rguminte le cele mai neres tu rnavere , da r mameluci i guve rn iu - , lui tote acele a rgumin te ponderóse nu ' le-au lua tu in considerat iune, ci sub i n - (

t regulu decursu alu discusiunei general i j cu celu mai inca rna t a cinismu pas t r andu j o t ăcere adenca, ca o masina a nume ga - , t i ta a ascep ta tu finitulu discusiunei, si : apoi au vo ta tu — d u p a cum 1' s'a co- j m a n d a t a , p r imindu nemerniculu fetu alu , r eac t iune i fora neci o mus t r a r e de con- , sciintia. — J

Astfeliu t r ecendu pro iec tu lu ceşt i- ; u n a t u p r in c iurulu discusiunei generali , j adecă fiindu acuma ciuruiţii si venturatn ; c u m se cade, firesce — din pa r t ea o p u - 1

seiâtraei, ^trvêftriuiif ' î r r^ i^ , t r^-Tmni i c= ' -T lucii sei voiá cu ori ce pret iu ca eè-lu ! si macine c â t u mai in g r a b a pr in mór 'a j discusiunei speciali ; inse la móra — j orau alţii la rondu, adecă potcasii de oposi t iunal i din partid'a^ es t rema — abia vre-o 36 de insi, inse tot i lei para- (

lei — cerendu mai na in te rondu la | móra, s'au decisu ca mereu o se macine , — thnpulu, adecă res tulu vietiei desti- \ n a t e pen t ru sessiunea pres in te a dietei , unga re , si asiá consumandu-se t impulu , J proiectulu guverniu lu i sè nu pot ; i ajun- j ge la valóre de lege sanct iunata si pu- j blicata , éra vütóriele alegeri sè se ese- . cute t o tu pe bazea legei electorali de pana acuma. — |

Manevrulu aces toru eroi par lamen- \ t a r i a succesu p a n a acuma de minune , J càci s t ang 'a „ m o d e r a t a " inca se in gagiii j in acésta lup ta — înfocata, — si asiá j guverniu lu mag ia ru cadiù frumosu in o cursa colossale, despre care nici cà a avisa tu vre-o da ta , si se vede s t r imto-r i tu in cornu de capra, de unde — pa­na a c u m a — inca nime nu scie cà in ce m o d u va scapá.

Adeveru cà s'au facutu incercàri pen­t r u evi tarea acestei calamităţ i neascep-tate si d u p a o l up t a c râncena ambele part ide — càci in caus'a acesta ni s e p a r e cà nici nu esiste mai mul te pa r t i de — s'au invoitu la suspendarea siedintieloru pentru crearea unui compromişii, ca e va fi sè complanedie interesele aces toru par ­t ide, adecă interesele ^poporului pres to t o tu si interesele — guverniului mag ia ru ; d a r pr in incercarea de a face unu ase­m e n e compromisu, guverniulu si cét 'a ade r in t i l o ru sei, numai s'au — compromisu si ma i t a r e in opiniunea publica, de óre ce consul tandu-se in privint i 'a acést 'a, ab ia a vorbi tu unu erudi ta publiciştii ge rmano-mag ia ru si to tdeodată depu ta t a guvernementa lu , recomendându c lubu lu i deákis tu ca sè se invoiésca la modi­ficarea u n o r u punc te mai bata tór ie la ochi din acelu proiectu , ministrulu de in­t e r n e V. Toth numai de câtu s'a scolatu si a dech ia ra tu cà n u cede nemicu, ori ce va face pa r t id ' a oposit iunale si re­sp inge ori ce compromisu cu acesta par­

t ida in privint i 'a e laboratului seu, p re care i lu sust iene condi t iunandu portfo-iulu seu ministeriale de la pr imirea s éu nepr imi rea lui.

Audindu mameluci i guverniului ma­giaru aceste cuvinte resolute ale .minis­t rului de in terne , tot i s'au dechiara tu p e n t r u resp ingerea or i -carui compromisu cu oar t id 'a oposit iunale, — si asia rum-pendu-se to t e relat iuni le de complanare , discusiunile „de lana capr ina" se cont i ­nua mereu , precum se vede m a i p e l a r g u din repor tu lu nos t ru dietale.

Cumca ce a t i tud ine va sè ieie gu­verniulu magiaru fatia cu aces te discu-siuni consumetórie de t impu inzedaru, inca nu se scie, si p roba lminte pana acu­m a neci insusi guverniulu nu e pe de-plinu resolu tu in privint i 'a procedure i sale finali.

Multe se vorbescu si se nascocescu dar inca nemica nu se scie cu posiiivita-te — Din pa r t ea nóst ra — déca nu ne inBiolàmu — credemu cà guvern iu lu a r fi resolutu sè privésca aceste lupte s te­rile cu unu ne în t r e rup ta indiferentismu, celu put ienu in apar in t ia , si sè lase cursu l iberu discussiuniloru pana candu se va fini sessiunea pres in te , si apoi firesce cà la escrierea alegeri loru viitórie, to tu de o da ta va acusá pre opositiunali înaintea t ierei cà numai dinsii sun t de vina déca nu s'au adusu la vigóre legile dest inate p e n t r u salutea poporului . Va se dica din

l i t icu in favórea politicei sale s i p e l a n g a

poporulu i , ci mereu lucra pentvu rcs t r in-gerea d rep tur i lo ru de cari mai dispunea poporulu pana acum.

A nume in diu'a amin t i t a s'a adu­na t a in Pes ta delegaţi i par t ide i l iberali — opositiunali magia re din tote pă r ţ i l e Ungariei si ale Transilvaniei , p e n t r u de a se consulta in pr ivint i 'a a t i tudinei a jpartidei facia cu procedur 'a guverniului si mai alesu facia cu alegeri le vi i tór ie .

La acésta aduna re imposanta au p a r -tecipatu vre-o 3000 de rep resen tan t i ai partidei l iberali , — spaciós'a sala a redu-tului erá indesata, — se t ienura mai multe vorbiri d in pa r t ea corifeiloru mai insemnati ai par t idei si in fine s'a pro-chiamatu solidari tatea cea mai deplina cu tote nuant ie le par t ide i liberali-oposi-tiunali p e n t r u de a lupta in comunu contra machinat iuni loru guvernementa l i la alegerile viitórie.

Dupa adunare p'a da tu unu ban-c ie tu grandiosu, — sé r ' a se a rang ià unu conducta imposan ta de făclii, care s'a presentatu înaintea celoru mai pr incipa­li conducetor i ai par t idei , si aceştia se h t i e lege de sine, cà au ros t i t a cuvin te iisufletxtórie inaintea mult imei de po-poru, care adese ori e rumpea in s t r igăr i frenetice d e : „Sè t ra iésca l ibertatea, — BI t raiésca — Kossuth!"

A avu t a react iunea ce sè véda si sè aţida cu acésta ocasiune mare, si — de

fbiinaséma isi va fi adusu a minte, c à m a -Voritatês tíerei nu numai cà nu consimte cu politic'a sa cea egoista si re t rograda ,

acestea mai d ispunendu si de a l te nenu- 'ci inca e ind igna ta in g r a d u l u celu mai mera te medilóce de „capacitare," pe mare cont ra aceloru lucrăr i odióse ce semne se crede destulu de ta re ca si pe le-a esecutatu pana acuma to tu numai bazea actualei legi electorali sè ese vie- in folosulu seu eschisivu si in de t r imen-toriosu la alegerile viitórie- tulu absoluţii alu poporului asupr i t a si

Combinat iunea guverniului magiaru ma l t r a t a t a p a n a la es t remita te . la tó t a in templarea e p ré verosimile, — j Déca react iunea n u si-a p e r d u t u insa posnasii aceia de opositiunali nu ( inca tote vederile spiri tuali , din aceste vor născoci óre o a l t a cursa si mai co- ostentat iuni grandiose a po tu tu sè inve-lossale pen t ru guvern iu ?! îtie mul tu ,

Astadi mul te lucrur i neasceptate se ! Nu scimu inse déca va fi avendu po tu in templá , — traimu in timpulu su- Cestuia tă r ia si energia pen t ru de a se pr inderi loru. Cine scie ce va aduce diu'a si folosi de acésta lectiune mare . de m a n e ? . . ? ? . . ! ! ! T A . „ , . :

D i n Z a g r a b i a m a n u n c i a o setre Cu privire la evenemintele esfcaor- ] electrica, cumca Vacanovici, locutienin-

dinari ce se pe t recu in camer 'a repnsen- j tele banului , a r fi pr imitu ins t ruc ţ iune ta t iva , intre alte diferite sciri si canbi- , din pa r t ea minis t rului -pres iedinte Ló-nat iuni , cu óresi-care posit ivitate seafir-, nyai, in privinti'a possibilitatei de a se má si acea possibil i tate cam pré eage- ; escrie alegeri le pen t ru vii tóri 'a dieta a r a t a si curiósa, cumca g u v e r n i u h m a - ', Croaţiei câtu mai in graba . g iaru ar avé in ten t iunea se disólve ie t 'a | Dar si fora de acést 'a mişcări le elec-presinte , — inse foile guvernemeta l i , torali din Croaţia de multu s'au fostu si a n u m e „Pesti Napló" vine se demin- pusu in luc ra re si par t id ' a oposi t iunale te acea scire, dicendu cà in locurile om- ; si-a pusu deja candidaţ i i sei in to t e ce r -pe t in te nici cà au cuge t a tu la asiéœva ; curile de alegere. si cà acésta scire s'a scorn i tu eu sopu J _ ca sè spargă solidari tatea in t re meibrii ! Presiedintele republicei francese in par t ide i deakiane, inse forte s'au isie-, 9 } - c - a t i enu tu unu discursu remarca-latu p r e c u m ni spune to tu amicit'a '. u l I e c u ocasiunea presentarei sale inain-fóiíi, de óre ce par t id 'a deakiana d i&cà : , t e a comissiunei esmise pen t ru esamina-e in deplina contieiegere in privinti 'sati- J r e a P r 0 1 f i p t u l u i de lege alu lui Lefranc, tudinei sale, respective a guverniuli , si \ i n P " v m t i ' a procedurei facia cu diarist i-in t re impregiurăr i le de fatia — d iemai , c ' a ce^abusédia de l iber tatea pressei depa r t e amin t i tu lu diar iu — numaima s ingura parola cunósce, a d e c ă acea:

i „Toti j ientrn unulu, si unulu p e n t r u fei !" ! — Si noi c redemu bucurosu diar lui ! guverne mentale, de óre ce scimu p rb i -I n e , cà pe tó ta faci'a pamentu lu i n u i n t ! mameluci mai bine disciplinaţi de i tu , cum sunt mamelucii par t idei guveie-• menta l i din tiéi'a nóstra .

Dominec'a t recuta , in 10 1. c. ipi-t a l ' a Ungariei a fostu mar to re u n o r d e -mons t ra t iun i si ostentat iuni es t raorua-ri, cari erau forte b ineveni te pen t rde a mai infruntá a rogant i ' a si cinisulu react iunei îngâmfate, care nu mai; ie sè pret iuésca nici o pre tens iune jua a

Betranulu presiedinte mai dóue óre intregi a vorbi tu si cu cea mai resoluta :

energia a ape ra tu amint i tu lu pro iep tu j I de lege alu minis t ru lu i de interne, fora j , de care dice cà — e imposibilu a gu- \ j verná mai de par te , de óre ce diarist ia ' j monarchis ta de mul tu a t r ecu tu peste ; margini le bunei cuviintie si cu cea mai j j imper t inenta a rogant ia a taca actual 'a j j forma de guvernamentu ; inse be t ranu lu j j Thiers facia cu aceste machinat iuni , a < j dechiara tu in modulu celu mai resolutu, | I cumeà^ lui i-sa incredin t ia tu — form'a \ j republicana de guvernamentu si acésta ' j forma e detoriu sè o sustiena cu ori ce i pretiu. —

i Acésta vorb i re a presiedintelui r e ­

publicei a facutu o sensat iune forte mare , de óre ce acuma e pré evidinte cumca Thiers este resolutu a paraş i a t i t ud inea sa cea reserva ta de p a n a acum, si sè puna in luc ra re p roch iamarea formei definitive a guvernamentu lu i , carele n u pote fi a l tu lu de câ tu celu republ icanu.

Adeveru cà espertulu b a r b a t u de s t a t u to te aceste le a ré ta ca si candu ar fi nu-mai nisce mesur i prevent ive si n e a p ă r a t a necesarie in con t ra machina t iuni loru b o ­napar t i s te , par t idele monarch i s t e o r l é a ­nis te si bu rbone insa pe deplinu semtu cà Thiers o sè-ii a runce p e to t i din siea, si o sè li ta ie celea pen t ru de a ocupa t r o n u l u Franciéi . — Dar cu to te aceste nici o pa r t ida nu mai cutédia ca sè ese la l up t a deschisa cu presiedintele r e p u ­blicei, in care a t â tu de ur i tu a'au insie-la tu , de óre ce aceşti p r e t enden ţ i de t r o n u de a rondu lu t o t i cugetau cà Thiers e cea mai buna unél ta pen t ru realisarea dorint ieloru loru.

De pres inte la Versailles s i tuat iu-nea e cam crit ica, de óre ce F ranc ia e m aj unulu unoru s t ra formar i radicali , — si déca presiedintele republ icei va avé fprtiele si medilócele cuveni te , in cu-rendu vomu audi cà f o r m a de guverne-men tu republ icanu s'a p r o c h i a m a t u in m o d u definitivu, — si a tunc i t r e b u e sè incete to t e agi ta ţ iuni le si machina t iun i le pe facia ale react iunei monarch i s t e in con t ra republicei .

Ddieu, sè ajute Franc ié i !

Din I t a l i a ni vine o scire forte t r i ­s ta , p r in care n i se anunt ia cà a t â tu I ta­lia, câtu sj in t rég 'a lume l iberale a a v u t u o perdere mare . — A nume o scire elec­t r i ca cu da ta din Pisa in 11 1. c. ni spune cà : escelintele corifeu alu lumei liberali, ilustrulu barbatu republicanu dintre cei mai consecinti si radicali, marele agita-toru pentru denlin'a unitate a Italiei, Mazzini, in fine dupa suferintie îndelun­gate a repausatu in 10 l. c. — Camer'a representa t iva din Roma pr imindu ace­s ta scire t r i s ta numa i de câ tu in siedin-ti 'a sa din 12 1. c. cu unan imi ta t e s i-a spr i -matu adenc ' a sa dorere facia de perderea nat iunale causa ta pr in mór tea lui Mazzini, candu t o tdeoda t ă presiedintele camerei p r i n o vorb i re adencu pa t rund ie tó r ia a a r e t a t u meri tele inmortal i ale i lustrului fiiu alu Italiei ca l i teratu , pat r io tu si ca unulu d in t re cei mai devotaţi an te lupta-tor i pen t ru un i t a t ea si independint i ' a I taliei .

Dieta Ungariei. Siedinti'a casri representantiloru din 9 martiu.

Dupa amar'a indignatiune a partideloru ce se manifesta in siedintiele din 6 si 7 1. c , astadi spiritele fura mai liniscite, passiunile acerbate ale partideloru se mai molcomiră, ca dupa o fortuna mare se facù pace, dara numai esteriorminte, càci cuprinsulu intrinsecu alu dis-cursuriloru din partea opositiunei nu diferi nici astadi intru nimicii de celu din cele dóue siedintie premergatórie : scopulu supremu si finale alu opositiunei este, si cu totu dreptulu, a resipf timpulu si a evita cu ori ce pretiu luarea in desbatere speciale a odioului proieptu de lege electorale. Astfelu fiiindu, ablegatii opositiunali delocu dupa deschiderea siedintiei copleşiră pre luminatulu guvernu cu o grămada de inter-pelatiuni cari de cari mai lunge. Asia diu Paulini-Tóth adresa ministrului de interne o interpelatiune vorbindu aprópe — o óra, ce de altmintrelia, in impregiurari normali, se face in 3 minute ! — Diu Gyorjfy ceti unu memorandu câtu tote dilele din partea advocatiloru dinOrade, in caus'a imultirei personalului judiloru la tri-bunalulu din Orade. — Diu br. L. Simonyi inca vorbi mai bine de una óra despre iustitu-

ti unea eolonistiloru, totu frase si érasi frase, dar firesce cu tendinti'a de a risipi timpulu si a nu luá spre desbatere speciale monst> uosnlu proieptu de lege electorala,

Urmà apoi deliberarea diferiteloru suplice. Petitiunea lui St. Jancso, carele se róga pentru restituirea dauneloru suferite in anulu 1849, comissiunea petitiunaria propune ca sè se pre-dee comissiunei financiarie spre deliberare. J. Gyb'rffy propune a se adauge avisarea, ea mini­strulu se reporte la timpulu seu cà in ce modu a resolvitu elu petitiunea. E. Simonyi vorbesce pentru acésta propunere. Déca acést'a nu se primesce, — dreptulu de petitiune e ilusoriu. Al. Csiky spriginesce propunerea. Elu dice cà e ruşine pentru Ungaria, neplatindu-se daunele de resbelu din 1849. Daca o tiera zidesce atâte cài ferate ca Ungaria, aceea usioru póté procura cele 2—3 millióne ce sunt de lipsa spre acestu scopu.

Al. Almásy si Adamu Lazar vorbescu pentru propunere. T. Pechy observa cà sunt trei feluri de daune de resbelu din 1849, a-deca unele causate prin armat'a ungurésca, al­tele prin cea austriaca si érasi altele prin cea russésca. Ministrulu finantieloru deci se dechia-re, cà pentru care categoria de daune se póté contá la o restitutiune pentru a se poté evita presentarea de petitiuni ce nu se vor conside­ra. Al. Csanddy vorbesce pentru propunerea lui Györffy carea la votare se primesce. In decursulu votării, P&tay striga : Cu acosta vo­tare se nimicesce dreptulu de petitiune !

Br. L. Simonyi aréta miser'a stare a co­lo îistiloru din Ungaria, si cà legea tinde folóse numai aristocraţiei. Propune deci ca ministrulu sè se avisedie a dá deslucirea receruta candu va respunde la petitiunea respectiva.

Cas'a primesce propunerea comissiunei, carea pretinde numai predarea petitiunei — mi-nisteriului, si respinge propunerea lui Simonyi.

Ablegatii orasiului Brasiovu se róga pen­tru luarea in consideratiune a notatiuniloru din cartea funduaria la regularea acesteia. Comissiu­nea petitiunaria recomenda a se avisa petitiunea ministrului de justiţia. Se primesce.

Petitiunea lui C. Jânosy in caus'a inter­pretării §-lui 303 alu procesului civilu se avisé-dia ministrului de justiţia spre reportare. — Sie­dinti'a se aredica la 3 óre.

Siedinti'a casei representantiloru dinii martin. Se desch'de ?a 10 óre. Dupa presentarea

petitiuni loru, presiedintele anuncia cà mosee-nitorii lui Ig. Ghyczy inounoscintiédia cas'a, cumca i daruesce acesteia bibliotec'a repausa-tului loru părinte, eonstatória din 6400 de opuri cu 20.000 de tomuri. (Via apropare si „se tra-iésca" din tóte părţile.) Presiedintele propune a avisá scrisórea amintitiloru moscenitori —nu comissiunei petitiunarie, ci celei bibliotecarie pentru oa acést'a se iee mesurele necesarie spre primirea donului. jCamer'a insa sè-si sprime multiamit'a protocolarminte pentru acésta fapta patriotica. Se prmesce.

Cas'a trece aporia ordinea dilei, carea este desbaterea a supr'a propunerii contelui J . Sza-páry presentate in siedinti'a de nópte de joi-a trecuta pre vineri. Conformu acestei propuneri cas'a va tiené siedintie de la 10 pana la 6 si, candu secţiunile lucra, de la 10 pana la 3 óre.

A. Németh propune a se tiené siedintie de la 10 pana 2 si de la 5 pana la 8 óre. I. Jusih accepta propunerea lui Németh. E. Si­monyi se vaită pentru ventilatiunea rea a Ca-merii si se provoca la dechiaratiunea medicului Dr. Patruban cà siedintiele lungi strica sana-tatei ablegatiloru. Tóte acestea trebue cas'a sè le suferă numai pentru tenacitatea guvernului spre a sustiené proieptulu de legea electorala. Partid'a, căreia apartiene densulu, a dechiaratu cà pre bas'a regulamentului Camerii va impe-decá din tóte poterile redicarea proieptului de lege la vigóre de lege. Totuşi ea a fostu gata a nu se folosi de aceste arme estreme, daca gu-vernulu va modifica numai unele punte ; guver-nulu insa nu s'a invoitu la acést'a. Proieptulu de lege nu se póté primi càci elu este o restric-tiune a dreptului de alegere si intréga tiér'a se scóla contra lui, precum dovedescu necontesta-bilu nenumeratele petitiuni ce incurgu contra proieptului de lege din partea municipialoru, comuneloru si a cetatieniloru. Guvernulu si la presentarea proieptului de lege a procesu in modu necorectu si neparlamentariu. Unu pro­ieptu de atâtu de mare importantia s'a presen-tatu, subscrisu si aperatu numai de unu minis­tru, si numai unu ministru si-alegatu portfoiulu de elu. Nu accepta propunerea lui Németh, cu atâtu mai putienu ceea a lui Szapáry.

Al. Almdssy propune urmatoriulu proi­eptu de resolutiune: Cas'a sè osmita o nomi-asiune de 5, carea dupa ascultarea barbatiloru de specialitate sè reporte, daca si in câtu stri­ca siedintiele lunge sanetatii ablegatiloru ; pan' atunci insa siedintiele sè tiena de la 10 pana la 2 óre. (Ilaritate.)

C. Bobory vorbesce pentru proieptulu lui Almássy si dice cà a vorbi optu dile numai despre ordinea dilei si despre durat'a siedinde-loru, e o comedia, ce numai strica demnitatei Camerii. (Strigări din drépta: asia e!) To­tuşi densulu nu este pentru a scurta acésta desbatere, càci si elu vre sè impedece resolvirea proieptului de lege despoiatoriu de dreptulu poporului. —

Pentru a vorbi la propunerea iui Németh mai sunt insinuaţi 15 insi, toti din stang'a ! Se vede deci, cà ablegatii opositiunali nu tienu gluma, ci stau si se afirma cu tenacitate in lupta pentru a nu luá la desbatere speciale spurcatulu proieptulu de lege. Toti Se 'ntrecu a vorbi sare de care mai multu si mai drasticu, éra dnii mari din drépt'a rabdă si inghitu la invective meritate pentru netericit'a loru tena­citate de a redieá proieptulu guvernului la vi­góre de lege, càci de altmintrelia sunt peri­clitaţi, de a nu esi in maioritate la alegerile viitó-rie si astlelu periclitaţi de a numai stepani in viitoriu ! —

Jos. Madarász nu póté primi neconditiu-natu propunerea lui Németh. Cà;i daca s'ar in-voi densulu ca in fie-care di sè se tiena dóue sie­dintie, ar face acést'a numai cu intentiuuea pentru a face possibilu casei a resolvi in sie­dintiele paralele celelalte proiepte de lege ur-ginti. Mîmarohulu, tiér'a, dreptulu pretinde ca sè se résolve aceste legi ; daca guverniulu se opune midilóceloru ce dacu la acestu scopu se opune monarchului, tierii, ratiunei. In fine jre-senta unu proieptu de resolutiune, conformu căruia cas'a sè amené proieptulu de legea eec-toralasi pentru prelungirea mandatului de alle-gatu.si sè desbata mai nainte tóte celelalte obèp-te urginti, si pentru ca sè se póta face acéft'a, camer'a sè tiena in fie-care di dóue siedintie de la 10 pana la 2 si de la 5 pana la 8 óre. ,

Al. Körmendy, vrendu a coopera sl elu la consumarea timpului pentru a impedeca desbt-terea speciale a proieptului de lege, desfasium si critica printr'unu lungu discursu „logic'a ii filosofi'a" propunerii lui Németh. Vorbesce apu cu mdignatiune despre legea electorala si prt-luogirea mandatului, astfeliu, in câtu presiedii-

„tele se vede nevoitu a-lu admoná sè vorbiésia Ja öbieptu, pentru cà la ordinea dilei nu suit aceste dóue cestiuni. Votédia pentru propure-rea lui Madarász.

C. Tisza nainte de a vorbi despre obiep-tu lu de pre tapetu, face doue observatiunila cuventarile antevorbitoru sei ; un'a e cà densilu punctulu de vedere alu sanatatii nu-lu tiene de datatoriu de mesura. Daca soldatulu isi tiene de detorintia, a-si implinf chiamarea neconsi-derandu sănătatea sa, ablegatii inca trebue sè faca acést'a. Cea lalta observatiune a sa se re-feresce la afirmatiunea cutarui ablegatu — cumca. camera sl acuma e iritata. Densulu néga acést'a, càci s'a facutu face. In stadiulu pre­sinte alu afaceriloru sunt dóue moduri, prin cari se pote face possibile desbaterea si essecu-tarea proiepteloru in privinti'a reformeloru.

Eu — dice — nu vreu sè presentu nici o propunere in acésta privintia, dar vreu sè mi spunu pre scurtu opiniunea. Modulu d'an-taiu, in totu casulu celu mai simplu si cu cale — ar fi, daca guvernulu ar retrage cele dóue proiepte de lege cari au provocatu marea iri-tatiune in Camera. Daca insa acést'a e impos-sibilu, mai este unu altu modu, si aci nu póté fi vorb'a decâtu de unu casu, in care acel'a e impossilulu, pentru cà numai in acestu unulu casu nu s'ar poté ajunge scopulu, daca adeea guvernulu ar pune mai multa ponderantia pre despoiarea de dreptu de alegere alu mai mul-

spre sanetate si primesce proieptulu de resolu­tiune alu lui Almássy.

Ministrulu V. Tóth polemisédia contra lui Tisza si dechiara solenelu cà nu-si va re* trage proieptele despre legea electorala si pre­lungirea mandatului, càci in acestu casu ar capi­tula maioritatea — minorităţii, ce ar fi in de-trimentulu parlamentarismului, nu numai celui magiaru ci sl celui europénu ! — T. Pechy pri­mesce propunerea lui Madarász.

D. Szakdcsy dice cà nu ar fi nici o des-onorare pentru guvernu^ daca si-ar schimba opiniunile. Ministrulu interneloru si-ar poté retrage proieptulu de lege, fora a se compro­mite. „Regele paganiloru", Alessandru celu mare, inca a daruitu viéti'a unei muieri pe ca­rea in beţia sa a judecat'a la morte si carea l'a rogatu sè se indure spre ea motivandu-si roga-rea cu aceea cà de la regele biétu apelédia la celu sobriu. Asia a facutu regele paganu!

Pentru a aduce ministeriului de facia essemple din istori'a mai nóua, vorbitoriulu ci-tédia essemplulu imperatului Josifu II., carele inca si-a retrasu patentele. De ce sè nu póta ministrulu cugeta altfelu de cum nainte cu câ­te-va septemani ? Densulu sè aiba numai cura­giulu si sè dica: „Eume saerificu acestei cau­se ; eu nu vreu sè stepanescu cu forti'a. Ddieu ou voi! Sè trăiască parlamentarismulu!" (A-probare si ilaritate in stang'a.) Votédia pentru propunerea lui Madarász.

Al. Csiky nu se grigesee multu de sana-tate-si, candu e vorb'a de a servi patriei si de a impedecá ca sè nu se realisedie ceea ce do­resce partid'a drépta prin proieptulu de legea electorala Măcar sè scie eà lupt'a i va causa mórtea, elu nu va cede. Primesce propunerea lui Madarász. — Aredicarea siedintiei la 3 óre. —

Langa Borosiu-Sebesiu, 26 febr. n. 1872. (Căuşele mai principali cari mereu impe­

deca desvoltatiunea intereseloru nóstre biserice-sci-natiunali se totu inmultiescu ; — decadintta nóstra pretinde mesuri energice st câtu se póté mai urginti.) Cetindu eu cu atenţiune cores-pundinti'a d. V. R. aparuta in nr. 12 alu „Al­binei", in care intre altele se afirma cumca ma­rele nostru barbatu diu Babesiu in unu locu competinte in Aradu s'ar fi esprimatu : cà „de-bue sè ni cercetam u si sè ni cunóscemu bine ran'a corpului natiunale, pentru cà sè ne des-ceptàmu din letargia, si sè cautainu adeverat'a medicina." Aceste cuvinte me îndemnară sl pre mine a-mi comunica esperinti'a ce mi-am cascgat'o si eu ca fiu alu poporului romanu — in privinti'a ranei mai principali a corpului natiunalu, pentru Ca aceea cu incetulü sè se pótf. vindeca. Ranele corpului natiunalu sunt multe, — dintre eari insa eu de acesta data vom atinge numai una carea o credu ie cea mai pe'iculósa

Am facutu trist'a esperintia cumca o parte a ireotimei nóstre — onóre si totu respectulu esieptiuniloru — nu-si implinesce cu consciin-tiisitate sublim'a missiune destinata ei, facia cu ttrm'a cuventatória ce o pasce ca pastori sufle-teci, càci unii dintre santieniele loru, in locu dia lumina poporulu, si a contribui in tóte di-lea, si cu tóta ocasiunea la desvoltarea simtiu-lv natiunalu, carele e o conditiune principala d essistintia a fie-carui poporu, séu naţiune ; ii locu dea capacitá si informa pre credintiosii lfu spre a-si iubi, si a-si pune increderea loru «i virtosu in fiii oneşti, si demni ai natiunei sie — de câtu in străini ; in locu de a-ii sfa-ti sè incungiure lenea, nepăsarea, beti'a si sè a-si venda drepturile si mosiele loru la strai-

' Í ; in locu de a-ii sfătui, si îndemna a-si dá •píii la scóla, — facia cu tóte aceste sunt forte idiferenti, ma multi si ei insisif cu essem-lulu loru contribuiescu la aceste rele si peca-a natiunali ! Cunoscu preoţi de aceia, carii la auparea vre unui postu de notariu — devenitu racante, mai buourosu spriginescu pre unu itrainu, de câtu pre unu fiu alu poporului ; ast-

toru mii de alegatori, ar pune mai multa pon- diu de preoţi rătăciţi si nedemni de chiamarea derantia pre sustienerea si mai departe a ne- oru intru adeveru cà nu merita preacur'a ce dreptăţii in Ardélu, ar pune mai mare ponderan- nananca de la poporulu romanu. tia pre aceea, ca drepturile poporului sè se re- Deci nu e mirare déca poporulu nostru stringa prin prelungirea sessiunei pre cinci ani, su astfeliu de preoţi — se arunca cu pasi gi-de câtu pre aceea, ca sè se résolve cestiunile jantici spre ruinare si decădere morala si spi-de cea mai mare importantia; càci daca gu-"ituala! Deci dupa a mea modesta parère acé-verniulu se va invoí a luá spre desbatere cele jta rana ar fi mai de urgintia a se vindeca »i a-i lalte proiepte de lege urginti, atunci acesteacautá medicin'a vindecatória. s'ar desbate intr'un'a, ér proieptulu de legea elec- Dupa a mea părere ven. Consistoriu die-torala si pentru prelungirea mandatului in ceabesanu prin respectivii domni protopresbiteri lalta siedintia. Votédia pentru propunerea luijar fi se iee sub cea mai aspra si neadormita Németh. supraveghiare si controla purtarea morala

E. Henszelmann vorbesce cu amfasa de--si natiunala a subalterniloru sei preoţi, dintre

cari pre cei cunoscuţi de desmoralisati, rătă­ciţi si indiferenţi facia cu mîssiunea loru— sè-ii tragă la aspra respundere si amesuratu ne-gligintiei — nu vreu sè dieu crimei — totu sè-ii pedepsésca cu blandétia si mai cu asprime, dupa gravitatea fapteloru condamnabile.

Mai departe si eu sum de acea modesta părere cumca tóta preoţime» si biseric'a nóstra natiunala mai virtosu o chiamata a salv'a essis-tinti'a nóstra natiunala si pe viitoriu — carele inse daca preotimea nu va fi la naltimea mis siunei sale, ilu va perde pentru totdeun'a ; càci eu deal sum civilu : salvarea si asecurarea vii-toriului natiunei nostre — nu-lu speru pré multu de la intieleginti'a nóstra nvréna,*) din caus'a cà legile patriei asia sunt tiesute, cà cu timpulu numai acelu romanu sè póta dobândi vre-unu osu de roşu de la omnipotenţii dilei, carii se vor renega cu totulu de natiunalitatea loru, seu celu putienu vor fi ca morţi pentru naţiune.

Astadi, asia dicendu numai notarii comu­nali mai au rădăcini in poporu, dara si ace­ştia sunt subordinati intru tóte organeloru ad­ministrative comitatense — deci preoţii alăturea cu notarii romani sunt chiamati a conduce, po­porulu, a-lu luminá, capacitá, ai îndemna spre totu ce e nobilu, virtuosu, romanescu, si natiu­nalu. Pentru ca lanele corpului natiunalu sè se póta cu incetulu vindeca, — ar fi bine ca dom­nii protopresbiterii concerninti se binevoiésca a luá pe sine sarcin'a si iniciativ'a a de­schide fiecare in protopresbiteratulu seu — — o cola de subscriere in favor ea fondului diecesanu, la care subscriere se fia reoercati toti dnii nostru de romanu — ma si cei străini carii traiescu de pe spatele poporului romanu, si manca cu gustu bunu panea romanului — pentru contribuiri binevoli, si sum'a ce se va incassá prin dnii protopresbiteri sè se life-redie cu punctualitate si fidelitate in cass'a fondului diecesanu — de unde prin percepto-riulu, respective epitropulu concernentu sè se edee delocu cuite separate pe sém'a fiesce că­ruia contribuente — oari cuite se vor inmanuá respeotiviloru contribuent! — totu prin concer-nintele dnu protopresbiteru carele au si incas-satu contribuirile banale. Prin carea procedura si energia observata cu tóta consciinti'a din par­tea concernintiloru domni protopresbiteri — sin guratecele funduri diecesani — ca totu atâte fonduri natiunali in scurtu timpu s'ar poté spori, incâtu din izvórele acelora se se edifice scoli poporale in acele comune, unde din caus'a pau-pertatei poporatiunei inca astfelu de scoli nu se afla, si unde poporulu numai din ale sale poteri, póta cà n'ar fi in stare a edifica.Dupa mo-desti'a mea părere asociatiunea nóstra natiunala din Aradu, asia numita „pentru cultur'a popo­rului romanu" — ar fi bine sè se disolve, **) si putienii denari ai fiiloru natiunei — cari i inca nu ar fi consumaţi inca sè se transpună fo­ra intardiare in fondulu diecesanu Aradanu***) si sè se se esamineze, respective scruteze cu cea mai rigurósa procedura căuşele adeverate ale decadintiei si ruinarei menţionatei nóstre Asociatiuni natiunali, a căreia prosperare atâtu de multu i diacea la anima nemoritorului de pia memoria : Georgiu Popa !

Si pre aceia cari dóra ar fi comisu cri­ma natiunala, precum se afirma prin defraudari perfide, dupa ce acést'a s'ar constata pe deplinu, respectivii fii nedemni ai natiunei se fie traşi la respundere înaintea tribunalului respectivu, — si ca nisce, „tâlhari" ai natiunei se fie con­damnaţi de opiniunea publica a natiunei ****) si eschisi a fora pentru totdeuna din sinulu na­tiunei — ca nisce afurisiţi, spre essemplu al­tora, pentru ca si alţii sè se infióre a comite astfeliu de crime antinatiunali, cari nu potu fi iertate nici in ceriu nici pe pamentu ! Càci celu-ce detraudéza sacrificiulu materialu alu na­tiunei lipsite de medilócele necesari pentru des­voltatiunea sa spirituala si materiala, — unulu

*) Firesce eà de la intieleginti'a de adi mai nemica nu potemu spera, speràmu insa cà déca nu mane, — celu putienu poimane, mai nainte, séu mai tardiu trebue sè se formedie o liga de intieiegintia radicala-liberale-natiunale , ca-carea deşi mica la numeru, cu forti'a talentului bine luminatu si prin tari'a carapterului probatu prin foculu suferintieloru si prin luptele parti-deloru, in fine va nimeri calea adeverata pen­tru conservarea intereseloru natiunali si chiar oelom personali, atunci apoi vor fi mai putieni venatori de posturi ei diregatorii. — Red.

**) Departe am ajunau ! R e d . ***) La fondulu asociatiunei acesteia mai

au dreptu sl alţii, nu numai dnii — aradani ! R e d .

****) Me rogu, mai nainte sè constatàmu, apoi dupa aceea — sè condamnàmu ! R e d .

oa acel'a nu e fiiulu — ci vendiatorinlu natiunei! E necesitate imperativa si multu invetiatória, ea sè se iete mesurele cele mai rigorose contr'a aceloru ce au manipulatu acesta avere sacra a natiunei intr'unu modu atâtu de condemnabiiu, — si semtiulu loru moralu inca ar pretinde ca nici unu momentu sè mai intardia inve«tigatiu-nea competinte si radicale, pentru ca in fine sè se facă lumina, sè vedemu starea adeverata a causei acesteia, — si din acestu punctu de vedere, credeam ca insisi domnii aceştia ar trebui ea se céra mai cu urgintia esaminarea causei. Am disu ! Vocea poporului.

Radna, 1. marti u 1872. (Cestiunea Reuniunei generale de invetia-

tori in dieces'a Aradului.) Cu permisiunea onorabilei redactiuni mi iéu libertate a pune de nou sub discusiune cestiunea de mai susu, Bciindu bine cu câtu zelu luptaţi si Ve intere­saţi pentru înaintarea BÍ promovarea culturei nóstre natiunale, carea este faptorulu pricipalu alu redosteptarei ünői naţiuni. — Si acuma sè revinu la obießtu :

Deslucirile, respective descoperirile făcu­te din partea dlui P. Popoviciu, secretariulu co­mitetului permanentu in „Albina" nr. 10, in caus 'a infiintiandei Reuniuni generale de inve-tiatori in dieces'a Aradului, — iu urmarea pro-vooarei mele făcute toiu in acestu pretiuitu diu-ariu natiunalu „Albina" nr. 8, intru câtu-va m'a satisfacutu si mi-a liniscitu óresi-cum te­merea escitata prin modest'a mea dorintia de progresare ; — inse déca vomu analisá acestu lespunsu mai cu scrupulositate, trebue sè me esprimu din capulu locului, oà acel'a preste totu contiene unu misteru adencu, de óre ce tote tes-turile cuprindu in sine nisce espressiuni si promissiuni vane, cari nimica nu ni demonstra cu positivitate, ci caută a ne linisci numai prin — bun'a credintia, pe candu eu doriamu fapte si re8ultate reale, — înainte de tóté domnia sa se scudia cu intrevenirea morbului si cà n'ar voi se conturbe pe acei domni din adenculu loru Bomnu.

Dar ca privire la acestu morbu genera­lisata, insusi stimatalu d. Redactore a preno-tatu, oà: „este durerosu cà toti onorab. mem­bri ai acestui comitetu suferu in vr'unu morbu." Adeveru cà unii vor fi suferita in morbu, dar nu toti, si prin urmare prin acést'a diu secre-tariu înaintea mea nu s'a justificata din destulu, si cumca nu morbulu generalu, nici ocupatiunile inmense ce au impresorata pe Mag. D. Dr. Va-siciu — ci negligarea domniei sale, séu dóra si nevointi'a sa l'a impedecatu in lucrare, i voiu aduce a minte dlui secretariu cele ce s'au in-templatu cu ocasiunea primei siedintie de con­stituire, candu împreuna cu mine mai erá de facia si unu altu pré stimata membru, — ade­ca atunci dispunendu noi de timpu, am facutu propunerea sè continuàmu desbaterea a supr'a elaborarei statuteloru, si ce respunsu capata-ramu ? — cà avemu timpu si tote le vomu face, dar proverbiulu dice, cà : „ce poti face adi, nu lasá pre mane," — pentru eà diu'a de mane inca-si are lipsele si agendele sale ; — si éta, domnulu meu, cà n e aleseramu cu nemica, cà nioi pana adi nu s'a facutu nici unu pasiu, de óre ce n'am avutu consultare, ba nici nu po­temu avé sperantia cà vomu avé, dopa desco-peiile faeute déjà ; — de óre ce DSa nici amin­tire nu face in caus'a acést'a — si prin urmare lucru forte naturalu, ck si de acl in colo totu cu nemica ne vom alege, ce eu n'asi dori, si celu putienu presupunu, cà toti confraţii inve-tiatori cari sunt de unu principiu en mine, vor fi de unu acordu.

Déca óre candu-va s'a semtitu lips'a si necesitatea Reuniunei-generale de invetiatori, pentru noi invetiatorii romani acuma este tim-pulu celu mai supremu, ca din resputeri si cu tóté midilócele materiali si spirituali, de cari di-spunu modestiele nóstre poteri, sè conîucramu pentru realisarea acestei măreţie si salvatorie idei de regenerare si emancipare.

Timpulu de facia este criticu si preste totu pré asupritoriu pentru naţiunea nóstra ro­mana, cu atâta mai vertosu facia cu noi lumi­nătorii si educatorii viitórei generatiuni, de la cari se ascépta salvarea natiunala, — este do-rerosu mai de parte pentru noi, cà traimu intr'o epoca a regenerarei natiunale, care este acom­paniata de nenumeratele atacuri si machinatiuni ale inimiciloru progresului nostru natiunalu, si apoi serací ' a e la culme, — cu tote aceste insa nu trebue sè desperamu, càci déca vomu fi tari si constanţi intru împlinirea missiunei nóstre, acésta tăria si persévérant'a ne va salva din

tote încurcăturile si rmchinatiunîle intriganti-loru retrogadi.

Dar revenindu la obiecta, mai am inca sè amintescu, cà diu P. Popoviciu ni promite pe parol'a sa de onóre, c i agendele concrediute onorabilului Comitetu si a nume elaborarea sta­tuteloru si a petitiunei adresande catra V. Se­nat u scolaru le va face si pune in lucrare elu in­susi ; dar atunoi pentru ce s'a alesu comitetulu ? Eu eugetu cà numai cu permisiunea si invoirea comitetului se potu face pasi in privinti'a ace­sta, de óre ce elaboratele aceste sunt cu multu mai momentóse, de câtu ca sè se póta efeptui cu atâta usiurintia, cum crede dóra diu secretariu, — a nume : a) Domni'a sa scie pré bine cà sta­tutele nóstre trebue sè fia câtu mai liberale si democratice, de la cari depinde asia dicendu totu viitoriulu nostru, bunu seu reu ; b) Petitiu-nea adresanda catra V. Senatu scolaru, dupa modest'a mea părere trebue sè esprime dorin-ti'a nóstra, casi fraţi invetiatori din districtulu consistoriului Oradanu, sè se asociedie intr'una Reuniune, càci ar fi unu ce pré dorerosu, — candu s'ar desconsidera vre-o 300 de insi, si apoi eu presupunu, cà cu câta vomu fi noi mai numeroşi, cu atâtu mai siguru va triumfa cau­s'a nóstra ; afora de aceea vre-o trei insi din comitetu au luata a supr'a-si sarcin'a pentru compunerea proiectului de statute, ba una Sti­mata amicu alu nostru le are si gata ; pelenga tote cà Domni'a sa me incredintiédia cà si in acésta causa a facutu pasi si a consultata pe stimatalu Referinţe alu Senatului scolariu, — eu credu cà mai multe capacităţi mai multe sciu si prin urmare e forte evidinte cà tote aceste pro­iecte ar trebui desbatute in siedmtiele comitelui, si apoi sè se substérna adunarei generale ; — acést'a este totu, pentru care dorescu eu con-chiamarea comitetului, ca acel'a din predisele proiecte sè compună unulu adeveratu, si apoi acel'a publicata intr'unu diuariu natiunalu, ar poté veni la cunoscinti'a tuturora si asia si ma­rele publicu ar avé oepsiunea sè-si fa ca obser-vatiunile sale necesare, si sè le substerna apoi adunarei generale.

Asia dara câta mai <jurendu sè se con-chiame comitetulu, — si caus'a nóstra trebue sè mérga nainte ! Aureliu D. Eomanu docinte.

Mortostoru, cottulu Temisiu in 28 feb. 1872. (Unu preoţii demnu de tóta laud'a.) Sti­

mate die Redactoru ! Mi tienu de o detorintia natiunala a nu intrelasá nici o ocasiune bine­venita, spre a face cunoscuta onoratului pu­blicu pre ori si care stimata barbatu, ale carai merite la tóta intemplarea sunt de însemnătate pentru caus'a nóstra natiunala, insa numai din cause estraordinarie nu sunt cunoscute publi­cului mai indepartatu. Deci permiteti-mi cehi putienu din esperinti'a timpului, de candu me aflu ca adjunctu notariulu in comun'a acést'a numita Monostoru, carea multora mai alesu din timpurile de mai nainte li este cunoscuta nu ca o cumuna pura, adeca locuita numai de roma­ni, ci amestecata cu şerbi si germani.

Scimu cu dorere, cumca câtu de putieni sunt acei bărbaţi devotaţi binelui comunu, cari din tote poterile se nisuiescu pentru lăţirea cul­turei nóstre natiunali ; — unii ca aceştia sunt rari ca corbii cei albi, si mai alesu sciindu câtu de adeseori este atacata preotimea nóstra pen­tru cà nu desvólta destula energia pentru pro­pagarea instructiunei publice-elementari, de óre ce nu pré indémna pre părinţi ea sè tramita copiii la scóla, — cu privire la acest* atacuri, adeseori cam pré esagerate, credu cà cu atât'a mai justu va fi sè aretu onorabilului publicu romanu, mari tele necontestaveri ale umipreotu, demnu de totâ laud'a si recunoscinti'a ratiunale, carele mereu se lupta ca unu adeverstu apos -tolu alu bisericei si natiunei pentru cultivarea poporului incredintiatu ingrigirei sale pasto-resci. Acestu binemeritata barbatu siideveratu părinte alu poporului este reverenduh domnu Antoniu Todorescu ; densulu implinindu-si fru-mós'a sa missiune cu scumpetate, inti'adeveru se póté numi ca unu adeveratu binefacetoriu alu poporului din acésta comuna, càci prin dea-sulu se eliberédia poporulu nostru din ijtunerecu spre a se cunósce pre sine insusi ; prit densulu s'a realisatu unirea natiunale, ce mai nainte lip-siá cu totulu in câtu acestu poporu bravu, de­venita la consciinti'a demnitatei aale, totdeun'a e mai representatu in totu loculu de câtu ceia-lalti conlocuitori şerbi si germani. Aiei voieseu sè amintescu stimatiloru cetitori cà forte grde sunt luptele contra a doue naţiuni străini conb-cuitórie, cari mereu ni ataca interesele nóslre prin diferite machinatiuni si apucaturi, — ima reverendulu domnu susu numita, necontenita 3e

lupta, ne crutiendu averea in sănătatea betra-netieloru sale, ba ce e mai multu, faci'a de ori si ce periclu lupta ca unu adeveratu apostolu alu sacrei cause natiunale, căruia mai cu bra-vui'a i urmódia bravu lu romanu Todoru Jacobu, economu in locu, si multa pretiuitu barbatu intre consângenii sei.

Cu deosebire insa respeptandu persón'a Ilustrului barbatu atiteluptatoriu Vicentiu Habesiu, oarele tuturora economiloru noştri fiindu cunoscuta prin lupt'a sa neîntrerupta si consecinţa intru aperarea causeloru nóstre na­tiunali, ni succede ca numai prin amintirea no­bilului seu nume, chiar si pre celu mai întune­cata omu, a-lu aduce la recunóscerea detorin-tieloru sale facia cu biseric'a d naţiunea nóstra, pentru cari apoi bucurosu contribue dupa po-tintia, — deci chiar si din acesta cunsideratiu-ne Ddieu sè-lu traiésca la mulţi fericiţi ani, ca pre adeveratulu anteluptatoriu natiunalu, pu­rurea fidelu si cu perseverantia facia cu caus'a poporului romanu.

Primesce, Stimate Domnule Redactoru, acésta simpla corespundintia din partemi bine-voindu a-i da locu in pretiuitulu diuariu, tie-nendu-mi de principiu ca mai bine sè. ignoràmu si sè incungiuramu câta se póté criticile si ata­curile personale, cari dorere forte multe se in-templa din partea unoru individ), de câtu ca sè trecemu cu vederea chiar si celu mai micu me­rita intru promovarea intereseloru nóstre na­tiunali, — cu atât'a dara mai multu suntemu detori a ni sprimá recunoscinti'a nóstra facia cu acei bărbaţi, cari necontenita se lupta pentru înaintarea nóstra natiunala, cum e si venerabi-lulu părinte Antoniu Todorescu, carele a carun-titu mereu interesandu-se de interesele poporu­lui si ale bisericei. Asemenea bărbaţi se avemu mai in tote părţile, si starea nóstra natiunale in curendu s'ar îndrepta spre bine.

Satulu-micu, langa Lugo«iu, 5 mart. 1872. (Cause scolari-bisericesci si pregătiri pen­

tru alegeri.) N'am auditu, nici n'am cetitu sè se fia scrisu candu va in pretiuitulu diuariu „Albina" baremu ce va despre impregiuràrile din comun'a nóstra si pentru aceea eu cu per­misiunea Dvóstre voiu sè scriu despre dóue caşuri, cari — dupa a mea opiniune — sunt de interesu publicu. *)

De unu deceniu incóce cu bucuria potu dice, cà romaoii fiindu in catuva mai liberi, de câta sub sistem'a absolutistica, începură in tote părţile a se misica, a dá semne de viéti'a loru natiunala, ba potu dice, cà — deal străinii, asia numiţii domni de la potere, din tote poterile se nisuescu a li pune pedeci intru înaintarea si prosperarea in cultur'a natiunala, — totuşi au facutu pasi considerabili de înaintate.

Ne bucuràmu forte multu, candu vede­mu si audimu, cà chiar clas'a poporului nostru de rondu fiindu petruosa de spiritulu timpu­lui si condusa fiindu de adeveratu sei condu-cetori, incepe in tote părţile a radicá scóle, a in-fiintiá societăţi de lectura si altele, ca astfeliu se póta mai usioru si mai rapede inaintá. — Acést'a ni demustra esperinti'a de tote dilele.**)

Noi locuitorii diu comun'a Satulu-mieu, cu parère de reu trebue sè dieu, est de si sun­temu cei mai aprópe de Lugosiu, unde c o n v e -

nimu forte adese cu ómeni mai inteligenţi, totuşi suntemu forte înapoiaţi.

Si óre de ce ? Pentru cà n'am avutu scóla bine organisata, unde e sorgintele inaintarii si n'am avutu invetiatoriu la înălţimea chiama-rei sale. —

Acuma insa prin mórtea botranului in­vetiatoriu si prin îndepărtarea invetiatoriului suplinte la alta staţiune invetiatorésca, crede-mu cà scól'a nóstra, care acum lauda domnului si-are recuisitele necesarie de invetiamentu, de aci in colo va avé onóre a prospera cu altu in­vetiatoriu mai cualificatu si mai diligente, de cum a fostu invetiatoriulu suplinte.

De aceea atragemu atenţiunea celoru competenţi, ca pentru staţiunea nóstra invetia­torésca, care acum e vacante, sè ni se recomen-de unu invetiatoriu cualificatu; care sè core­spunda pe deplinu chiauiarei sale, ca astfeliu cu timpulu sè ni dee o alta generatiuDe de omeni mai invetiati si bine crescuţi.

O alta impregiurare, care merita a fi con-

*) Forte bine ai facutu, cà ai luatu conde-iulu, asemenea si alta data candu numai obser­vaţi ceva de interesu comunu, scrieţi fora intar-diare si nu asceptati ca sè va intréca alţii, cari pote se radiema pe Dvóstra. Red.

**) Ni pare cam esageratu optimismulu dlui coresp. insa nu-i conturbamu bun'a credintia, deórece i vedemu tendinti'a salut&ria. R e d .

siderata a e w i ^„„ . r . bisericésca, respective capitalulu de Otm^Sk-rele in sensulu statutului nostru organieu ar fi sè se administredie de comunitatea biswricesca spre folosulu ei, sè nu se mai lase sî acum in ma­nele fostului epitropn primariu Pătyansky,carele nimicu nu se interesédia de afacerile nóstre bi-sericesci. — Rogamu deci pe Venerabilulu con-sistoriu diecesanu si pe D. Protopresbiteru trac-tualu, ca câtu de ingraba sè faea paşii necesari spre a se regula socót'a bisericésca si a se trans­pune capitalulu bisericei, comitetului séu epi-tropiei nóstre parochiale, spre folosire si admi­nistrare in sensulu statutului nostru organieu.

In fine credu cànimerescu, déca la acestu locu amintescu si de agitaţiunile acestui domnu spaia Pătyansky carele amagesce poporulu eu feliurite promisiuni pentru de a-lu cascigá in cét'a contrariloru noştri la viitori'a alegere de ablegatu.

Speramu insa cà b ravulu nostru preotu si acuma, ca si totdeun'a 'si va sei conduce turm'a sa pentru de a nu fi sedusa de agitaţiuni le con­trariloru noştri si de promisiunile loru momen­tane.*) Unu economu.

Marcoveiiti, in 22 fauru fauru 1872. (Uneltiri ierarchice serbesci.) Multu Stim.

Die Redactore ! Fraţii noştri coreligiunari şer­bi vinu a arunca tóta vin'a pre romani eàci nu voieseu impacatiune facia cu ei cei din comu­nele miste. Eu nu intielegu bine serbésc'a, dar câtu atâtu cetindu in nr. 5. din „Versiacica Kula" am aflata unde dieu cà „Marcovetiulu din gresiala s'a datu romaniloru" (episcopiei rom. din Caransebesiu) ce eu cu tóta poterea cu-ventului negu si dieu cà nu-e adeveratu cumca din „gresiala" s'a intemplatu acésta adnectare, de óre ce candu consistoriulu Versetianu a predatu tote comunele romane episcopului rom. din Caransebesiu, — ei (serbii) de voia buna si nu de sila au predatu pe langa celelalte com. curata romane si Marcovetiulu, dicendu „nec ide vrago tamo su uniaţi — bine cà ne-am ve-diutu o data scopati de uniti" (aceste reutatió-Be cuvinte le am auditu din gur'a preotului betranu Nie. Popescu carele cu urechile sale le a auditu, din gur'a protop. F . Trandafilo-viciu,) — deci éta dupa părerea mea, acést'a nu din gresiéla s'a facutu, ci dreptatea a pre-tinsu a se incorpora si rom. or. din Marco-vetiu multu doritei, ierarchie romane. — In-trebu mai departe, sè ni spună fraţii corei, şerbi de la „V. Kula", — de ce óre nu facura gresiala cu Geamulu-micu, cu Jabnca ? — nu ! numai la Marcovetiu au facutu gresiéla, fiindu c'au vediutu cà n'au şerbi ; ceea ce apriatu se scie, càci in anulu 1868 cerendu-se de la autorităţile politice Conscripti'a sufieteloru, de diferite natîunalitati aflatórie in comune, s'a datu si de la noi din Marcovetiu o astfeliu de conscripţia subscrisa chiar de preotulu serbu V. Ugrinu — cu 52, di cinci-dieci si doue su­flete şerbi ; — marturisesca preotulu serb. V. U. cà nu a fostu asiá ? — de unde dara se cloci­ră 250 suflete ce mai anu petitiunara prin diu J. Jorgoviciu la congresulu loru din Carlove-tiu! — de unde? ceialalti sunt toti romani, cari prin seducere si amăgire se inscrisera ca voieseu numai se aparţină la Jerarchia ser-bésca, dar nici de cum cà voieseu sè fia şerbi, càci dieu ei : „nu voimu sè ni slujasea pop'a serbesce in biserica, càci serbesce nu intiele-gemu de feliu ! ci vremu totu romanesce, de óre ca suntemu romani" — éta dar serbii cu ca-masi'a lunga ! **) X. Z.

*) La tóta intemplarea preotimea nóstra are sè-si implinésca o frumósa detorintia facia cu poporulu, svatuindu-lu pentru de a nu pa-»•esi calea dreptăţii, inse de asemene conduce-tori buni trebue sè ascultàmu si sè li urmàmu intru tote cele ce sunt spre salutea bisericei si natiunei nóstre, si atunci de bunaséma vom de­monstra lumei cà suntemu demni de o sorte mai buna, mai respectabile ; — insa e tristu lu­cru candu — mai din un'a, séu alta causa per­sonale — poporulu adesea ori devine in con-flictu cu preotimea si preste totu cu bărbaţii re­cunoscuţi ca devotaţi binelui comunu. Cei ce au temeritatea sè atietie asemene discordii re­gretabili, merita sè fia alungaţi din sinulu po­porului cu petrii si a rupe relatiunile cu den ii — pentru totdeun'a ! — Cangren'a rea numai cu medicaminte radicali se póté vindeca, — medilóoele paliative numai alina momentanu dorereâ morbului, care insa la ocasiunea bine venita cu atâta mai teribilu consuma poterile corpului. E timpulu sè cugetàmu seriosu si sè ne deeidemu barbatesce. — Red.

**) „— si cu mintea scurta," mai potea-i adauge, càci intr'aderu e nebuni'a cea mai mare a desceptá adi discordia intre şerbi ai roman numai de dragulu popiloru, candu fcnib?le na tiuni ar trebui sè fia — in cea mai buna eon tielegere. Red. :

... *

~icuiuri ai sino­dului protopresbiterale din trac­

tulu Hasiasiului. Pl. T. Domnule ! Prin decisulu venerave-

rului conaistoriu diecesanu alu Aradului dto 25 novembre 1871 nr. 1382/871 B. fiindu de-numitu de administratoru alu protopresvitera-tului Hasiaaiului, — am onóre a Ve invita la sinodulu protopresviterale ordinariu, ce se va tinné in 21 martiu, 2 aprile a. c. in Belintiu, la 9 óre inainte de médiadi.

Obiectele pertractande : 1. Re!atiunea administratorelui despre

mórtea protopresviterului Constant. Grruiciu. 2. Relatiunea privitória la punerea do

administratore. 3. Dispuaetiunile necesarie pentru escrie-

rea de concursu la staţiunea vacanta de proto-presviteru ; pentru alegerea membriloru sino­dali ; si statorirea terminului de alegerea pro­topresviterului.

4. Pertractarea dispusetiuniloru consisto­riali in privinti'a avoriloru miscatórie si nomis-catórie a bisericeloru si acóleloru din proto-presviteratu.

5. Alegerea unui notariu pentru scaunulu protopopescu.

Chiseteu, 17/29 februariu 1872. Cu distinsu respectu Trifonu Siepetianu

adm. prot.

Varietăţ i . = (Magnif. Sa diu Babesiu) de domi­

nera trecuta nu se afla in giurulu nostru, de-órece a plecatu spre Sibiiu pentru de-a parte-oipá Ia adunarea generale a institutului nostru de creditu „Albina," unde petrecendu câte-va dile, pe dominec'a viitória speràmu ca ae va reintorná in capitala. Domnii Mocionesci mai toti asemenea de presinte se afla in Sibiiu.

= (Literatura francesa.) I. Michelet, re-numitulu publicistu alu Franciéi, carele s'a distinsu intre altele si prin scrierile salo despre România, unde a petrecutu unu timpu mai în­delungata, de presinte scrie unu opu intitulata : „Istori'a aedului alu 19-lea," care va servi ca respunsu din partea natiunei francese la opulu asemenea intitulatu a germanului Gervi-nus. Tomulu I va apare câtu mai in graba. Ase­menea si Renan anuncia, cà in curendu va edá unu opu intitulatu: „Anticristu." Objectulu opu­lui seu e Nerone, imperatulu romanu, carele atâtu de multu s'a distinsu intru persecutarea si torturarea crestiniloru, din care consideratiune pe deplinu merita numele de „anticristu."

r= (Eroldii romani deakisti) din Resitia, cottulu Carasiului, precum ni se *crie, vor sè infiintiedie comitete filiale prin tote comunele cercului electoralu, pentru a organisa agitaţiu­nea electorala in favorulu partidei guvernamen­tale. Pregătirile se facu sub conducerea cinsti­tului părinte Diaconoviciu, carele — amagitu de cine soie ce felu de farmece — sè fia forte insufletitu pentru caus'a deakistiloru. Dar — santit'a facia faca-si da capu cum vre si cum i place, de la astfelu de preoţi, naţiunea nici odată n'a asceptatu nici unu bine ; poporanii insa — nu dicemu turm'a, càci unu astfelu de preotu nu se póté dice pastoriu, si elu inausi ar trebui aè se laae a-lu pasce alţii pre densulu — onorabilii poporani si eetatieni insa sunt aceia, la alu caroru semtiu natiunalu apelàmu ca sè nu se laae a fi amăgiţi de nimenea, sè asculte invetiatur'a lui Cristu si sè osendésea pre ceea — a lui Anticristu. Bagati bine sém'a cà, mulţi sunt chiamati dar putieni aleşi — a fi următorii Domnului, desl toti se dau de adeverati inve-tiacei ai lui.

= (Candu?!) Cineva tramise intr'o di pe duoi jesuiti la Voltaire. Candu au intratu in odaia, acest'a ii întreba cine sunt? — „Sun­temu din societatea lui Isusu," respunsera ace stia. „Porte bine" dise junele poetu, „dara din societatea de la nascerea séu de la mórtea sa?" continua Voltaire cu unu surisu sarcasticu. „Isusu a'a născuta intre dobitoce, sî a muritu intre telhari."

= (Pentru dieces'a Gherlei,) cetim u in „Local Coresp." cà ar fi sè se denuraésca de episcopu d. Mihaiu Pavelu, deputatulu dietale din Maramuresiu.

— (Ca o curiositate) ni se scrie de la Orade urmatoriele : Parintele protopopu din locu diu B. — insocitu si de alti doi preoţi, in sep-

temanele trecute îngropi unu mortu aici in Orade; nu sciu cum, — destulu cà la 9 dile dupa îngropare merse la mormentuhi repo­satului sii-a cetitu evengoli'a lui Lazari, lucru ne mai auditu in părţile acestea. Asta speculaţia si abusu ne face a crede, cà noi inca totu in secululu alu 17-le ne aflamu, deci ar fi bîne daca consistoriulu do Orade aru avé o \. utiena supraveghiare mai agera.

— (Elisabeta Dômna) soci'a principelui Carolu I. precum ni spune o scire electrica mai recinte in 12 a 1. e. a plecata din Bucuresci, ca trecendu prin Pesta si Viena sè mérga la Roma, unde va remané unii timpu mai înde­lungata pentru restaurarea sanetatii atacate prin inferbinticla.

= (O Instrucţiune pentru invetiatorii ro­mani.) Problem'a scólei poporale este,-ca se dee fiiloru poporului acelu gradu do cultura ce-lu pretinde spiritulu turpului do la ori si eine fora deschilinire de stare si chiemare.

Invetiatoriulu romanu intimpina multa greutate in resolvirea amintitei probleme, pontru cà are a se lupta cu multe neajunse si pentru cà esista pré putiena literatura pedagogica in limb'a romana.

Lips'a sentita este la noi de cârti moto-dico-dîdactice. Este unu adeveru mare, cà ori cine, care vre sè influintieze a supr'a unui obi­ectu spre a-lu cultiva, desvoltá, séu strr formá dupa anumite scopuri, trebue sè cunósca na-tur'a aeelui obiectu si sè Iu tracteze dupa aceea. Invetiatoriulu deci trebue sè studieze natur'a omului, si in conformitate cu aceea aè influin­tieze a supra-i déca e ca sè-si véda recom­pensate ostenelele sale desvoltate pentru culti­varea si nobilitarea lui.

Cărţile metodico-didactico ni aréta cum ni potemu —- m consonantia cu resultatela stu­diului firei omenesci, — resolvi problem'a no­stra mai cu uaiurintia si mai cu siguritate. In lips'a acestoru cârti speciale nu potu sè nu rai sprimu bucuria si sè nu atragu atenţiunea fra-tiloru invetiatori a supr'a unei cărticele apăru­te de curendu in Sibiiu si compusa de Diu Profeaore preparandiale Basiliu Petri, care ni este pré bine cuno8cutu prin cărţile sale didac­tice si prin scrierile sale — privitórie la înve-tiamentn — publicate in fóile nóstre natiunali.

Carticic'a este intitulata: „Instrucţiune pentru invetiatori de la scólele centrale ale reuniunei granitieresci din fostulu regimontu romanu I. privitoria la tractarea cartiloru sco­lastice", si cuprinde in sine modulu de a tracta cu succesu obiectele de invetiamentu in scol'a poporala, espunendu-se aci atâta însemnătatea câtu si scopulu fie-carei discipline din scól'a po­porala. Instrucţiunile, ce ni lo da autorulu pen­tru tractarea acestoru discipline dovedescu,cà s'a ocupatu cu seriositate pre terenulu pedagogicii si a adunata sî espusu in instrucţiune cu consciin-tiositate principiale si regulele unei instrucţiuni rationale, adoptate de eatra cei mai renumiţi pedagogi. Patrunsu fiindu autorulu de adeve­rulu cà teorí'a fora pracsa este mortn, vine a ilustra instrucţiunile ce ni le da la fie-care ob­iecta de invetiamentu prin essemple practice si asia face ca cetitoriulu instrucţiune-! sale sè se convingă insusi despre valorea si folosu inve­tiamentului predatu dupa prin ;ipia sî régule aminte. Multu instructivu este tractatulu despre predarea limbei materne in scól'a poporale. In acest'a va aflá invetiatoriulu resolvita între­barea despre propunerea gramaticei in scól'a poporala. Preste totu afirmu despre instrucţiu­nea acést'a cà ea va fi pentru invetiatoriulu ze-Iosu si Cu consciintia unu medilocu, cari lu va îndrepta si ajuta la împlinirea grelei sale chia-mari. Incheiu cu dorinti'a ca de ostenelele au­torului profitandu invetiatorii romani, sè profi-tedie medilocitu fiii poporului nostru.

Pretiulu unui essemplariu cu 120 pag. 8. este 50 cr. v. a. Se póté procura de la librari'a lui Juliu Spreer in Sibiiu. J. C.

— (Stenografia romana.) A ositu do sub tipariu recomendabilulu opu de mare utilitate mai aleau pentru tinerimea romana de la insti­tutele mai nalte :

Stenografia romana (tablou) contienendu in scurtu tote regulele si esaemplele din partea I. serisórea deplina séu corespundin-tiala ca si unu tablou comparativu aretandu scrisorile stenografice in limb'a romana, de Eugeniu Sucevanu. Pretiulu 1 florinu v. a. 2 Franci 50. Pentru P. T. abonaţii la „Stenogra-fulu romanu" gratis. Totu profitulu in favórea

unui fondu pontru edarea fóiei sciiiitifice-in- i 2 fl, Mihailu Schehrer 1 fl, Dimitriu Popa 3 fl, structive „Stenografnlu romanu." Viona 1872 : Dimitriu Popa 1 fl, Joanu Zehe 2 fl, Gaviibi Cu spesele autorului. Autografatu de E. Suce- • Boros 1 fl., N. Abelesz 2 fi., Josifu Silbermann vanu. Imprimata Ia W. Zoeller. Se afla apre . 2 fl., Georgiu Dimas L fl., Da'a Sid'a, 1 fi7., vindere la autorulu : Viena, III. Matheusgassc ! Joanu Török 1 fl., Juliu Popoviciu 1 fl., Schu-9. si in librariele cele mai însemnate.

„Stenografulu romanu" va contiené arti­cole sciintifice despre arfa stenografica, ca si istori'a si literatur'a stenografiei la tóté popó-rele de la inceputu pana in dilele de adi.

„Stenografulu romanu" va aduce biogra­fie cu portretele stenografiloru renumiţi si cri­tice despre diferitele sisteme.

„Stenografulu romanu" va contiené o re­vista internatinnala, va insciintiá lectorii despre'

mitzky 1 fl., Dimitriu Crisianu 1 fl., Carolu Kiss 2 fl., de totu 105 fl. 50 cr. ; din cari detra-gendu-aeapesele 79 fl. 7 cr., remane venitu cu­ratu 26 fl. 43 cr. ; care suma s'a si amenes-tratu pelenga cuitantia regulata epitropei trac-tuale. — Deci dara scól'a tractuale din Siri'a prin comitetulu arangiatoriu îs tieno de plăcuta detorintia a manifesta multiumita" cordiale On. seî Dni contribuitori si stimabileloru contribui-tório pentru caldurós'a partenire, — Siri'a 1872

tote productiunile si intemplarile interesante, si ! februariu 1628 . — Comitetulu arangiatoriu. va dá lectorilor,» in rubric'a „corespundintie- j (InSCUlltiare.) Li.nga notar iu lu loru* tote lămurir i le cerute . comunale din Totvaradia, cottulu Ara-

„Stenografulu romanu" v,->. fi uniculu or- ( t l u l u i > p o t e g è a f l e d e } o c u a p H c a r e fa ganu, ce se va ocupá cu latiroa artei stenogm- > adjunctu — unu tineru deprinsu in t ru fico intre Romanii si contrulu stenografiloru . c a t u - v a in afacerile notariali . Ofertele si romani. , ! condit iunile vor u rmá pre calea core-

Alăturata cu fó. a se va publica „Cursulu n d ; n t i e i i v a t e <

de stenografia" intocmitu in lectiuni instructive I si pertractatu din punctu de vedere seiintificu. J Fie-care numeru va contiené celu putienu dóue cóíe, una destinata pentru fóia, ér cealaltă pen­tru cursu. Ele se vor poté dara legá deosebita.

Fiindu timpulu pré înaintata, si autorulu si redactorulu fóiei cam morbosu si ocupatu cu studiele sale, „Stenografulu romanu" nu va poté apare de 24 ori, ci numai de 12 ori pe anu, nepotendu-so altmintrelea garat'tá aparerea regulata. Dilele, anume, in cari va apare fói'a regulatu, sa vor statori mai tardiu.

In deenrsulu anului curenta se va ter­mina partea I adeea serisórea deplina, ér i n anulu viitorii partea II, serisórea abreviata seu practica.

Presupunendu partecipare indestulatória, se va începe cu publicarea celu tardiu la pasci a. c. — In casu contrariu, banii incursi se vor inapoiá P. T. abonatiloru cu părere de reu.

Abonamentele se primescu numai pe anu intregu cu: 3 fl. v. a.—8franci la subsemnat'» redactiune.

Culegătorii de abonamente vor primi ca beneficiu la 5 abonamente făcute unu essem-plarn gratia. —

Toti amicii progresului natiunalu sunt deci rogati, a se pronumerá câtu mai curendu séu a ni comunica adresele loru, ca se li potemu tramite numerulu antaiu de proba. —

Viena, in lun'alui fauru 1872. Redactiu-noa „Stenogr. rom." III. Matheusg. 9. 1. 8.

= (Camera României) a respinsu pro punerea pentru de a premia po asasinatori renumitului Barbu Catargiu cu grandiós'a su­ma de 100,000 franci. Acésta decisiune a ca­merei a deseeptatu cea mai buna impresiune in opiniunea publica din tiéra, si de buna séma asemenea va consemti si intrég'a lume nepreocu­pata de idei retrograde — antediluviane. — Dar cu statu'a lui, — ce va fi ? !

= (Literariu.) A ositu de sub pressa : Dialogn germanu-romanu cuprindiondu o mare ! colectiune de tote dicerile cele mai neceaarie, I precum si conversatiuni ; pentru institute ai J studie proprio de J. Stahl, profesoru. Pretiulu i unui essemplaru unu francur=50 cr. Se capeta j la autorulu in Bucuresci, strad'a Selariloru nr. ' 14. Asemenea recomanda uvragiurile sale : • Mantalu de corespundintia comerciala in lim-o'a gtrmano-romana. Pretiulu unui essemplaru 2 sfaiti.

= (Socóta si multiumita publica. Despre venitulu incursu la balulu arangiatu de intie-liginli'a romana din Siri'a in 5/17 februariu a. c. in favórea scólei tractuale d ;n locu.

Au contribuita O. dd. Atanasiu Mera 2fl, Nicoku Beldea 2 fl, Carolu Frits 2 fl, Sultan'a Secosianu 2 fl, N. Adler 4 fl, Nanette Verner «, i «

' ' i Alessandru Popoviciu 3 fl, Schatelesz 1 fi, Josifu Riszner 2 fl, Stefanu Illminn 1 fl, Mihailu Novitzky 1 fl 50 cr, Adamu Singer 1 fl 50 er, Plebannlu Pfeifer 1 fl 50 cr, Franciscu Zorád 3 fl, Mauritiu Steinbach 4 fl, Joanu Nemet 1 fl, Josifu Szigethy 1 fl, Joanu Izekucz 3 fl, N. Valérián 1 fi, Franciscu Kele-csénji 1 fl, M. Ladislau Bohús 5 fl, M. Stefanu Bohús 5 fi, Varga 2 fl, Georgiu Onea 3 fl, Si-meonu Rusand'a 4 fl, Ladislau Nicóra 5 fl, Di-mitrii Voscinariu 2 fl, Joanu Moldovanu 2 fl, Dimilriu Caracioni 4 fl, Carolu Magyary 2 fi, Joanu Tille 2 fl, Georgiu Vancu 2 fl, Lazaru Hufu 1 fl, Teodoru Rafilla 1 fl, Nicolau Caba 1 ű, Alecsandru Pecicanu 1 fl, Petru Sangeor-geanu 2fl. Josifu Cobeu lfl, Franciscu Kunos

Concursu. Pentru întregirea statîunei de invetiato-

îiu la scól'a confesiunala gr. or. din comun'a Maciov'a, protopresbiteratulu Caransebesiului, se escrie concursu cu termitiu pana la 20 mar­tiu anulu c.

Emolumintele se cuprindu din salariulu anualii de 300 fl. v. a. 10 orgii de lemne pen­tru sine si incaldirea scólei, cortelu liberu cu gradina de legumi.

Concurintii au a se adresa cu petitiunile timbrate si provediute cu testimoniulu de cua-lificatiune, de praparandia si de alte aciintie agonisite, catra sinodulu parochialu din Macio-va, éra pentru cântările bisericesci a se aretá si in persona în vre-o domineca séu serbatóro.

Din siedinti'a comitetului parochialu, tie-nuta in 13 fauru 1872. In contielegero cu diu protopresbiteru si inspectoru cercualu alu acó­leloru Nicolae Andreevciu. 2—3

Concursu. Langa rev. domnu Zaharia Botosiu, pa­

rochii si asossore conaistorialu in Boccea-mon-tana, protopresbiteratulu Oravîtîei, se recere unu capelanu, care va avé a se împărtăşi de a trei-a parte din veniturile stolari.

Cei-ce vor vré a reflecta la acestu postu, au a-'si tramite suplicele, conformo dispusetiu niloru statutului organicu, reverendisimului domnu protopresbiteru Jacobu Popoviciu, în

|' Oravitia, prin comitetulu parochialu gr. or. lo-calu, pana iu 12 martioa. c. o. st. vechiu, candu va fi si diu'a alegerii.

Boccea-montana, în 20 febr. 1872. Comitetulu parochialu,

in contielegero cu din protopresviteru susu-numitu. 2 3

Concursu Fentru ocuparea postului de capelanu

langa preotulu Danielu Marcoviciu in Banlocu, comitatulu Torontalu, protopresbiteratulu Cia-covei.

Emolumintele sunt: a trei-a parte din tote veniturile parochiale, afora de acést'a, con­formu decisiunei consistoriase a trei-a parte al din veniturile preotului alu doilea Petru Cherla, pana la rensanatosiarea aa.

Doritorii de a ocupá acestu postu, sunt avisati a-si tramite recursele instruate conformu statutului org. subscrisului comitetu parochialu pana in 13 martiu 1872 cal. vechiu in oare dia se va ticnea si alegerea.

Banlocu, in 22 fauru v. 1872. Comitetulu parochialu,

în contielegere cu D. Adm. protopresb. 2 - 3

Cursurile la burs'a de Viena. (Dupa insciintiarea telegrafica din 13 martiu n.

Imprum. de stătu convertatu cu 5<V° 64.70 Imprum. natiunalu 71.50 ; Acţiunile de creditu 354.50;—sortiurile din 1860: 105.50 sortiurile din 1864: 144.— ; Oblegatiunile dc sarcinarii de pamentu, cele ung. 81.25; ba-natice 79. ; transilv. 77.50 - bucov. 75.50 argîntulu 111.25; galbenii 5.34 napolo onii 8.94.

La nrulu acest'a alaturamu ca Suplementu nrulu 9 alü diariului

umoristicu „Priculiciu."

CONDÜCKTORIÜ POLIT. Vinc6ntiu Babesiu .