Cluj 28 Februarie 19 i 3 Lei exemplarul

ABONAMENT ANUAL Pe un an Lei 200. P e un jumătate an Lei 100. Autorităţi şi inştituţiuni Lei 500.

In streinătate dublu.

mssmasasaESB&ä «

ANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PklMESC LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI

CLUJ, STRADA REGINA MARIA No . 36

Alexandru Vaida-Voevod

d e : IULIU MANIU

Nume trecut în istorie. Multe se vor scrie despre el. In perspectiva istorică a oameuilor şi Jap-telor se va cerne prin sita vremii ca­lomnia şi răutatea şi va rămânea la su-prajaţă adevărul.

Se va constata de acord cu noi con­timporanii nobleţă sufletului său, ca­racterul său antic, îmbrăcat uneori într'un umor sănătos, fascinator în conversaţie, care adesea dă lovituri dureroase, destinate adversarilor săi.

Se va spune, că a întruchipat po­runca veche pentru toţi conducătorii militari şi politici de a ii „strajnici in luptă, mărinimoşi în pace". Se vă constata cultura sa deosebită cu cu­noştinţe esccpţionul de multilaterale câştigate prin lectură enormă, îngă­duită de nopţile nedormite.

Toate acestea sunt însă abia cadre şi detalii, cari pot face interesant un om care a ştiut să se facă prin per­sonalitatea sa văzut şi simţit.

Se va spune, că a fost un animator al masselor cum puţini s'au născut în Ardeal şi Banat. Dar praful vremii va acoperi capul de o rară regularita­te cu frunte lată şi plete bogate, aşe­zat pe un trunchiu puternic, de înăl­ţime exact cât trebuie, ca să mulţu­mească fantázia mulţimii. Se vor pierde şi gesturile sugestive ale ani­matorului care ca şi actorul se stinge deodată cu dispariţia fizicului său, de care este in funcţie.

Peste toate acestea se va examina şi stabili esenţialul: ce a vrut? ce a făcut? şi ce loc a ocupat el în evolu­ţia politică a neamului românesc?

Şi va trebui să constate cu noi îm­preună', cari îi cunoaştem şi ultima celulă din créer şi cel mai intim colţ al inimii sale şi cari suntem martorii prodigioasei sale activităţi politice, că a vrut şi a lucrat consecvent şi necontenit pentru realizarea unităţii naţionale şi perfecţionarea socială a poporului românesc.

Toată munca lui, întreaga lui tacti­că politică a stat în serviciul acestor nizuinţi mărturisite ori nemărturisite după împrejurări, dar niciodată pier­dute din vederea lui clară şi din pre­ocupările sale conştient îndrumate..

In serviciul ideii unităţii naţionale discutam, la 1893 în Viena ca stu­denţi, împreună cu Pompiliu Dan — condamnat mai târziu la moarte, salvat tot prin ajutorul lui Vaida-

27 F©feFuart@ s 1872

iDr. ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD

sarcazm publicat în „LUPTA" din Budapesta, în 1911, în contra politi­cei oficiale a vechiului regat, cară era pe dea întregul şi fură rezerve pentru Tripla Alianţă.

Atitudinea sa cu ocazia audienţei la care a fost invitat de urchiducele losif în 1918 şi declaraţia celebră ce a cetit în parlamentul din Budapesta la 1918 în Octombrie 18 proclamând ruperea Ardealului şi a Banatului de Ungaria, au fost consecinţele logice ale gândirei şi faptelor sale, extrem de riscate, cari şi-au primit, suprema satisfacţie de a fi fost tot el primul-ministru al României mari, când s'a votat Unirea tuturor provinciilor şi delegatul nostru la Conferinţa de pace, în care s'a ratificat Unirea tu­turor Românilor mir'un singur stat naţional.

Dacă Alexandru Vaida-Voevod în ce priveşte evoluţia naţională a nea-

Voevoi! statutele unei societăţi se­crete, iredentiste. In acclaş scop ur­zeam apoi planurile acţiunei tinerilor cu ocazia procesului Memorandului la moşia sa Valea-Seacă de ânga Cluj şi ai acekiş scop a semnat la 1894, in Bucureşti, declaraţia care există şi azi, pentru intrarea în acţiu­ne cu orice risc, în scopul realiză­rii idealului naţional.

Acelaş scop a încălzit toate peripe­ţiile vieţii sale zbuciumate, în cursul căreia adesea a trebuit sub povara împrejurărilor şi cu durere în suflet să calce cărări ocolitoare, ca toţi oa­menii cu răspundere politică, dar cari îndeosebi pe el nu l-au putut împie­deca să izbucnească din când în rând în luminătoare flăcări pentru a în­vedera ţinta definitivă spre care tin­dea. Cotituri, cari pe Alexandru Vai­da îl îndârjeau mai mult decât pe ori­cine/dovada articolul de un sfâşietor

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: C l u j , Strada Regina Maria No. 36.

Telefon 7-60.

J mului românesc a fost un întruchipă-I tor al instinctului naţional, el a fost ; în ce priveşte politica socială a popo-! rului românesc din Ardeal şi Banat un

adevărat reformator. Studiile sale, ! lectura sa şi simţul său social l-au iâ-• eut să fie primul propagator al unei

biopolitici naţionale la Români. In oficina planurilor politice, unde se făureau programe, manifeste şi de-

I claraţii, Aurel Vlad reprezenta ideîa democraţiei integrale şi lupta înver­şunată contra latifundiilor boiereşti, pe care a trecut-o şi în ţinuturile din-

I colo de hotarele etnice ale poporului I românesc din Ungaria, iar Alexandru ; Vaida era propagatorul ideilor so­

ciale progresiste cu votul pentru fe­mei şi cu îngrijirea sanitară şi socia­lă a poporului cu toate consecinţele

; logice ale unei dreptăţi sociale. El, adoratorul naturei iubeşte omul şi are simţ pentru durerile lui şi în mij­locul pădurei puternice a neamului

: românesc, pe care voieşte să o păs-! treze întreagă nu pierde din vedere

firicelul de gorun, care va face pădu­rea de mâine.

\ Naţiune puternică, popor trupeşte I şi sufleteşte sănătos: iată nizuinţa lui I pentru care a muncit şi a suferit cu

fanatic devotament. Spirit activ, care reacţionează ca

cel mai fin seizmograf la orice impre-siune, fire impulzívă, care nu trece la

\ ordinea zilei fără răspuns peste nici I un val al vieţii ce-l atinge, el este per-\ sonificarea adevărului: viaţa-i miş-I care, politica — e acţiune, i Pentru aceea el abia în etate de 20 \ de ani a intrat în acţiune alături de \ rnemorandiştii dr. Raţiu, Lucaci, Co-

roianu. Imediat după aceea a intrat în • acţiunea replicei alături de Aurel C.

Popovici şi îndată după terminarea j studiilor în acţiunea pentru abando-I narea tacticei pasiviste şi intrarea în \ luptele parlamentare, iar pe urmă în I acţiunea pentru dărâmarea dualizmu-I lui austro-ungar şi introducerea fede-I ralismului în monarhia austro unga­

ră. De aceea, i s'a terminat activita­tea parlamentară din Budapesta iu proclamarea ruperii Ardealului şi Ba­natului de către Ungaria şi cu începe­rea acţiunei revoluţionare, care s'a terminat cu decretarea unităţii naţio­nale la Alba-lulia. De aceia a fost primul partizan al fuziunii partidului naţional cu cel ţărănesc şi de aceea stă delà Unire încoace şi până azi în fruntea acţiunii pentru democratiza­rea ţării, pentru scoaterea ei din toro­peala morală şi politică, în care', scufundat din vina obiceiurilor ' mântului şi a slăbiciunii oamenilor,

Va reuşi şi de astădată. Vom fi c u el şi deacum înainte.

IULIU MANIU

Pag. 2 C H E M A R E A Nr. 9

Bl. Haida - Voevod Era in vara anu lu i 1922. Met ropo la

Ardealului îşi trăia primăvara vieţii ro­mâneş t i , începutul erei noui, care avea sä schimbe radical s t r u c t u r a economică şi socială, în t reg carac te ru l p a t r i a r h a l de

somnolenţă medievală şi în fă ţ i şa rea de tipică cetate un ive r s i t a r ă a Clujului .

Ene rg i i l e e re toare româneş t i , resf i ra te în toate ungh iu r i l e lumii , e r a u a t r a se de o for ţă magne t i că spre rezevorul cen t ra ­l izator , car^ e ra Clujul, pen t ruca s for ţa­rea lor colectivă să p u n ă baze solide de o r g a n i z a r e admin i s t r a t ivă , economică, socială şi cu l tu ra lă noului S t a t român , î n s u m a r e a t u t u r o r forţelor , cunoş t in ţe­lor , ta lentelor şi ini ţ ia t ivelor dădea u n p a r f u m deosebit î nmugur i e i vieţii r omâ­neşti, un farmec de nedescr is care ali­menta toate speranţe le şi asp i ra ţ iuni le , acea pulsa ţ ie febrilă şi sevă o r ig ina lă ca­rac ter i s t ice o rgan i sme lo r în devenire , în­ceputur i lo r de v ia ţă .

* Si eu eram unu l d in t r e cei ce şi-au

servi t pa t r i a cu spada şi apoi au venit la Cluj sa-şi valorifice cunoşt inţele în efor tul colectiv al na ţ iuni i . Cu sufletul plin de en tuz iasmul înfăptu i r i lor în curs , torturat de g â n d u r i şi p reocupăr i , cu mi i de î n t rebăr i pe buze, la car i încercasem să dau s i n g u r răspunsur i l e şi f r ămân ta t de îndoeli m ă îndrep tasem spre z iaru l „Patria" unde aveam să debutez cu p r i ­ma cronică muzicală . In b iurour i le re­dacţiei nici o suf lare . Tăce re p ro fundă pretutindeni. Se vede, n imer i sem o oră , o zi nepot r iv i tă . E r a complect dezor ien­tat. Ca ultimă încercare , deschid sfios uşa sălii de şedinţe . L a biroul din colţ şedea şi cetea gazetele o f igură impo­zan tă , m a r ţ i a l ă şi po runc i toa re .

E x p r e s i a bărbă tească a feţei; a r m o n i a desăvâr ş i t ă a t r ă s ă tu r i l o r , capul mas iv de o f rumse ţă clasică acoper i t de plete a r g i n t i i ; f runtea lată, îna l tă şi senină, care t r ădează o inte l igenţă s u p e r i o a r ă ; ochii blânzi cu fosforescenţe mis t ice ; li­nia m a r ţ i a l ă a mus te ţe lor s tufoase ce dau fizionomiei o no tă de aspr ime , de vo in ţă a u t o r i t a r ă , ce n u suferă con t raz ice r i : exerc i t a a s u p r a omului influenţe magice , o pu t e r e de suges t iune indescript ibi lă . N u şti dacă stai în faţa unu i ar t i s t , sa­vant sau genera l i s im. A m greş i t adersa . Re t i r ez spre eşire. „Pof t i ţ i , cu ce vă pot servie Cu cine a m o n o a r e a ? " Vocea ca­t i fe la tă de bas m ă scoate din încurcă­tu r ă . Cu o emoţie abia s tăpâni tă înaintea spre omul cu înfă ţ i şarea mar ţ i a lă , care nu era a l tcineva decât Alexandru Vaida-Voivod. M ă prez in t şi e x p u n scopul ve­nirii mele. Îmi cere ar t icolul , îi citeşte cu a tenţ ie , iar la un pasaj m ă în t r eabă : „1 \ :ar fi bine să mai a d ă o g ă m „şi a r t a de a modu la . .

D a . , . des igur . . . îngâna i eu. B a bine că nu. N u fiecare a r e norocul să p r i ­mească pr imeie î n d r u m ă r i de z iar is t ică delà Va ida -Voevod .

Vorbim de Viena , mişcarea ar t i s t ică , talentele româneş t i , şi, c rezând că a m abuzat oeja prea mul t de t impul , genţ i -leţa şi bunăvo in ţa mare lu i meu pro tec tor , îmi iau r ă m a s bun.

l32i>, sfârş i tu l lunei M a r t i e . O m â n ă de oameni e r a m aduna ţ i la Club să ascul­tăm expozeul dlui A l e x a t n d r u Va ida -Voevod a sup ra si tuaţiei politice. I n at­mosfe ra dc p lumb, de î n f r i g u r a r e şi des-năde ide . i iecare cuvân t avea g reu ta t e şi r ezonan ţă istorică. Nic ioda tă nu l-am vă­zu t pe Vaida a tâ t de g rav , t u r b u r a t şi mâhn i t . Expl ica cum s'a în tâmpla t felo­nia fără precedent a t r ini tă ţ i i Gold iş— L u p a ş — L a p e d a t u , just if ica tactica par t i ­dului , patetic, inspirat , d rama t i c şi con­v i n g ă t o r N u pu tem cunoaşte încă propor ţ iurn le defecţ iuni lor" . . . Delegatul judeţului H u n e d o a r a , d. D r . Răzvan , în­trerupea neconteni t . învinuind conduce­rea partidului de l ipsă de dibăcie . . . Dl Vaida, s căpă ră to r de elocvent, spulbera toate învinuirile, toate nedumer i r i le . A t ­mosfe ra ajunsese, să fie foarte încărcată , glasurile se ridicaseră deja cu două oc­tave, dar bumăceala n u voia să se risi­pească. Atunci la. o r ăspânt ie ho t ă r â toa r e à partidului generaţia anului 1926, mâ­nuţa de instinctul de conservare şi sim­ţul ei de răspundere istorică, s'a aruncat 5n tupiă, împiedecând catastroficele de­

fecţiuni, şi sa lvând onoa rea pa r t idu lu i na ţ ional .

De a tunci şi până astăzi a m par t ic ipa t la toate iupieie, necazuri le şi bucuri i le par t idu lu i i m p i e u n ă cu conducător i i lu i . In campani i le electorale, în î n t run i r i po­litice, în conversaţ i i , etc. a m avu t ocaziu-nca să cunoaş tem şi pe Va ida -omul . U n povest i tor 'neîntrecut al v remur i lo r şi lup te lor e ro ice de a l tăda tă o ve rboz i t a t e to ren ţ iaU în t re ţesu tă de spir i te scânte ie toare ; o cu l tu ra • .istă, un lexicon de conşt i inţe teoret ice şi pract ice un u r i a ş al gând i re i .

l . -am cunoscut in mani fes tăr i le lui p rofund umane , mişca t şi înduioşat . L-am văzut mâhni t , t r e m u r â n d de revol­tă, t unând şi fu lgerând. Ajunsesem să-i cunoaş tem cea mai mică t r e s ă r i r e a fe­ţei, cea mai ascunsă in tenţ iune . Va ida -Voevod n 'a r ă m a s n i m ă n u i da to r cu v re ­un ră spuns . Ripos ta lui V a i d a e fulgeră­toare , sarcast ică şi m o r d a n t ă . Nu-ş i ne-najează duşmani i , d a r nici pr ie teni i . E franc, loial, de o s incer i ta te ap roape ne­fastă.

Va ida -Voevod a tacă frontal . Obse rva ­torul a ten t poate u r m ă r i u rca rea tens iu-nei in terne. F u r t u n a se deslănţuie rapid . Şi a tunci expres ia de bonomie a feţei se t u rbu ră , din ochii plini de blândeţe a l ­tădată , e rup fu lgerare uc igă toa re , râsul homer ic , care t r ă r e a z ă cea mai desăvâr ­şită sn ta te sufletească d i spa re şi î n t r eaga lui f i inţă se c u t r e m u r ă . I n d i g n a r e a lui Va ida -Voevod se mani fes tă violent, tu­mul tuos şi fu lgeră toare . Dl V a i d a este un impres ionis t incorigibi l . R e v ă r s a r e a mâniei sale, l ipsită de calcule ş de bara je artf iciale, const i tue supapa de s i g u r a n ţ ă a t emperamen tu lu i său vulcanic .

P e cât de repede a veni t furtuna,, a t â t de repede se r is ipesc nuor i i şi apa re soa­rele, zâmbetul acela specific, fă ră de care nu ni-1 p u t e m închipui pe dl Va ida . Şi pa rcă n imic nu s 'ar fi în tâmpla t , totul r e in t ră în n o r m a l .

U n a din tainele mare i sale persona l i ­tăţi este comunica t iv i ta tea f rancheţa şi leger i ta tea în r apor tu r i l e personale , care lasă cale l iberă apropier i i sufleteşti , m a -nifes tă i r lor de afecţ iune sinceră, care nu d is tan ţează şi-ţi lasă impres ia pa rcă l-ai fi cunoscut to tdeauna . Nici u r m ă de acea rezervă glacială, de formal i sm jena t în care îşi complac unii conducător i i . D e aceea oameni i din toate s t ra tu r i l e socia­le, şi de orice v â r s t ă se adresează cu atâta încredere dlui Vaida , care to tdea­una ascul tă jalbele ajută, î nd rumează şi consilează. D l V a i d a e un admirab i l cu­noscă tor al defectelor şi s lăbiciuni lor o-meneşt i . E l a p ă r ă pe cei loviţi şi bârf i ţ i , până când nu a re dovezi zdrob i toa re de vinovăţ ia cuiva, şi să expune , făcându-se pa ra tone ru l t u t u r o r a tacur i lor .

Omul in tempest iv care este dl Va ida ştie insă să sufere şi îndure din inte­rese de pa r t i d — c u m r a r a m ma i văzut pe altcineva. O face în interesul cauzei şi a tunci nici un sacrif iciu pen t ru d-sa nu este prea mare . Temer i t a t ea , energia , tenaci ta tea , idealismul, sobr ie ta tea şi in­tegr i ta tea carac te ru lu i , devo tamentu l şi spir i tu l de jer t fă , de care a da t dovadă dl Vaida in cei 60 ani de viaţă , vor fi pen t ru noi un vecinie izvor de inspi ra ţ ie .

^ S t ima şi d ragos tea cu care-1 înconjoa­ră poporul român cu ocazia împlinirei a C>{) de ani, sunt des igur satisfacţii impre ­s ionante . D a r abia i s tor ia va f ixa m a r e a personai i ta tc , meri te le omului polit ic şi bărbatului de s tat Va ida-Voevod .

P e n t r u noi, care-1 ido la t r izăm ca om de vastă cu l tu ră , ca bărba t politic şi de S ta t de m a r e a n v e r g u r ă şi democra t con­vins , ca şef şi pr ie ten şi ca om în ab-solut^ toate manifes tăr i le lui, e g r e u să-i

f ixăm personal i ta tea u r i a şă , pen t ru că n 5 cpP^şeş te emoţ ia momentu lu i , când s ă rbă to r im a 60-a an ive r sa re a „ t ig ru lu i Ardea lu lu i " .

Noi îi u r ă m dlui D r . A l e x a n d r u V a i d a Voevod mul ţ i ani fericiţi înainte , t r i u m ­ful idealur i lor sale în lupta politică, în care şi-a pus toa tă pas iunea nobilă a su­fletului său, căre ia şi-a închinat toa tă via ţa pl ină de zbucium şi emoţi i , pen t ru binele neamulu i şi al ţăr i i , as igurându-1 de veneraţ ia , d ragos tea şi devotamentu l nos t ru neclinti t .

/. MARTALOGU.

Scotns Victor despre dl. Al. Vaida-Voevod 21 Eebruarie 1932

Istoria va .mpreuna totdeauna numele Iui Alexandru Vaida-Voevod şi Iuliu Maniu, nu numai ca şampionii curagioşi şî neobosiţi a ideei ro­mâne, sub împrejurările deficite a jugului străin, dar şi ca luptători pentru instituţii libere şi o desvoltare constituţională ordonată şi progresivă sub împrejurările şi mai grele şi neaşteptate periodei de după război din „România Mare".

Prietenii lui Vaida din apus, cari l'au cunoscut şi îi acordau încredere nemărginită în acele zile trecute, îl felicită călduros la al 60-lea an de naştere, şi îi doresc ferbinte să aibă înaintea lui încă mulţi ani de efort cu succes şi activitate de bărbat de stat constructiv.

R. W. SETON-WATSON

Dl D r Al. Vaida-Voevoi şi tineretul

Azi împlineşte dl V a i d a - V o e v o d 60 de ani. Şasezeci d e ani, din cari mai mult de jumăta te sunt închinaţi , neamulu i sàu, jertfiţi cu generosi ta tea luptătorului, care nu v e d e decât scopul final, pentru i d e a ­lul naţiunii noastre. O întreagă viata, cure se împleteş te în toate năzuinţele unei naţiuni robite, se trudeşte şi se zbuc iumă zi de zi şi ceas de ceas , pentru a l ă ­mur i o credinţă, pent ru a întări în c o n ­ştiinţe un ideal, nu mai este numen viaţa, celui căruia î- i apar ţ ine vârsta. Viata unu i a s emenea om. consti tue făgaşul larg, d r u m u l cel bun , spre care se î n ­dreaptă cu paşi hotărâţi şi siguri, mu l ţ i ­mile an imate de aceleaşi credinţe în c ă u ­tarea şi înfăptuirea de idealuri. In faţa acestor fel de vieţi încălzite de focul sacru al credinţelor pe cari Dl Va ida -V o e v o d le-a mărturisit şi pentru cari a iuptat , n u există obsiacole, şi nici t impul oricât s'ar scurge , n u - l e poate f; d u ş m a n . O m u l s ingura tec poate greşi.

Nici odată şi nici când însă nu poate greşi omul , care în lupta şi viaţa lui, nu urmăreş te de cât glasul constanţii n e a ­mului său. Conştiioţa vie a neamulu i r o ­bit, conştiinţa activă şi tot atât dc h o t ă ­rât luptă toare ' pentru triumful demnităţi i şi mândrie i naţ ionale a neamului unit : acesta este pentru noi serbători 'uî de azi, dl Dr. Alexandru V a i d a - V o e v o d .

Dacă prin vârstă dl Vaida , se apropie de alte generaţi i , prin acţ iunea v i g u r o a ­să de to tdeauna prin tăria ce a menţ ine

cu elan si însufleţire de tinăr idealist cauzele drepte şi mari , ne aparţ ine şi generaţi i lor mai tânăre. Credinţe le pe cari activitatea desfăşurată de dânsul , ic-a sădi': in inimile noastre a tuturor, îl d o v e d e s c prezent in todic mărturisirile noastre de convinger i dc oricând şi în toate acţiunile noastre de or iunde .

Activi tatea dlui Vaida, dinainte de Unire , înseamnă pentru tinere'; acel c a ­tegoric „non possumus" care nu c u n o a ­şte nici un compromis când cauza e dreaptă şi in interesul neamului , iar lupta politică tot atât de viguroasă după 191S pentu ridicarea conştiinţei pojítícc a neamului unit pen t ru în tăr i ­rea vieţei consti tuţionale s incere şi a -devăra te , înseamnă pent ru noi idealul care t rebue urmărit cu accv.şi hotărâre lipsită de orice compromis . Statul n a ­ţional liber cu viaţa-i constituţională adevăra tă isvorâtă din interesele si p e n ­tru binele neamulu i , o naţ iune c o n ­ştientă de menirea ei si mandră în toate acţiunile ei, muncă politică sinceră şi desinterosată, acestea ; iot ţelurile pe cari ni Ic fixează nouă, ziua împlinirii 60 de ani.

Iar s ingurei omag iu pe care o g e n e ­raţie tânără îl poate da, nu poete fi d e ­cât adjurarea că noi c r edem ir această viaţă si v o m urmăr i cu aceeaşi h o t ă r â ­re ţelurile ei )

.". ù::i; Po ha

I La conferinţa de pace deia Paris şi apoi ia Londra, ù. A . V a i d a - V o e v o d a I avu t mare le rol de a înlătura multele, piedici, care se puneau in calea statului n o s -I tru întregit şi de a prezintă cauza românească generală şi in special, p :ob lema B a -I sarabieî sub aspectul natura! a! acelei lumi noui, care răsărea in i;ur:.pa centrală i în u r m a triumfului dreptului <i dreptăţi lor seculare. (Ja rod bogat al munci i d-luî I A . V a i d a - V o e v o d , secondat de colaboratori ; săi, printre cari si basarabeanul nostru

d. Ion Pelîv an, a ost pe lângă aranjarea graniţelor de Vest ale României acel act diplomatic, prin care, în aşteptarea unui tratat ce u rma să se redacteze , n i -se recunoş tea de către ian: Puteri Unirea Basarabiei Patria. Toată lumea românească şi mai ales cea din Basarabia, care a urmărit cu înfrigurare lupta ce

a ciat la la Londra, onnvd" cu adâncă reeunost oşltnţa serviciile pr imului m i ­nistru şi diplomatului cu mila hű Dumnezeu — d. Alexandru V a i d a - V o c v o d .

Subsemnatul , care am avut fericirea să stau deatâtea ori alături d. A. V a i d a -V o e v o d şi < H cunosc frăţeăs-a-i iubire pentru Basarabia, îmi permit , în numele ci, să-1 îmbrăţişez si să-i doresc mulţi si fenciti ani, sore fericirea alor săi si bucuria tuturor Românilor iubitor; de iura.

Consiliul Dirigent al Transilvaneíí.

No. 9. C H E M A R E i A Pag. 3.

P e n t r u obse rva to r e o intensă volup­ta te intelectuale să contemple pe u imi ­to ru l g ra f ic al unei feţe deosebite, s e r i a mişcă r i lo r sufleteşti mult iple şi d iverse , deja t ră i te , ca re a lcătuesc eul v iu al fi in­ţei , conşt i in ţa ei in t imă şi r i tmul evolu­tiv al soar t i ei în lume.

E în faţa lui Alexandru V a i d a - V o e -vod con t ras tu l a spru a două nuan ţ e care dau toa ta f rumuseţea şi to t înţelesul su­fletesc al personal i tă ţ i i sa le : c lar i ta tea pielei, neg ru l ochilor, împle tea la de alb şi n e g r u a păru lu i şi mus tă ţ i lo r . T o n u ­rile acestea, cari accentu iază cont ras tu l p r i n însăşi ma t i t a t ea lor, fac în fiziono­mia lup tă toru lu i a rde lean lumina şi u m ­bra energie i intel igente . Cercetaţ i a m ă ­n u n t e l e : o frunte pal idă, cura tă , l a rgă , o f runte pl ină de f rumuse ţe s t a tua ră , de forţă, s u b a cărei concizie l in ia ră gh i ­ceşti pu te rea ambi ţ ie i latente. Ideea do­m i n a n t ă sub f run tea aceasta va fi to t ­deauna mai pu ţ in una de g u v e r n ă m â n t cât u n a de r ă sv ră t i r e , p r i n v i r t u t ea pa-siunei care face să acţioneze aceas tă re­dutabi lă for ţă combat ivă.

P ă r u l boga t şi da t pe spate e p lan ta t pu te rn ic ca o nouă dovadă av igoare i fi­zice care complectează pe cea mora lă . P roeminen te l e a rcadelor osoase m ă r t u r i ­sesc gus tu l şi s imţul înnăscu t a l eur i t -miei a r t i s t ic în genera l . „

Sprâncenele r ig ide , gre le , r egu la t t r a ­se şi foarte apropia te de ochi, a r a t ă u n ca rac te r imper ios , cu bază de m â n d r i e concent ra tă , de a u t o r i t a r i s m şi to tuş i de bună t a t e impulsivă. Jocul acestor sp rân ­cene spune el s i ngu r toa tă voin ţa t ă inu i ­tă a lui A. Va ida -Voevod , o voin ţă de ingeniozi ta te s t r ău i t oa re . Ochi i de u n ne­g r u nepă t runs peste care pleoapele se la­să u şo r spre a se ascunde mai bine ex­pres ia lor , p a r a închide ca o apă adân­că, fă ră reflecte, mar i l e v iz iuni ale v re ­m u r i l o r de b ravadă dâ rză şi t e m e r a r ă din P a r l a m e n t u l m a g h i a r . E i a r d cu o flacără l ăun t r i că sub geamul ochelar i lor cu r a m ă al că ro r lanţ fin se p r inde de ureche . Citeşt i în p r iv i r ea l o r caldă o s incer i ta te şi o loial i tate pu ţ in comune.

Nasu l , drept , l a rg u şo r umf la t spre vârf şi la teral , a r e ceva felin, ca m ă r t u ­r ia unei a r d o r i g r e u înf rân tă , da r al unei a r d o r i de o rd in mora l . M u s t a ţ a g rea , pu te rn ică , ca cele din basorel iefu­rile dace, încadrează m i n u n a t o g u r ă vo­luptoasă , de desemn, precis şi regula t , deschizându-se î n t r ' u n uşo r r ic tus de di­le tant ism lacom şi m â n g â i e t o r . E g u r a i ronică, şi pof t i toare a celui care iubeşte cuvintele f rumoase şi m â n c ă r u r i l e fine. Bărb ia ro tundă domină gâtul pu te rn ic , muschiu los , cu mişcăr i ce a r a t ă o vi­goa re t inerească g reu de epuizat .

Dacă t r ă să tu r i l e lui au o p ropor ţ i e ca­re satisface ochiul, ansamblu l persoanei

lui a t r a g e p r i n t r : o f rancă expres ie de în-drăsnea lă voioasă, de v igoa re fină, de au to r i t a t e in te l igentă .

A l e x a n d r u Va ida -Voevod este făcut pen t ru public, p e n t r u a fi văzu t ş i ascul­tat . Cuge t a r ea sa fiind de rasă p a r l a m e n ­t a ră , a r e fraze de m a r e a lu ră , sonore pe care le mlăd iază cu ges tu r i ro tunz i te sau le soncipează cu ges tu r i t ăe toare , sub accentuarea- i a rde lenească a tâ t de per ­sonală. A r e , cum s 'ar zice, da ru r i l e fi­zice ale elocinţ i i : faţa p lăcută şi e x p r e ­sivă, că ldura glasului , ges tul care colo­rează şi fortifică vo rba şi care , p r i n va-rie ta tea- i a n i m a t ă e ca u n al doilea g las .

M a r e iubi tor de „causer ie" fin sp i r i ­tuale , în care dovedeşte o m e m o r i e ne-scată, su râde a tunci încont inuu , ca în fa­ţa unor femei, cu ochii închişi pe j u m ă ­tate .

(De altfel, socot că a re un suflet a r ­ză to r ep icur ian şi că a r parafrazai cu d r a g ă in imă, în a tmosfe ra a ţ â ţ ă toa re a unu i salon, amabi la reflecţie in sp i ra t ă n u şt iu căru i poli t ician de că t re cur teni r i le- i femenine: „nu ex is tă femei u r â t e ; ex i ­stă n u m a i femei ce nu şt iu să fie f ru­moase" ) -

E u n colecţ ionar de amin t i r i de luc ru r i s tudia te , văzu te sau t ră i t e , in serviciul c ă r o r a pune o verbal i ta te poves t i toa re p l ină de vioiciune, de precizie , de flexi­bil i tate.

Cu elocinţă a d e v ă r a t ă şi pe r suas ivă cu oareca re pu te re de seducţ iune faţă de cei ce-1 apropie , având uneor i d in acele scântei ce pot înf lăcăra o a d u n a r e , cu emoţi i generoase ce s t r ăba t a tmosfe ra r ă r i t ă şi sărăc i tă a intereselor s lăbănoa-ge şi a pa t imi lor polit ice, cu un curaj s igu r de el însuşi , cu o apreciabi lă p r e ­zenţă de spir i t , cu pr incipi i o rdona t e le­ga te sincer de d ragos tea l ibertăţ i i în ciu­da u n o r bu tade ora tor ice revolu ţ ionare , cu o reputa ţ ie pu ră , iubi tor al sti lului m a r e şi decorum-u lu i social, a r ă t â n d câte oda tă încpă ţ inăr i bme gând i t e şi vdes îndâr j i r i adânc s imţi te , cu ini ţ ia t ivă şi dibăcie în v ia ţa prac t ica . Al . V a i d a -Voevod da toreş te echil ibrului exact al di­feri telor sale însuş i r i o personal i ta te pu ­ţin comună . E n e r g i a - i tenace dc lup tă to r ; n d r ă s n e ţ şi leal a fost a d m i r a t ă chiar de adversa r i i lui din P a r l a m e n t u l m a ­g h i a r de eri , delà fa imosul „ ţ ine m i n t e " ile acum 20 de ani , la dec la ia ţ ia din 18 Novembr ie 1918. M a i smecr ca m a r e a major i t a te a oameni lor politic:, d i spre-ţu ind meschinele ipocrizii , nu refuză nici o explicaţ ie , nu se dă înapoi delà nici o i i a z ă l ămur i toa re .

Ra i sonneur -u l acesta pas ionat învălu i t in man t i e avan ta joasă de mda igo , care în faţa unei amen in ţ ă r i , u imi cuvânt ve­x a t o r sau a ţâ ţă tor , unei rezis tenţe nebă-nui te , se cabrează, e un impéni tent p r o -

! vocator de fur tun i . S p i n î u - i viu, per-I s r icace , judecata- i dreapli- , s incer i ta tea- i

sarornică , t e m p e r a m e n t u - combat iv , b i -ciuesc cu o delectare a p i O c j e sadică lân­cezelile şi p la t i tudini le pcbt ice i curente .

D u m n e z e u nu-i ca au* o i i d ramat i c i , car i cre iază rolur i le p e n t ; u ac tor i , el c re-'ază ac tor i pen t ru ro lur i . Ja tà de ce a îăcut succesiv din Ai . V a i d a - V e t v o d — medicul şi p rop r i e t a ru l r in al — benefi­c iaru l m o r a l p e n t r u cauza romanească al r t d i e n ţ e l o r tainice delà a rh iducele F r a n z F e r d i n a n d , negoc ia toru l un par t ide le po­litice din U n g a r i a şi t i i n t a ş i i politici (*.n Român ia , porte-parc^c al au tonomie i a ide lene in P a r l a m e n t u l m a g h i a r , apoi

şef al celui de al doilea §,u\vin al R o n âniei în t reg i te .

In ges tur i le , a t i tudinele şi ros tur i le sale din ul t imii opt ani , Al . V a i d a - V o e -

i. vod a indrp tă ţ i t a f i r m a r e a că ex i s t ă î n exis tenţele oameni lo r de s ta t o cr iză de acţ iune comparabi lă cu cr iza c red in ţe lor la un gând i to r . E o ra decisivă sau, cum zic Englez i i , „punctul t u r n a n t " al vieţ i i Al . Va ida -Voevod a pres imţ i t cr iza. D e aceea a da t cuvântu lu i său, sau spre a goni obsesiunea, toa tă capacitate-i de sfi­dare . Şi a t recut , d in nou, cu mişcă r i fi­reşti , nepregă t i te pe banca min is te r ia lă .

ION DRAGU.

Di Vaida-Voevod şi gazetarii minoritari

L a r ă s p â n t i a celor 60 de a n i p e c a r i îi m a r c h e a z ă i n d i c a t o r u l t i m p u l u i , să n e o p r i m p e n t r u u n m o m e n t .

S u n t e m d a t o r i cu a t â t a , u n u i a d in­t r e cei m a i e m i n e n ţ i f r u n t a ş i a i v ie ţ i i po l i t i ce r o m â n e ş t i , d lu i A l e x a n d r u V a i d a - V o e v o d , c a r e p o a t e oh i a r dea-ceea c o n c e n t r e a z ă s p r e d s a a t â t e a s im-p a t i i . p e n t r u c a a c re scu t î n a t m o s f e r a u n o r m o r a v u r i po l i t i ce m a i b u n e de­câ t ace lea pe ca r i le c o m b a t e m în fie­c a r e zi.

E s t e a d e v ă r a t că în t i m p u l copilă­r ie i s a l e şi î n p r i m i i a n i ai v ie ţ i i sa le po l i t i ce n u se v o r b e a d e a t â t e a p a n a ­ma le , şi d e s p r e a p e r m a n e n t ă p u r i f i ­ca re , d u p ă c u m se v o r b e ş t e as tăz i pe î n t r e g g lobu l s i n i s t r a t a l p ă m â n t u l u i .

Masse le p u t e r n i c e a le r o m â n i s m u ­lui , s a l u t ă î n el pe l u p t ă t o r u l i n t r a n s i ­g e n t a l uni t iă ţ i i n a ţ i o n a l e . P e acel Va ida -Voevod , c a r e a î n d v ă s n i t s ă s t r i g e î n p a r l a m e n t u l m a g h i a r , că

v r e a „ r u p e r e d e f i n i t i v ă " de Ungar ia , , p e A l e x a n d r u V a i d a , c a r e de ja î n p r i ­mi i a n i a i s t u d e n ţ i e i sale , a g u s t a t cu l ăcomie d in f r ă m â n t ă r i l e p e n t r u va lo­r i f i c a r e a p r i n c i p i u l u i de n a ţ i o n a l i t a t e , r e u ş i n d să s t a b i l e a s c ă u n d r u m de lup ­t ă p e n t r u c â t e v a g e n e r a ţ i i .

P a r t i d u l n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n e s c n u îl săr­b ă t o r e ş t e n u m a i p e n t r u aceas t a . I m ­n u l de s l a v ă c a r e i-se a d u c e po l i t i c ia ­n u l u i d e 60 de an i , c u p r i n d e şi f ap tu l m ă r e ţ că a l ă t u r i de d. I u l i u M a n i u , d s a a r e u ş i t s ă î n f r â n g ă s i s t emul dic­t a t o r i a l de g u v e r n a r e a l r ă s ă r i t u l u i : d o m n i a p a r t i d u l u i l i be ra l . F u n d a m e n ­t u l e t ic şi a d e v ă r a t a l pol i t ice i a în-

Alexandru Vaida Voevod

v ins pr in a cea s t ă l u p t ă , e ae r î n c e r c a să a l to iască s t i l u l u i de v i a ţ ă din ve­ch iu l r e g a t , u n î n d r e p t a r m a i bun .

In c l ipa aces to r confes iuni de s in­ceră .şi a d â n c ă r e c u n o ş t i n ţ ă , m ă în­t r eb , oa r e z i a r i s t u l m a g h i a r — pe ca­re Va ida -Voevod î l o m a g i a z ă ?

R ă s p u n s u l i sbucneş te s p o n t a n d i n conş t i i n ţ a m e a : pe p o l i t i c i a n u l m i n o ­r i t a r .

Si ca să fim s incer i , n u pe po l i t i c i a ­n u l d i n a i n t e a revo lu ţ i e i , ci pe l u p t ă -l o r u l a c t i v a l u l t i m i l o r 12 a n i de v i a ţ ă publ ică .

N u de m u l t c h i a r şi o r g a n e de p r e ­sa d in s t r e i n ă t a t e se a f l au în con t ro­verse i i supra f ap tu lu i , c ine a r e d a c t a t h o t ă r â r e a de là A l b a - I u l i a ? I n aces t in­t e r v a l de t i m p s'a î n t â m p l a t că a m so­l i c i t a t în a u d i e n ţ ă d lu i V a i d a - V o e v o d . Din s e r t a r u l b i o r u l u i s ău a a p ă r u t u n d o c u m e n t p re ţ io s , o coală de h â r t i e sc r i să în î n t r e g i m e cu m â n a .

— I a t ă , a ce s t a es te m a n u s c r i s u l ho­t ă r â r i l o r de l à A l b a - I u l i a . A c e s t a e s t e s c r i soa rea lu i M a n i u , i a r aici e scr i -soae ra mea .

I n aces t fel a r ezo lva t d. V a i d a f ă r ă r ic i u n d r e p t de apel , d i scu ţ i a . î m p r e ­u n ă cu d. M a n i u , dsa es te acela c a r e a r e d a c t a t şi a scr i s aces te h o t ă r â r i .

E a d e v ă r a t că şi a c u m , h o t ă r â r i l e de l à A lba - Iu l i a , p lu t e sc d o a n î n s f e ra s e n i n ă a concepţ i i lo r . V i a ţ a p r a c t i c ă n u p r e a a r e l e g ă t u r i eu ele.

Si azi m a i s t ă n u i e î n u r e c h i l e mele , ecoul obse rva ţ i i l o r j u s t e şi f r a p a n t e pe ca r i le făcea d. V a i d a foa r te ade­sea.

— A m sá înohid într'o c a m e r ă pe toţ i po l i t i c i an i i m i n o r i t a r i ş i nu - i la» l ibe r i p â n ă c â n d n u so lu ţ ionează p r o ­b l e m a m i n o r i t a r ă . . .

T r e b u i e să m ă r t u r i s e s c că n u în-d r ă s n e s c să m ă m a i î n c â n t î n op t i ­m i s m p e n t r u c a f o a r t e u şo r s ă p o a t e fie î n t r ' a d e v ă r m i n i s t r u a l m i n o r i t ă ­ţ i lo r si să se d e s m i n t ă cu vre-o ideie şi n a i f r a p a n t ă .

P o a t e î n să că a m p o r n i t şi r ă t ă c e s c pe u n d r u m s ă r b ă t o r e s c g reş i t . I n Ale ­x a n d r u V a i d a - V o e v o d n u sa lu t azi pe e o n d u c ă t o r u l pol i t ic , ci n u m a i , omu l . P r i m u l p r e ş e d i n t e de cons i l iu a l E o -m â n i e i î n t r e g i t e c h i a r şi d a c ă n u a r a v e a a l t e m e r i t e , i-se c u v i n e pe dep l in a c e a s t ă s ă r b ă t o r i r e .

O c u p a ţ i a de z i a r i s t se af lă în s t r â n ­să l e g ă t u r ă cu e v e n i m e n t e l e pol i t ice i eo t i d i ane . Zi d e zi c o n v i n e eu m i n i ş t r i , eu d e p u t a ţ i şi c u m a x i e lec to ra l i . D . V a i d a î ncă se a f l ă î n t r e acei î n t r - ade ­v ă r p u ţ i n i o a m e n i pol i t ie i ,qar i ş t iu să p r e ţ u i a s c ă l a j u s t a ei v a l o a r e m u n ­ca de z ia r i s t .

Cu ocaz ia u n e i şed in ţe a c o m i t e t u l u i de o su tă , d. V V a i d a p ă r ă s e a c lubu l p a r t i d u l u i î n t o v ă r ă ş i a d lu i Ş t e f a n Ci-eio P o p . D o r i t o r i i de ş t i r i i - am p e t r e ­c u t p â n ă a c a s ă î m p r e u n ă cu colegul m e u K K a s z t n e r . î n a i n t e a po r ţ i i cole-

Pag. 4. C H E M A R E A Mo. 9.

Cont inuare de pe pag . 3 g u l m e u ca re este c o l a b o r a t o r u l u imi aiar s ionis t , r i s că î n t r e b a r e a :

— Ce cerile e x c e l e n ţ a v o a s t r ă , vo r p u t e a să supo r t e R o m â n i i d i n A r d e a l po l i t i ca d lu i I o r g a ?

Ou z â m b e t u l său c a r a c t e r i s t i c , d. V a i d a i-a r ă s p u n s :

— S S p u n e m i , te rog , d v o a s t r ă câţi a n i a t i s t a t în g h e t t o ?

— D u r e r e , câteva, mi i de a n i . — E i vezi , şi tot n u v 'a l u a t n a i b a .

Şi noi vom r ă s b i c u m v a cu aces t vi­je l ios t o r n a d o a l pol i t ice i t r e c ă t o a r e .

Cu V a i d a decâ t

d e r e a borI»tit?iis,oii tu ior ta sa.

aceas tă s cu r t a convorb i re , n'a ţ i nu t să reliefeze nlU-

că în a"osfe jrrel? i a ip r e jn ă s t r a t i n t a c t oop t imisu in i în

Aşa îl vedevn A

VaVJda-Yoevod ; . .um ,-i când rui in în ra iu lu i ace lora car i

d. dr . A lezau

1 t e re se lup ta v i i lo r

cu dorin*, u ' f í 'ur i (ie

laooes tă , s» pi Vuidu peui h i ;.| -Xi-ie.-iiuîu:.

' v i . . K c ' c t i ('.?•

v Í -.

r ă r i c re-

ii UŞi-••bă ier i

Valda-Voev jLa auzii! acestui nume, c ine n'a avut

fericire sa-l cunoască pe A lexandru Vaida-Voevod, îşi închipuie un băr­

bat de stat îmbumbat , moros şi în­chis detot, care te s trăpunge cu ochii $i te bagă în groază cu vocea lui me­talică.

Regăetanu] cu numele lui î-şi spe­rie pruncii , f i indcă A. Vaida -Voevot . a s tr igat cu glasul lui răsunător: A r ­dealul al ardelenilor. Tot A. Vaida-

Voevod le-a promis v a g o a n e l e . . . Aşa spun ei. D e fapt e cu totul altfel . A. Vaida-Voevod e cel mai s impatic

om polit ic al tării . P lăcut la vorbă, primitor, cum nu

mai găseşti al doilea. Te captivează ş i după câteva minute

petrecute împerună — rămâi încântat şi nu- lmai poti părăsi.

Vezi dom'le — spuneau neşte fraţi re­găţeni —: să ştii , că D l V a i d a este un om foarte drăguţ?! Ni-1 închipuiam cu totul al t fe l ! Şi a v e a u oameni i drepta­te. Pentrucă Dl V a i d a este atât de s impat ic şi atăt de plăcut în conversa­ţ i e : încăt cănd l-ai părăsit , ai rămas fiert g o l - g o l u ţ . . .

i S p u n VJI'I «-ă as ta a r fi dijdomat'a:. Dhá Vaidjî .

' Te duc? - cu iertmi liota " i re s/i I ş t i i ceva dhi secre íe le u c l k v : a j -n i^ i

pe g u r a «lini Va ida , xovh^le Usa óv exportul de mere , ée io t ce vroa l , > p o a r t a pe î s pg'<:a, Yiexa. Ptii-'.a — / vreme?: t rece , t u — c^esü^c — :.ti?.ï p e n t r u t-$ a i ;«iec:;l de-*«ut& ijt te (•>"-meueş t î că v r e m e a & t r e c u t , t?o!mifc p lse t î'àr-à $tî < t v « , dnr p c a í r u ;:-.•<?'.*.». eş t i foarte n u i l ţ u m n ' í<? f SH-^i a i fost l a D l V c î d s . E u nu cred '/a «cea sui . ùe$3 a m ;sa(iî.-->

şi eu de c«tt"\« •«»»•?. D. Vaida. «"ne nv Pcisl i ibî i ;a\ . X; •«•:<•

Je sjtîe — !£h<deâ i w t i i via*.a & a m b i s i eu oclîii tiSKcMr;.

Din '. • •• :* ' c ' : . ; - ü t e o pe t rec i o î so­c i e t a t e a Dsa le — ? ihn .Vi ci; j-eva i:tvá« t ă t n r a .

A r e ine<îio/'e i»î«/uig:Qas>ă. .Pe u r m a ce îi ca rac t e r i zează î h u I m u l t :

E s t e \ t ' t i » î c if'.nar vi '>U;e äi«:T*as. R e p e d e sa decide %i n u e n n e a ş t e ee es/i? oboseala .

L'ai» v ă z u t la congrese le din am:? ;

aces ta . A m batis t d r a m u r ü e împreuna p r i n A r d e a l . N u b a n i v ă z u t obosii; nici oda i a ,

P r i e t e n o s ş! s incer , c u m n a m a i gă­seşti un om în ţ a r a ' n í r e a g á .

Nemi j loc i t in vc r î aa aaiseal cu tu r ­ta iumeu .

J u b i t o r a t i i i e r imei . Glumef. trata să ia p a r t e in toaU-

s f a tu r i l e lor . Ş t i e să r â d ă áe o c i u m ă b u n ă - din

t o a t ă i n i m a . A r e şi zile re le , d a r atinuu e b i n e — să nu- i a d u c i î n a i n t e t eme , ! ciare-i d i sp lac , f i indcă a t u n c i t o a t e 1

z b â r n â i e d'.n casă :>i d u p ă e u m e z icala: „vorba pe unde-o ieşit , m a i b ine să fi tusit".

B a r repede te i a r t ă , nu mâ­nie .

E cel m a i b u n om din t a r a r o m â ­neasca . E M I L H A T Í E G A N U .

In cadrul luptelor istorice ale poporu lu i r o m â n din Ardea l si Banat, în u l t i ­m e l e patru decenii , dl. A l e x a n d r u Vaida V o e v o d apare ca o sinteză a vigoarei şi mândr ie i româneş t i — forţa tu lburătoare de suflete pe care !e-a antrenat şi i e -a contopit în al său, ca să le reverse apoi cu puter i nebiruite în grelele şi î n ­delungate le eforturi pen t ru realizarea unităţii noast re naţ ionale.

Din pr ima t inereţe, viaţa i -a fost p resăra tă de e v e n i m e n t e istorice. Ca s tudent încă s'a afirmat în conducă to r al avântului tinerilor intelectuali români , urmaşi ai luptătorilor crescuţi la focul viu arzător al marilor fapte delà 1848, transmis prin eroii încă în viaţă ai revoluţiei .

A c u m , când sărbătorim an iversarea celor 60 de ani de via ţa ai d- lui A l e ­xandru V a i d a - V o e v o d , noi cei cari a m crescut la lumina gândului şi la căldura sufletului său mare , s imţim ină l ţ ându-se şi mai p roeminen t figura admirabi lă plină d e bărbăţie, a unu ia dintre cei mai vajnici luptător i naţionali p e cari Ardea lu l şi Banatul i 'au dat de la 1848 până astăzi.

G. Crişan.

Organizaţia din Sibiu ne roagă sa transmitem d-lui Alex. Vaida-Voevod, stima şi devotamentul ce-i păstrează, precum şi admiraţia pentru luptele duse in trecut, pe cari le duce şi în prezent, dorindu-i mulţi ani spre binele partidului şi al Ţarii.

Di Vai f a r - Voevod in politiza externă

Adevăra te le calităţi de barbut de stai se văd la omul politie, când este pus ni situaţie de răspundere , care

recere inipai ivâ, acţiune, soluţii. Pe portul de comanda , când trebuie să coiiauei vusui încredinţat prin sun tei si furtuni, mai ales atunci se vad mari le calităţi de conducător şi barbat de s tat .

Epoca cea mai grea, poate , da r în orice caz, cea mai fecundă pentru punerea în va loare a mari lor resor­turi sufleteşti şi intelectuale şi a cali­tăţi! or excepţionale de ba rba i de

s tat . au K/st pe; H ru dl. Al. Vaida-Voevod incontestabil cele cinci luni, munci te în ca î i îa te de primniinistru ai României !a conferinţele de pace ueia Pa r i s şi Londra .

Prez ise delà 1. a i P ră i i anu o at­mosferă impo^n a , cercurile coii-icnnki dc pa A. ; r a s i ' a t e g delà [jucurcşfi n:. a putut câş:ara nici Mîr.paiia a l i a ţ i l o r , nici recunoaşterea rroätierelor noas t re dea. apus şj ra ­s a n t .

Soar tea a căzut pe liai Ardealului ca să apere, daca nu ca a i a ; multă erudiţie şi iscusinţă, da r ii; orice caz cu mai m a r e căldură , ca o inima mai vibranta unitatea ier i torialâ e iuptată cu a şa multă greuíafe.

Recunoaşterea Basarabiei din par­tea Consiliului Suprem a fost prima ţinta a dini Vaida-Voevoc. Pe v re ­mea când ioanei B'-âiiaaa a p ă r a s e intereseié României , marii abaţ i nici iiu voiseră să discute dreptul nostru asupra Moldovei r à p k e ia 1812— 78. Mai multe întrevederi au fost suficiente ca ardeleanul deschis şi leal să câşt ige de par tea României ciliar pe cei a a' înverşunaţi oponenţi ai lui ionel Bră t ianu, pe Clemenceau şi Lloyd George. Câteva luni de asiduă act ivi tate şi recunoaşterea re-alipirei Basarabiei la Ta ra m a m ă a fost obţinută de că i re dl. Alexandru Vaida-Voevod.

Dar nu numai recunoaşterea ofi­cială din partea Conferinţei de Pace, ci şi cea oficioasă din partea delega­tului sovietic, actualul ministru de externe, Litvinoff, a fost câştigată. Şi dacă intrigi mărunte nu ar fi în­depărtat guvernul federaţiei înainte de vreme, ar fi putut duce dl Vaida-Voevod la bun sfârşit şi recunoaşte­rea oficială din partea guvernului rusesc.

Ce ar fi însemnat pentru Româ­nia acest succes, ne învaţă eşecul formidabil suferit acum căteva zile de diplomaţia noastră la Riga şi pe­nibilul impas în care am ajuns în ur­ma acestui eşec.

Frontiera de Vest nu era încă de­finitiv aprobată de cercurile hotărâ­toare la Conferinţa. Ungurii au ds-e voltat o activitate enormă în presa şi cercurile politice pentru izbutirea

de V . V . TILEA

j tezei lor. T o a t e legaturile lor vechi I şi noui le-au mobilizat. Campan ia ! lor ne crease o atmosferă imposibilă I în capi ta la Angliei, unde u r m a să se

ho tă rească soar tea frontierei noastre ! de Vest.

Tot DI Vaida-Voevod a r e meritul a fi risipit ultimii nori de neîncrede-

i re faţa de ţara noas t ră şi să consoli­deze frontiera spre Ungar ia , ca re ne poa te mulţumi şi avuse as igurăr i su-toare la Canferinţă . Unguri i au des-ficiente pentru a putea presupune, că frontiera imposibilă din B a n a t s 'ar ii corec ta t în favorul nostru , dacă România a r fi cont inuat politica ma­re externă a dlui Vaida-Voevod de o s t rânsă şi leală colaborare cu mari i

I noştrii aliaţi.

I Ce uşor se fixează aceste succese 1 vitale pent'-u naţ iunea noastră pe

hâr t ie? Si ce greu s 'au câşt igat! O ! muncă intensivă de luni întregi, cu i toa ' îibreie încordate , intuiţie pen-

'asirea tacticei bune, şi viziunea ră la alegerea soluţiilor, împreu-

' na te cu farmecul luptătorului leal şi dâ rz au a r ă t a t însă lumei întregi ce poate elupta an m a r e b ă r b a t de stat , Dr. Alexandru Vaida-Voevod.

V. V. TI LEA

Rezoluţia comitetului executiv al partidului naţional român, cetită d e către Dl Dr. Vaîda-

j Voevod în parlamen­tul ungar la 1ő Oct. 1918

Comitetul executiv al partidului na-ţional-român, în calitatea sa de organ reprezentativ al nettiunei române din Ungaria şi Transilvania, faţa de situ­aţia creiaiă prin războiul mondial, con­stata ca rezultatele acestui război justi­fică pe deplin aspiraţiunile de veacuri ale poporului românesc pentru câştiga­rea deplinei libertăţi naţionale. In baza dreptului firesc, prin care oricare naţiune esii' libera să hotărască asupra sorţii sale, drept recunoscut şi de către gu-renui', ungar prin cererea de armistiţiu, declaram, că naţiunea română din Tran­silvania şi Ungaria doreşte să uzeze de acest drept al său, şi in consecinţa pre­tinde, ca ea singura, independentă şi nerestrânsă de nici o influenţă străina să poată decide asupra apariinenţei sale de stat şi asupra raporturilor sale in concernul naţiunilor libere. Comitetul naţionai-român nu recunoaşte acestui guvern şi parlament, competenţa ca să reprezinte interesele poporului român şi nu recunoaşte îndreptăţirea nici unui amestec strein, in acea dă privinţă, enunţând că la conferinţa de pace, nnmai factorii autorizaţi de către adunarea naţională româna pot să reprezinte in­teresele poporului român.

Nimeni in afară de comitetul naţio­nal sau in afară de factorii delegaţi de către adunarea naţională a românilor, nu are căderea să trateze şi să decidă in numele poporului român, şi declarăm solemn de pe acuma, că toate hotărârile cari s'ar aduce fără autorizarea şi ade­ziunea acestor factori , sunt nule şi ne­avenite, pe noi astfel de hotărâri nu ne pot obliga şi noi nu le vom recunoaşte de valide.

După suferinţi şi lupte seculare, na­ţiunea română pretinde şi aşteaptă va-licvidarea complectă a drepturilor, cari ti vor asigura o viaţă naţională integrală.

Citiţi „CHEMAREA"

Nr. 9 C H E M A R E A Pag. 5

Rupere definitivă de Ungaria Discursul rostit în parlamentul maghiar în 18 Octombrie 1918 de dr. A l . Vaîda-Veevod.

Alexandru Vaida: O n o r a t ă C a m e r ă . N ' a sosit încă t impul să încheiem bi­lanţul răsboiu lu i mondia l . Cu, facultă­ţile noas t re debile omeneşt i , fie cu aju­torul minţ i i , fie cu al fantaziei , nu sun­t em în s ta re să prevedem, u r m ă r i l e rele sau bune p e n t r u omenime ale răsboiului . U n fapt îl pu tem stabili de pe acum. Răsboiu l mondia l a a v u t u n rezul ta t m a ­r e : acceptarea din p a r t e a t u t u r o r na ţ iu ­n i lo r a pr incipiului , că în v i i tor n u va ma i fi deosebire în t r e na ţ iune şi na ţ iune şi na ţ iuni le m a r i şi mici vor avea d r ep ­t u r i egale.

Câ t de dure ros a fost p e n t r u noi , na ­ţ ional i tăţ i le , car i ne -am cons idera t şi nu ­mi t în to tdeauna „na ţ i une" — să fim con­s idera ţ i şi t r a t a ţ i d in p a r t e a potestăţ i i de s tat drept na ţ iona l i tă ţ i . —• Delà în­temeierea c reş t in ismului mul te spir i te geniale au lup ta t p e n t r u p ropăş i r ea o-meni r i i şi mul ţ i au încercat să definea­scă bazele de m u n c ă p e n t r u binele şi p rogresu l în t regei omeni r i .

Şi dacă au fost spir i te , car i în evul vechiu şi după în temeierea c reş t in i smu­lui au aflat -calea adevă ra t ă , p r o p a g â n d adevăra te le pr incipi i ducă toa re la scop, aceşt ia n ' a u avu t pu t in ţ a să p u n ă în apli­care p rac t i că pr incipi i le ce le p rofesau . E mer i tu l lui Wi l son , că în cunoscutele lui punc te a da t expres ie acelor pr inc ip i i şi le-a cr is ta l izat aşa, că n u se v o r mai pu tea falsifica nic iodată . D a c ă omen i rea va isbuti să realizeze, să înfăptu iască aceste pr incipi i , a tunci delà în temeierea c reş t in ismului încoace n 'a fost u n eve­n imen t ma i însemnat ca acesta, p e n t r u omeni re .

Hock János: Aşa - i ! Alexandru Vaida: Noi , reprezentan ţ i i

mici lor na ţ iuni a m aş tepta t cu ne răbda ­re a t i tud inea cercur i lor conducă toa re ale monarh ie i faţă de aceste punc te şi na ­ţiunile n e m a g h i a r e au p r i m i t cu nespusă bucur ie ş t i rea , că oficiul de e x t e r n e al monarh ie i a îna in ta t la W a s h i n g t o n p r o ­punerea de pace, căci astfel s'a recunos­cut oficial, a tâ t din p a r t e a reprezen tan­ţei noas t re ex te rne , cât şi din pa r t ea guve rnu lu i şi pa r t ide lo r m a g h i a r e , că noi de-acum nu mai sun t em na ţ iona l i t ă ţ i , ci na ţ iun i . (Mişca re ) . C u n o a ş t e m m ă r i m e a v ierni lor p r in cari t r ecem; cunoaş tem, că aceste probleme m a r i n u le p u t e m t r a t a conduşi de egoism. C u n o a ş t e m ade­vărul , care iese la iveală şi î n t r ' unu l d in i r e punctele lui Wi l son , că n u t rebue să lăsăm teren urei , ego ismulu i , când se t r a t ează aceste probleme a c ă r o r re­zolvare reală şi ser ioasă se poa te face numa i cu a ju toru l deplinei s incer i tă ţ i . Drept-aceea, r eprezen tan ţa o rgan iza ţ ie i naţ ionale a r omân i lo r a hota rît să-şi det inească a t i tud inea faţă de aceste puncte şi din înc red in ţa rea acesteia, co­m u n i c On. Camere u r m ă t o a r e a declara-ţ iune .

O n . Cameră . N u v reu să în t ru în po­lemică cu mult s t imatu l şef al guve rnu ­lui şi cu ora tor i i car i au vorb i t înaintea mea, da ţ i -mi voe însă să reflectez pe scur t a s u p r a u n o r enuncia ţ iun i ale an­tevorbi tor i lor .

M u l t s t imatu l d. min i s t ru -p rez iden t apunea în cuvân ta rea de ieri u r m ă t o a ­rele : „ E şt iut , că guvernu l avea de g â n d să p regă tească în decursul vacanţei p a r ­l amenta re proiectele de lege necesare binelui ţ ă r i i ; să p regă tească r e fo rma ad­min i s t r a t ivă astfel, ca să fie ma i a p r o ­p ia tă de felul de g â n d i r e al poporu lu i " . Apoi con t inuă : N ' a m prez in ta t spre desbatere aceste proiecte pen t ru că în­t r e t imp s'au făcut în s i tua ţ ia politică, sch imbăr i , cari rec lamă î n l ă t u r a r e a deo­c a m d a t ă a u n o r probleme cari a r pu tea

I să p roducă d i sonan ţă în t re m e m b r u on. j C a m e r e .

I Apoi d. min i s t ru -p res iden t a ra t ă , că: P r i m i r e a punc te lor lui Wi l son n u în­seamnă pă ră s i r ea a t i tudinei noas t re t r a ­di ţ ionale, î n t r u c â t o pe rmi t e aceasta de­pl ina egal i ta te individuală şi e posibilă pe l ângă sus ţ inerea uni tă ţ i i şi indisolu-bili tăţi i s ta tu lui (aşa-i , în s t â n g a ) , v o m îndestuli bucuros postulatele na ţ iona l i tă ­ţ i lor şi vom in t r a în t r a t a t ive cu ele, or i — mai corect zis, — n u vom t r a t a cu ele, ci după ce le vom ascul ta dor inţe le vxm face p ropune r i co respunză toa re par» •amentului .

On . C a m e r ă ! Ia tă , cum şi-o închipu-ieşte aceasta contele Ş te fan T i s z a : „v_red, că va t rebui să conv ingem cu a r -rriele dreptă ţ i i opinia publica a adversa ­r i lor noş t r i , că r apor tu r i l e de-aici sun t mul t mai aproape de punctele lui W i l ­son, şi că rea l izarea pos tu la te lor cupr in ­de în aceste puncte rec lamă înoir i mu l t mai puţ ine , de-cum s 'ar crede.

Pa ra le l cu aceste opinii , vă rog , con­s ideraţ i două d in t r e punctele lui W i l s o n şi a n u m e îna in te de toate punctu l al 10-lea, care e u r m ă t o r u l . . . (citeşte t ex ­tul) . . . (Mişca re în mi j loc) . Cred că a-cest punct de vedere şi-l 'a însuş i t şi d. min i s t ru -p rez iden t a tunci când s'a a lă tu­ra t la p r o p u n e r e a de pace a min i s t ru lu i de e x t e r n e a u s t r o - u n g a r .

P u n c t u l 4 al lui Wi l son enun ţ ă (ci­teşte t ex tu l ) .

Ştefan C. Pop: S u p r e m a ţ i a şi ege-; mon ia au fost cauzele neînţe leger i lor . ( S g o m o t ) .

Alex. Vaida: Cred , că nu t rebue să aduc mul te dovezi, cumcă în t r e punctu l de vedere al lui T i sza şi a l dlui min i ­s t ru -p rez iden t pe deopar te şi în t re cel al lui Wi l son , e o m a r e p răpas t ie , (Aşa- i , în s t ânga e x t r e m ă ) , peste care nu se poate t rece nici cu rabulis t ica, nici a r u n ­când praf în ochii oameni lor . (Aşa- i , în s t ânga e x t r e m ă ) .

D . deputat , contele Ş te fan T i sza vor ­beşte şi despre democra ţ ie . P rob l ema noas t r ă nu e altceva, decât o l ă tu re a de­moc ra ţ i e i ; doa r adevă ra t a democra ţ ie n i -căir i în lume n u se poate înfăptui îna­inte de a -se so lu ţ iona chest iunile na ţ io ­nale, pen t ru că n u m a i pe baze naţ ionale şi in cadre naţ ionale e cu pu t in ţă o des-vol ta re în di recţ ia n o r m a l ă a acestei con­sol idăr i . Ş i când contele T i s z a polemi­zează cu p rob lema naţ ională , or i , cum o numeş te el, de naţ ional i ta te , la o î n t r e -r u p a r e a lui I oan Hock , care spune, că „ fă ră r e fo rmă electorală n u este pace" , r ă s p u n d e : s'o facem as ta a tunc i , când sun tem for ţa ţ i .

Juhász Nagy Sándor: Aceas ta e poli­t ică de s inucidere . ( S g o m o t în s t â n g a ) .

Kun Béla: C u v â n t a r e an t ina ţ iona lă ! Ioan Flock: Şeful! Fényes László: V ă d i s t ruge na ţ iunea ! Juhász Nagy Sándor: Aceas ta e bă r ­

batul de stat providenţ ia l . Prezidentul: R o g l inişte. Alexandra Vaida: D u p ă ce contele

Ş te fan Tisza şi-a re luat ac t iv i ta tea po­litică, suspendată cum ştiţi până la 1910, — de câteori a m vorb i t în această ca­m e r ă m 'a călcat în pic ioare , m ' a sdrobi t în mai pu ţ in de 48 ore . (Mişca re ) . A m avu t norocul , ca d. min i s t ru -p rez iden t să afle cu cale a reflecta la g ravamine le ce le-am înş i ra t eu. E o dovadă, că n ' au p u t u t să exis te în t re noi ceva relaţi i de pr ie tenie in t imă. Pe r sona l socotesc, bine înţeles, d rep t un om foarte s impat ic pe d. min i s t ru -prez iden t , da r ca poli t ician îi socotesc foar te pr imejd ios , căci e mu l t mai pr imejd ios acela, ca re îţi scapă din mână , ca peştele. ( M a r e m i ş c a r e ) .

Fényes László: Şade pe g r u m a z u l po­poru lu i m a g h i a r , în tocmai ca şi pe-al ce­lui român .

Kun Béla: W e k e r l e e o pr imejd ie a poporulu i m a g h i a r .

Fényes László: N u e guve rnu l popo­rului m a g h i a r .

Alex. Vaida: Aşa , apoi , On . C a m e r ă , e ma i s impat ic d. min i s t ru -p rez iden t ca a d v e r s a r poli t ic şi to tuşi , p re fe r pe con­tele Ş te fan Tisza . Cu el sun tem în cu­rat , t o tdeauna ş i . . . ne-a plăcut , pen t ru că, deşi ieri a zis, că noi a m ag i ta t în

s t re ină ta te , că l uc r ăm în a f a r ă cu cine ştie ce apa ra t e , că a m isbut i t să câşt i­g ă m de p a r t e a n o a s t r ă opinia publică mondia lă , cred, că sun tem de acord în a consta ta , că polit ica lui Ş te fan Tisza , ne-a făcut cele ma i bune servicii , căci a înconjura t or ice prilej de-a ne înţelege, con t inuând o p r i m a r e a na ţ iona l i tă ţ i lo r pe baza s is temului Appony i şi Bánffy, u r ­m â n d poli t ica i n a u g u r a t ă de Coloman T i ­sza în U n g a r i a .

On . C a m e r ă ! Pa r t ide le m a g h i a r e n ' a r pu tea să ne facă u n mai b u n serviciu, decât, a legând după p roc lamarea indepen­denţei U n g a r i e i pe Ş te fan T i sza de mi ­n i s t ru de ex te rne şi delegându-1 să re ­prez in te U n g a r i a la congresu l de pace. V o r b i r e a de ieri a lui Ş te fan T i sza a a-ju t a t cauzei noas t r e mai mul t decât a m fi p u t u t să-i a ju t ăm noi p r i n lupte de decenii.

Fényes László: Auz i ţ i ? Richter János: F r a z e goale. Juhász Nagy Sándor: A r e drepta te .

T isza e cauza! Prezidentul: R o g l iniş te! Szilágyi Lajos: N u p rovoca ţ i ! Prezidentul: R o g linişte, On . C a m e r ă ! Fényes László: ( î n t r e rupe ) . Mussa Gyula: E ş t i un fa rmacis t ne­

i sprăvi t ! . . . Fényes László: Aceas ta nu-i „aface­

r e " , d-le M u s s a . Alexandru Vaida: Af i rma ţ iun i lo r , du­

pă cumcă în aceas tă ţ a r ă na ţ iuni le ne­m a g h i a r e şi p â n ă a c u m au fost în t r -o s ta re ferici tă şi că e foar te mică deose­birea în t r e concepţia lui Wi l son şi s tă­rile din U n g a r i a , t r ebue să răspund , că m a m i r de cutezanţa d-lui m i n i s t r u -prez ident de-a a f i r m a aşa ceva aici în pa r lament , în faţa ţăr i i , în faţa l u m i i . . .

Ştefan C. Pop: Cinic . . . Alexandru Vaida: E doa r a t reia , or i

a p a t r a - o a r ă min i s t ru -p rez iden t al U n ­gar ie i ( s t r igă te în s t ânga e x t r e m ă ) : A cincea o a r ă ! E t impul să pună punc t ! ) şi astfel delà el pe dreptul se aş teaptă să cunoască chestia na ţ ional i tă ţ i lor , doar ştie, că pe toa te câmpur i le de luptă au s â n g e r a t şi naţ iuni le n e m a g h i a r e şi toatt' temniţele în acel t imp, când fiii şi pă­r inţ i i cădeau pe câmpul de răsboiu, e rau pline şi sunt pline şi acum cu mamele şi taţi i lor şi că au încuiat chiar şi co­piii de 14 şi 16 ani. (Cont raz icer i în cen t ru ) .

B. Iosif Sztcrcnyi, m i n i s t r u l de co­m e r ţ : Calomnie o r d i n a r ă ! S g o m o t ma­r e ) .

Prezidentul: R o g l inişte! i Enteric Miskolczy: Ca lomnie! Minc iu ­

n ă ! Fényes László: N u m a i acum au fost

el iberaţ i . Aceasta- i adevă ru l ! (Sgomot în d r e a p t a ) .

Prezidentul : R o g pe domni i deputaţ i să binevoiască a r ă m â n e a în linişte. Bi-nevoiască a fi cu r ăbdare , d. deputa t îşi va p r imi răspunsu l competent . (Sgomot . Să auz im! Să a u z i m ! ) .

Alexandru Vaida: D . m i n i s t r u de co­m e r ţ spune că aceasta e m inc iună . . .

B. Iosif Szterênyi, min i s t ru l de co­m e r ţ : D a . aşa-i (Aşa- i ! la c en t ru ) .

Alexandru Vaida: Vo i servi cu nume , la m o m e n t . . . dr . V a i e r Bran i ş t e . . . ( S g o m o t şi s t r igă te în s t â n g a : Acesta e de 16 a n i ? ) .

Ştefan C. Pop: Sunt osândi ţ i şi t iner i de 17 a n i . . .

Teodor Mihályi: Aş tep ta ţ i , vă rog . N u se pot înş i ra toate cazuri le d i n t r ' o ră-s u f l ă t u r ă . . . ( S g o m o t ) .

Alexandru Vaida: Aces t om a fost de ţ inut luni de zile f ă r ă v ină şi a fost el iberat n u m a i după ce min i s t ru l de ex­

t e rne în numele monarh ie i şi al U n g a ­riei a acceptat punctele lui Wi l son . ( S g o ­mot şi în t r e ruper i în cen t ru : M u l t î na ­in te ! ) . A f a r ă de el încă p a t r u d o m n i . . . (S t r igă t e în s t â n g a : Cine sunt aceia? Da ţ i numele l o r ! ) . Pof t i ţ i , telefonaţi şi în t rebaţ i la Cluj , i a r după ce veţi^ p r i m i răspunsu l , desmin ţ i ţ i -mă! (S t r i gă t e în d r e a p t a : S u n t a res ta ţ i de s igu r pen t ru alte delicte. P r o f e s o r de 16 a n i ! ) .

Prezidentul: R o g l inişte, dlor deputa ţ i . Ştefan C. Pop: Pof t i ţ i , o rdona ţ i cer­

ce tare! D e doi ani de zile opt judecă­tor i to t judecă.

Prezidentul: R o g pe d. deputa t Ş te fan C P o p să r ă m â n ă în l inişte.

Ferdinand Jurega: Şi în t emni ţă au m u r i t de foame şi de t ifos,

Szilágyi Lajos: I a tă , efectul p rovocă­r i lor . . . " (Sgomot în s t ânga e x t r e m ă ) .

Alexandru Vaida: On . C a m e r ă ! Acea­stă ferici tă s i tuaţ ie este aşa de aproape de pretenţ i i le a la W i l s o n ? Şcoalele noa ­stre sunt închise cu sutele, as ta o şti ţ i poate . Veţ i şt i , apoi . că ne m a g h i a r i ­zează liceele şi că p re t ind condiţ i i impo­sibile pe car i nu le pu tem împlini , n u ­ma i ca să se magh ia r i zeze liceele.

Ferdinand Jurega: De là noi au seche­s t r a t bani i Mat i ce i !

Alexandru Vaida: D a c ă v 'aţ i in teresa , cum v ' a r fi da tor ia , de aceste probleme, aţ i şti şi d in ziare , că în Sibiu comi­sarul guvern ia l nu s'a opr i t nici la sfân­tul A l t a r şi că au t r im i s j a n d a r m i in bisericile noas t re . Ve ţ i recunoaşte , ca s cesta nu e punctu l de vedere a l lui W i l s o n ! . . . U i t a ţ i -vă , sunt în p a r l a m e n t p a t r u deputa ţ i român i şi doi t ău ţ i , slo­vaci . . . ( I l a r i t a t e ) .

i-enyes László: Nici u n deputa t al so-cuil- domera ţ ie i . _ w

Alexandru Vaida: şi nu este de i a ţ a nici un depu ta t m a g h i a r socia l -democrat , •\:re să-i r e p r e z i n t e . . .

Fényes László: Aces ta e pa r l amen tu l d * clasă! . . .

Alexandru Vaida: Când in această fe­ricita ţ a r ă ex is tă aceste fericite r a p o r ­tur i , a spune, că în t r e punc tu l de vedere al lui W i l s o n şi r apo r tu r i l e car i domi -nează pe aici e abia o mică deosebire , da ţ i -mi voie să n u spun ce înseamnă , p e n t r u că aş fi silit să folosesc expres i i nepa r l amen ta re .

D u p ă semnele ce se a ra t ă , probabi l se vor începe în cu rând pres iuni le de ca r i s : a folosit oda tă şi Ş te fan T i sza p e n t r u a dovedi, că s 'au dec lara t cei în t ru -ade -v ă r chemaţ i şi p e n t r u a p rez in tă astfel lucrur i le , ca şi când noi nu a m fi ade­vă ra ţ i i reprezentan ţ i ai na ţ iuni i române . P r i n pres iuni le so lgabi ră i lor şi mic i g ra ţ ioz i tă ţ i ale f işpanilor probabi l , se va afla ici-colo câte-un n e m a g h i a r , ca re să facă declaraţ i i pat r iot ice . Căci, ce este declaraţ ia pa t r io t i că? N u e pa t r io t i sm, ci un mic serviciu adus guve rnu lu i , ca să scape pen t ru u n m o m e n t din si tuaţ i i ne ­plăcute. E o n izu in ţă v redn ică de com­pă t imi t folosirea u n o r astfel de mij loace, în aşa v r e m i . . .

S i n g u r a cale însă, e cea a deplinei sin­ceri tăţ i , a deplinei recunoaş ter i , a accep­tă r i i baselor cu a d e v ă r a t democra t ice , cu adevă ra t creşt ine, cu adevă ra t wilso-niene. Şi a tunci , cănd cu d rep tu r i egale fiind, ne vom întâlni ca na ţ iun i egale, vom putea să ne în t indem m â n a şi pen­t r u vi i tor , da r în t re op r ima to r i şi opr i ­ma ţ i de când e lumea n ' au pu tu t să fie r a p o r t u r i sincere. T r e b u e să t indem aşa­dar , ca să fim toţi cu d rep tu r i şi r an ­g u r i egale şi l iberi . Nu-i nevoie de dis­cuţii lungi în acest scop, ci e deajuns să se dea posbil i tatea fiecărei na ţ iuni din U n g a r i a de a-şi în temeia o rgan iza ţ i a na ­ţ ională , ca să aveţi cu cine să in t ra ţ i în discuţie, n u în cadrele s t r âmte ale acestei ţ ă r i , pen t ru că această p rob lemă nu o vo r rezolva acei poli t iciani cu veder i s t r âmte , car i cu a t â t a predi lec ţ ie se nu ­meau „bărbaţ i de s ta t " ; această problemă e acum in ternaţ ională , e chestia de onoa­re a omenire i , care t rebue cinst i t rezol­vată. Şi să ştiţi că nu pe r soana mea ne­însemnată , ci na ţ iunea r o m â n ă în t r eg i t ă a vorbi t p r in mine şi că în aceste clipe istorice, f iecare R o m â n s imte la fel cu mine şi in ima fiecărui R o m â n e p ă t r u n ­să de aceleaşi sent imente , do r in ţe şi speranţe , că ro ra eu le-am dat expres ie !

luci

Viafa di ui Vaida-Voevod în chipuri şi icoane, aşa cum o văd caricaturiştii Drago? şi Ross delà Bucureşti

o m

> m >

Nr. 9 C H E M A R E A Pag. 7

Omagii şi reflecţiuni asupra vieţii d-lui Dr. Alexandru Vaida-Voevod

U n c a r a c t e r T a r a noas t r ă n u d u c e l ipsă d e t a ­

l en t e şi d e in te l igenţe înal te . A r e de ­s tu le şi as tăz i , când e s t e m a r e , a avu t d e s t u l e şi înainte, când e ra mica. . D e al tceva d u c e l ipsă şi azi, c u m a

d u s l ipsă şi în. t r ecu t : d e c a r a c t e r e . P o p o r c rescu t în rob ie t u r c e a s c ă d e

© c lasă c o n d u c ă t o a r e ca re p o a r t ă în vinele ei s â n g e împes t r i ţa t — nu es t e u ş o r s ă a l u n g ă m r e p e d e u r m e l e robie i m o ş t e n i t e în sufletul naţiei ; şi n u es t e u ş o r d e luptat cu moravu r i l e Bizanţului , m o ş t e n i t e în clasa de s u s .

D e aceea sun t a şa d e p r e ţ i o a s e ca­rac t e r e l e în politică — voin ţe ca re m e r g la ţ intă cu p e r s e v e r e n ţ ă , fără ocolur i şi a scunz i s i şu r i , desch i s şi loial.

P e astfel de ca r ac t e r e s e c o n s t r u e ş t e f izonomia mora la şi politică a unei ţări ; •cu a tâ t mai mult când ca rac t e re l e s u n t •dotate şi de cul tura , in te l igenţă şi ta­lent.

A ş a este A l e x a n d r u Vaida V o e v o d din zile d e s ă r b ă t o a r e pen t ru toţi p r i e ­tenii săi , 60 de ani d e viaţă, din ca re pes t e 4O de ani d e lup te p e n t r u naţ ie .

A începu t lup ta în p a r l a m e n t u l de là B u d a p e s t a . T e m p e r a m e n t u l u i s ău vul­can ic nu oda tă i s 'a s t r iga t : „la Bucu­reşt i va l ahu l " .

A venit va lahu l la B u c u r e ş t i , a ven i t b i ru ind şi b i rui tor , pr in voin ţa şi sân­ge l e naţiei şi pr in a ju to ru l lui D u m n e ­zeu . Şi a d u s luptă mai d e p a r t e d e conso l ida re a c e e a c e des t inu l şi je r t fa Naţ ie i n e - a u dat.-

Şi a avu t şi zi le mar i d e b u c u r i e — ca r e c u n o a ş t e r e a uniri i Basa rab ie i d e că t re aliaţi, când e r a P r i m Minis t ru al Ţă r i i şi de lega t la P a r i s şi L o n d r a , şi a avu t şi zi!e a m a r e .

N u oda tă i s 'a s t r iga t şi în pa r l amen­tul din B u c u r e ş t i : „La B u d a p e s t a " !

L a B u d a p e s t a nu va mai m e r g e A l e x a n d r u Vaida V o e v o d . R o a t a isto­riei m e r g e numai înainte .

Va r ă m â n e a la B u c u r e ş t i . Şi n u s e va a s t âmpăra .

Şi v a să rbă to r i şi n o u a şi definitiva b i ru in ţa : s t â r p i r e a b izan t in i smulu i şi ba lcan ismulu i , pr in u n i r e a şi valorifica­r e a for ţe lor vii ale naţiei , a s c u n s e în sufletul ţă ran i lor .

Atunc i , unif icarea va fi d e s ă v â r ş i t ă . Şi bucur ia „va lahulu i" d e al tă da tă , v a fi definitivă.

S ă t ră iască s 'o s ă r b ă t o r e a s c ă şi p e aceea .

Ion Mihalache.

De mai bine de patru zeci de ani — de pe băncile Universităţii şi până astăzi — Domnul Alexandru Vaida-Voevod luptă fără preget pentru înălţarea neamului românesc.

în această luptă îndelungată şi deseori foarte grea, Domnul Vaida a adus naţiunii noastre multe şi mari servicii.

Graţie tactului său şi încrede rei deosebite ce a ştiut să inspire conducătorilor politici ai Angliei şi Franţei, Domnul Vaida-Voevod

Si isbutit, în Ianuarie 1920, să readucă în discuţia Consiliului su­prem al aliaţilor chestiunea Basarabiei. Apoi, printr'o intensă şi în­ţeleaptă acţiune diplomatică, a dobândit, la 3 Martie 1920, hotărirea Consiliului suprem prin care principalele puteri aliate recunoşteau realipirea Basarabiei la patrie, rămânând ca tratatul respectiv să se semneze dupăce trupele române vor fi evacuat Ungaria (tratat care a fost semnat la 28 Octomvrie 1 9 2 0 ) .

Cu prilejul sărbătorirei de astăzi, amintind acest mare act al vieţii Dlui Vaida, facem urările cele mai calde ca să se prelungească îndelungaţi ani această nobilă viaţă, consacrată înălţării neamului românesc.

G. G. MIRONESCU.

N u , clragi prietini români , V a i d a - V o e ­vod n u este n u m a i al vostru. . . No i , s l o ­vacii din fosta Ungar ie . îl p r iv im pe dral A lexandru V a i d a - V o e v o d şi ca r e ­prezentant al unu i mare capitol al i s to ­riei noastre naţ ionale c o m u n e . Dar, p e n ­tru a fi foarte exact, t rebuie să mai spun, atât ca politician, cât şi ca istoric, dă D-sa isi are iocul său bine marca t în viaţa celor din u r m ă două decade ale fostu­lui imper iu Habsburg ic .

Alianţa care este cunoscută astăzi sub nume le dc „Mica Antan tă" este născută cu muit înaintea războiului mondial . Programul democraţ iei şi al egalităţii n a ­ţionale s'a manifestat deja în revoluţia delà 1548, în Blajul romanesc , în M i k u -lăs-ul s lovac, la Kar lovci-ul sârb şi în Zagrebul croat. Iată actul de naştere al „Micei A n t a n t e " , a cărei amplificare s'a realizat prin colaborare noastră în p a r ­l amentu l maghiar.]

In toate aceste împrejurări principiul emancipări i naţionale şi al progresului democra t i c era acela care se găsea în faţa şovinismului agresiv . In t impul răz­boiului ne găseam la aceeaşi masă noi slovacii, Va ida si cehii Udrzal si Stanek: iată, deci , Mica An tan tă într 'o n o u ă fază de creş tere . . .

In această un iune morală t rebuie cău­tată marea promis iune pe care a realizat-o Mica An tan tă de după război, formată de România , Jugoslavia şi Cehoslovacia .

• Faptul că Vaida a deveni t p r imul preşedinte de Consiliu şi întâiul ministru de externe al României mari , nu a fost decât în logica lucrur i lor! Naţ iuni le e l i ­bera te ale Europei Centra le , aşteaptă delà el, să le r ămână si în - viitor, ca şi în trecut unu l din reprezentanţ i i şi leaderii lor cei mai reprezentativi i

Dr. Milan Hodza

Slavă Domnului, războiul cel grozav s'a sfârşit, Munca cinstită a lui Vaida-Voevod şi-a dat roadele dorite. România Mare a fost făurită şi Vaida va ocupa un loc de seamă printre fruntaşii ţării care mi-e atât de dragă.

Spre binele bunului şî credinciosului popor român, urez Dlui Vaida-Voevod viată lungă şi fericită. ABATELE DR. ZAVORAL

Iubite frate Alexandre,

Tu eşti unul dintre acelea rare exeiv ple, prin cari au trăit şi trăesc şi azi tortele ce apropie sufletele tuturor românilor, si var înlocui indiferentis­mul decadent de azi cu spiritul frăţie taţii sincere de pe vremuri, asa cum se potriveşte cu marile tradiţii ale neamului nostru românesc.

Iti doresc frate Alexandre zile multe ale naşterii cu sănătate, eu izbândă şi multă fericire.

CASSIU MANIU*

Ce-a fost în tinereţe, aceea este şi astăzi : curaj până la temeritate şi sinceritate până la brutalitate.

Ambele aceste caiităţi au servit admirabil cauzei româneşti.

Cu forţa curajului său a inspirat încredere poporului batjocorit şi asu­prit, ridicându-i moralul şi întărindu-i încrederea în destinele sale.

Cu sinceritatea lui, în cele mai grele, momente ale vieţii noastre de stat, a cucerit simpatia marilor noştri aliaţi, datorita cărui fapt, ţara s'a ales cu cele mai strălucite succese.

Alexandru Vaida poate spune cu mândrie, — şi istoria va înregistra lucrul ca pe-un fenomen rar, — că nici într'o luptă n'a fost bătut. în tot locul i-a fost viaţa în primejdie. Chiar şi vrednica lui tovarăşă de viaţa, tânără şi frumoasă, era odată

în vremuri de vijelie, acum 25 de ani, să plătească cu viaţa, curajul eroic al bărbatului ei.

Când i-a succes să pună cel mai strălucit acoperiş pe templul unităţii noastre naţionale, a fost oprit în calea lui triumfală, nu de duşmani ! !

A fost primul caz când Vaida şi-a tăgăduit firea lui năvalnică. A primit lovitura dată, cu o resemnare cu adevărat stoică. S'a invins pe sine. Când a venit lovitura intriganţilor meschini, opera măreaţă era termi­nată şi, desigur, gândindu-se la fru­moasele versuri ale lui Mistral ; „Les bâtisseurs sont morís mais le tempie est bâti" — şi-a zis cu zâmbet iro­nic : „aţi întârziat fărtaţilor, m i-a m împlinit misiunea".

ŞTEFAN CI CIO-POP

Nu mă consider de loc calificat pentru a vorbi cum s'ar cu­veni despre opera politică a dlui dr. Alexandru Vaida-Voevod. Dar fiindcă dvs. aţi binevoit a-mi cere acest lucru, eu adaug bucuros omagiile mele acelora cari îi vor fi prezentate dsale, în 27 Febru­arie, pentru cea de a 60-a aniversare.

Şi permiteţi-mi să profit de această ocazie pentru a ura, ca nacea, la a cărei semnătură a luat parte d-ul Vaida-Voevod în ca­litate de prim delegat al României, să fie întărită şi menţinută, şi că într'o Europă, în sfârşit unită, Franţa să poată desvolta legătu­rile de solidaritate sau de prietenie, cari o unesc de celelalte ra­ţiuni şi în deosebi de România.

Vă rog să credeţi, domnule Director, în asigurarea sentimen­telor mele distinse.

Redactor şef la ziarul L'Ouevre JEAN PIOT.

Alexandru Vaida-Voevod împli­neşte şaizeci de a n i . . .

Par'că ar ii mai tânăr fiind cä e în stare să munceasc, fără ohdină şi fără să dea semne de osteneala, douzeci de ore în şir.

Parc'ar fi mai bătrân, fiindcă suni mulţi ani de când a intrat în istorie.

Sunt oameni a căror vârstă, dacă o masori cu evenimentele istorice prin cari au trecut —, pare infinit mai lungă, fiindcă e mai bogată şi e mai

grea, Oamenii aceştia, cari, odată cu întâiul pas fă cut în viaţa publică, au trecut pragul Istoriei, nu au nici oda­tă o vârstă numai a lor, pentruca vârsta lor este o vârstă, este un praznic al unei întregi provincii pen­tru care au luptat, au suferit şi s-au bucurat.

Aniversarea celor şase decenii, îl găseşte viguros şi cu spiritul tânăr.

Să trăiască! E. Mirto.

îmi iau permisiunea să desvălui chiar cu riscul de a fi u n delator al modes t ie i sale, rolul jucat de el în urmărirea „Carlismului".

Sent imentele sale faţă de fostul prinţ Carol, actual Rege l e - au cunoscut foarte puţini oameni .

In lungile nopţ i de lucru care se p re lungeau câte odată în zorii zilei, deseor i t r eceam în r e v i s t ă ' p e „Carlişii şi Anti-Carlişti."

Sentimenfele int ime ale lui V a i d a - V o e v o d eu l e - a m cunoscu t . Restaurarea Dinastiei pen t ru el constituia o dogmă, o axiomă. Ea s'a p rodus sub ministeriatul lui, care deşi ştia tot, şi v e g h e a de aproape ,

„s'a întâmplat să nu ştie nimic." A dor i t -o , a u rmăr i t -o cu toată discreţia ce - i i m p u n e a locul de r ă s p u n d e r e

ce-1 ocupa. ,,Dacă faceţi complotul nu uitaţi să mă băgaţi şi pe mine" cu aceste cuvinte s'a

despărţi t de unul din cei mai deochiaţ i carlişti. înţeleagă ori cine cât a d e v ă r se ascundea în această g lumă.

R. Ioaniţescu.

Dintre plenipotenţiari i ajiaţi, îmi a m i n ­tesc azi cu emoţ ie de d. preşedinte V a i d a V o e v o d . Revăd m e r e u chipul său, l u ­minat îndărătul ochelari lor de doi ochi scăldaţi în lumina unei mar i onestităţi, în mul tă bunăta te de suflet şi chiar în p u ­ţină maliţ iozitate.

Dacă este adevă ra t că arta d i p l o m a ­ţiei constă în arta de a minţi, fostul p r e ­şedinte din acea vreme nu poseda a -ceasta artă — şi totuşi cei cari l -au c u ­noscut îşi vor aduce aminte cât de r e ­pede cucerea el pe aceia cu cari avea să trateze, tocmai prin acea franchetă, care dupăce surprindea reuşia sá î n ­cânte.

Exista atunci in Occident o injustiţie de opinii pe care numai ignoranţa o poate explica, aprehensiuni nedefinite ale unui o m de spirit îmbăiat în bizantinism, împotriva unor oameni cu cari negocia. Prin modestia prezentării sale, prin lo ia­litatea argumentării, prin tăria c o n v i n g e ­rilor sale şi prin constanţa sentimentelor,

d. Vaida ştia să risipească instantaneu aceste aprehensiuni. Rezultatul: d. A l e ­xandru Vaida V o e v o d a readus Basa ­rabia la ţara mamă. 0 1

Este acesta, un titlu suficient pentru glorie: pentru negociatorul din 1919, el insă nu reprezintă decât o etapă în mar­şul lung pe care 1-a parcurs spre idealul naţional, chiar înainte de desrobire.

Fie ca a 60 -a aniversare a d-lui Vaida V o e v o d , să mai fie încă urmată de multe aniversări — aceasta este urarea unui modest aliat care rămâne recunoscător negociatorului delà 1919 pentru marea lui bunăvoinţă şi care păstrează un ata­şament infinit pentru tot ceeace este r o ­mânesc. Fie deasemenea ca viaţa acestui mare amic să-şi găsească urmare în t i ­nerii din ţara sa, căci atunci România va fi puternică, liberă, unită şi iubită ; aceasta este urarea tuturor Francezilor.

Ed. T a v e r n i e r radactor al ziarului „Le T e m p s * /

lexandru Vaida-Voevod e m u l p o l i t i c

Pas iunea poltică ca ş i pas iunea eti-«ă înrudite prin sursa comună, colecti­vul pr iv i t în aspectul lui d inamic crea­tor, dau omului pol it ic de rasă acea no­ta de permanentă t inereţe spir i tuală . P e n t r u majori tatea muritori lor prefa­ceri le nesfârşi te ale ambiantei sociale, mişcarea, acea exteriorizare a voinţei de stăpânire a evenimente lor ş i a lup­tei s fărâmătoare de prejudecăţi , obo­seşte, refulează avântul transformân-du-1 în chin, impune evadarea din rea­l i ta te înlocuind credinţa în progresul mater ia l şi sufletesc al societăţi lor u-mane cu at i tudinea mist ică în fata v ieţ i i .

Omul polit ic nu cunoaşte filozofia re­semnări i . Omul polit ic este chintesenţa spir i tului european. P e această frămân­tată l imbă de pământ , omul nu s'a mul ţumit cu starea de haos senzorial, încercând prin efort eroic şi constant să înfrângă rezistenţa naturi i , des-

cif rându-i ta ine le a aservind-o capri­ci i lor lui , şi deplasând mereu in i ţ ia la determinare absolută către idealul li­bertăţ i i totale.

Numai aşa se poate defini f i lozofia istoriei popoarelor europene, l egate într'un mănunch iu puternic prin ace­iaşi i luzie creiatoare.

P r n f i inţa lui natura îşi realizează indesci frabi la ei alegere pentru cei ma i tari şi mai buni, sortiţ i să înfăp-tuioscă f iecare câte o mică parte din universa la armonie.

Al ternanţa biruinţei cu înfrângerea, pătrunderea în interior pentru a pu­tea pune la unison frământăr i le sufle­teşti cu aspiraţ i i le vulgului , încorda­rea supremă cât şi retranşarea con­şt ientă în oaza de l inişte şi l ibertate absoluta a meditaţ ie i profunde, sunt tot atâtea fapte desprinse din planuri­le interioare şi exterioare ale vieţ i i .

împlet ind acel minunat zig-zag, din care se construeşte d iagrama psicholo-g ică a luptătorului înăscut. Victor ia deplină, descătuşind spiritul de adver­s i tăţ i l e înfrânte, î l înal ţă pe piscurile senine ale gândiri i drămuitoare de fapte omeneşti .

Mari le popasuri ale vieţ i i , când fap­tele trecutului curăţate de sgura îm­prejurărilor trecătoare, se decantează, proiectându-se asupra lor lumina per­spect ivei , lămuresc tot sbuciumul des­t inului omului care n'a înţeles să tră­iască numai pentru dânsul. —

Dr. Alexandru Vaîda-Voevod şi-a împlet i t ex is tenţa sa eu ex is tenţa Ar­dealului premergător marei uniri şi-a acelui Ardeal care a realizat tr iumful mulţ imi lor din 1328.

Nu găsesc o mai bună caracteriza­re a personalităţ i i astăzi sărbătorite, decât aceea portretizare, prin care E m i l Ludwig f ixează f iz ionomia lui P lu tarc : „In real i tate este u n Aten ian din punct de vedere cultural, Englez din punctul de vedere al puirtanismu-lui, iar din punctul de vedere al serio­zi tăţ i i un German." Observând semne­le exterioare ale spiritului , atât în fap­tele sale mari, cât şi în gesturi le unei conversaţ i i pl ine de farmes, reconstru­ieşti s intet ic acest caracter complex de valah, făurit în luptele pentru liber­tate ale Romani lor ardeleni.

Trecutul care a lăsat neşterce urme­le adânci ale curajului , a închegat pentru i lustrul sexagenar u n s is tem purif icat de ingredientele unui naţio­nal i sm agres iv ş i şovin. A ş a se expli­că larga înleţelegere pentru drepturile

inorităţi lor, ţ inând socoteala în toate

împrejurări le care reclamă vre-o solu­ţ ie In această dif iei lă chest iune de toa­te erorile stăpânitori lor samavolnic i de ieri.

Orice provocare atrage după s ine reacţ iunea p r o m p t ă , sol idarizând ele­mente le streine idealului naţional . Timpul şi v ia ţa cu nevoi le ei mult ip le uneori de ne învins decât prin capitu­lare, vor îndeplini mul t mai bine ope­ra de consolidare a edif iciului naţio­nal, decât exerciţ iul pripit al puteri i care în majori tatea cazurilor întunecă judecata l impede.

N u mai putem trăi în afară de rit­mul epocei, n u putem negl i ja fără a aduce grave prejudici i patr imoniului naţional, comandamentele vremii .

E x i s t ă a mental i tate polit ică şi so­cială europeană în care se integrează în mod necesar şi frământări le noas­tre.

Grija de ce vor zice streinii , adică neamuri le luminate , de faptele noas­tre, aceasta lărgire a sferei de eoni roi împusă de s trânsa interdependenţă şi superioară depăşire a sferei etnice, materială s?i culturală, este o generoasă ridicată prin scopurile ei permanente pe planul universal i tăţ i i .

Astăzi , când lupta pentru europeni­zarea Românie i este considerată ca o erezie periculoasă de apologeţi i unei tradiţ i i rău înţelese, un om ca Dr. Ale­xandru Vaida-Voevod, călit în lupte­le pentru tr iumful ideilor generoase, este cea mai bună chezăşie, a progre­sului social şi politic al tări i noastre.

Intui ţ ia si experienţa acumulată prin muncă neîntreruptă, în care s'au răsfrânt convingeri trăite îl s i tuiază astăzi precis în vâltoarea evenimente­lor.

Nu crede în el i te veşnice, ale că­ror însuşiri transmise ereditar le-ar

acorda un t i t lu indiscutabil de stăpâ­nire şi guvernare a masselor. Minori­tăţ i le conducătoare se selecţionează prin lupta de af irmare a puterilor diriguitoare. Societatea în întregul ei trăieşte într'un echil ibru instabil .

Ac i rezidă temeiul sociologic şi bio­logic al concepţii lor sale democratice.

Part idele polit ice sunt expresiunea concretă a acestei lupte de întrecere şi afirmare.

Negaţ iunea lor, însemnează negaţ iu-nea progresului . Intr'adevăr, spunea odată într'una din acele fermecătoare causerii , omenirea a sângerat veacuri dearândul pentru cucerirea libertăţi­lor cetăţeneşti , iar astăzi o parte a acestei omeniri vrea s'o facă să sânge­re pentru distrugerea acestor l ibertăţi; cu toate că istoria se desfăşoară aşa de paradoxal, pentru spiritele încercate

pentru conşti inţele care au cunoscut şi fructele amare ale îndoiel i i şi bucuria înviorătoare a tr iumfului nu este aşa de geru de ales calea de urmat.

Dar orânduirea democratică nu este concepută mecanicist .

Part idele polit ice trăiesc prin perso­nal i tăţ i le lor. Aceste personalităţi a

căror valoare trebuie să fie ratif icată prin sufragiul popular, sunt obl igate să-şi verif ice mereu ţeluri le împros-pătându-le cu experienţa obştească şi comparându-le neînterrupt cu ale ad­versari lor mânaţ i de aceeas imperioasă nevoie de dominaţ ie a oamenilor şi-a lucrurilor.

„Luptele dintre partide sunt mij loaee

admirabi le de educaţie civică, căci nu­mai aşa i luzia masselor, de participare Ia putere, v a deveni într'o bună şi realitate. Atunc i controlul obştesc sus­ţ inut de conşt i inţa intereselor locale şi generale v a deveni un factor hotă-nâtor în v ia ţa publică".

D i n aceiaşi orânduire democratică decurg în mod firesc metodele de gu­vernare. A ş a „zisul său regional ism" este corolalul principii lor sale demo­cratice. Este chiar subordonat acestor principii .

într 'un reg im adevărat democratic nu se poate admite acea factice şi sili- j tă uniformizare a provincii lor, impie- ; dicând participarea lor reală la rezol- | varea problemelor de stat, întrucât ne­cesităţi le teinice ale unui stat modern Í lăsând de-oparte datele etnografice şi istorieitt-pJDlitice, impun armonizarea intereselor specif ice regiuni lor cu in­teresele permanente ale statului . For­ţele v i i ale f iecărei regiuni şi care în­totdeauna vor ieşi Ia suprafaţă „fără ca izvorul lor să fie vreodată secat", sunt real i tăţ i de care trebuie să ţ inem seama dacă vrem să facem operă po­zit ivă.

„Cine are sent imentul răspunderii pentru vi i torul acestei ţări, nu poate să rămână nepăsător şi să nu privească cu îngrijorare stările de lucruri din ul t ima vreme; dar dacă am privi luc­rurile numai prin prisma egoistă a in-

reselor de moment aşa de des exploa­tate în luptele polit ice duse până Ia ul­t ima l imită, central ismul administra­t iv al Românie i ar trebui să ne bucu­re. Intr'adevăr, toate neajunsuri le su­ferite de populaţia Ardealului sunt aruncate în cărca Bucureşt i lor şi aceasta n u din v ina noastră, a parti­dului naţional-ţărănesc. Dacă am trăi într'un regim de sinceră şi reală des­centralizare administrat ivă, aceste ne­ajunsuri s'ar răsfrânge asupra condu­cătorilor Ardeleni , iar capitala ţării şi

guvernul eentral şi-ar menţine perstt» g iul neştirbit."

O judecată l impede, o afirmare ener­gică a realităţi lor, a ceiace-i posibil d» înfăptui t fără a pericl ita interesele permanente ale poporului român, ci din contra colaborând efect iv la desă­vârşirea organizaţ ie i de stat. Consta­tând drastic fa l imentul unor metode perimate cu francheta caracteristica temperamentului său, Dr. Alexandru

I Vaida-Voevod, face o operă de purifi-I care necesară, mai ales împrejurările, j de astăzi. ! Convingerea sa fermă că neajunsu-Í i i l e v ieţ i i noastre publice se datoresc I nerespectării reg imulu i democratice, i v io lări i reguli lor jocului consacrat,

cum ar spune un hârşit reacţionar, es­te profund întemeiată şi o argumenta­ţie oricât de s implă poate elucida această chestiune.

într'o ţară de const i tuţ ional ism in­termitent , conflictele polit ice contri-buiesc în cea mai mare măsură la în­răutăţ irea s i tuaţie i economice.

Pol i t i eu l prevalează economicul. De­altfel, în concepţia oricărui democrat s incer ideea de s tat că exponent ale intereselor generale, este firul condu­cător al tuturor acţ iuni lor desfăşurate în planul v ieţ i i colective.

Rezumând într'o formulă s intet ică concepţia polit ică a marelui luptător ardelean, putem s'o precizăm în felul următor: democraţie integrală în or­dine polit ică în sensul ega l i tă ţ i i drep­turilor politice, grefată pe un fond so-cial-economic liberal cu o bază de largă reformă socială.

î m p l i n i n d vărsta de 60 de ani, Dr. A l e x a n d r u Vaida-Voevod ca un gră­dinar înţelept, oferă t inerei g e n e r a ţ i i un buchet spir i tual împlet i t d in: ener­gie, avânt t ineresc şi marea sa expe ­rienţă în care s'au cristal izat convin­geri definit ive, trăite în focul luptei şi încununate cu lauri i victoriei . A c e s t jubi leu arată multor t ineri din genera­ţ ia mea, ce poate face o voinţă de fier, condusă de o minte luminată , a tunc i când se urmăreşte hotărît u n ideal so­cial politic. O vo inţă condusă de o idee „poate orîndui milioane". E s t e o imagi ­ne care înviorează t iner imea năzuitoa-

re a Românie i de azi. P E T R E ŢUTEA..

D e s p r e A l e x a n d r u V a i d a De Alexandru Vaida pe care conpatrioli i

săi îl serbătoresc azi cu prilejul a n i v e r ­sării sale de 60 de ani, mă leagă două amintiri . U n a este, că m i - a m început cariera par lamentară ca reprezentant a lune i circumscripţi i din Ardeal , — cea din Sebeşul săsesc — şi majoritatea a legäro-rilor mei erau români . Pe m'r.e ia S e -beş m ' a u ales mai mult sasn, pent rucă alegătorii român i s'au abţ inut . I t sigur se fereau în mine , de publicistul maghia r care în ziarul său reprezenta putern ic idea naţională maghiară . N u m i - a u pus totuşi cont racandidat , porn ind probabi l din credinţa, că pe lângă cunoscuta m e a tendinţă naţionalistă e ram! aderen t c o n -vins şi sunt şi astăzi, al politicei na ţ iona ­lităţilor conduse de idei înţelepte şi n o ­bile, a lui Francise Deák si baronului Iosíf Eötvös . Aşa în calitatea m e a de depu ta t ardelean, a m ajuns în contact mai strâns cu A l e x a n d r u Vaida, luliu Maniu , Ştefan Cicio Pop şi ceilalţi b ă r ­baţi conducă tor i ai Români lor ardeleni . A d o u a legătură a m e a cu Vaida se baza pe faptul, că e ram unul dintre f o n ­datorii şi m e m b r u act iv al ,,ligii v o t u ­lui un ive r sa l " care s'a ridicat pen t ru î n ­tâia oară organ iz ită pent ru d e m o c r a t i ­zarea cea mai largă a dreptu lu i de vot .

C u toate că concepţ ia m e a asupra s t a ­tului maghiar şi asupra menirii p o p o r u ­lui maghia r o despăr ţeau mar i a n t a g o ­n i sme de cea a lui Va ida , totuşi lupta dusă pen t ru votul universal a creat i n ­

tre noi o oarecare unitate sufletească. Despre aceasta imî aduc cu p lăce re

aminte azi, c ând concetăţeni i săi r ă sp lă ­tesc meri tele lui A lexandru Vaida pr in t r 'o serbătorire p e deplin meri tată . Stima p e care o simt în sufletul meu faţă de Dsa se ridică deasupra tuturor amintiri lor dureroase , cari s'ar pu tea s t recura intre noi doi si în credinţa că v o r mai fi v r e -muri , când a rmonia înţelegătoare a p o ­poarelor v a schimba din nou d i s h a r m o -niile de azi, întru şi eu în rândul a c e ­lora cari îl salută.

/ost/ Vészi, membiu al Cnseî Magnaţ i lor , şef-redac-

torul z iarului 1 ester Lloyd.

D-nií Va ida-Voevod , Míhaí P o p o v i d sí Dumitru Manu

Nr. 9 C H E M A R E A Pag. 9

Crâmpeie din activitatea dip lomatică a Dlui Vaida-Voevod

Studentul Vaida Să u i t a m pent ru câteva clipe evenimen­

tele ex t e rne actuale ; sà u i t ăm confer in ţa deza rmăr i i delà Geneva p recum şi p r o ­babilele ei rezul tate . . . Nu ne va ma i in­teresa nici mişcări le naţ ional iş t i lor Ger ­mani , nici răţoelile revizionişt i lor M a ­gh ia r i .

P r e o c u p â n d u - n e de ele, ar fi să tulbu­r ă m sărbă toarea noas t ră consacra tă acelui, care a ş t iu t ,.ee vrea" în toate s i tuaţ iuni le ce i-ait fost hă răz i t e de soar­tă „Bulet inul E x t e r n " , al . .Chemăr i i " p r i n această să rbă to r i r e nu r ă m â n e fără subiect, din pot r ivă , are sa noteze cele m a i f rumoase evenimente de istorie di­plomat ică a Românie i în t reg i te .

Agres iunea p r u s a c o - m a g h i a r ă a dés­or ientâ t in pr imul m o m e n t „Pu te r i l e A-iiate şi Asocia te" . In această desor ien-tare au a le rga t în cău ta re de noi aliaţi , ademenindu- i cu p romis iun i , în genere , p u ţ i n realizabile. In terese le Italiei şi Ro­mânie i în răsboiu a fost de te rmina te , în bună pa r t e , de aceste p romis iun i . In ziua scadenţei , la s fârş i tu l răsboiului , p r inc i ­pii noi se ivesc in dreptu l in ternaţ ional , ce vo r conduce desbateri le v i i toare : au­todeterminarea şi pr incipiul în lă tu ră r i i t r a t a t e lo r secrete. O r i aceste două p r in ­cipii erau suficiente pen t ru a face impo­sibilă respectarea p romis iun i lo r făcute a n u m i t o r state în momentu l in t ră r i i lor in luptă alătur i de Aliaţ i . Jn s i tuaţ ia

' aceas ta ;ie af lam şi noi. Dacă „ t r a t a tu l secret" ne da Trans i lvan ia , in schimb, Basarabia era omisă. A d m i ţ â n d „au to­d e t e r m i n a r e a " poate rezultatele a r fi fost şi mai c iuda te— mai ales în a tmo­sfera de a tunci . Rolul diplomaţiei româ­ne la confer inţa de pace e ra găs i rea m i j ­locului de a se s t recura p r i n t r e acestea cu atâta abil i tate încât să se înfăptuiască dor in ţa t u t r o r Români lo r — Unirea.

Es te u n fapt u n a n i m recunoscut , că ia conferinţele de pace, unde pasiuni le răsboiului n 'au trecut , d rep ta tea este re­l a t ivă şi în funcţie de bunăvo in ţa S ta te ­lor M a r i . Dibăc ia reprezentan tu lu i unu i s ta t poate face să t r iumfe o teză şi să c a d ă alta. după cum el a ş t iu t sau nu să concentreze simpati i le .„zeilor". M u n c a cea g r ea nu se depune in confer in ţa p r o ­p r i u zisă, ci în in t reveder i le an te r ioa re . Aces te in t reveder i particulare pot crea s impat i i sau ant ipa t i i , ce se r ă s f r âng în rezul ta te le confer inţei oficiale. Aceste a f i rma ţ i un i au fost cu pr i sos in ţă ver i f i ­cate — chiar de R o m â n i a — în cursul t r a ta t ive lo r delà P a r i s , L o n d r a , 1919— 1920. î n t â iu l r ep rezen tan t al Românie i , dl I. I . C. Bră t i anu , la aceste conferinţe , p r in in t r a s igen ţa si poli t ica de t r ă g ă n a r e adopta tă , a isbuti t să îndepăr teze de noi pe Al ia ţ i . Dl Bră t i anu po rnea din cele mai cu ra te sent imente româneş t i , însă metoda a leasă de el ne t â r a spre rezul­ta te dezas t ruoase . A t i t ud inea lui a de­t e rmina t pe Lloyd George să a f i r m e : „Cu dl B r ă t i a n u nu se poate lucra, cu toată s impat ia ce o avem pen t ru R o m â ­nia" . In Iun ie 1919, când pleacă demon­s t ra t iv spre ţ a ră , s i tua ţ ia noas t r ă r ă m â ­ne disperată . Ceeace este mai cur ios e că par t idu l na ţ iona l a spr i j in i t în tot acest t imp punc tu l de vedere al dlui B r ă t i anu . U n s ingur om face excepţie — e dom­nul A l e x a n d r u Va ida -Voevod .

Ver i f icarea acestei a f i rma ţ iun i se în­deplineşte la câteva luni , când guvernu l nou, condus de dl Va ida-Voevod , ia con­ducerea t ra ta t ive lor . î n a i n t e de a părăs i t a r a , în discursul p r o g r a m spunea u r m ă ­toa re l e : „Cum r u p t u r a a l ia ţ i lor cu noi e r a iminentă , cum n imeni n u voia să ia r ă spunde rea , m ' a m ho tă r î t să iau eu asu­p r a m e a sarcina iscălirei t r a t a t e lo r liti­gioase. M ' a m ho tă r î t în convi regerea , că nu e p e r m i s să r i scăm a p ierde m ă c a r

o păr t ic ică din ceeace cu a tâ ta jer tfe , cu a tâ ta vieţi de eroi , cu a tâ tea nefer icir i famil iare , s'a dobândi t " .

„ M ' a m hotă r î t să fac acest salt în p r ă ­past ie , căci ş t iam, că deşi poate eu unu l voi fi o jer t fă , totuşi ţ a r a va fi sa lvată de u r m ă r i l e g r a v e ale unei r u p t u r i cu a l ia ţ i i" .

„Şi ş t iam, că în acea prăpas t ie , nu schilăvire, n u m o a r t e ne aş teaptă , ci aş teaptă p r ie ten ia Amer ice i , Eng l i t e re i , F ran ţ e i , I tal iei , a mar i l o r noas t r e aliate de eri , de azi şi de m â i n e " .

Ia tă pasul p r i n care se re iau r a p o r t u ­rile normale cu Al ia ţ i i . D l A l e x a n d r u Va ida -Voevod aşează în cent ru l p reocu­păr i lo r sale problemele de poli t ică ex­te rnă . Acestea p r iveau în special t recerea front ierelor p r inse ale Român ie i spre Vest şi recunoaş te rea alipiri i Basarabie i . Cât de s implu pa re astăzi , cât de com­plicat e ra a tunci .

L a 28 Ianuar ie 1920 dl Alex . V a i d a -Voevod este deja la L o n d r a , oaspele gu­vernulu i Br i tan ic . Găseşte p r o p a g a n d a ungu rească în tom, toate pr iv i r i le e r au în toarse delà Român ia . Oamen i i de stat , conducător i i bisericei a tâ t de influenţi , p resa e ra împo t r iva noas t r ă . V o r r ămâ­ne o en igmă mijloacele geniale preconi ­zate, de noui conducă tor R o m â n , p r i n car i în câteva zile a ş t iut să creeze at­mosfe ră binevoi toare . Dl V a i d a a ş t iut să cucerească simpati i le cercur i lor b r i ­tanice.

D in 4 la 21 Febr . 1920 este la P a r i s , unde îl aş tepta aceiaşi muncă . P a r a l i ­zează şi aici p r o p a g a n d a defavorabi lă . Acest „om n o u " cu „veder i no i " pu tea ical iza înţelegerea.

Re în to r s la L o n d r a , începe m u n c a de adevăra te negocia ţ iuni , izbut ind ca r ând pc rând problemele, ce in tereseau direct Român ia să nu ma i fie a m â n a t e ; izbu­teşte să de te rmine soluţ ionarea lor sau aprop ie rea de so lu ţ ionare p r i n Consiliul . juprem. Cine ar putea înş i ra ac t iv i ta tea e n o r m ă depusă de Dsa . Roadele s 'au vă­zut, curând . L a S M a r t i e a re în sfârş i t . a t i s fac ţ ia că major i t a tea cerer i lor m a ­gh ia re sunt respinse, în special cele cu p r iv i r e la plebiscit.

Ches t iunea Basarabie i nu fusese da tă u u à r i i e ra dealtfel şi cea mai dificită. Această dificultate p rovenea din d iver­genţa de p ă r e r i a M a r i l o r pu te r i a sup ra a t i tudinei ce t rebue lua tă faţă de Ru­sia sovietică. P e de al tă pa r t e chest iunea Basarabie i s? ingreu ia p r i n p r o p a g a n d a făcută de refugia ţ i i Ruş i . D l V a i d a - V o e ­vod procedează cu a tâ ta abil i tate încât izbuteşte să ^onvingă pe fiecare în pa r ­te de d reap ta cauză a Românie i t e r m i ­nând p r i n a o b ^ n e p romis iunea dlui Cle­menceau : „ D a " Basa rab ia va fi a R o ­mâniei .

A m luat t-ieza m o m n t e din act iv i ta­tea de politica ex t e rna a dlui A l e x a n d r u Vaida-VoevoG, totuşi suficente a ne a-:ă ta va loare^ omulu i şi fineţea tacticei lui. Succesul Românie i se da torează nu ­mai dsale dl Lloyd George în cuvintele de bun rămas spunea dlui Vaida: „Spri­jinul care l-am dat României se atribue pedcaîntregul încrederei ce am avut-o cu toţii în persoana şi guvernul d-voastră".

Ceeace nu a izbutit , abilului poli t ician I. I. C. Bră t i anu , a succes dlui Va ida -Voevod, care s i n g u r î n t r u n e a pe l ângă cali tatea de m a r e poli t ician şi aceia de bun diplomat . Acestea două sunt cheia succesului Dsale la negocier i le d in ca­pitalele occidentului .

Azi , când dl A l e a x n d r u Va ida -Voevod este la capătul celui al 6-lea deceniu a l vieţii sale, r og să ne p e r m i t ă genera ţ ie i t inere , a ne apleca cu respect în faţa Sa .

V. GH. STELEA.

A m i n t i r i l e epocei de g lo r i e şi ero­ism, n u m i t ă 48, t r ă i a u încă î n c a r n e şi oase a t â t în o raşe le î n s t r e i n a t e , c â t şi î n m a i î n d e p ă r t a t e c ă t u n e m u n t u o a s e a l e A r d e a l u l u i . G l o r i a aces to r v r e m u r i de u n e r o i s m m i t i c a î n c a d r a t î n l a u r i i m a r t i r a j u l u i , pe a u t o r i i une i m a r i re­voluţ i i suf le teş t i , pe a u t o r i i şi p rezen­t a t o r i i a c t u l u i n u m i t „ M e m o r a n d " .

I n acele t i m p u r i de m a r i p re face r i , c â n d d e s i g u r / i e p u n e a u cărămizi t r a i ­n ice la u n m a r e ed i f ic iu po l i t i c : elibe­r a r e a .şi u n i r e a t u t u r o r r o m â n i l o r , s tu­den tu l , c a r e n ' a v e a e ă m i n u r i , b u r s e şi a l te m u l t e a v a n t a j e , ci doa r i m a g i n e a

Fraţii. A lexandru si loan Va ida ' -Voevod elevi la Gimnaziul Săsesc din Bistriţa

I n 1895 s t u d e n ţ i m e a m a g h i a r ă a fă­cu t o m a r e î n t r u n i r e d e m o n s t r a t i v ă î m p r e u n a t ă eu o m a n i festa re de s im­pa t i e p e n t r u W e k e r l e , ca re a p r e g ă t i t p roec tu l legii cul te lor . S t u d e n t u l A l . V a i d a - V o e v o d po rneş t e cu vre -o 45 to­v a r ă ş i la aceas tă î n t r u n i r e , prin cu­v i n t e bă rbă t e ş t i în f i e rează a t e n t a t u l c o n t r a b i se r ic i lo r r o m â n e ş t i .

In 1898 U n g a r i a serba e x i s t e n ţ a - i m i l e n a r ă . L>1. Alex . V a i d a - V o e v o d ca r ă s p u n s o rgo ln iu lu i t u r a n i c , o r g a n i ­zează la V i e n a g r a n d i o s u l c o n g r e s al s tuden t imei a r i ene , u n d e a d e m o n s t r a t lumi i în t r eg i „ toa te u n e l t i r i l e a n t i c i ­v i l i za toa re a le poporu lu i t u r a n i c " . — La acest émigrés a m a t p a r t e studen­ţ i m e a r o m â n ă , g e r m a n ă , cehă , s lovacă apoi sâ rb i i , c roa ţ i i şi saşii d i n A r d e a l .

i ) a r cu a d e v ă r a t l u p t ă s t u d e n ţ e a s c ă a i'cst due lu l d i n t r e s t u d e n ţ i i r o m â n i şi u n g u r i cunoscut sul» n u m i r e a de „Re­plica" . — P r i n r ep l i ca t r a d u s ă în t o a t e l imbi le c iv i l i za te s'a d e m a s c a t jocul frivol al u n g u r i l o r , c a r i ţ i n e a u sub ju ­ga ţ i a t â t e a n a ţ i o n a l i t ă ţ i şi se g i r a u de p iou i ; c iv i l iza ţ ie i a p u s e n e . O p a r t e d i a e n o r m u l m a t e r i a l d o c u m e n t a r a l r ep l i -cei a. ios t a d u n a i de di. Va ida -Voevod . I a r când ungur i i nu î n c e r c a t u n bâ l ­bâ i t r ă s p u n s replice?, dl . V a i d a a edi­ta t o p re ţ ioasă c a r t e d o c u m e n t a r ă p r i n cave a d i s t r u s a r g u m e n t e l e p a l i a t i v e a s tuden ţ i l o r u n g u r i .

S t u d e n ţ i i vi KîH-k'UHilc s tudenţeşt i de a l t ă d a t ă e r au l e r m e n t u l p r o g r e s u ­lui n a t i o n a l şi î n t r e ţ i n e a u v iu senti­m e n t u l n a t i o n a l , i i i rá s p a r g e r i de gea­m u r i . Ca eexmph- d e m n de u r m a t so­c i e t ă ţ i lo r s tuden ţeş t i de az i se poate p u n e is tor ica „ R o m â n i a J u n ă " , care

Astăzi Alexandru Vada împlineşte 60 de ani. Pe prietenul aşa de sincer si de devotat al tineretului eu nul pot vedea... . aşa de bătrân. Vaida e mai tâ­năr ca atâţia alţii... tineri.

Stăpânit de amintirile trecute îi tirez cu dragostea, cu care ne-am revăzut în vara anului 1 9 1 9 , să rămână încă multă vreme în mijlocul neamului său vi­guros premergător de generaţii , asa cum m'am deprins a-l cunoaşte şi a-l ktbi.

VOICU NITESCU.

m i z e r ă a v r e - u n u i c ă t u n m u n t o s , p r i n ! i n s t i nc t şi c u l t u r ă e r a u n f e r m e n t or-I I d o n a t al v i e ţ i i publ ice .

Ges ie ra ţ ia u n i v e r s i t a r ă d i n u l t i m u l j decen iu a l secolului t r e c u t a l u a t p a r ­

te la t oa t e mi şcă r i l e şi l up te l e pol i t ice a l e r o m â n i s m u l u i . S p i r i t u s r ec to r i i în

; V i e n a a aces tor m a n i f e s t ă r i a le t ine -r i m e i e r a e n t u z i a s t u l s t u d e n t medic i ­n i s t A l e x a n d r u Va ida -Voevod .

S e r i a m a n i f e s t ă r i l o r se deschide cu p r i m i r e a m o n s t r e i de l ega ţ i i de 300 pe r soane , condusă de n e u i t a t u l m a r e l e r o m â n D r . I o a n R a ţ i u , c a r e a dor i t să

p r e z i n t e m o n a r c h u l u i d i n B u r g Me­m o r a n d u l g r a v a m i n e l o r n o m â n e ş t i . Ca sa t i s f ac ţ i e p e n t r u ge s tu l nesocot i t a l m o n a r h u l u i , r o m â n i i d in V i e n a au a r a n j a t u n s t r ă l u c i t b a n c h e t l a c a r e a l u a t p a r t e şi doc to ru l L u e g e r , u n a m i c a l cauze i n o a s t r e . L a aces t b a n c h e t m e d i c i n i s t u l A. V a i d a - V o e v o d a ţ i n u t u n f u l m i n a n t d i s c u r s a s u p r a t r a t a m e n ­t u l u i l a c a r e e r a u supuş i r o m â n i i .

D e l e g a ţ i a a c e a s t a a fost c e n t r u l p r i ­v i r i l o r E u r o p e i î n t r e g i , i a r ce s 'a ros­t i t la b a n c h e t u l d a t în o n o a r e n ei a fost r e c e p ţ i o n a t de î n t r e a g a l u m e civi­l i za tă .

In 1894 s'au m i ş c a t m u n ţ i i şi vă i l e Ardealului să facă mărtur ie pentru aeeia cari d in acuzaţi i unui r e g i m de v io lenţe şi nedreptăţi au devenit acu­zatorii nemiloşi ai acelui reg im. Medi­cinistul Vaida-Voevod şi iuristul Iul iu M a n i u împreună cu alţ i tovarăşi stu­denţi au ven i t la Cluj şi au organizat manifes tarea sol idarităţ i i ţăranului român, cu acuzatorii de pe banca acu­zaţilor.

Studenţii Maniu şi Va ida la Cluj în t impul Procesulu i M e m o r a n d u l u i

p r i n t r e a l ţ i i l u ş t r i i p reşed in ţ i , a avut p r e ş e d i n t e şi pe dl . Va ida -Voevod .

D a c ă a t u n c i s t u d e n ţ i e r a u mal trataţ i şi închiş i , su fe reau p e n t r u o cauză o n o r a b i l ă şi a v e a u s i m p a t i a lumii î n ­t r eg i , i a r n u p e n t r u d e v a s t ă r i d e tem­ple, c a r e p r o v o a c ă o p r o b i u l lumi i ci­vi l i za te .

L u p t a dusă cu mi j loace onorabile i m p r i m ă u n c a r a c t e r de o p last ică so­b r i e t a t e a trăgătoare luptătorului şi orice decepţ i i ori j i g n i r i ar avea să sufere , t o t d e a u n a a r e d e partea sa o supremă re^unjoştinţă, iubirea adevă­r a t ă a ace lora , p e n t r u c a r i a luptat .

Dr. E m i l Pop.

I

Pag. 10 C H E M A R E A Nr. 9

Entuziasta sărbătorire a dlui Alexandru Vaida-Voevod 60 de a n i . . . de luptă fără odihnă

de aspre încercări de nestrămutată dragoste faţă de neam şi de neîncetat efort pentru ridicarea ţărănimii.

Discursul omagial al d-lui Iuliu Maniu. Cuvântările I. P. Sf. S. Episcopul Iuliu Hossu şi Dr. Emil Haţieganu.

Răspunsul emoţionant al d-Iui Vaida Voevod. Cluj, 2j. Februarie. Intr'uu oarecare jel, cei 6 0 de ani ai d-lui Vaida

Voevod au font decadă de decada . . . o romanţă pentru mai târziu. A luptat In permanenţă pentru [idealuri cari ochiului profan i-se aflau încă ascunse în ceata viitorului. Aşa îl ştiu toţi aceia cari au trăit în preajma d-sale, mereu cu arma ia picior, furtuna gata să. isbucuească.

Şi oare nu furtunile sunt acele misterioase semne ale destinului, cari pre­vestesc vremi le senine ?

Fiind mereu cu un deceniu înaintea contemporonilor sai, în ceeace priveşte concepţia sa asupra vieţii politice şi constituţionale, a fost firesc ca de multe o r i să nu fie pe deplin înţeles de către contemporani. Atunci îşi desfăşura sufletul lui toate acele resurse de entuziasm prin cari anima massele Ja luptă, trezindu-le la conştiinţa naţională şi solidari zându-le la un comun efort pentru revendicarea drepturilor naţionale.

Personalitatra, acestui .luptător de rdssă a fost suficient de analizată, pen-truca noile omagii să nu se ceară tăcute. Darea ác seamă de mai jos sintetizează mai plastic decât oricare altă analiza, viaţa d-lui Vaida Voevod.

Se rezumă iu ea dragostea unui neam întreg şi dacă viaţa nu e totdeauna dragoste ; - - dragostea c viaţă.

Ieri la orele 12 o delegaţiuue numeroasă de foşti miniştri, parlamentari, membri ei partidului şi chemărişti, s'au prezentat la locuinţa d-lui dr. Alexandru Vaida-Voevod sub conducerea d-lui Iuliu Maniu pentru a-i prezintă felicitări.

Printre membrii acestei delegaţi am remarcat pe d-nii :

' iuliu Maniu , Episcopul Iuliu Hossu, Cassiu Maniu , Emil Haţegan , Valent in Poruţ iu , Sever Dan , Părintele I. A g a r -b íceanu. Dr. Mar ius Stürza, Dr. luliu M o l d o v a n , Pet re Poruţ iu, A l . Borza, Dna O l l y Deleu, Dna Mihail Şerban, Dna Val. Poruţ iu , A d a m Popa , Sabin M u r e -san, N e m e ş Simion, Dr. Liviu P o p , Dr. Teofil Dragomir , insp. Traian G e r m a n , Joe G h e r m a n , Păr. I. Curea , Păr. R a m o n -ţiami, V. Ciurdariu, Zaharia Boiia, Adr i an Oţoiu , N . Birtolonu, Flaviu Laurenţiu, I.

Tolcíu, Mihail Serban, A . T. Mureşan Aure l Buteanu, Teofil Bugnar iu , P . Pavel , Liviu Hulea , G h e o r g h e Giurgiu , Nicolae Buta, Victor Jinga, Zaharie P » p , I. G o ~ ciman, Traian Naşcu , M o l d o v a n Victor , Ilarie Banciu, prof. Zaharie G h e r m a n , A . Merza , Ionel P o p , Petre Borteş, Emil P o p , Păr. Handrea , R. Tuffli, Har i ton M o l d o v a n , Paul Boila, Col . Stoica, T i -beriu Orosfăian, Coriolan Orosfăian, insp. Tarţia, I. Mar ta logu . etc. etc.

In salonul tixit de lume d. Iuliu Maniu, diseurs plin de avânt şi simţire.

rosteste cel diniàiu, următorii

D i r s c u r s u l d l u i I u l i u M a n i u Iubite Alexandre !

Cei ce t e cunosc şi te ş t iu în p l i n ă v i g o a r e t r u p e a s c ă şi suf le tească şi

cu t e m p e r a m e n t u l v i u ca r e î l p u i î n f iecare acţ iune, se vor m i r a că azi îţi s e rbă to r im 60 de ani ai vieţii t a l e ; se vor înt reba, cum, V a i d a A l e x a n d r u e de 60 de a n i ? A l ţ i i c a r i cunosc p r o ­d i g i o a s a t a a c t i v i t a t e şi n u m e r o a s e l e pe r ipe ţ i i p r i n c a r i a i t r e c u t î n cu r su l vieţii tale sbuciumate , se vo r m i r a şi :

se vor mi ra , cum, V a i d a A l e x a n d r u n u m a i de 60 de a n i i

s n t r ' a d e v ă r n i se p a r e t u t u r o r u n t i m p foa r te l u n g de a t u n c i , de c â n d ca t â n ă r s t u d e n t u n i v e r s i t a r , abea de 20 de ani , e ra i centrul mişcăr i lo r s tu­den ţ e ş t i în j u r u l a c ţ i u n i i m e m o r a n -d is te , p â n ă ce a i fost p r e z i d e n t u l p r i ­m u l u i consi l iu d e m i n i ş t r i i a î n t r e g i i R o m â n i i M a r i ; d e a t u n c i de c â n d ai fost scos d in a d u n a r e a s t u d e n ţ i l o r m a ­g h i a r i d i n B u d a p e s t a şi pe u r m ă d i n p a r l a m e n t u l d in B u d a p e s t a , p e n t r u c ă n u a i p u t u t t o l e ra f ă r ă c u v â n t de pro­t e s t a r e m i n c i u n a că A r d e a l u l şi B a n a ­tul tiu es te r o m â n e s c , p â n ă l a z iua c i ru l a i fost scos d i n p a r l a m e n t u l d in B u c u r e ş t i , f i indcă n u p u t e a i suferi pa ­r o d i a r id ico lă d in acele zile; de a t u n c i când per indai delà Sighetul M a r m a -ţiei până la Orşova , toate colţuri le A r ­d e a l u l u i şi B a n a t u l u i , p e n t r u a deş tep­t a c o n ş t i i n ţ a n a ţ i o n a l ă a p o p o r u l u i ro­m a n e s c , p â n ă a tunc i , când p ă t r u n d e a i delà. Chiş inău până la T i m i ş o a r a toa­te ţ i n u t u r i l e R o m â n i e i M a r i , p e n t r u a t rezi la conşt i in ţă cetăţenească un in­tre.'.; n e a m , de a t u n c i , când ca om tâ-w î w p l eca t la o r d i n u l doc toru lu i I o n Rí! ţ i u t e -au a juns în sa loane le d in Bu­cureş t i grele umi l i r i , fiindcă p ropaga i p r i n c i p i u l că po l i t i ca de p a r t i d n ' a r e ce c ă u t a pe t e r e n u l l up te lo r n a ţ i o n a l e si ' ) ână când a i m e r s l a r u g a r e a noa­s t r ă şi la po runca Regelui t u t u r o r R o ­m â n i l o r , l a - P a r i s , u n d e în sa loane le confe r in ţ e i de pace a i a f i r m a t d r e p t u l n a ţ i u n i i de a se u n i î n t r ' u n s i n g u r s t a t a l î n t r e g u l u i popor r o m â n e s c şi de a t u n c i de când ai c i t i t în p a r l a m e n t u l

din Budapes ta declaraţ ia de rupere a A r d e a l u l u i şi B a n a t u l u i de là U n g a r i a , p â n ă c â n d a i p u b l i c a t a c u m c â t e v a l un i m i ş c ă t o a r e a d e c l a r a ţ i e de a n u l u a p a r t e la u n s i m u l a c r u u m i l i t o r de a l ege r i p a r l a m e n t a r e , în p r o p r i a noa­s t r ă ţ a r ă — câ te f r ă m â n t ă r i n ' a u m u n ­ci t c r ee ru l t ău , câ t e d u r e i n r . a u d o r a cit creerul tău, câte dure r i n ' au sfâşiat in ima ta şi câte peripeţi i n ' a pe t recut f i inţa ta, toate pen t ru u n s ingur g g â n d : binele obştesc şi m ă r i r e a na ţ iuni i .

Când n i le r e a m i n t i m t o a t e aces tea , ne cupr inde o u imi re cum au supor ta t n e r v i i t ă i şi f izicul t ă u acea s t ă t r u d ă şi nes fâ r ş i t e c h i n u i r i . A t r e b u i t s ă fii f ău r i t d in l u t u l a rde lenesc depe Someş si d i n g r a n i t u l C a r p a ţ i l o r c a r i s u p o r t ă d in ţ i i v r e m i i şi v i j e l i a fu r tun i lo r .

D a r şi m a i m u l t ne c u p r i n d e m i r a ­rea , c u m tu a n i m a t o r u l masse lor , omu l m u l ţ i m i i ai ş t i u t să p ă t r u n z i în cul i ­sele şi t a i n e l e d i p l o m a ţ i e i şi t u ca re ştiai t r a n s p u n e fibrele pas ionate ale su f l e tu lu i t ă u în suf le tu l mase lo r pen­t r u a p re face g â n d u l t ă u în v o i n ţ a lor, a i ş t i u t să p ă t r u n z i p r in l a b i r i n t u l di­p loma ţ i e i p e n t r u a a f i r m a în or ice îm­p r e j u r a r e drep tur i le na ţ iuni i noas t r e . Cunoscându- te , e x p l i c a ţ i a a m găs i t -o : p i c ioa re le tale pe care se vedea încă praful bulgări lor delà Olpret, n'au alunecat pe parchetele lustruite ale palatelor imperiale , n i c i 1111 s-au îm­piedicat în covoarele lor de mătase pentru a-ţi apleca spinarea. Iar de altă parte clocotul g lasului mulţ imi i , fie că te glorif ica, f ie că te contrazicea, nu-ti c lăt ina vo inţa nici nu-ti împiedi­ca l impezimea minti i . Mergeai pe ca­lea t a pe care ti-o poruncea glasul sânelui si raţ iunea omului vremurilor de azi. (Ap lauze î nde lunga t e . )

Acest glas al sângelui şi această ra­ţ iune cr is ta l iza tă p r i n exper ien ţă şi ş t i i n ţ ă , t e -au a j u t a t ca în opozi ţ ie să ? rc ţ i p re tu t inden i do r in ţ a nc.r . frântă a m u l ţ i m i i , i a r f i ind la g u v e r n , în u n a d i n cele m a i g r e l e epoci a v ie ţ i i noa­s t r e de s t a t :

să scoţi Ţ a r a Românească, din peni­

b i l a c r iză c a r e o b â n t u i a d in ca iza ul t i -m a t u l u i pe ca r e în 1919 i-se a d r e s a s t a t u l u i r o m â n de însăş i a l i a ţ i i săi ,

să în t emeiez p i r n t r ' o a c ţ i u n e c o m u n ă la con fe r in ţ a de pace Mica A n t a n t ă , î n f i i n ţ a t ă pe u r m ă p r in c o n t r a c t e in­t e r n a ţ i o n a l e , c a r i fac azi o p a r t e p re ­ţ i oa să a î n t r eg i i polit ici i n t e r n a ţ i o ­na le .

să real izezzi r e c u n o a ş t e r e a din par­t e a m a r i l o r p u t e r i a B a s a r a b i e i , ca p a r t e î n t r e g i t o a r e şi n e d e s p ă r ţ i t e a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i şi

să încep i t r a t a t i v e — s u r â z â n d suc­cese — cu s t a t u l vec in R u s i a , in scopul unei no rma le vecini tăţ i i , ceeace s igur a r fi r euş i t d a c ă nu te -ar fi a t a c a t în s p a t e oamen i , c a r i e r au m u l ţ i l a noi şi a t u n c i , c u m s u n t şi azi, c ă r o r a le es te m a i f r ică de p r e s t i g i u l c â ş t i g a t p r i n ta lent şi m u n c ă al unui om decât de n e n o r o c i r e a c a r e a r p u t e a a j u n g e nea­m u l nos t ru .

Dacă iubita pr ietenie , după toate ace­ste f r ămân tă r i şi sufer in ţ i nu pot vedea încă în ţ a r a Românească un p ă m â n t îm­be lşuga t în care c u r g râur i le cu lapte şi mie re cum ar putea fi, dacă ţ a r a R o m â ­nească nu este un loc în care să se fi în­făptui t încă porunca dumnezeiască „pe p ă m â n t pace şi în t re oameni bunăvo i r e " , cum ar t rebui să fie şi dacă vezi p rov in ­ciile uni te cu pa t r i a mamă , car i toate au adus a tâ ta jer t fă a l t ru is tă , a tâ ta însufle­ţ i re şi lepădare de sine, chinui te de g r a v e f r ămân tă r i şi dacă simţi u rmele du re roa - J se ale unei lipse de recunoşt in ţă , să nu te supere căci nu-i de vină nici pa t r i a şi nici R o m â n i a M a r e , p e n t r u care a tâ t de mu l t ai munc i t .

O m a m ă cât de bună a r fi ea, a lun­g a t ă delà v a t r ă nu poate să îngr i jească nici de creş terea şi nici de h r ă n i r e a d reap tă a copilaşi lor săi şi zada rn ică este po runca păr in te lu i da tă a rga ţ i lo r , căci slugile slugi r ă m â n . T o t aşa dacă o na ţ iune este scoasă din dreptul său, de a-şi chivernis i casa sa, ne îngr i j i tă va fi ea, casa ei şi toţi copii ei. In zadar va da C o r o a n a cele mai severe porunc i şi în zada r va a r ă t a cea mai m a r e bunăvo in ţ ă faţă de provinci i , p r ecum M . S. Regele nos t ru a făcut-o şi în u l t imul t imp de a tâ tea or i , z ada rn ic este dacă acei car i îl înconjoară n ' au nici s imţ de drep ta te , nici d ragos tea adevă ra t ă faţă de supuşi i lui.

Să nu fii îngr i jo ra t . Razele energiei naţ ionale , car i t recând pr in p r i sma su­fer inţelor nu s'au rupt ci s 'au în tăr i t , vor scoate na ţ iunea din lâncezeala în ca­re a a juns şi vor face ca ea să se m a ­nifeste cu tăr ie , cu d rep ta te şi cu no ­bleţe.

Cred că această zi, în care se rbăm a 60-lea an ive r sa re a zilei de naş t e r e a

ta, este incă una din acelea când g o a r ­nele lupte lor t rebue să tacă şi va lu r i l e pas iun i lor polit ice se pot l inişt i , ca să ne dea o clipă de odihnă în ca re toa ta suf larea românească , de pe î n t r e g pă­mân tu l românesc , să-ţi poa tă m u l ţ u m i pen t ru tot ce ai făcut pen t ru binele ob-ştei româneş t i , da r mai ales să-i mu l ­ţ u m i m a to tpu te rn icu lu i Dzeu că ni te-a dă ru i t şi să-1 r u g ă m să-ţi dea v ia ţă lun­gă , în plină pu t in ţ ă de a lupta şi ma i depar te .

Iubi te A lexandre , să t răeş t i . ( U r a l e şi aplauze) .

Domnul Iuliu Maniu după aceste cuvinte, reproduse de noi în rezumat, s'a adresat ast­fel doamnei Vaida:

M u l t s t imată d o a m n ă Va ida , V ă r o g să nu supere modes t ia Dv . dacă în a-cestea momente mi şcă toa re pen t ru noi , ne a d r e s ă m şi căt re Dv . cu câteva cu­vinte pen t ru a V ă m u l ţ u m i din tot su­fletul pen t ru tot spri j inul şi a ju toru l su­fletesc ce aţi da t ca bună soţie b u n u l u i nos t ru pr ie t in , A l e x a n d r u V a i d a - V o e ­vod, p e n t r u a putea face ceace a făcut pen t ru par t idu l nos t ru şi poporu l româ­nesc.

Dv . d-nă Vaida , V 'a ţ i pus toa tă v ia ţa în serviciul ideilor şi n izuin ţe lor so ţului Dv . N u V 'a ţ i desfătat , cum aţi fi p u t u t face, în plăceri le unei vieţi luxoase , ci-aţi s ta t pază la. căminul familiar^ N u V'a ţ i împodobi t cu pie t r i le scumpe ce aţi moş ten i t delà bunicele Dv. ci aţi fă­cut ca s t răbune le noas t re mamele r o ­mâne , car i îşi găseau cea mai f r u m o a s ă podoabă în copii lor şi trofeele pe c a r i le aduceau bărbaţ i i lor din luptele vieţi i publice.

Aţi s ta t ani dea rândul s i ngu ră acasă, nici cu gându l nu ştiaţi unde să-1 cău­taţ i pe soţul Dv . p u r t a t în toate colţu­rile lumii de vân tur i l e car i bân tu i au c r u n t un neam în t reg . Stătea- ţ i s i n g u r ă bolnavă în pat, că ci soţul Dv . t r ebu ia să stea veghe la patul unu i ma i m a r e bolnav, al poporulu i românesc . Şi t r e ­buia să legănaţ i şi să mângă i ea ţ i sin­g u r ă copilaşii Dv . numeroş i , pen t ru că bărba tu l Dv . t r ebu ia să al ine dure r i l e mi l ioanelor de fii ai în t regu lu i neam ro ­mânesc .

Drep t răsp la tă pen t ru acestea, nu pu ­tem să vă d ă m altceva s t imată D o a m n ă , decât să cup r indem în rugăciuni le n o a ­s t re numele Dv . a lă tur i de al lui Ale ­x a n d r u , implorând delà acela a to tpu t e r ­nic să vă dă ru ia scă ambi lor v ia ţă l u n g ă , fericită şi să vă răsplătească p e n t r u bi­nele ce aţi făcut, pr in fer ic i rea copii lor Dv . şi m â n d r i a poporului românesc . (Aplauze frenetice).

Cuvântarea I. P. S. S. Episcopul Bossu Biserica care s'a identificat totdeauna

cu luptele duse de fruntaşii politici pen­tru unitatea naţională, este aci fericită să aducă omagiul ei celui mai vajnic lup­tător pe care l-a dat Ardealul.

Sunt fericit azi aducându-mi aminte de zilele melc dc luminoasă frământare cari s'au încrucişat totdeauna cu ale talc, lup-tălorule pentru neam si ţară.

Amintirea cărărilor fi a drumului fă­cut împreună în vremea pajurei imperia­le, mă vor însoţi totdeauna. Cuvintele tale de îmbărbătare pe cari mi-lc-ai ad­

resat atunci când eram ridicat la scaunul de Eparhie nu Ici voi uita niciodată. Sunt fericit că te văd după o luptă atât de sbu-ciumată şi după atâtea zile grele într'o perfectă vigoare de trup şi de suflet.

Sentimentele mele de dragoste şi de re­cunoştinţă, mă fac să rog pe bunul Dzeu ca să te păstreze încă multă vreme în deplinătatea puterilor atât de folositoare .neamului românesc.

îmbelşugate să se reverse asupra ta darurile Domnului şi să-ţi vezi îndeplini­te toate gândurile tale.

Toate organizaţiile partidului Nafional-tăranesc au trimis telegrame omagiale Dlui Vaida.

Deasemenea au sosit telegrame de felicitare delà marcante personalităţi politice si ştiinţifice, din ţară şi străinătate.

Nr. 10 C H E M A R E A Pag. 11

Discursul Dlui Dr. Emil Haţieganu

N ' a fost o m a n i f e s t a ţ i e , n ' a fost o m i ş c a r e n a ţ i o n a l ă românească, la c a r e • ă n u fi p a r t i c i p a t , t o t d e a u n a în ş i ru l l u p t ă t o r i l o r şi în r â n d u l î n t â i , necu-noscând nici o p iedică , j e r t f i n d to tdea­u n a d a r n i c i o d a t ă p r o f i t â n d pe u r m a lup te lo r . As t fe l ţ n c â t l up t e l e n e a m u ­l u i n o s t r u de d incoace de C a r p a ţ i s u n t n e d e s p ă r ţ i t e de n u m e l e lu i Alex . V a i ­d a V o e v o d .

Ager , a p r i g , m â n d r u şi modes t , • o n d u c ă t o r fă ră s eve r i t a t e , î n g ă d u i t o r cu a l ţ i i ş i sevei ' cu sine, fap te le T a l e t o t d e a u n a a u fost p i lde p e n t r u a l ţ i i ş i astfel iii d e v e n i t cel m a i v r e d n i c

In n u m e l e o r g a n i z a ţ i e i j u d e ţ u l u i şi ©rasului Cluj — din î n c r e d i n ţ a r e a co­legi lor , m i e mi-a r even i t c ins tea — să -Ţi t â l m ă c e s r cele m a i c ă l d u o r a s e şi a d u n e s i m ţ i t e fe l ic i tăr i c u ocaz iunea acestei a n i v e r s ă r i , la c a r e a s i s t ăm cu to ţ i i , i n e u n j u r â n d u - Ţ i p e r s o a n a cu cea m a i s inceră d ragoos te , eu adâncă st i­m ă .

Răspunsul Dlui Dr. ML Vaida-Voevod

O impresionantă confesiune a fruntaşului uolltic ate cărui lupte au evidenţiat întodeauna calităţile iui şi defectele adversarilor

Ş t i m şi Te c u n o a ş t e m , că n u ieşt i « m u l , c a r e să-Ţi p lacă s ă r b ă t o r i r i l e , T e r u g ă m deci să ne i e r ţ i .

.In lupte le din t r e c u t — d i s p r e ţ u i m ! p r i v i l e g i u l u n u i t r a i bun , c a r e î-Ţi s t a l a î n d e m â n ă , î m p i n s de suf le tu l T ă u m a r e , ai t r e c u t de p a r t e a o rops i ţ i lo r ş i Te-a i p!ÎS în f r u n t e a ace lora , car i ob i j du i ţ i ;ji o p r i m a ţ i c o n s t i t u i a u e te r ­n a r e voi tă a n e a m u l u i nos t ru , şi ome­n i r i i — Con t r a t i r a n i e i şi v io lenţe i , d i n t r e v redn ic i i l u p t ă t o r i , pe ca r e i s t o r i a se p r e g ă t e ş t e să- i c ins tească p r i n p a g i n i l e ei n e p i e r i t o a r e .

A d ă p o s t i n d g ê n e r a s şi î n v ă ţ â n d să c i n s t e a s c ă m e m o r i a l u p t ă t o r i l o r d i s l p ă r u ţ i , s u b ob lădu i r ea T a în ţe leaptă , î n g ă d u i t o a r e şi pă r in t ea scă c r e ş t e azi o n o u ă gene ra ţ i e , fiinţe sufleteşt i , cari s u b c o m a n d a T a v o r t r ebu i să lupte mai d e p a r t e , tot în spir i tu l T ă u gene ­r o s , şi u r m â n d pi lda vieţii T a l e , p rac­t i ca rea vir tuţ i lor ce tă ţeneş t i , t o t d e a u n a în s lujba şi serviciul neamulu i .

C lăd i rea m ă r e a ţ ă — !a c a r e zi d e zi ai p u s câte-o petricică, n e c u n o s c â n d ce e s t e obosea la , şi de sp re ţu ind t ihna, ara­t ă , că n u ai jerfi t o viaţă înxadr .

Munca ta nu poa t e fi t ăgădui tă ; s t r ă ­dania, ta de mucenic doa r s t r ă luceş t e în văzu l t u t u r o r .

D e aceia n e a m u l r o m â n e s c i-ţi a d u c e j p r in gra iul nos t ru m o d e s t — pr inosu l I s ă u d e vecinică r ecunoş t in ţ ă . N u ţi-s'a s fârş i t însă t ruda iubi te die P r e ş e d i n t e ; Ţ a r a şi noi avem nevo i e d e luminile T a l e , d e boga ta T a e x p e r i e n ţ ă politică, de i scusinţă T a in c o n d u c e r e a t rebu­r i l o r pol i t ice .

N e înşiruirii în j u r u l V o s t r u — doi sun te ţ i , Maniu şi Vaida — n e d e s p ă r ­ţiţi, ca suf'etul de t r upu r i l e n o a s t r e , pune ţ i -Vă în f runtea noas t r ă , noi V ă urmăm ga ta d e luptă pentru binele ţării şi s t r ă luc i rea t ronului .

Iubite D ie P r e ş e d i n t e Va ida , D z e u să-Ţi d ea s ă n ă t a t e deplină, împreună şi s c u m p e i T a l e familii, ca în plină v i g o a r e să n e poţi conduce încă mulţi ani. T r ă i a s c ă Alex . Vaida-Voevod, Tră iască Pa r t idu l Naţional-Ţărănesc.

Vă m ă r t u r i s e s c s u n t foa r t e i m p r e ­s iona t , p e n t r u c ă în d e c u r s u l e x p u n e r i ­lor d iu d i s c u r s u r i l e d v o a s t r ă , a u în­v i a t î n a i n t e a ochi lor mei a t â t e a a m i n ­t i r i , decâ t n ă p ă d i r e a lor m ă cons ter ­nează o a r e c u m d â n d u - m i i m p r e s i u n e a că m ă af lu î u t r ' u n a d in acele confesi­un i , ca r i se fac s u b p a t r a f i r .

Si p o a t e că este c h i a r m o m e n t u l să îndep l inesc o as t fe l de spovedan i e şi s ă -mi a d u c a m i n t e de ace ia ca r i a u d i s p ă r u t d i n t r e noi , de l u p t ă t o r i i , c a r i a u fo rma l şi ci u n a d in acele zale, ca r i l eagă t o t d e a u n a t e r e u t u l de vi i ­tor .

Î m i a m i n t e s c cu r e c u n o ş t i n ţ ă de b u n i c u l meu Holiăţiel şi de t a t ă l meu , ca r i nu u i t a u nic i o d a t ă s ă -mi repe­te, că. dacă .Dzeu mi -a d a t p ă r i n ţ i b u n i şi p u t i n ţ a de a î n v ă ţ a , d a t o r i a mea era ce a p r e s t a de zece or i m a i m u l t decâ t u n b ă i a t s ă r ac .

î m i a m i n t e s c de B a r i ţ i u , de M u r e ­şenii din B r a ş i o v , de I a c ob şi A u r e l M u r e ş a n u , de Babes , Moesoneş t i şi de acea f igu ră de bronz , acel c a r a c t e r d â r z ca r e a fost doc to ru l I o a n H a ţ i u . De aceia d in g e n e r a ţ i a n o a s t r ă i u b i t e Iu l i u , în spec ia l de acel m o r m a n de j a r şi de acel t e m p e r a m e n t vu l can ic , î n -care cu to ţ i i r e c u n o a ş t e m m a r e l e suflet al lui. A u r e l Popov ic iu , c a r e p u n e în l up t ă c a l i t ă ţ i gen ia l e şi pe l â n g ă o a p e r c e p ţ i u n e f u l g e r ă t o a r e şi o fo r ţ ă s u g e s t i v ă , b a z a t e pe a r g u m e n t e i res i s i ib i l e . De m a r i i b ă r b a ţ i ai Ro­m â n i e i , Maio reseu , N i c u F i l ipescu , P e t r e C a r p , T a c h e lonescu şi a l ţ i i , p e n t r u c ă c o n t a c t u l cu cei de dincolo a. fost o b u n ă scoală p e n t r u g e n e r a ţ i a n o a s t r ă .

D a ţ i - m i voie ca să -mi ach i t cu aceas tă ocazie t r i b u t u l de r ecunoş t i n ­ţă, faţă de s c u m p a mea soţie, p e n t r u c ă o i r câ t a r i'i de g re le lup te le pe front , c â n d şt i i că acasă căsnic ia este păz i tă e u c r ed in ţ ă , când ş t i i că de a v e r e a ta se î ng r i j e ş t e c ineva ma i b ine decât t ine , i a r copii î ţ i s u n t g r i j i ţ i cu în­ţe lepc iune , l u p t a este m u l t m a i uşoa­ră . (Ap lauze înde lunga te . )

E u dlor şi f ra ţ i lo r a m p r e s t a t ceeace a m p u t u t . N u - m i r evend ic n imic , pen­t r u c ă i n t r ebându - se omul de mobi lu l care-i d e t e r m i n ă ac ţ i un i l e , n i c i o d a t ă n u poa t e fi s i g u r de m o t o r u l a d e v ă r a t a] ac ţ iune i sale.

An t i c i i c r e d e a u în p u t e r e a neîn­f r ân tă a f a t a l i t ă ţ i i . B i s e r i ca p r o p a g ă a u t o d e t e r m i n a r e a insu lu i .

Cred că nu comit un p ă c a t p rea 'na­re si mi-se va i e r t a când r ecunosc j că ne n a ş t e m cu s â m b u r e l e ind iv idu; . - J l i t ă ţ i i săd i t în noi de Dzeu şi că acea j

i n d i v i d u a l i t a t e i n i ţ i a l ă d e t e r m i n ă s o a r t e a n o a s t r ă . V o i n ţ a n o a s t r ă este condusă de r e so r tu r i ascur:-:e, car i ne d ic tează şi ne î n d r e a p t ă i a r s i s i ib i l spre o a n u m e a c ţ i u n e .

D. l i U I i . lANII

tru prietenia lui sinceră, pe care mi-a do­vedit-o în luptele purtate timp de decenii, precum şi pentru sinceritatea şi sprijinul moral pe care l-a dat totdeauna. (Aplau­ze entuzieste).

I n de f in i t i v ce a m fost noi î n acea­s t ă v i a ţ ă ? P r e c u m Dzeu l-a făcu t pe A d a m d i n lu t , — acel l u t d in Someş, desp re c a r e a m i n t e a d. M a n i u ca f i ind p a r t e c o n s t i t u t i v ă a mea , — cu to ţ i i n u s u n t e m a l t c e v a decă t c r e a t u r i fră­m â n t a t e de m â n a ace lu iaş i Dzeu, d in lu t de Someş, S ă l a j , B a n a t , R e g a t sau B a s a r a b i a .

S P R E P A C E A U N I V E R S A L Ă

Noi a m a v u t f e r i c i r ea de a fi în c r â m p e i u l de t i m p pe c a r e il a v e m s u b ochi , e x p r e s i u n e a f idelă a f i re i a rde le ­neş t i . I n u l t i m a v r e m e se vo rbeş t e cu i n s i s t e n t ă d e s p r e p a c e a e t e r n ă , î n t r e r a s se . P e n t r u a j u n g e r e a aces tu i scop, e nevoie încă de e l i m i n a r e a acelor însu­ş i r i şi r e z i d u u r i de a n i m a l i t a t e c a r i m a i subs i s t a ín om. Deaceea pacea

\ a c e a s t a n u se v a p u t e a c â ş t i g a ca u n I b u n c o m u n a i o m e n i r i i decâ t p r i n j e t ape .

F i e c a r e n e a m pe ca lea p r o g r e s u l u i ! v a t r e b u i ca să î n s t ă p â n e a s c ă aces te i p r i n c i p i i m a i î n t â i u în p a t r i a lu i în-'• g u s t ă .

Noi a r d e l e n i i t r e b u i e să g r i j i m ca i p o p o r u l a r d e l e a n să nu decadă . El t r e ­

bu ie să a d u c ă un a p o r t de noi f o r t e în I v i a ţ a na t i e î desch izându-se l a r g ca lea

c a n t r i b u ţ i e i a rde len i lo r , b ă n ă ţ e n i l o r si I ce lor la l te r e g i u n i , p e n t r u r e a l i z a r e a i'e-; r i e i r i i şi a p r o g r e s u l u i . (Aplauze.)

I n ce p r i v e ş t e i m o r t a l î t a t e a , î n rea l i ­t a t e n u r ă m â n e d u p ă om decâ t vre-o două t r e i ş i re , î n t r ' u n m a n u a l de isto­r ie m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n t enden ţ ios scr i se de u n i s to r i c tot a t â t de obiec t iv

I ca şi sc r i su l . Cine l u p t ă p e n t r u i ino r i a -i l i t a t e , n u este l u p t ă t o r . A d e v ă r a t u l j l u p t ă t o r este a s e m e n e a u n u i v a s de l u i i la c a r e se a d a p ă g e n e r a ţ i i î n t r e g i , d a r

c a r e l a u r m ă sé sparge* I n s e m n de pio-j şenie , e l e g a t cu s â r m ă , p ă s t r a t o I o a r e c a r e v r e m e p â n ă c â n d p ra f se a le­

ge de el şi se î n t o a r c e în p ă m â n t , căci p ă m â n t a m fost şi în p ă m â n t n e vom

i î n toa rce .

I D u h u l es te ace la c a r e c o n t r i b u i e şi : t r e b u i e să con t r i bu i e , l a p a r l a m e n t u l ! p r o g r e s . A ş a p r i v e s c eu l u c r u r i l e s u b

r a p o r t u l v a n i t ă î î i i nd iv idua l e , pen­t r u c ă d. I u l i u M a n i u a r e l e v a t şi pa r -

' t ea de n e r e c u n o ş t i n ţ a c a r e r e v i n e oa-; ineii i ior d in v i a ţ a pub l i ca . E l a s t i c i t a -! t ea m e a suf le tească m ' a fe r i t ca să m a i I a m de su fe r i t şi d in c a u z a a t a c u r i l o r , ! bâr fe l î lo r şi ca lomni i lo r . D a t o r i t ă aec-I s te i e l a s t i c i t ă ţ i , a m s u p o r t a i i ieaj. î î ;sa • ! r i ie v ie ţ i i pub l ice cu sen . . : i taie.

fi e u to ţ i i n i ş t e n e m e r n i c i d a c ă n u a m î n c e r c a r i d i c a r e a ţ ă r ă n i m i i l a a cea t r e a p t ă î n t r e n a ţ i u n i l a c a r e m e r i t ă .

A m v ă z u t ţ ă r a n i d in m u l t e ţ ă r i , d a r ca l i t ă ţ i l e ţ ă r a n u l u i r o m â n const i ­tu i e u n g i u v a e r c a r e este cea m a i p u t e r n i c ă g a r a n ţ i e a une i r e a l e pu­t i n i i de c o n t r i b u ţ i e la e v o l u ţ i a p r o ­g r e s u l u i şi a c iv i l i za ţ ie i . Aces to r mi ­l ioane de eroi n e c u n o s c u ţ i a i m u n c i i a m ţ i n u t azi să le aduc p r i n o s u l m e u de g r a t i t u d i n e . Obâ r ş i a m e a d in Someş u n d e şi azi s u n t o s e a m ă de ţ ă r a n i d in f a m i l i a V a i d a , dovedeş te m a i m u l t ca, or ice că s c h i m b a t ă i ' indu-mi h a i n a şi po r tu l , su f le tu l m e u se af lă m a i a p r o a ­pe de ei decâ t de aceia car i tocesc p a r ­chete le sa loane lor .

. . . S I [TN P R O T E S T

D a ţ i - m i voie să fac cu a c e a s t ă oca­zie şi u n p ro tes t . P e n t r u c ă a l t fe l a r î n s e m n a că fac u n ac t de t r ă d a r e f a ţ ă de f i rea m e a a d e v ă r a t ă . Să p ro tes tez de fi a v a n s a t î n t r e g e r o n ţ i i c a r i vo r fi p e n s i o n a r i . Mă a t i n g e n e p l ă c u t c â n d se v i n e cu a c t i v i t a t e a m e a de d i n a i n t e de r ăzbo iu , cu ace le l u p t e de cul ise p e n t r u d i s t r a g e r e a s t ă r i l o r vechi , cu acea f r ă m â n t a r e de î n d â r j i -tă de fens ivă î m p o t r i v a a t a c u r i l o r zil­n ice . F ă c e a m pe v r e m e a aceea m a i m u l t o l u p t ă n e g a t i v ă .

OMAGIU P E N T R U

AM aşi fi putut lupta în această viaţă

i Î N S U Ş I R I L E P O P O R U L U I ROMAN

Dato re sc încă. u n c u v â n t de iecm.o.ş-[ ţ i n t ă , a d m i r a b i l u l u i popor r o m â n e s c . ! D in p r i m a m e a cop i lă r i e c a m a r a z i i I mei de joc e r a u copii i s a t u l u i , i a r m a i j t â r z i u c u t r e e r â n d î n t r e g A r d e a l u l de-

fără pilda memorandiştilor şi fără im- \ a O r şova p â n ă în. M a r a m u r e ş , a m bărbătarca continuă a contemporanilor. Daţi-mi voie ca după soţia mea să pri­mească prinosul meu de recunoştinţă a-cela cu care sunt cel mai strâns legat, şi cu care am trăit în cea mai perfectă ar­monie, cu toate că suntem de tempera­mente atât de diferite, acela cu care am trăit nedespărţit 40 de ani. Soarta mea este legata de a lui până la moarte. Să-i mulţumesc fratelui Maniu (aplauze) pen-

eunoscu t aces t popor a t â t de b ine în­câ t o r idecâ teor i , a v e a m o decepţ ie cu in t e l ec tua l i i , î m i r e c â ş t i g a m v i g o a r e a suf le tească g â n d i n d u - m ă la m u l ţ i m e a c r ed inc ioasă şi p e r s e v e r e n t ă . E a m i - a r e d a t totdeauna» î n c r e d e r e a în m e n i r e a n e a m u l u i .

Noi , i n t e l ec tua l i i aces tu i popor a m

Dl. AL. VAIDA-VOEVOD la 37 ani

i n R o m â n i a M a r e am l u c r a t p e n t r u o l u p t a c o n s t r u c t i v ă , p e n t r u d ă r â m a ­rea de obstacole grele... î m p o t r i v a u n o r •.notoiîe ţi a p u c ă t u r i ha iduceş t i , fa ţă ui f i j ţ i i cu o i e r sponsab i l ă o l iga rch ia i> lisî.awuîi.v'.ă, ia ' îiij 'uea masse le ia «vii a ic popo ru lu i sa poată î n t r ă s u b K i â -p ú n i r e a u n u i cons t i t u ţ i ona l i sm n e i a l -sif'icat. AeV?slă operă d e v i n e pozi t ivă p r i n făp tu i că o b i e e t h ui de a t i n s a fost şi es te î n l ă t u r a r e a u n u i r ă u . (Aplauze.)

Să-mi d a ţ i voie ca să continui acea­stă l up t ă p e n t r u î n t r o n a r e a constitu­ţ ional ismului . Să reprezint pe adevă­ratul t i ne re t , acel pe vremea druiui Ioan R a ţ i u , cu sufletul lui v i u de atunei . E u nu sunt nici chemărist , nici acţionist , n i c i cu f lamura verde, n ic i cu acea galbenă, eu reprezint t ineretul de azi fără nici o culoare, decât cu.

(Urmare în pag ina 12).

Pag. 12 C H E M A R E A

Răspunsul Dlui Dr. Alexandru Vaida-Voevod tricolorul part idului national-tărănesc. (Aplauze îndelungate.)

Tăr ia neamului nostru a s tat totdea­una î n discipl ină fermă şi în credinţa. Ca să se poată ajunge la scopul dorit de în treaga naţiune, Ardealul trebuie să-şi aibă şi el aportul lui. Să stăm pe bazele pragmat ice f ixate de către con­gresele partidului nostru. (Aplauze.)

Să-mi dati voie ca cu această ocazie să fac un nou apel călduros către iubi­tul nostru şef, care deşi pentru mo­ment nu este prezident, este recunos­cut totuşi de şef, ca înipruniutânddu-ne sfatul şi experienţa sa, să putem merge înainte pe calea pe care ne-ii condus el, până când voinţa şi încre­derea naţiuni i , precum şi apelul M. Sale, îl vor chema din nou în fruntea

D u p ă te rminarea recepţiei , lumea a t r ecu t la bufet. D . Vaida s'a întreţinui amabi l cu toţi cei prezenţi . D. Maníu a fost obiect ivul atenţiei generale . Ziariştii l - au asaltat cu întrebări , iar d-sa s u r â ­zător ca în totdeauna le-a povestit a m i n ­ti!'! din trecut.

l.a orele 1 recepţia s'a terminat . Prin

noastră ca să ne conducă pe calea glo­riei iş a succesului . (Ap lauze frene­tice.)

V ă mulţumesc încă odată pentru dragostea şi bunăvoinţa pe care mi-aţi arătat-o, şi vă rog să fiţi as iguraţ i că dacă până ïa 60 de ani, nu mi-s'a schimbat firea, ea va rămâne la fel şî de azi înainte. Vo i continua deci să lupt şi vă rog să-mi avansaţ i încrede­rea dvoastră în sensul aeţiunei tine­reşti despre care v'am vorbit. E u nu mă las tr imis la pensie. A m la picioare plumbul gl ie i delà Someş care m ă face să stau mereu în picioare.

Permiteţ i -mi deci ca să rămân în pi­cioare, luptând şi pe mai departe cu aceeaiş râvnă ca şi în trecut. (Ap lauze e n t u z i a s t e şi î nde lunga te . )

acest fapt, serbările organizate de către întreaga naţ iune română în onoarea dini Vaida au fost inaugura le într 'o atmosferă de unan imă simpatic pent ru luptătorul naţionalist. O d o v e d e s c aceasta, t e l eg ra ­mele de felicitare sosite atât din tară cât si din streinătatc.

Reproduc I te legrame :

aici r à t e v a din aceste

Voinicului apărător al minoritarilor, ma­relui fiu al României urări călduroase

ABATELE ZAVORAL Reţinuţi de Supta parlamentară care ne împiedecă

a fi de fata la srrbătorirea marelui nostru prieten, exponentul rezistentei neamului său în vremuri de grea cumpănă, îi urăm viată lungă ca să-şi servească tara cu dragoste yi desin eresare, care este un exem­plu si îndemn până la biruinţa din urmă.

In numele grupului parlamentar National Ţărănesc ION HififtLACHE

Cu prilejui împlinirei aú© de ami, exprim profunda mea simpatie şi admiraţie vajnicu­lui luptător pentru cauza naţională a roma­nilor Mr deleni, sufletului distins şi prietenos bărbatului politic cu vederi largi ale Româ­niei întregite şi îi urez încă mulţi si fericiţi anU >/. LliPM

Prevederea unităţii naţio na ie — O amintire —

Era la Karlsbad In luna Iulie JQ14. Arhiducele Franz Ieruinaiid, viitorul împărat al Monarhici, pe care argumentele dlui Vaida-Vocvod l 'au convins pentru îndreptarea situaţiei minorităţilor, sucombase în împrejurări atât de tragice. Austria-Ungaria se pregătea să trimeată Ultima ful Serbiei.

Părinţii m'au dus şi pe mine la medicul curant să ne luăm rămas bun. La etajul din Hans Zavoiski era scris pe uşă: Dr. A. Vaida-Voevod, medic ; am intrat.

După terminarea vizitelor medicale, s 'a încins ca de obiceiu o discuţie politică, din care redau cuvintele dlui Vaida-Voevod care mi s 'au imprimat adânc iu inima,

„ Înoată situaţia actuală se va sfârşi prin izbucnirea unui război, din care Austria-Ungaria şi Germania vor fi înfrânte. Noi Românii vom cşi uniţi cu Tara. Războiul a scurtat drumul lung pe care îl aşteptam şi l'am pregătit noi".

Si aceste cuvinte mi'au însoţit cei ,/1/2 ani de cătănie în haine sire inc.

V. V . T1LEA.

! neamulu i , mai ales acel din Ardeal , cau-; tă sa se reculeagă şi să se regăsească . I în special însă să-şi regăsească vechea

sa o r ien ta re , p r i n găs i rea adevăra ţ i lo r I lui conducător i . U n considerent logic

mai dictează, ca în asemenea clipe, să-i i găsească pe acei oameni , pe cari i-a avut

şi in t recut în to tdeauna a lă tur i . N imen i nu contestă, eă t r ă i m epoca 11-

nui adevăra t eroism. O r i . in vremuri tic j eroism, apar croi! -Aceştia nu put ii gă­

siţi altfel decât voia jând p r i n în t reaga is torie a neamului românesc , începând cu în tenie ia torul acestuia, eu Decebal, şi con t inuând eu mar i le figuri şi eroi ai neamului , a jungând până în epoca con­timporană. Astfel neamul românesc a ajuns azi ca să-i t reacă din nou în re­vistă pe toţi aceia, cari au inscris o pa­gină de glor ie în is tor ia sa şi cari s 'au sacrif icat pen t ru el. .Şi t recând astfel pe dinaintea noas t r ă şirul de e ro i : Ioan Corv in de H u n i a d é , Moria . Cloşca Cr işan , A v r a m lancu , A x e n t e Sever şi ceilalţi „Tr ibun i ai poporu lu i " Arde lan , pe Bâ rnu ţ iu şi pe toţi campionii , ,Miş­că r i i " delà Blaj , Sibiu, Braşov sau de . a iu rea din Trans i lvan ia , nu se poate ea în această frescă i lus t ră să nu sfârş im cu cea mai remarcabi lă f igură de erou con t imporan , a lui Dr. Alexandru Vai­da-Voevod.

Aceşti eroi , fie eă au jucat 1111 rol po­litic, fie mil i tar , fie l i terar in luptele se- ' culare ale neamulu i nos t ru , au desăvâr­şit un pr inc ip iu :

..hxistenţa unui popor nu se discuta. : ci să afirmă!"

Sc a f i rmă pr in jertfele de oameni , <1<-sânge şi pr in luptele pen t ru exis tenţă ,

j independentă şi l ibertate. I Cine al tcineva a fost acela, care a avut I daru l hă răz i t de Dumnezeu să facă tot

o asemenea a f i r m a r e categorică despre „exis tenţa poporului românesc din T r a n ­si lvania", cine a fost acela care , după o luptă de aproape cinci decenii, suferind toate urg i i le imaginabi le , ameninţarea, eu sup r imarea şi jert i ' indu-şi toată viaţa pen t ru poporul sau. ea un erou în mi j ­locul . . t igr i lor" sălbatici să s t r ige cu glas ta re , care să fie auzi t de lumea în­t r e a g ă : „că poporul român din Trans i l ­vania se desface de fosta U n g a r i e , că el j

înţelege să d i spună liber de soar ta sa, n e a t â r n ă t o r de nimeni şi să-şi a leagă sin­g u r forma cons t i tu ţ iona lă sub care vrea să t ră iască mai depa r t e ! " Cine?

Aeetsa a fost Dr. Alexandru Vaida-l oevod, pr in glasul căruia s'a rechemat, i a râş la viaţă naţia românească din A r ­deal, la o viaţă nouă, l iberă, adevăra tă , pe care nu a pu tu t -o s u p r i m a urgi i le şi cotropir i le de o mie de ani , nici „legile" şi „bulele de a u r " aie Cra i l o r u n g u r i , nici „Pa ten te l e" şi . .Sancţiunile p r a g m a ­tice" ale Împăra ţ i lo r Aus t r ie i , p recum nici „Cons t i tu ţ iun i le" [ ' r incipii lor un­gur i ai Trans i lvanie i .

ia tă omul care, a lă tur i de şefii săi din. t recut şi prezent — Ini in M anin — a dus o viata în t r eagă plină de sbucium şi eroism.

Trăim vremur i a tâ t de gre le mea t ni se cer t u t u r o r a acte de ero ism şi mai presus de toate se cer croi. Eroi cari. sa-şi li câş t igat renumele pr in faptele lor.

E i sunt de faţă! O viaţă în t r eagă îi predes t inează pent ru cea mai m a r e s luj­ba ce ii aş teaptă , ca să ducă mai depar te destinele acelei ţă r i pe care ei au fău­rit-o, pentru a o păstra neştirbită şi fe­rita de orice 'încălcări.

l a t ă eroul , în persoana dlui Dr. Ale­xandru 1 aidti-V oevod, care impl in in-du-şi azi (ÎIJ ani de viaţă, încheie prima, fază a luptelor sale pen t ru ex is ten ţa şi nea t â rna rea acestui neam. Xoi cerem (le­la bunul Dumnezeu, ea >ă-i hărăziascâ îvică mulţi am înainte spre a-şi pu tea îm­plini mai depar te mis iunea sacră, (ie a duce lupta pent ru adevăra ta conso­l idare şi civil izare a ţăr i i . Tar noi , gene­raţia tânără , , ii punem la dispoziţ ie fiin­ţa noas t ră în t reagă , sufletul nos t ru , şi v rem să-1 u r m ă m fără rezerve acolo, un­de va găsi de cuviinţă să 11c conducă.

Dar nu numai noi. aceşti t ineri entu­ziaşti o cerem aceasta, ci T a r a î n t r eagă exc l amă : Trăiască Dr. Alexandru Vaida-

oevod! —• care exclamaţ ie este totoda­tă şi o invi ta re la o luptă mai dâ rză ca or icând.

Ti. I i . 1!).T2. S a t u - M a r e . Dr. Luciii:: /.';•, 'c/r, advocat

preş. 0 1 ' g . „ C h e m a r e a " S a t u - M a r e .

Mă asociez cu o vie simpatie la celebrarea celei de a 6o-a aniver­sări a dlui dr. Alex. Vaida-Voivod. Clar vederea sa şi cariera-i cura­joasă merită să fie lăudată de către toii aceia cari au sentimentul bine­lui public, căruia primul preşedinte de consiliu al Romanic: Noi i-s'a devotat atât de magnific.

Ii rog să găsească aci expresia înaltei mele stime şi a omagiului meu de simpatie.

Credeţi, vă rog, în sentimentele melc cele mai bune. L O U I S B A R T H O U fost preşedinte dr consiliu.

e x a n a r n o e v o d Genera ţ ia noas t r ă t inerească sup ranu­

m i t ă şi „a t ranşee lor" t răeşte . , în m o ­mentele de faţă, cele mai impor tan te da r şi cele mai grele clipe ale vieţii sale. C r i za mondia lă se în t inde tot ma i mul t , ca o adevă ra t ă p lagă şi nici cei mai s t ră­luciţi bărba ţ i de stat d in alte ţă r i nu par a cunoaşte leacul sa lvator , care să scoa­tă omeni rea din acest g reu impas .

T a r a noas t ră , suferă şi ea de pe ur ­m a acestui fenomen mondia l . Insă, la noi s i tua ţ ia se a g r a v e a z ă şi mai. mul t p r in faptul, că la conducerea; ţă r i i avem instalat un reg im şi un guve rn complect incapabil , care nu numa i că s'a dovedit

a fi s t rein de problemele la o rd inea zi­lei, da r mai e şi un ne împăcat duşman al poporului , pe care a re pre ten ţ ia de a-1 conduce. In special a dovedit acest re­gim şi guve rnu l său,' o n e a s t â m p ă r a t ă duşmănie faţă de provinci i le uni te .

Sa nu ne m i r ă m deci, dacă neîncrede­rea genera lă ca un fenomen mondia l , se mai sporeşte şi cu u r a ce o nu t reş te po­porul faţă de acest r eg im nefast şi abu­ziv, socotit fructul unei lovi tur i de stat, care s'a m e n ţ i n u t şi se menţ ine numa i pr in violenţe, abuzur i şi călcări de lege.

In această s i tuaţ ie g rea este foarte na tu ra l , dacă inst inctul de conservare al

Dl V a i d a - V o e v o d , l a jüangeorz in tovărăşia lui l_ oşbuc şi C magiak

Vaida are astăzi 60 de ani? Cine ar fi crezut?

Timpul fugar se scurge cu regularita. tea fatalităţii. El preface pe tineri în bătrâni şi transformă în istorie împre­jurările, pe care le trăesc contimpora­nii. Rămân în urma noastră, din marea mulţime anonimă a oamenilor şi fapte­lor, câteva figuri istorice, câteva acţiuni luminoase, care jalonează mersul ome­nirii spre viitor şi spre progres. Chipul lui Vaida şi activitatea lui sunt dintre

acestea. El a intrat de pe acum în căr­ţile, în care micii şcolari învaţă numele oamenilor mari ai ţării şi se străduiesc să înţeleagă o istorie, la care puţini din ei vor contribui.

In acest al şaizecilea an al existenţei sale, îi urez ca timp de ani îndelungaţi de astăzi înainte să-şi poată pune încă puterile întregi în slujba acestei ţări, care are atât de mare nevoe de oameni ca dânsul.

/. Lugoşianu.

T i p o g r a f i a „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " , Cluj , Ca lea Doroban ţ i l n r 14,