Anul I I . A r a d S â m b ă t ă 2 5 A u g u s t ( 7 S e p t . ) 1 9 1 2 N-rut 1 8 7 , ABONAMENTUL:

un an . . 28— Cor. (jumătate an 14-— „ (3 luni . . 7 - - , iolwiä . • 2-40 ,

kúta România ?i străinătate :

bis in. . 40'— frunni Teîafon

•tra era$ şi interurban Kr. 7aO.

R E D A C Ţ I A şi A D M I N I S T R A Ţ I A S t r a d a Zr iuv i N- rn l l i a .

I N S E R Ţ I O A Î L S se primesc Ia r-dmia;;)-

t r a t > .

Mulţămite p:;bii'..o şi J . rc deschis costă ş j in i SO fU

Manuscriptele nu se iu-uapuiazâ.

omantism polii De loa« Montani.

Arad, 6 Sep temvr ie .

Contele T i sza a făcut — după cum ştim -declaraţia, că în interesul păcii e ga ta să enunţe la situaţia sa de preşedinte al c a -rrii. Confeie Ş te fan T i s z a a făcut deci ' ia răş igest de patr iot ism romant ic , şi, trebuie raàmitem, c ă şi de data asta a dovedit un I instinct pentru pa to logia politicei un-reşri: gestul lui a avut darul să inte-scă iarăş până la parox ism frigurile a-iturilcr patriotice. Part idele politice ungu­ri iniţiază iarăş expediţiile cele atât de pri-jdioase pentru echilibrul intern al monar -ei. Noi ştim de mult c ă polit ica lor este ex -isia unui romant i sm bolnav, — că aspira-elor se desenează în neant, veşnic gonite veşnic neajunse. Conte le T i sza e robit însă laceiaş s tare patologică — mai mult chiar acât contimporanii lui unguri — şi e numai [esc ca el să aibă în grad mai potenţat de-ttalţii, instinctul mari lor succese în polit ica ptrească. Ne aducem aminte de sihăstr ia ce a făcut

îeszi, — mfâşorând în rasa unei resem-Í mincinoase sa lba aspiraţ i i lor panungu-i şi mcercuindu-se t imp de patru ani cu ©sfera romant ică a unul apostolat neîn-s de cont imporani , — şi ne aducem a-

minte, cum aceas t ă sihăstrie benevolă a pu­tut sa capt iveze atât de mult lumea polit ică ungurească, încât , inapoindu-se din exilul său petrecut în post şi rugăciuni patr iot ice, contele T i sza a avut acum doi ani o reapa­riţie triumfală pe scena politicei mili tante.

Azi contele T i sza se oferă ia răş „vict i­m a " benevolă urilor de partid, dar de data as ta gestul Iui e şi mai falş. S ihăs t r ia , azi, — în pragul reformei electorale, când soa r t a intereselor oligarchiei poate să fie ho tă râ tă pentru o epocă întreagă, — nu mai e profi­tabilă şi, dacă contele T i sza , face totuş pe resemnatul generos , scopul lui nu e să se dea la o parte, ci , dimpotrivă, să sc fixeze şi mai mult în centrul politicei. E l a declarat , a-nume, în ziarul Az Ujsăg c ă renunţă numai Ia situaţia sa de preşedinte al cameri i , dar că va rămâne şi mai departe membru activ al partidului guvernamental . Cu alte cuvin­te: vrea să prevină orice complicaţ ie nefa­vorabi lă lui, — ce ar putea să-1 găsească totuş într 'o situaţie atât de expusă cum e pre-şidenţia cameri i — şi vrea să-şi asigure şi mai mult o influinţă ho tă râ toare în partid, făcându-se resortul tuturor acţiunilor, prin-t r 'o preocupare exclusivă, cu scop să asi­gure înfăptuirea reformei e lectorale în c a ­drele bine fixate ale intereselor oligarchiei . El vrea să consolideze partidul, fanatizân-du-I chiar , prin cunoscutele lozinci ale aspi­raţii lor de eternă supremaţie poli t ică. P e Lukács va şti el să-1 s tăpânească atunci şi mai muit, deşi ministrul preşedinte s 'a do­vedii şi până acuma o păpuşă flexibilă pen­

tru interesele feudale şi temerile contelui T i sza nouă ni se par neîntemeiate.

Adevăra t c ă politica aceas ta t ranspa­rentă, nu mai e romant ica , — dimpotr ivă: e cea mai rea lă şi mai speculat ivă ce, în a c ­tuala împărţire a rolurilor între partidele politice ungureşti, poate s'o facă el, repre-zintantul cel mai conştient al intereselor oligarchiei . R ă m â n e , însă, romant ică , în ţintele ei finale. Pen t rucă , ce -a real izat con­tele T i sza prin s t ra tagema lui frapantă din Mai şi din Iunie? A realizat o întăr i re a for-tăreţei oligarchiei , a mai sporit cu una ga­ranţiile vremelnice ale pseudocoustituţiei ungare, căci prin repr imarea spiritului ob-strucţionist şi consol idarea unei majori tă ţ i docile el a obţinut c ea dintâi s iguranţă în ce priveşte o soluţie reac ţ ionară a reformei e-iectorale . A făcut chiar mai mult, căci stabi-lindu-şi o a tâ t de închegată bază de opera­ţiune, cum e actuala major i ta te , el poate să influinţeze indirect şi asupra celor lal te part i­de ungureşti din cameră , făcându-le să nu mai poată renunţa la formula genera lă a su­premaţiei ungureşti. Pen t rucă în faţa unei taberi atât de închegate cum spera contele T i sza să fie partidul guvernamental , o luptă dată cu lozincele reformei democra t ice cin­stite, nu poate să mai a ibă sorţi de izbândă şi poate să pr imejduiască serios ca r ie ra poli­tică (în viitor şi mai mult influinţabilă de guvern) a singuraticilor.

Contelui Tisza îi zimbeşte deci o pciSpCC-tivă trandafirie. Chiar şi împrejurăr i le mai îndepăr ta te par azi a se încadra a rmonic în

L â n g ă un m o r t .

— Guy de M bipassant. -

Murea încet, cum mor ofticoşii... ii fee zi îl vedeam aşezându-se, pc la cea-edouă după masă , sub ferestrele hotelului, a\a mării 'liniştite, pe o ba.tea. Rămâne câtăva vreme neclintit, în bătaia relui, privind posomorit Mcditeraua. lit odată, arunca o privire cătră mantele , cu piscuri pierdute în văzduh, care închi-Menton-ul; după aceea îşi întindea, toarte

pieioarele-i lungi şi atât de subţiratece, :îţi făceau închipuirea a două case, în ju-tosta. \â\VA\<x vpCvtua 'pantalonilor, şi desehi-

0 carte, — întotdeauna aceeaşi. ï i m s e 'tnai mişca de loc, cetia, cetia ne­mit, cu ochii şi cu mintea, întregu-i trup it părea că ceteşte , tot sufletul i se înţepe-sepierdea, pierea în carte, — până când at-lera se răcorea si îl făcea să tuşească, tocise ridica de pe scaun şi intra în hotel. Ira un neamţ, cu barba blondă, care prân-şi dejuna în odaia sa, fără să vorbească i 1 curiozitate neînţeleasă mă atrase cătră el. !ă aşezai lângă el într'una din zile, preîă-n-mă că cetesc şi au nişte poezii de Musset, mi aruncasem ochii pe Holla: deodată, ve-meu, imă întrebă în franţuzeşte.

- Cunoaşteţi limba germană, domnule? - De loc, domnule!... -Îmipare rău. Pentrucă întâmplarea a făcut

j sa ne întâlnim imul iângă altul, v'aşi fi arătat un lucru nepreţuit: cartea asta.

— Ce carte e? — Un exemplar a! măiestrului mieii Scho­

penhauer, adnotat chiar de el. Toate marginile, vezi, suni pline de scrisul lui.

Luai cartea eu smerenie şi privai neînţelesele forme, cari treziau nemuritoarea cugetare a ce ­lui mai mare cannător de vise, care a trecut pe pământ.

Şi versurile lui Musset îmi străbătură mintea: Dormi mulţumit Voltaire,,. Surîsul tău duios Mai pluteşte încă oare, ne oasele ţi fără de carne?

Şi puneam faţă în faţă, sarcasmul copilă­resc, sarcasmul religios al iai Voltaire, cu ire­zistibila ironic a filozofului german, a cărui în-rîurirc, de aci înainte, e «eîrtiăturată.

Sâ .ne opunem si să ne supărăm, să ne in­dignăm ori să ne exaltăm, Schopenhauer a pe­cetluit omenirea cu sigilul dispreţului şi al desamăgirii sale.

Jucător înşelat, el a răsturnat credinţele, nădejdile, poezia, himerele, a distrus aspiraţiile, a pustiit încrederea 'sufletelor, a ucis amorul, a abătut iluziile inimilor, a împlinit cea mai u-riaşă muncă de sceptic care a fost făcută cândva.

A străbătut toate cu batjocura lui şi ă golit ííciate. Şi astăzi chiar, acei cari nu-1 suferă,

rânturi din •poarta, tara vrerea nor, m minte, îranr cugetarea lui.

— Aţi cunoscut dar deaproape pe Schopen tiatier? — întrebai pe neamţ.

El zâmbi trist. — Până in clipa morţii, domnule...

Şi el îmi vorbi de mort, îmi spuse întipârirea supraomenească pe care o făcea această fiinţă ciudată, asupra tuturora cari venia u in contact cu el.

Îmi povesti întrevederea bâtrîuiiiui distru­gător cu un politician francez, republicau doc­trinar, care vroi sâ vadă pe omul acesta şi-A găsi într'o adunare zgomotoasă, aşezat in mijlocai discipolilor săi, uscat zbârcit, cu neuitatul său rîs, râzând, sfărmând ideile, credinţele, cu o sin­gură vorbă, precum un câne rupe cu o singura muşcătură, ţesăturile cu cari se joacă.

El îmi repetă vorbele pe cari ie sptise.se acel francez, care plecând uluit, înspăimântat, stri­gase:

„ P a r c ă ani petrecut un ceas ou diavoimi*' După aceia adăugă: — Avea cu adevărat, domnul meu. un suris

îngrozitor; care ne-a înfricoşat chiar după moar­tea sa. E o întâmplare aproape necunoscută, pe ca re v'aşi putea-o povesti — dacă s'ar in­teresa.

Şi el începu, cu o voce obosită, întreruptă de multe ori de tuse:

— Schopenhauer murise şi ne hotârirăm să-1 păzim rîtid pe rînd, doi câte doi, până drmi-neaja.

Mortul era întins într'o odaie mare, foarte simplă, largă şi sumbră.

Pe masa de noapte ardeau două lumânări. Cei doi prieteni, pe cari trebuia să-i înlocuim,

eşiră, şi noi ne rînduirăm la picioarele patului. Faţa nu-i era de loc schimbată. Rîdea. Ace!

rîn.ici, pe care noi îl cunoaştem atât de bine, în­lemnise în colţul buzelor sale şi ni se părea că

P a s 2. „ R O M Â N U L " Vir 187 -1912 .

aceas ta perspectivă. După cum s'a putut şi se poate citi la alt loc în ziarul nostru, sânt în politica ungurească semne, că o dezarma­re a partidelor opoziţioniste, nu mai e cu neputinţă, nici în ca.rul când primul ministru Lukács ar rămâne la conducere . B ă r b a ţ i politici de influenţa lui Andrdssy, speră în posibilitatea soluţiei paşnice şi fără o capitis deminutio maxima, cerută de opoziţie împo­tr iva lui Lukács şi a contelui T i sza . In par­iidul lui Justh si în partidul lui Kossuth, —• judecând după diapasonul scăzut al presei — începe să se mai domolească avers iunea în cont ra autorilor evenimentelor din Mai şi din Iunie. P a n ă şi socialiştii au ajuns să cânte ieremiade pe mine le închipuite ale constituţiei ungare. Ziarul „Népszava" spune, aproape număr de număr, c ă constituţia a fost s fârmată de contele T i sza şi de primul ministru Lukács , şi uită că în trecut n 'a ad­mis nici oda ia ,,cetăţuiei oligarcháéi feudale" acest nume onorific.

S e observa în toate grupări le o tenden-ţă, din ce în ce mai pronunţată, de a se de­plasa senzul diverginţelor principiale. Che­stiunea regulamentului intern al cameri i se îmbie în acest scop, cu preferinţă, şi se pare, că , dacă guvernul ar c a sa aşaz isa lex Va­dász, vo ta tă de major i ta te în Iunie, toate partidele ungureşti ar conveni să schimbe regulamentul în senzul reformei de sub re­gimul coali ţ ionist: aşa, ca obstruciţ ia să fie cu putinţă numai când în c a m e r a se discută chestiuni de interes comun cu Austr ia , T e n -denţa unei astfel de soluţii e evidentă: şefii grupări lor politice, oligarchii , vor să se asi­gure, că reforma electorală va fi înfăptuită pe placul lor.

In asemenea împrejurări mai vine şi zia­rul vienez Reichspost, cunoscutul organ creşt in-social , şi, în două ar t icole consecu­tive, ii intir.de guvernului un neaşteptat a-jutor . T ransp i ră din aces te ar t icole ( resuma-tuî îl dăm în altă par te a ziarului), c ă între actualii bărbaţi politici unguri Lukács e cel mai chemat personaj să înfăptuiască o re­formă e lectora lă democra t ică . Un aver t is ­ment direct, aces ta , la adresa lui Justh —

mortul îi gata să deschidă ochii, să vorbească. Gândul sau mai bine gândurile sale, ne inva­

lidau. Mă simţeam mai mult ca ori când sub stăpâ­

nirea geniului său, stăpâniţi, înfrânaţi de el. Ne părea că înriurirea lui era mai puternică

decât în viaţă. O taină se amesteca în atotpu­ternicia -acestui i.easăniuit spirit.

Trupurile acestor soiuri de oameni pier. dar rămân ei; şi iu noaptea care urmează dupăce inima lor a încetat de a mai bate, vă încredin­ţez, domnule, că sunt îngrozitori.

încetişor noi, întrebam de el, amintindu-ne vorbe, forum! aceste surprinzătoare pilde, ce par lumini aruncate, prin câteva cuvinte, în întuneracul vieţii necunoscute...

— Mi se pare ca vrea să vorbească, îmi spuse tovarăşul meu.

Şi /mă uitam, cu o nelinişte mestecată cu frică, la acea faţă nemişcată, înmărmurită în-tr'un râs înfiorător.

Puţin câte .putiu, amândoi simţeam un iei de ameţeală; şoptii deabia:

— Nu ştiu ce am, dar te încredinţez că sunt bolnav...

Şi de-abia în clipa aceea, simţirăm că tru­pul cunoscutului începuse să miroase.

Atunci, tovarăşul meu îmi propuse să trecem în odaia vecină şi să lăsăm uşa deschisă.

fiu luai o lumânare care ardea pe masa de noapte şi lăsai pe a doua acolo: după aceea in­

şi, câ t a vrem." ziarului Rcichspost i se mai atribuie şi an imate relaţii cu anturajul moş­tenitorului de tron, putem presupune, că după culisele politicei ungureşti, ar t icolele din chestiune, n'au răsunai fără efect.

Da r glasul lui Reichspost poate să fie inspirat dc intenţii, azi încă puţin efabile. S igur e numai, că toate fenomenele par a confirma prevederile contelui T i sza . Naia politicei ungureşti va fi în curând repara tă şi ea va putea să pornească ia răş în noui expediţii pe apele fantastice ale aspiraţii lor panugureşti. La proră se va posta însuşi contele T i sza , asistat de cea mai puternică grupare a politicei ungureşti şi el speră să înfrunte toate furtunile câ te s 'ar mai deslăn-ţui asupra acestei negre corăbi i . Vor pluti tot înainte, tot mai departe spre fundul unei zări mincinoase şi tot mai departe de tere­nul solid al adevărului. Acum se fac cele din urmă pregătiri de plecare , acum se îmbarcă şi cei din urmă călător i , între ei poate şi so­cialiştii . . .

Şi ţa ra aceas ta a r fi fericita să-i vadă odată îmbarcaţi pe toţi fariseii, pe toţi piraţii intereselor generale şi îşi dă seamă, că din apele spre ca re pleacă, nu mai este în toar­cere . . . . Ei se duc în peirea lor s igură: în vâ l toarea reformei electorale feudale.

Glasuri vieneze asupra situaţiei. Ziarul „Reichspost' ' se ocupă în doi numeri consecu­tivi de situaţia politică din Ungaria. Articolul de ieri, a Ieşit, după mărturisirea lui Retchspcst, din peana unui bărbat do stat al Ungariei, care pare a fi un membru fruntaş al partidului justhist. Am dai în numărul ne 'u de ieri o parte din numitul articoL azi î n t i vg lm cele spuse cu co­mentariile ce le face ziarul „Reichspost" în le­gătură cu articolul de ieri.

— Premierul Lukács e dator să răspundă încă la o întrebare. Mai profesează el şi astăzi aceleaşi principii în ce priveşte reforma electo­rală, pe cari le profesa odinioară, pe când era ministru de finanţe, în cabinetul Khueu Héder-văry? Evenimentele dm urmă şi unele decla­raţii ale lui Lukács ne iac să bănuim că el s'a a-bătut mult delà calea cinstită, pentru care pleda înainte cu câţiva ani numai. E cu putinţă că a procedat astfel în contra voinţei sale, silit numai de împrejurări şi în lipsa unei tabere de ade-

t tarăm în odaia de alături, aşa ca să vedem pa­tul si cadavrul în plină lumină.

Dar el ne urmărea necontenit: ai fi crezut ca o fiinţă imaterială, desfăcută, atotputernică şi stăpânitoare se învârtea deasupra capetelor noastre...

Şi câte odată, mirosul cadavrului descom­pus adia cătră noi, străbătându-r.e în créer.

Deodată, im fior ne zgudui trupul: un sgo-mot uşurel venise din odaia mortului.

Noi ţintirăm ochii că t ră el şi văzurăm, da, domnule văzurăm perfect, unul şi altul, un lu­cru, ceva alb care alunecă pe pat, căzu pe scân­duri şi pieri sub fotoliu.

Tresărirăm... ne rădicarăm de pe scaune, înainte de a avea vreme să ne ridicăm de ne scaune, înainte de a avea vreme să ne mai gân­dim la ceva, cuprinşi de o spaimă grozavă, gata să fugim.

După aceea, ne uitarăm unul la altul. Eram îngrozitor de galbeni. Inimile băteau, gata să ne spargă coşul piep­

tului. Cel dintâi vorbii eu. — Aj văzut? — Da, am văzut! — Oare s ă nu fi murit? — Odată ce a început să putrezească!

Ce trebuie să facem? Ezitând, prietenul meu îmi răspunse: — S ă ne uităm ce-i... Luai lumânarea şi intrai, întâiul, c e r c e ' - - '

renţi sinceri ai sufragiului universal. Dacă JusA şi partidul său vor rupe cu prietenia falsă a Maţilor lor de acuma, in cazul acosta şi Lukad va trebui să se plece în faţa situaţiei schimbaţi Reforma electorală c pe cale şi toţi câţi simt aderenţi devotaţi ai ei, trebuie să purceadă» nitar...

Cam acestea sunt ideile expuse în număra mai recent al ziarului Reichspost, care de M timp încoaci exprimă păreri optimiste în ce pri-' veste situaţia politică drn Ungaria.

„Eremdenbiatt" scriind despre deelarafjf din urmă ale lui Tisza, afirmă cu toată h< rea, că în nici un caz prim-ministrul Lukács nu-şi va părăsi postul său.

Din paşalâcul lui Cuvaj. Două noui ordina-ţiuni ale lui Cuvaj vin azi să vestească lumii cul­te, că într'un stat european şi azi încă, luni de absolutism săibatec, domnesc stării» dievale. Una dintre ordinaţiuni loveşte in liber­tatea de presă, iar a doua e îndreptată împotri­va studenţimei. Prin ordinatiunea dintâi se preşte de pe teritorul Croaţiei organul rădica lor „Zastava". Prin a doua ordinaţiune li seim pune studenţilor să ia locuinţe numai la gaali pe cari le recunoaşte poliţia ca cinstite şi necoft promise „politiceşte". Ordinatiunea are valóan pentru toate categoriile de scoale: primare, cee, universitate etc. Asemenea dispoziţii dei semenea natură s'au hiat şi pentru gazdele urni îşi iau studenţii masa.

In alte ţări directorii de scoale contrcieai gazdele studenţror. dar satrapie din Croaţiai convins, se vede. că poliţia îi face servies « mult mai bune decât directorii de scoale.

Revoluţia, pielea de câne şi jandarmii. Sal titlul acesta nu prea poetic, „Bud. Tagblaí scrie următoarele: „Măcicaşul unguresc — cil n'a auzit de localitatea aceasta? Cei ce n'auaa zit până acum de Măcicaşul unguresc, afle'd e un sătişor din Ardeal, un sătişor româjMst ai cărui locuitori sunt cu totului tot revolutjoÉ periculoşi pentru stat. Neadormitei prrveghierii administraţiei ungureşti i-a succes în sfârşit,ij ora a 12-a, să înăbuş cască revoluţia. In astori Ungariei suprimarea revoluţiei pieii de cânew fi pentru totdeauna un titlu de glorie pentruat ministraţiia ungurească. Povestea-i : Un oarecat! geneaiog maniac .culege diplomele nobälimeiar-deiene. Diplomele nobililor sunt — după corni ştie — zugrăvite, scrise, tipărite şi cailigraiai pe piele de câne. Maniacul geneaiog îl roagăj» profesorul Dr. János Temesvári să-i ajute Ii culegerea datelor. Profesorul la rinchil său i roagă pe preotul din Măcicaşul unguresc, iii popa îi sfătuieşte pe păstoriţii săi să caute prii

cu ochii, toate colţurile întunecate ale simtat încăperi.

Nimic nu se vedea. Mă apropiai de pat, insă, rămăsei cuprins de teamă, de groaii;

Schopenhauer nu mai rîdea! El se s t râmte îngrozitor, cu gura striat

cu ochii brăzdaţi adânc. Bâlbăi i : — N'a murit! Insă. mirosul înfricoşător mi se urca "mû,

mă năbuşea. Şi nu rn'aim clintit. Mă uitam drept Ja el, înmărmurit ca tutyi

unei stafii. In vremea asta, prietenul meu iluase k »

rea şi se aplecase să caute. După aceea, Mî tinse braţul, fără să rostească vre-o vorbă.

Urmării privirea Iui şi zării pe pământ,!», canapea, cătră pat, albind ceva pe negrii n | delei, deschisă, gata să muşte — danturai Schopenhauer.

Descompunerea înaintând, îi slăbise mai rele şi o făcuse să iasă afară din gură.

Mi-a fost cu adevărat frică, în ziua aci domnul meu...

Şi , in timp ce soarele se apropia de scâi... icrea mării, neamţul ofticos se ridică, mă sali şi intră în hotel...

1912 Slatina. Trad. de C. Georgcscu-Mtmkdi

h »87 1 0 1 2 . _ _ _ _ _ _ _

& documente vechi. Cinstiţii şi naivii de ţărani mâni încep să scotocească şi să caute, şi de-irree, ori cum e lucru destul de curios că în-

sat îmbibat de cultură, cum este fiecare IIromânesc graţie binecuvântatei administraţii Htireşti, ţăranii se interesează de documente, aceea nid nu e mirare c ă imediat s'au răs-ndit zvonuri tainice despre o revoluţie a ta­ior din Măcicaşul unguresc. In vremea acea-Iînsă, graţie binecuvântatei noastre adniini-

i, i-a suooes jandarmeriei — căci jandar-iriaestc culmea înţelepciunei ungureşti — să-i sveţe pe ţăranii români dm Măcicaşul ungu-

BC, odată pentru totdeauna, să caute docu-Bteprin vecMle lor lăzi. Patria a fost salvată.

Declaraţiile lui Andrăssy. Contele Andrăssy »bind ieri cu un redactor al ziarului „Az Est" fepimdc declaraţiilor iui Tisza şi Lukács în

il următor : „Cu modul prepus dc Tfeza şi Lukács de a

solvi chestiunea mult discutată a regulamen-intern, nu mă pot hnpăca. Vor trebui clari­

tate şi alte ch-estiuni de mare însemnătate, Éuca tratath J e între guvern şi opoziţie să poată înoerpe cu şanse de reuşită. Şi trebuie it m considerare faptul că rezolvirea acestor lestiuni e de natură foarte serioasă. Nici Tisza nici Lukács n'au spus încă un cuvânt măcar chestiunea preşedinţiei camerei, care poate e

(amai gravă între toate. Fără rezolvirea ei, H garanţii îndestttlitoare că atrocităţile să-Iţite în Iunie din partea preşedintelui, nu se ormai repeta în viitor, — iniei gândi nu ne pu-Mla o colaborare a opoziţiei cu partidul gu-mamentaJ. E aceasta o „conditio sine-qua non" ipacii parlamentare.

CH nici un chip opoziţie, nu se VJ învoi ca Hees să rămână în fruntea cabinetidui. Inlătu-vealui Tis;.a nici nu mai vine în discuţie; chiar [interesul sau propriu el nu mai poate româ­nia beul ce-l ocupă. Plecând Tisza şi răniâ-MLukáos, chestiunea nu e încă rezolvitâ, pen-is 'ar face mimai o schimbare oarţiaiă de

ne, pe când sistemul va rămânea acelaş. tiouiîc alegeri n 'ar schimba situaţia. Calea pace numai actuala cameră o poate netezi,

itelii şefi ai majorităţii sunt în primul rînd Itori să iniţieze tratativele, ca cei ma intere-Kiin afacere". Vorbind de ordinaţiunea lui Lukács, ordina­

le care taie adânc în libertatea de presă, Au-Ifoy o condamnă ca una ce conţine dispozi-|ce!e mai arbitrare ce se pot închipui, dând (Renului o putere absolutistă asupra presei şi Éurmare asupra libertăţii de gândire.

„ R O M Â N U L " Par.

Caracterul naţional. De Dr. Cassiu Maniu.

Ord o ot înuuditio-, siut dilocti^s-hua rordis Haee cordi.-i mons t ran t in ter iora tui.

Korat iu .

In lupta aceas ta mare şi sfântă, pentru pararea drepturilor şi a conştiinţei noas t re tligioase, se va a ră t a în t reagă forţa c a r a c -irului nostru naţional . D a c ă în o astfel de şti, noi vom fi cei învinşi, vom fi înfieraţi io naţiune fără de c a r a c t e r . Dacă nici li-trtütea religioasă nu o vom apăra cu ar­ie neînvinse ale dreptului conştiinţei — úmai sacru drept — cum putem nădăj-4, că vom şti zdrobi lanţurile libertăţii noa-)t politice?! Neamuri le car i nu-şi a p ă r ă li-irtatea credinţei, dovedesc, că le lipseşte mştiinţa destinului lor moral , iar în lipsa :estei conştiinţe înalte, dovedesc a fi pie­sei in ordinea cozmică mora lă .

Caracterul national este reflexul ezac t al «ştiinţei noastre rel igioase, fiindcă liber-tea religioasă este indentică cu l iberata tea tndirei, cari amândouă a t â rnă delà forţa fiinţei naţionale. Chiar pentru aceea a-

i â rnă delà ca rac te ru l nostru naţional forţa manifestaţiunilor conştiinţei şi ale libertăţii noas t re de gândire , anga ja te în or ice luptă pentru drepturile religioase.

Naţ ional i ta tea , umanita tea şi dumnezei­rea sunt identice în ordinea mora lă cozmică . Una fără de cea la l tă nu pot ezis ta . D a c ă po­litica unui s tat loveşte în c a r e v a din aces te , — în ordinea mora lă în t reagă se simte sa­crilegiul în tocmai şi blasfemia e tot a ş a de g r a z a v ă . O astfei de politică de stat tinde la îndobi tocirea fiinţei omeneşti, căci or ice a-tentat la conşt i in ţă este degradare , — degra­darea cea mai m a r e pentru o naţiune este a-i ataca deodată conştiinţa cea religioasă şi cea naţională.

Aces te două svnt termometrul sufletului şi stâlpii carac teru lu i unei naţiuni.

Conşt i inţa noas t ră şi carac teru l nostru nici odată nu au căţ.-ătai o lovitură mai s t r a j -nicâ, decât prin ruperea delà sânul Maicei Biser ic i româneşt i a epizeci şi una de comu­nităţi rel igioase româneşt i . V a să z ică . ceea ce-i este omului mai scump, ceeace este s co ­pul întregei culturi , ceeace îndeplineşte în om voia Celui de sus: conştiinţa şi ca.'-icterul, nu mai au valoare în statul acesta creştinesc, poreclit catolic! P e . erzi tatea polit ică stă azi demasca tă înaintea întregei lumi, — scopu­rile sce le ra te ale acestui regim şovinist nici odată nu au a t ras iuarea aminte, mi numai a neamului nostru, ci şi a Europei , cu a tâ t a s ­cuţiş moral ca noua încercare — de as tă -dată heres t ra t i că — a desnaţionalizărei , — va să z ică a îndobitourei prin c ă l c a r e a drep­turilor religioase.

Temel ia s tatelor este ordinară mora lă , — ordinea mora lă este bunul cel mai mare al iiîimei o m e n i ţ i şi numai unde ezistă aceas ta ordine mora lă în puritatea ei c e rească , înflo­resc naţiunile, s tatele şi indivizii s ingurateci . Pâzirca acestei ordine a inspirat versurile poetului clo.sk. Pentru apărarea şi adâncirea acestei ordine se lucrează de două mii de ani. Cultura conştiinţei naţionale şi religioase este şcoala însa-ş a sufletului nostru capabil de-o desăvârşire uimitoare. Această cultură dublă întemeiază caractere mari. Cel ce vrea să-Ţi ia mijloacele acestei culturi îţi face cn nepu­tinţă să aibi conştiinţă, care ca orice însuşire sufletească — arc lipsă de îngrijire, de edu-caţiune şi de cea mai înaltă instrucţiune: de religiune si de biserică naţionale!. Căci ade­văr zice apostolul: „non procul a Deo per pia, templa sumus."

Numai în biserici naţionale E X I 3 T Ă pietate, numai în biserici naţ ionale îşi poate lua e la­nul firesc un sentiment mare, , în ca re pietatea trebue să aibă izvorul ei. Numai în biserica românească îşi dau mână f ră ţească: credin­ţa, naţ ional i ta tea şi umanitatea. Exemplu l mari lor mart ir i t ră ieşte şi azi în amintirea noas t ră , şi să zicem cu Si. Augustin dim­preună:

„Sangvine fundata este eedesia romana , sanguine coepll , sangvine succrevî t , sangvine finis erit!"

Aşa să He!

— ,,Ronacl>x&'iil. < c se găseşte de vânzare la chioşcul de ziare delà gara căilor ferate a statului (Staatsbalinhof) din HZl©?%.m>*

D-nul lorga despre adunarea delà lleanda-mare.

lleanda-mare nu e un nume prea cunoscut chiar acelor cari se ocupă întru câtva de lucru­rile ardelene. In jurul acestei localităţi e însă un Ţinut locuit mai numai de Români şi intre ei îşi are moşia preşedintele comitetului national românesc, d. Teodor Mihali, ,ul:^cat, care c şi mare proprietar. Pentru succesul adunării p<j-porale de Duminecă, cea diniâia din şirul ce s'a proiectat —, erau deci două din condiţiile cele mai prielnice: bogăţia elementului românesc şi credinţa lui ra'ă de deputatul care-l repre­zintă, organizarea lor sub îngrijirea lui.

Adunarea aceasta să fi fost deosebit de fru­moasă şi vioaie ,plină de conştiinţă şi de energie ţărănească, precum sunt toate cele de acolo (un motiv mai mult pentru a se refuza ţăranilor de aici dreptul electoral sau exerciţiul liber al a-cesini drept). Sătenii strânşi cu miile cui ascul­tat, cu împărtăşirea cea mai călduroasă, dar şi cu cea mai înţeleaptă chibzuială, cuvântările obişnuiţilor oratori, cari au vorbit pe înţelesul mulţimii despre chestiile ce se discuta azi: vot universal, contingentul militar s.oont şi episcopia de limbă maghiară pentru Romára.

Ne interesează însă ----- şi pentru aceasta mai mult e scris articolul -— doua lucruri, cuprinse in cuvântarea cea mai plină de răspundere: a dlui Mihali însuşi.

întâi — ordinea e a noastră — d-sa, înşi­rând ce călcări de lege şi siluiri au avut să îndure Croaţii şi Sârbii în ultimele timpuri, şi-a arătat dorinţa ca naţiile prigonite din Ungaria să se unească pentru o apărare comună. Ideia a med venit şi de aiurea, şi e din cele mai fecunde. Va atârna delà prevederea şi tactul conducătorilor ca să ţie seamă de condiţiile legale şi culturale, uneori aşa de deosebite, în care se află acest'' naţiuni.

încă mai însemnat e punctul al doilea: el atinge chestia foarte gingaşă a potrivirii intre alianţa Statului roman cu monarhia Habsburgi­lor, care, ori cât ne-am îndărătnici a-i zice: Au­stria, e totuşi cel puţ AI pe jumătate o Ungarie vioaie şi provocatoare, şi între tratamentul ile­gal până la barbarie şi neleal până la insultă pe care-l sufăr Românii din aceasta Ungarie a supremaţiei maghiare, a neapăraţii supremaţii maghiare.

In clipa când delà Sinaia pleca noul cancelar austro-ungar, care, cu tot numele său vechia german de Berchtold, e, şi el, măcar pe jumă­tate Ungur, d. Mihali cerea să se găsească un chip de conciliare, cum îl cerea din România d. Disescu, a cărui activitate se străduieşte să atingă din când în când, chestii mari, dc artă ieri, de naţionalitate azi.

E, cum se vede, o noiă întru câtva deosebită de a partizanilor acelui „Gross-österreich", a-celei Austrii mari, şi mai monstruoase deci, care ar rezolvi totul, împreuna şi cn mica noastră Românie, in fundul a celui aş grandios stomah. Aderenţii de aici ai ideei îndreptării noastre că­tră Austria îşi plecau necondiţionat frunţile îna­intea Trimesului Providenţei împărăteşti, în a-celaş timp când preşedintele comitetului na­ţional, care ştie nud bine ce e Ut,gar ia, fiindcă doar în ea trăeşte, cerea précisai i, îndatoriri şi geranţii.

Chestia e, credem, rău pusă. Legăturile din­tre State, mecanice, sunt deosebite de legătu­rile dintre popoare, organice. Acestea nu pot influenta pe acelea, dar, la momentul potrivit, ele le pot desfiinţa. Pentru a se ajunge aici, pa-pcareie înseşi trebuie să lucreze. Şi, in ceeace priveşte pe Români, - • cari nimeni nu-i poate opri, cu nici un mijloc diplomatic, de a tinde încotro c firesc să tindă, şi cei de colo şi noi de aici avem datoria noastră: ei, să fie ce­va mai tari, iar noi, ceva mai mândri.

Şi atunci, dar numai atunci, Statul român ar putea vorbi altfel. „Neamul rom."

Pag. 4 . Nr. 187 1912

Discursul păr. dr, V . Lucaciu rostii în Odoreu (cottul Sătmarului) în 2 Sept.

a. c. în cauza episcopiei de Hajdudorog.

(Continuare şi iine.)

Şi cumcă această instituţiune măreaţă tră­ieşte şi lucrează şi astăzi în mijlocul nostru, al poporului românesc, şi conform destinaţiunei sale, pentru poporul românesc, avem dovezi clasice şi documente publice, de o valoare co-vâşitoare.

Aici sunt, Domnilor şi fraţilor „Actele şi de­cretele celor trei Concilii provinciale, ce s'au ţinut în Bla j , în anii 1872, 1882 şi în anul 1900, monumente neperitoare, cari formează codi-ceie vieţii noastre bisericeşti-religioase, şi care dovedesc, ce drepturi are provincia bisericească de Alba-Iulia-Făgăraş.

Lucrările, Actele şi Decretele acestor Con­cilii provinciale au fost aprobate şi sancţionate de cătră Autoritatea Supremă Bisericească, şi aşa obligă în conştiinţă pe toţi credincioşii a-parţinători de provincia noastră Metropolitană.

in decretele Coneiliui prov. I. cap. III. tit. 1., se descrie clar şi la înţeles cercul de drept a! Mitropolitului, şi c a cap al provinciei. In p. b se zice apr ia t: „Metropolitul ca şi Cap a toată provincia are drept de a priveghia peste integritatea credinţei, curăţia moravurilor, ob­servarea ss. canoane, iară spre delăturarea a-busuriloi, în aceste pivniţe ivinde, a inteprinde la caşuri de lipsă constatată în sinodul provin­cial, cbiar şi vizitaţiuni canonice."

Clar şi lămurit se stabileşte, că în chestii de rit şi de disciplină, în chestiile referitoare la cultul divin, Metropolitul are dreptul şi da-torinţa de a supraveghia, şi a lua măsuri pen­tru delăturarea abusurilor.

Actele şi Decretele acestui Cociliu Provin­cial I. s'au recunoscut prin Deceretul S. Scaun Apostolic de Roma, din 19 Martie 1881, cu tex­tul următor:

„Dupace Pontificele Piu alu IX-lea de pia memo­ria prin literile Apostolice „Ecclesiam Christi", din 6 Decemvre in anul Incarnatiunei Domnului 1853 a fundaţii P rovinei'a basericésca romana de ritulu grecescu in Transilvani'a, Archiepis-copulu si Episcopii sufragani ai nouei Provincie si-au propus a celebra primulu conciliu pro­vinciale; pre carele R. D. P. Joanu Vancea Ar-chiepiscopulu Fagarasiului si Albei-Julie l'a con-chiamatu pre diu a de 5 Maiu 1872, si l'a termi­nata fericitu in 14 a aceleaşi lune. Substernandu acelaşi R. D .P. Archiepiscopu si cei lalti Pre-suli ai Provinciei cu supunerea cuvenita decre­tele aceluiaşi conciliu spre censurare si apro­bare Sântului Scaunu, E/n .Părinţi ai Congrega-tiunei de propaganda fide pentru Negotiele Ri­tului crientalu, aceleaşi le-au esaminatu, si du­pa esemplariulu aci alătur atu le-au recunoscuta; cd testimoniu despre recunoscerea acést'a au de-mandatu a se edd decretulu presinte, că se se observe in modu inviolabile de câtra toti aceia, de cari se tiene.

„Sententi'a acesta a S. Congregatiuni sub-scrisulu secretariu referindu-o Santîtatei Sale D. n. Pontifice Leon alu XIII in audienţi a din 8 Martin a. c, Santîtatea Sa a aprobata si a bi­nevoita a o intari, anulandu ori ce alte ordina­ţi uni contrarie.

„Data in Rom'a din Resiedinti'a S, Congre­gatiuni de Propaganda Eide pentru Negotiele Ritului orientalii la 19 Martiu anulu 1881.

loanu Card. Simeoni Prefecţii. Serafimii Cretoni Secretariu".

A c t e l e si Decretele Conciliului Provincial II. s'au recunoscut prin Decretul S. Scaun Apost. de Roma, dat în 1 Octomvrie 1884.

In sinodul provicial III. sub titlul III, cap. I. cu pirvire la drepturile Mitropoliei şi integrita­tea provinciei bisericeşti metropolitane greco-catolice române de Alba-Iulia şi Făgăraş , se decretează următoarele:

Dându-ni-se din darul lui Dumnezeu feri­c i ta ocasiune de a serba aniversarea a 200-a dela Uniimca bisericei noastre cu Sânta Maică B i s e r i c a catolică a Romei, Sinodul provincial

reaminteşte cu pietate meritele neperitoare

ale acelor Arhierei, preoţi şi credincioşi, cari înainte cu două secole au mărturisit cu mintea, inima şi gura şi după aceea au păstrat şi ne-au dat nouă celor de acum*, ca moştenire sacră, credinţa cea adevărată catolică, puritatea şi in-tregitatea ritului şi disciplinei bisericei gre­ceşti, şi cu zel lăudabil au lucrat pentru vali-ditarea drepturilor şi privilegiilor, cari după în­tocmirea bisericei greceşti şi în sensul decre­tului Uniunei promulgat .de'Conciliu! ecumenic dela Florenţa şi a actelor uniunei noastre dela 1698 şi respective 1700, se cuvin bisericei noa­stre.

Deodată sinodul provincial mulţămeşte cu umilinţă Provedinţei dumneeeşti, că a încunu­nat cu succes nisuinţele-sânte ale antecesorilor noştri, când la anul 1853 biserica noastră din graţia Sântului Scaun Apostolic al Romei s'a constituit în provincie bisericească autonomă şi independentă dela iurisdiciţunea ori-cărei al­te provincie bisericeşti, cu titlul de Alba-Iulia şi Făgă raş 1 ) .

Acest Sinod încă pofteşte, ca drepturile şi privilegiile acestei provincie bisericeşti să se păstreze din partea noastră curate şi nevătă­mate, şi să aibă deplină putere de drept 2), cari privilegii au fost şi vor fi totdeauna, nu piedecă, ci ajutor pentru mânţinerea supunerei noastre prea credincioase şi ascultării noastre fireşti cătră Sântul Scaun Apostolic şi pentru întări­rea Unităţii de credinţă cu întreagă Biser ica catolică şi cu Păstoriul ei cel mai înalt şi Cap văzut, Pontificele Roman, Vicariul lui Hristos pe pământ.

Drepturile şi privilegiile Provinciei metro­politane greco-catolice de Alba-Iulia şi Făgă­raş sunt lămurt precizate în decretele Conci-lielor ei provinciale dela 1872 şi 1882, aprobate de Sântul Scaun Apostolic al Romei, în cari se află desfăşurată constituţia ei internă şi deter­minate raporturile ei cu celelalte Biserici par­ticulare din patrie. Pe baza acestora sinodul provincial află a fi necesar şi salutar, să de­clare următoarele:

§. 1. Raportul Provinciei metropolitane gre­co-catolice de Alba-Iulia şi Făgăraş ca B i se ­rică particulară cu celelalte Biser ice particu­lare din patrie nu poate fi altul, decât cel de­terminat în Bulla pontificială a Papei Piu IX. „Ecclesiam Christi" de dto VI. Kal. Decembris 1853, prin care această Provincie metropoli­tană cu toate persoanele sale de orice sex şi condiţiune a fost scoasă de sub iurisdicţiunea metropolitană şi de sub orice prerogativă iuris-dicţională a arhiepiscopului din Strigon. In con­formitate cu acestea asupra Provinciei metro­politane de Alba-Iulia şi Făgăraş , afară de Sân­tul Scaun Apostolic al Romei (şi prin urmare afară de Nunţii şi Delegaţii lui) căruia aceea este inmediat- supusă, nu se poate recunoaşte altă auctoritate ecclesiastică mai înaltă, decât sinodul său provincial 3).

§. 2 .Nu este admisibil, ca în cestiuni per­sonale, parohiale, bisericeşti, şcolare, fundaţio-nale şi de orice altă natură, cari să ţin de iuris­dicţiunea provinciei noastre metropolitane şi ale diecezelor ei, să se facă apelaţiuni, recurse, ori plânsori la altă auctoritate ecclesiastică constituită afară de cadrele Provinciei noastre, ci rămânând neatins dreptul recursului la Sân­tul Scaun Apostolic al Romei, după modul vi-gent în Biser ica noastră Orientală Unită, toate plânsoriie şi neregularităţile, ce s'ar ivi pe te­ritoriul Provinciei noastre bisericeşt, au să se pertracteze din partea episcopului concernent, ori a metropolitului şi a Sinodului provincial 4).

§. 3. Cu escepţiunea Scaunului Apostolic şi a Legaţilor lui, nici o altă auctoritate biseri­cească , afară de cea a Provinciei noastre bise­riceşti, nu este îndreptăţită a deprinde vre-o putere, iurisdiciţune ori ingerinţă asupra aşe­zămintelor Provinciei noastre metropolitane,

') Conc, Prov. 1. clola 1872. Tit. II. Cap. III. 3 ) Coneiliui Efosin. can. 8. 3 ) Cone. eonii. Coiistaiitinopolitan I. cai]. 2. 4 ) Conc. ocinii. Xicoan I, c. 5; — Sin. Antioch. tan.

12. Di, 14. 15, 20; — Sin. TruLI. c. S. — Conc. eeum. Mi-tau II. c. 0. — Cuţit, Prov. I. ilt Alba-Iulia tlin 1872 Tit. X. r-ani TU.

cum ar fi gimnasiile, preparandiile, paW poporale, asilele infantile şi alte institutei creştere şi instrucţiune; căci aceasta ar favoah în sine violarea independenţei Provinciei i stre bisericeşti şi a manifestului sântei Uni din 7 Octomvrie 1698, în sensul căruia toi aşezămintele bisericei româneşti pentru W timpurile au să fie scutite de orice amestec altei iurisdicţiuni bisericeşti, care nu aparjs acelei biserice unite cu Roma.

§. 4. Nu ese permis, ca fondurile şi funii ţiunile diecesane sau provinciale din Provii metropolitană de Alba-Iulia şi Făgăraş sal controlate, supraveghiate, ţinute în evidenţii adminstrate de o altă auctoritate ecclesiasticţ afară de ceea a Provinciei bisericeşi amintiţi ci acelea trebuie să s e administreze de corpo-raţiunile provăzute în Conciile Provinciei m stre 1. din 1872 şi II. din 1882.

s\ 5. Deodată declarăm, că prin aceste te crete sinodale nu voim să prejudecăm dref tului şi datorinţei, ce o au arhiereii noştri dei conlucra cu Prelaţii Bisericei catolice de ti latin în toate cestiimile, cari se referesc lai teresele generale ale Bisericei catolice din UD garia şi la cele comune ale Provinciei noasti bisericeşti cu ale Bisericei Catolice de ri latin.

Iar despre S. Liturghie se dispun, sei cretează următoarele, în titlul III. Cap. I, p.l

„Limba, în care se celebrează sacrificiuli turgic, în biserica noastră este cea romârâFi losinţa limbei române Părinţii noştri prim tele uniunei dela anii 1698 şi 1700 au voit săi nevătămată şi a garantat-o Sântul Scaun Ap] tolic al Romei, când la anul 1853 a ridicat înfiinţat provincia bisericească de Alba-Iulia Făgăraş ca provincie bisericească autonoi cu limbă română (Bulla „Ecclesiam Christ de dto 26 Noemvrie 1853). Folosirea unei a* limbi în S. Liturgie este deci contrară dispos ţiunilor Scaunului Apostolic şi astfel strânşi prită. Protopopii în visitaţiunile lor să fief mare băgare de seamă, ca abusuri în matei aceasta să nu se furişeze în biserică şi maiá ca să nu se întrebuinţeze în usul liturgic, ded numai cărţi aprobate de Ordinariatul metil politan de Alba-Iulia şi Făgăraş , şi recunoscui ca legitime de cătră Scaunul Apostolic." '

Actele şi Decretele acestui Conciliu prov» cial III au fost recunoscute şi aprobate prin Di creţul S. Scaun Apostolic de Roma, din 21 Di cemvrie 1905, cu textul următor:

R. P. D. Victor Mihályi de Apsia Archiş, cop de Alba-Iulia şi Făgăraş şi Episcopii IM fragani hotărindu-se, să tină al treilea Sw Provincial al Românilor greco-catolici din I Deci in ziua de 4ll7 Septemvrie an. 7 9 0 0 i început Sinodul, şi după mai multe şedin\i\ nute sub presidiul Archiepiscopului amiét, fost terminat cu fericire în ziua a 13126 dinacet lună şi an. După aceea Actele şi Decretele S»

dali Părinţii Sinodului le-au trimis, prea se cuvenia, la această Sacră Congrega!iune,n gândit-se, să binevoiască a le revizui. Dresti ceea în Adunarea generală ţinută în 12 latim an. 1903 Eminii şi Rmmii Părinţi CardMm aceleiaşi Sacre Congregatiuni, dupace wtM cetat deplin şi acurat Actele şi Decretele, eum decât, că acelea au să fie revizuite cu indtşm rile, cari se află induse în exemplarul ááium al acelora-şi Acte . •

Această părere a Eminentissimilor PirwÊ fiind prezentată Suinului Pontifice Leon I IB de fericită amintire prin R. P. D. Antomkm velli Secrelariul de atunci al acestei Sacre CM grega(iuni în audienta din 14 Ianuarie 1903,PrtM sfinţia Sa a binevoit a o încuviinţa şi a o î i f l Fără să se poată aduce vre-o piedecă în j w I r á i B acestora. •

Dat in Roma, din Palatul aceleiaşi Congregatiuni, în ziua 21 Decemvrie, anú mM

Fr. H. M-a Card. Gotti prefect. H leronim Ralieri SecretgM

Domnilor şi fraţilor, H Din cele expuse clar şi lămurit se vede.H

in lupta de apărare, ce am întreprins, s t a n H J temeiul s c l i n t i t al drepturilor noastre, g a r l H I ate prin ac i s publice. H

Nr. 187 1 3 1 2 . „ROMÂNUL" Pag S

Călcarea acestor drepturi înseamnă călca­rea bisericei insaş, iar asta aduce cu sine tnrburarea conştiinţei noastre religioase, în­seamnă provovarea unei lupte, a unui răsboi nesfârşit, pentru apărarea bisericei, a credin­ţelor strămoşeşti şi a culturei noastre religioa-se-nationale.

Drepturile, limba naţională, legea strămo­şească: vii nu le lăsăm, şi respingem orice a-tac, împotriva lor, precum declarăm şi aceea că nu le lăsăm, una cu viata, pradă uneltirilor politice, ale unor ateişti şi francmasoni, cari vreau să facă şi din religie unealtă politică pentru scopurile lor mârşave şi condamnate de toată lumea cultă.

Protestele noastre să le înaintăm la tronul imperial-regal, precum şi la cel papal: să le arătăm, că înfiinţarea episcopiei celei noui pe noi nu ne poate atinge, şi că vii nu vom şuieri, să fim dismembrati, din legaturile fireşti şi ca ­nonice, în care suntem şi ne aflăm cu diecezele noastre române, şi cu provincia noastră me­tropolitană de Alba-Iulia-Făgăraş.

Asta cere dela noi simţul de dreptate, şi pa-triotismul nefăţărit, precum şi alipirea noastră nestrămutată cătră legea şi limba noa'stră na­tală.

0 călătorie în Germania. Conferinţă ţinută de Dr. Horia Peira-Petrescu.

II. Eisenach (Wartburg) .

Eisenach-ul este un oraş din marele princi­pat Sachsen-Weimar. Importanta culturală a oraşului, care numără mai puţin de 60,000 de locuitori, zace în trecutul lui şi — mai cu sea­mă—m faptul că la depărtare de trei sferturi ie oră de el se află vestitul castel Wartburg, pul din castelele medievale germane cele mai strălucite.

Mulţi dintre Dv. vor fi auzit şi vor fi văzut, desigur, opera lui Richard Wagner: „Tannhäu-w" sau „Lupta cântăreţilor dela Wartburg". ki, în castelul acesta, ne spune tradiţia, că s'a petrecut acea vestită întrecere între câtăreţii Iméüuser, Wolfram de Eschenbach şi Walter m der Vogelweide, reprezentanţii cei mai mar­onii ai cântăreţilor de pe la cursurile germane iti epoca clasică a literaturei germane, scrisă idtdeutsch, deci până prin anul 1250.

Poetul St .0 dosif a tradus textul lui Rieh. hgner la opera „Tannhäuser", încât putem şi loisă recitim pasagiile, cari ne interesează.

In secolul al XII , şi la începutul sec. al XI I I -teafost epoca de aur a castelului acestuia. Pe Smpul acesta a trăit un Landgraf iubitor ide pompă şi de arte frumoase, Langraful Hermann 1,(1190—1217), care dădea ocazie cântăreţilor ie curte, să exceleze la întrecerile aranjate în onoarea lor. Cu prilejul unei astfel de întreceri, canin 1207, să ifi luat parte şi Tannhäuser, care Artă amorul, la îndemnul lui Hermann, precum urmează:

„Mi-a fost, o Wolfram, scris şi mie Să văd, ce însuţi ai văzut, Fântâna cine nu o ştie? Ascultă dar cum ştiu s'o cânt: Un dor sălbatec mă încinge, Când mă aprcţriu de isvor,

' Şi setea nu mi-o pot învinge De-aş .şti că trebuie să mor. Sorb lacom eu atunci nectarul, Nu stau Ja gânduri în adins, Că nesecat îi este darul, Cum este dorul meu nestins. Aşa, ca 'n veci să-mi ardă dorul. Mă plec peste izvor mereu, Acesta, Wolfram, e amorul, Aşa-1 pricep aievea eu*).

0 călătorie la Wartburg oferă una din cele Mimări plăceri sufleteşti, care se poate închi­ni. Te simţeşti transpus în secolul al XII şi al Wl-lea, dacă te-ai pregătit înainte, în tăcerea «Bilei tale de studiu, cu epocile acestea ale vie-

•) „Bibi. pt. toţi", trad. de Iosif No. 318, pg. 42.

ţii germane. Atât ochiul, cât şi intelectul tău, primesc impresii de prima ordine.

Treci podul ambulant medieval şi te afii în curtea unei «cetăţi din evui mediu.

Bogăţia de culori nu se poate descrie. Cope-rişeie prelungite, cu ţiglă înroşită şi înegrită de vreme, cu păreţii îmbrăcaţi în iederă şi lauri de toate culorile, balcoane cochete, cu tereştri de sticlă groasă, rotundă, caracterist ice caselor germane, í a m â n i cu ierărie mistică, cu capete de balauri pe la scocuri, obloane verzi, coridoare tăinuite, cu pardoseală veche, de pe atunci, cu scheletul casei văpsit pe păreţi, cu dungi roşii închise... Câţiva porumbei gunguresc bătând din aripi pe olanele turnuleţelor svelte, încolo nici un semn te face să-ţi aminteşti viaţa de a-cum.

Stai să rechemi, ca pe nişte contimporani, pe Landgrafu! iubitor de sărbători fastuoase, pe nobilii în tunici lungi, cu părul tăiat scurt, cu feţele rase, cu blănurile scumpe de castor, de samur şi de hermelină, cu ghetele ascuţite şi îm­podobite bogat, să rechemi pe nevestele lor, cu părul lung lăsat pe spate, sau prins într'un ca­pişon, sau în mrejele unor cordeluţe de mărgele (cu cămeşile de mătuşă), cu hainele încheiate până sus, cu lăibărelul împodobit cu blană, îm­prejurul pieptului lor.

Aştepţi să -se deschidă chemenata (aparta­mentul femeilor) să-ti iasă în cale sfânta Blisa-betha. cea cântată de misterioase legende, şi a cărei viaţă e pictată de pictorul german de sea­mă, de Moritz Schwind, într'o nespus de fru­moasă serie de tablouri murale, tot acolo.

Nu te-ai mira, dacă ai auzi minunatul cân­tec păstrat pentru posteritate în scrisorile unui călugăr din Tegernsee, cântec minunat în urma simplicităţii şi sincerităţii evidente.

„Du bist mein, ich bin dein, Des sollst du gewiss sein. Du bist verschlossen In meinem Herzen, Verloren ist das Sclilüsselein : Du musst immer drin nun sein".

Sau pe româneşte:

„Eu-s al tău şi tu a mea! De-asta fii încredinţată. Mi-eşti închisă 'n inimioară. (S 'a pierdut cheiţa, vai!) Tot în inimă-ai să-mi stai!

Nu te-ai mira, dacă ai auzi pe Walter von der Vogehvei'de recitând acel refren de dragoste, plin de culoare: Tandaradei!

Dar nu numai trecutul din secolii XII şi XIII ni-1 evocă Wartburg-ul: ne gândim şi la sec. al XVI , când a petrecut între zidurile acestea Mar­tin Luther, întemeietorul limbei germane literare de astăzi. Aici şi-a aflat refugiul, (fugărit), Mar­tin Luther, şi aici a tradus biblia în limba ger­mană, privind din odăiţa simplă, care se poate vedea şi astăzi, la câmpiile mănoase şi la pădu­rile extinse ale Turingiei. In odaia, care ţi-o a-rată ghidul, s'a frământat Luther cu traducerea bibliei din original, cimentând pentru viitor o limbă nouă, primenită, germană, de care s'au folosit mai apoi Klopstock, Lessing, Goethe, Schiller.

Tradiţia ne spune, c ă reformatorul german a avut să lupte cu îndârjire, în decursul lucrării sale, cu diavolul. Atunci, într'un moment de dis­perare, a aruncat cu călimara după necuratul, de l'a alungat şi din otelul din Jena, unde tră­sese odată, ca să înopteze. Locul unde a rămas pata de cerneală, se arată şi astăzi vizitatorilor, în Wartburg, dar Englezii şi americanii, iubitori de relicvii s'au îngrijit să ducă până şi tenciu-iala păretelui de acolo, ca amintire, c ă au fost odată în odaia aceasta.

Alt moment însemnat pentru Wartburg, a-cesta din a. 1817, este adunarea studenţească germană a Burschenschaft-urilor. Aproape 500 de studenţi, trimişi din partea studentimei dela toate universităţile germane, au ţinut aici o a-dunare monstră, în amintirea reformafiunei şi a aniversării luptei dela Lipsea, în care a fost Na­poleon. Aici s'au ar scrierile autorilor urgisiţi de studenţi, între altele ale lui Kotzebue, şi s'a accentuat unitatea de sentimente a studentimei germane, luându-se culorile distincte şi, decla-

rîndu-se lupta .şi triai îndârjită împotriva supre­maţiei 'Străine.

Te cobori până la Marienthal, ca să iai tram­vaiul, şi lia şi Wartburg-ul cu durere de inimă, fiindcă acolo este închisă amintirea trecutului glorie?.

Eisenacb-u! te recompensează întru câtva de pierderea avută — dar numai întru câtva. Aici este casa, unde se zice că ar fi locuit M. Luther la doamna Cotta, ca băiat, dela ai 15-lea până la al 18-lea an al vieţii sale (1498—1501) .

Aici este casa , unde s'a născut loh. Sebastian Bach, cel mai mare comp on ist bisericesc pro­testant, şi cei mai mare organist din Germania, — o casă modestă, prietenoasă, preschimbată în muzeu.

Aici este uu muzeu pedagogic interesent, in­stituit de o elevă a pedagogiului Froebel.

Aici se află o imposantă biserică în stil ro­man, una din cele mai vechi biserici în stil roma­nic în Germania.

Piaţa principală — Marktplatz — e caracte­ristică pentru toate oraşele de provincie din Ger­mania.

Ca să vedeţi şi câteva castele din evul mediu, afară de Wartburg, am ales câteva fotografii de pe lângă Rin.

Am colindat mai multe săptămâni, anul tre­cut, ţinutul acesta binecuvântat de Dzeu, cu sa­cul de turist în spate şi cu băţul în mână.

Am întâlnit multă voie bună pe drum, tineri cari colindau, ca şi mine, ţinuturile, am contem­plat cu aceşti doi ochi, ai mei, şi am simţit a-tâtea bucurii sufleteşti, încât nu se pot descrie niciodată.

In Worms am căutat înzădar grădina vestită a „Rozelor" cântată de cântăreţii evului mediu. In 1689 a fost nimicit oraşul aproape din temelie, Ia ordinul -comandantului francez Mélac, care pustiise ţara în numele lui Ludovic a! XIV-lea .

Nimic din frumuseţea castelelor descrise, ni­mic din grădinile măreţe, făr' doar un câmp ex­tins, lipsit de farmec.

Doar domul, ca re se reparează, stă mărturie despre tradiţia minunată din „Cântul Nieblun-gilor"

P e aici au petrecut cavalerii medievali. Şi aici s'a plăsmuit acel nemuritor epos naţional „Das Niebenlungenlied", care s tă pe aceiaşi treaptă artistică, ca Odiseia şi ca Iliada.

Mişcarea culturală in Lozna-mare. — Corespondentă ocazională. —

Jidanii atâta poporul în contra şcolii confesio­nale. — Preotul, notarul şi învăţătorul sal­vează şcoala. — Sfinţirea noului edificiu. — Prelegere poporală şi înfiinţarea unei biblio­teci poporale. — Serată teatrală cu o piesa

nouă şi cu un punct neobişnuit în program.

P e malul stâng al Someşului, în comitatul Solnoc-Dobâca, aproape de Ileanda, care a tri­mis în parlament pe şeful clubului naţionalităţi­lor, se află comuna fruntaşă Lozna-mare. E o comună veche românească renoită insă în mare parte după groaznicul incendiu ce l'a descris dl Augustin Paul în car tea sa „Intre Someş şi în­tre Prut". Cine n'a văzut Lozna de 15—20 de ani, azi abia o recunoaşte. Azi nu mai vezi colibi cu îerestrile rotunde şi cu streşina în pământ. Au dispărut şi aceste cu „straşnicul Sânt-Ilie", care — cum ne spune dl lorga în „Neamul rom. în Ardeal... — împodobea pe din afară păretele de cătră stradă a bisericuţei drăgălaşe.

Ar fi frumoasă comună Lozna, numai de n'ar avea aşa de mulţi jidani.

O dorinţă veche a jidanilor e, ca să se ridice în locul şcolii confesionale de acolo o şcoală de stat, să aibă unde-şi trimite nenumăratele porodiţe spre a învăţa dulcea limbă a lui Ben­degúz. După repetite încercări zadarnice — cum adevereşte şi monografia comitatului — azi cu noua lege şcolară a lui Apponyi era să-şi vază visuil împlinit. Excepţionată fiind şcoala veche confesională, la aduna-ea convocată spre a ho­tărî ridicarea unui edificiu nou, poporul, care nu înţelege ce înseamnă a-şi da şcoala din mână,

tut

aţâţat fiind de câţiva nătărăi cu gura mare, cari pentru o litră de vinars s'au pus in serviciul j i ­danilor, a s t r i a t , că nu le trebuie nici o şcoala, fac'o statul, ca ei n'au din ce o face. S 'a ridicat atunci p.eotiii din loc, părintele Rachomiu Pop şi a oferit suma de 5 0 0 nor. şi piatra de lipsă la edificare. „De faceţi şcoală nouă românească — strigă atunci insufle ;it notarul Ştefan Poeoi — şi eu vă ajut cu 4 0 0 de coroane". „Şi eu dau o sută" — se afla atunci învăţătorul Ştefan Szé ­les. „Atunci om face-o cu ajutorul lui Dumne­zeu!" — a strigat poporul şi s'a pus la lucru. Cărămida de lipsă au primit-o gr?tis delà dl pro­prietar de mine de aur Alex iu Pocol, care le a mai dăruit şi suma de 200 cor . Tot gratis le-a făcut planul de şcoală şi preliminarul de spese studentul in drepturi Cornel Pop; iar „Banca Poporală" din Dej de sub conducerea dlui direc­tor Simeon Russu, le-a votat la propunerea pă­rintelui Pachomiu P<;p suma de 250 cor.

Din aceste ina. inimoase daruri, din hărnicia poporului şi în special a primeuratorulai Ioan Szabo s'a ridicat sub controla neobositului tâ­năr Cornel Pop o şcoală într'adevăr frumoasă cum nu se mai află în părţile aceie.

Sunt zece ani. de când nu s'a pomenit în Poz­na nici un semn de mişcare culturală, chiar de aceea ne-au surprins cele văzute şi auzite acolo în ziua de St . Mărie, cu ocaziunea sîinţirei nou­lui edificiu a şcoalei. A fost o adevărată zi de sărbătoare aceasta, zi de înălţare sufletească pentru poporul din Lozna şi împrejurime.

Sfinţirea şcolii s'a făcut în prezenţa unui mare număr de popor de cătră preoţii Pachomiu Pop şi Vaier Deac cu ajutorul unui cor d" can­tori bisericeşti din comunele apropiate. Sfinţirea s'a sfârşit cu o frumoasă şi avântată vorbire a bunului român părintele Pachomiu Pop.

La orele 3 p. m. urcă simpaticul tânăr Cornel Pcp tribuna r i d i c a t ă în ograda şcoalei şi ţine o prelegere poporală cu subiectul: „Şcoala, cartea şi cultura". Deşi nori grei ameninţau ou ploaie, ograda mare a şcolii era plină de popor, care a venit să asculte prima prelegere poporală ţinută în aceste părţi. Tânărul orator, care cu ocaziu­nea ultimei alegeri de deputat Ja lleanda-mare, ne-a pus pe toţi în uimire cu toastul său într'a­devăr clasic, care a fost întrerupt de repeţite ori prin aplauze frenetice, a mai dat o dovadă a ta­lentului său oratoric constatat de însuş Magn. Sa dl deputat T. Mihali. Într'o limbă poporală dulce şi curgătoare a spus pe înţelesul tuturora, ce este cultura şi cât e de mare însemnătatea ei în viaţa unui popor. „Un sat întreg de oameni tari ca zmeii, cum nu mai sunt în ţara întreagă, nu putea să facă atâta cinste neamului nostru românesc, .nu putea să ne ridice aşa de mult în ochii străinătăţii, cum ne-a ridicat un singur om cu puterea înţelepciunei sale — Aurel VI ai cu" — şi poporul a erupt în strigăte de „trăiască" la adresa îndrăzneţului şi genialului cuceritor al văzduhului.

A arătat apoi, că poporul nostru, căruia ii lipsesc atâtea instituţii culturale, de cari se bu­cură alte popoare, numai prin cetirea de cărţi bune şi folositoare îşi poate câşt iga oare-care cultură. Cartea ne este aproape singurul mijloc pentru lăţirea cunoştinţelor folositoare. Drept-aceea n'ar trebui să fie comună românească din care să lipsească biblioteca poporală. Spune apoi că dăruieşte bisericei din loc 60 de cărţi spre a se înfiinţa o bibliotecă poporală ,care să stee sub îngrijirea curatorului bisericesc. Şi dacă cei mai mulţi din sat nu ştiţi ceti, nici asta nu-i pie-decă. In fiecare casă oste barăm un băiat obligat să umble la şcoală. Aveţi şcoală ridicată cu spe­se mari, folosiţi-vă dară de ea. Trimiteţi-vă

. R O M A N U L " Nr. l « 7 - t f »

pruncii regulat la şcoală, să înveţe a scrie şi a ceti şi va fi mai mare dragul câte lucruri fru­moase vă vor ceti în serile lungi de iarnă din cărticelele împrumutate delà biblioteca poporală. Sfârşeşte apoi cu cuvintele: „Dumnezeule Doam­ne al Puterilor, Dzeul protopărinţilor noştri,

caută spre noi norod nemângăiat şi ia aminte rugăciunile noastre în aceste zile de grea încer­care, ca ai Tăi suntem Doamne şi din moşi-stră-moşi, din' neam in neam am păstrat credinţa în toate cele sfinte ale Ta le !

Dă Doamne, ca această şcoală să fie spre fo­losul nostru, a iimbei noa^.re strămoşeşti şi a le­gei noastre creştineşti! In paca T a o punem Doamne, în paza bisericei T a L . Din sărăcia noa­stră am ridicat-o cu ajutoru-i Tău. A noastră e şi a Ta . Iar de s'ar întâmpla cândva s'o pierdem, să nu mai fie a noastră, şi să slujească spre a înstrăina cu ajutorul ei pruncii noştrii de cătră limba, legea şi datinile noastre strămoşeşti, a-tunci... atunci te rugăm Doamne prăbuşeşte-o! Prăbuşeşte-o şi o risipeşte, căci mai scumpă ni-e nouă legea noastră creştinească şi limba noastră strămoşească, decât toate şcolile străi­ne din ţară!"

După o probă cu bilete de intrare ieftine pen­tru popor, la orele 8 s'a început teatrul cu ur­mătorul program:

Dl iurist Cornel Pop declamează puternica poezie a lui Coşbuc: „Noi vrem pământ", care a stors aplauze.

A urmat apoi economul Oregoriu Pocol cân­tând sau mai bine zis predând cu isteţime cuple­tul „Veselul pantofar". A fost foarte original şi hazliu.

Punctul principal al programului a fost piesa teatrală „Naşterea Mântuitorului" compusă de tânărul iurist Cornel Pop. Rolul persoanei prin­cipale, a lui irod împărat l'a jucat însuş autorul, care a fost instructorul celorlalţi 14 diletanţi. „Naşterea Mântuitorului" e o piesă într'adevăr drăgălaşă şi plină de viaţă, scrisă într'un limbaj dulce poporal. Cu colinzile, cântările, fluerul ş\ frunza din ea formează un program bogat. Pu­blicul a rămas foarte mulţumit şi a aplaudat mult. Imbracămintele artistice din piesă, făcute de dl Cornel Pop pe spesele proprii, se vor a-şeza în vistieria bisericei, de unde le vor împru­muta feciorii din sat în fiecare an pentru seara de Crăciun, când vor preda această piesă din casă în casă în loc de-a colinda.

Ar fi bine să trimită dl Cornel Pop această piesă teatrală la careva foaie poporală, ca publi-cându-se acolo s'o înveţe pentru ceara de Cră­ciun şi m alte sate, căci se va ridica mult sărbă­toarea naşterii Mântuitorului.

A mai declamat economul Adrian Pop o fru­moasă poezie abia cunoscută pe la noi: „Limba noastră" de B . P. Haşdeu.

După frumoasa cântare poporală „De-ai fi lele cum ţi-e fala" cântată de mai mulţi economi, monologul „Cum am rămas flăcău bătrîn" de­stul de bine predat de studentul Augustin Széles, se sfârşeşte programul cu un punct nou şi neo­bişnuit: emulaţie de Huer şi frunză. Ideia este a iitristul Cornet Pcp. Premiul atât în fluer cât şi In frunză l'a câştigat isteţul flăcău Mitru Radu.

Nu pot lăsa neamitită scena frumoasă aran­jată de dna preoteasă Ludovica Pop. Dl Bănuţ ar fi invidiat-o. A fost o adevărată expoziţie de lucruri de mână, de ţesături de casă cu alesături artistice.

In sfârşit ne-am pus la dans: Inteligenţa în şcoală iar poporul într'o şură din apropiere. (De i.e n'a fost la un loc? N. R.)

In focul jocului ii: ris tul Corne! Pop s'a dat la chiuite:

Dare-ar Dumnezeu să dere, Toţi vrăjmaşii să ne peie! S ă fie mâncat de câni, Cine vrea rău la Români! Cine vrea să ne răpească, Limba noastră strămoşească! Cine vrea, ca să perim Şi nai ne lasă să trăim.

Bravo fraţi Loznem' bt ziua de Sf. Mărie aţi făcut un frumos pas înainte. Să trăiţi şi să auzim şi de mai bine! B .

Cronică externă.

Cam e comentată vizita împăratuluid maniei în Elveţia. Toa te ziarele din Elveţia Iută în termeni elogioşi vizita împăratului 1 beim în Elveţia. Cel mai mare ziar elvej „Neue Züricher Zeitung" publică în loc frunte articolul preşedintelui majorităţeio siliului federal dr. Bissegger care făcând s ricul relaţiilor germano-elveţrene de 24 aii coace, — delà urcarea pe tron a împărat Wilhelm —- :onstată îmbunătăţirea acestor lăţimii. Asupra scopului vizitei, dr. Bissei afirmă că nu este de loc in legătură cu pin iile rabolistice ale diplomaţiei, ci că şeful o mai puternice armate din lume, impari Wilhelm, vine în Elveţia condus de un iill absolut militar, de a vedea mica armată et ţiană la muncă. E lăudabil că puternicul i narch vrea să se convingă cu proprii sait despre starea şi capacitatea miliţiei elveţii nemulţumindu-se cu rapoartele laconice oamenilor săi. Dr. Bissegger îşi închee ari Iul salutând în termini foarte călduroşi pel paratul Wilhelm.

Toate ziarele franceze în frunte cu zi „Le Matin" se ocupă de vizita împăraţi Wilhelm.

„Matin" scrie că e vorba despre o vij dorită expres de îmăratul Wilhelm, cui mite scopuri. Consiliul federal al republicii veţiene e liotărît însă să nu se pue in a ciul nici unui stat străin aşa, nici al Qenri Elveţia nu face nici convenţii comerciale de altă natură.

Război între Mongoli şi Chinezi. Telep sosite din China anunţă că şase provincii teritoriul de sud al Mongoliei au declarat! boiul contra Chinei. Principii mongóliai la dispoziţia lui Cutuchla, noul rege proci în Mongolia, o armată de 200,000 de sol Principatul Tsalta a făcut o comandă de de 15,000 de ruble delà un agent german, care a fugit defraudând banii.

S e ştie însă că ruperea. Mongoliei de e în interesul Rusiei şi după cum se svi adevăratul comandant al trupelor nu estei tuchta, ci un colonel rus, prinţul Uday, golii au început războiul împotriva Chinei diând oraşul Cobda, care după înveri luptă l-au şi ocupat. Intrând în oraş mi au omorît la 4000 chinezi, rănind tot pe Străinii au fost cruţaţi, care fapt se poate ţumi intereventiei consulului rus, Kosrrit

Toate oraşele din Cobdei sunt amei de mongoli.

Consiliul secret din Peking cu Iuaai în frunte a liotărît a-1 numi pe Tşifu fostil| vernor al Mongoliei, de comandant al lor împotriva Mongolilor. Pentru China boiul acesta pare a fi nefavorabil di Mongolii sunt ajutoraţi de Rusia, carevf cu orice preţ a-şi asigura teritorul pentru sine.

Filiala din Arad a magazinului de dantele din Budapesta Bul^;^r^j

Atrage a'snţiunea on. clame asupra magazinului său asortat cu noutăţile sezonului de toamnă.

rapi pentru femei, bărbaţi şi copii, şaluri, năfrămi groase, mă13SÜT). (jantBlB, COrdBJB, IflalUlSJ SÍ 01ÍC6 3CVÍZÍÍ8,'

11*. 1 8 7 — 1 9 1 2

f Ë nenorociţii din Ardeal păgubiţi prii I potopul de astăprimăvarâ. • Ne aducem cu t o ţ i i aminte d e pagubele c a u -1$ p r i n uraganul d i n 13 Mai a . c . in favorul prora a m lansat m a i multe liste d e subscripţie. E Ş u d e mult a m evitat în coloanele acestui ziar B u c l e l e primite până în 25 Iunie a . c. inducând •Lnumele marinknoşîlor donatori. Acum conti-B é o cu publicarea sumelor primite în' ziua de

• Suma colectată până în 25 Iunie 1912 a fost

• S I COT.

I lista No. I. Colecta dini Lazar Stupinean nreot in F tec ut: Lazar Stupinean preot 4 cor. F a ­i n Iacob 4Ü f i i . Maca rie luon lcor . Cosma w j e o r g e 1 cor. Arciudean Condrache 20 iii. lio.su I l w d c r 2ü fü. Pa rase a Zaharie 24 fii. Arciudean I j i c a 80 fii. Rus Zaharica 10 i i i . Bungardean •Wie 20 fil Arciudean Teodor (Ita) 20 fii. Bun-Epskm Chrtu 20 fii. Rus Vasi ika 20 fii. Bungar-I f o n George 1 cor. 20 fil. Pop Toader 1 cor. |toţi(AU Toader 20 fii. Mărginean Toader 1 mut. Mureşian Toader 40 fii. Oltean Maria 10 fil. I l a e a r i e Toader 20 fil. Bungardean Ileana 40 I f i U ţ i a Onisia 40 fii. Macarie Parascbiv'a 22 fii. •Cosman Toader 1 cor. Ho.su Toader 1 cor. P o p • S i m o n 1 cor. Qrama Alexandru 60 fii. Mileşian • H u e 6 0 f i i . Mcklovari Ileana 2 cor. Duma Vasilica I c i soţia 1 cor. Iacob Todora 1 cor. Oltean Teo-l'JorlccT. Macarie luon 1 cor. locuitori în Fiscut.

I Cu totul cor. 23.06

I Colecta dlui Alexandru Barbule-scu preot in •Cintoş. Dela popor în biserica 2 cor. Coc Ma­l a c a v a d . 1 cor. Coc Gregoriu 1 cor. Alexandru liärbulescu preot 2 cor. I Cu totul cor. 6

I Lista No. 10. Dr. Il ie Ben, medic Sibiiu 10 lcor. Parteniu Cosma, director de bancă Sibiiu pcor. Dr. E. Roşea, protosincel Sibiiu 10 cor. IDr. N. Comşa, niedLc Selişte 10 cor. St . Stroia l'Sbriu, 5 cor. A. Lebu Sibiiu 10 cor. A. Bârsearm. Ijresi-dentitl Asociatiuned Si'hiiu 10 cor. O. Cîoga, IJJOET, Sibriu 5 cor. „Albina" inst, de credit şi feeonomii 100 cor. I. Cu totul cor. 170.

{lista No. 13. Colecta dela „Albina" filială Târ -[îul-MurăşuJui. „Albim" fii. T.-Murăşului 10 cor. llaitcu E., dirig. 5 cor. Manea, contabil 2 cor. [ H a d e s , cassar 1 cor. Căpăţină, funcţionar 1 cor. lliliuHerir.es funcţionar 1 cor. Alexandru Tâmaş lia a g e n t . Băncii gen. de as ig. 1 cor. Dr. Erica IDraia, advocat 5 cor. cu t o ţ i i din Târgul-Mură-ptii

Cu totul cor. 26.

Lista No. 24. Colecta dlui L. Miclea contabil Nebancă Şărma.ş. Liviu Miclea, contabil Şărmaş Rcor. Alexandru Fogolyân comerciant Şărmaş f2cor. Emil Pop, preot gr. cat. Tnşin 1 cor. Ga-Ivrii Hintea preot gr. cat. Şărmăşel 1 cor.

Cu totul cor. 6.

• Lista No. 36. , Jul ia" institut de cred. si ecou. Mba-Iulia 10 cor.

Cu totul cor. 10.

I Lista No. 44. Colecta diui Petru Suciu din jîeiuş. T. L. Bitca dir. de bancă Teiuş 10 cor. I Crişan GLigor (buţ) 2 cor. Crişan Qligor 1 cor. lucaciu Crucită 2 cor. Pcpa Parie 1 cor. Cretin Todor 1 cor. Crişan Trăiau 1 cor. Muntean S i ­lim 2 cor. Crişan Ion 1. Ilie 1 cor. Crişan Tó­dor 1 cor. Suciu George 1 cor. Fostoc Aurel 1 cor. Moldovan Nistor 1.20 cor. Popa Maria 80 Iii. Cetean Nicolae 1 cor. Ceteau Iacob 1 cor. MoMovan luon Trifan 2 cor. Micu luon 1 cor. Thişan luon 1 cor. Muntean luon 60 fii. Florea Niculae 1 cor. Albu Constatin l cor. Bechieheri Tanase 3 cor. locuitori în Teiuş.

Cu totul cor. 37.60

(Va urma.)

,R O M Â N U L "

Mişcarea răzeşilor şi mazililor din Bucovina.

D a c ă în B u c o v i n a e x i s t ă o m i ş c a r e s e r i o a ­să , c i n s t i t ă şi pă t runsă de idealul pent ru c a r e luptă, a tunc i e a c e i a a R ă z e ş i l o r şi Maz i l i lo r . Începutu l a fost modes t , făcut , fă ră spiri t de r e c l a m ă , spir i t , c a r e de altfel , s t ă p â n e ş t e anu­mi te m i ş c ă r i sub m a s c a de a p ă r a r e a ţ ă r ă n i -m e i ; p o n d r i e a luptei S o c i e t ă ţ i i R ă z e ş i l o r şi M a ­zil i lor p ă r e a , a c u m c â t v a t imp, o r i s c a r e de energ i i şi de a v e r e cu ed i t a r ea g a z e t e i lor . D a r dela cel dintâi număr al foii şi până a s t ăz i s 'a putut u rmăr i c a un fir roşu p r o b l e m a a n e v o i o a ­să , pe c a r e eobor î to r i i din r ăzeş i şi mazi l i ş i -o i m p u s e s e r ă : î n v i a r e a conş t i i n ţ e lo r r o m â n e ş t i î n ă b u ş i t e de puvoiul ru tean . Din f i e c a r e număr al foii auzia i g lasu l dureros , pe c a r e î n c ă A l e c -saudr i îl r i d i c a s e :

„Hai cu Domnul S fân t , „Ma idem pes t e P r u t , „ S ' a p ă r ă m pământul „ C a r e l -am avu t !

P e n t r u S o c i e t a t e a R ă z e ş i l o r şi Maz i l i l o r s e . împ l ineş t e un an de s t ă ru i t oa re m u n c ă , de s a ­crif ici i , în s c h i m b u l c ă r o r a f i eca re R o m â n de b ine p r i v e ş t e cu nui l ţămire su f l t e a scă r o a d e l e aduse . C ă c i , fără îndoială , dacă , la penu l t ima c o n s c r i p ţ i e , din 1900, R o m â n i i bucov inen i s t ă ­teau cu 229.018 faţă de 297.798 Rutes ' i , iar , ia c e a din 1910, d a c a R o m â n i i putură s t a cu o înmul ţ i r e de 44.236 suflete c â ş t i g a t e în cursul c e l o r z e c e ani , în faţa înmulţ i r i i ru t ene numai de 7.303 suf le te , o şa dar, d a c ă după z e c e ani R o m â n i i r e p r e z i n t ă 273.254 fa ţă de 305.101 R u ­teni (deşi un sfer t şi din a c e ş t i a , d a c ă nu şi mai mulţ i , f i g u r e a z ă numai pe hâ r t i e , din g r a ţ i a S t ă p â n i r i i ) , a tunc i a c e a s t ă c r e ş t e r e a p o p o r a -ţiunei r o m â n e ş t i nu s e e x p l i c ă a t â t prin p r o g r e ­sul nata l i tă ţ i i r o m â n e ş t i , c â t prin r e c â ş t i g a r e a e lemntulu i pierdut , î n sc r i s în penu l t ima c o n ­sc r ip ţ i e la R u t e n i . A c e a s t ă î n v i e r e a conş t i in ţe i r o m â n e ş t i îu pătur i le de j o s s e d a t o r e ş t e , în p r i m a linie, curentului naţ ional is t , c a r e a î n c e ­put s ă t r e z e a s c ă ne B u c o v i n e n i din a m o r ţ i r e a lor, s e d a t o r e ş t e ape i , m spec ia l , acţ iuni i d e m n e de tot sprijinul ş : lauda a „ S o c i e t ă ţ i i R ă z e ş i l o r şi Maz i l i l o r " , a a.lus a m i n t e ce lo r c e deab ia pot î n g â n a l imba r o m â n e s c ; ! sau n 'o pot de loc c ă a l ta e a d e v ă r a t a lor o b â r ş i e , nu a c e a din Ga l i ţ i a ori U c r a i n a . C ă doar nu S t ă p â n i r i i sau pol i t ic iani lor noş t r i a \ cm să li mul ţumim r e -sul ta tul f avorab i l , d e o c a m d a t ă , al c o n s c r i p ţ i e i . A c e i a , î n to tdeuna , au c ă u t a t sâ-ş i a s i g u r e pa­c e a pe p ie lea noas t ră iar unii pol i t ic iani d in t re „ai n o ş t r i " i-au dat >-hiar a r m e , car- fură în­d rep t a t e î m p o t r i v a n o a s t r ă , cum a iust bună ­o a r ă c o p i l ă r e a s c a t e o r i e a roman i să r i i .

„ G a z e t a R ă z e ş i l o r Maz i l i lo r " , c o n d u s ă de o a m e n i in tegr i , însufleţi ţ i de m ă r e ţ i a p r o b l e m e i puse , o a e n m i c a dd. p roresor i Ioan c a v a l e r de C u p a r e n c u , fraţii V i t e n c u şi c a t e c h ^ . a l T o p a , şi-a c ro i t un d r r m larg , fără să se t" râ ie în genunch i î n a i n t e a S t ăpân i r i i , ci i âcându- i , îu public r ep roşu r i , a s p r e , de p ă r t e n i r e cu R u ­teni i ; e a i-a ded ica t c h i a r fostului p rés iden t al tăr i i , dlui B l e y l e b e n , im a r t i co l de fond îu t e r ­mini aspr i , pc ca re - i m e r i t a s e de mult . P r in a t i tud inea ei fa ţă de g u v e r n „ G a z e t a R ă z e ş i ­lor şi M a z i l i l o r " a a r ă t a t c ă dreptur i le unui po­por nu s e c e r ş e s c , ci se pret ind, s e iau. F ă r ă să iasă din l imi te le leg i ior , ea dădea C h e s a r u -Iui c e l e c e e rau a le lui, dar p re t indea s ă s e dea poporului r o m â n e s c c e l e c e sunt a le a c e s t u i a . Ce l e mai f rumoase elogii ce s ' a r putea aduce in imoşi lor luptă tor i în jurul s teagulu i S o c i e t ă ţ i i R ă z e ş i l o r şi Maz i l i lo r e m i n a t o r u l g e s t c ă z ă -c e s c : „ In t r ' una din şed in ţe l e Consi l iului ş c o l a r al ţăr i i , P i h u l e a k , c a de lega t cu l tu ra l al n e a ­mului său , a d e c l a r a t c ă Ruten i i v o r î n v ă ţ a min te pe unul din fruntaşi i noşt r i (d. cons i l i e r B e j a n ) şi c ă au a c u m a oamen i plăti ţ i ca r i să- i s p a r g ă c a p u l ! " ( G a z e t a R ă z e ş i l o r şi Maz i l i l o r , nr. 20, anul I.)

M i ş c a r e a R ă z e ş i l o r şi Maz i l i lo r a t rebui t să c â ş t i g e s impat i i l e buni lor R o m â n i , de v r e m e c e

e a c s i n c e r ă , p r ecum si g a z e t a ei t rebuia s ă se impună publicului r o m â n e s c , d e o a r e c e a c e a -

Pag . 7 .

s t a a fost în anul a c e s t a şi c e a mai s e r i o a s ă publ ica ţ ie p e r i o d i c ă p o I i t ic - c u 11 u r a 1 ă.

A s c u l t â n d de sfatul dlui N. I o r g a , „ G a z e t a R ă z e ş i i l o r ş 1 M a z i l i l o r " pe l â n g ă p r o g r a m u l de luptă, d e s v o l t a t a tâ t de f rumos, a făcut un s e r v i c i u şi l i tera tur i i r o m â n e ş t i prin p u b l i c a r e a de d o c u m e n t e v e c h i , c u l e s e de prin locur i l e î n s t r ă i n a t e , d o c u m e n t e c a r e sunt t o t o d a t ă şi i zb i toa re a r g u m e n t e împotriva au tor i lo r Ideii r oman i să r i i .

R ă m â n e , pe vi i tor , î ncă un l u c r u : în lă tu­r a r e a cu d e s ă v â r ş i r e şi din toa te domeni i le a a-

• c e l o r R o m â n i , c a r i . din i n t e r e s e p e r s o n a l e , sub m a s c a binelui o b ş t e s c r o m â n e s c , pe a s c u n s uneor i , a i tă da tă pe faţă , după cum o c e r e s i ­tuaţ ia , nu se îndură s a s e d e s b r a c e de frăţia cu Ru ten i i , a c e s t î n v e r ş u n a t duşman e tn i c al poporului nostr ; : .

M i ş c a r e a R ă z e ş i l o r şi Maz i l i l o r m e r i t ă a-t en ţ i a şi spri j inul tu turor R o m â n i l o r de b ine .

(„N. R o m . " ) / . / : . ToroWiu.

Criza din Turcia. A r a d. 6 S e p t e m v r i e .

A t i t ud i txa d ip lomat ic i şi a di fer i te lor s t a t e e u i o p n e e î n d r e p t a t ă e x c l u s i v a sup ra t r a t a t i ­v e l o r de p a c e şi a supra ac ţ iune i conte lu i B e r c h t o k l . P e n t r u a m b e l e sunt s e m n e l e c e l e mai f avo rab i l e . F r a n ţ a c a r e o c u p ă un loc im­por tan t in tr ipla an t an t ă a primit p r o p u n e r e a de ta i l a t ă a conte lu i B e r c h t o k l în mod foa r t e p r i e t e n o s şi astfel s e poa t e şi ia c e ' e l a l t e puter i din an t an t ă p r o p u n e r e a va afla p r imi rea c e a mai bună .

Rifa t P a ş a a m b a s a d o r u l d e c l a r a s e c ă nici ii» g u v e r n o t o m a n nn se va afla c a r e să r e ­nunţe la s u v e r a n i t a t e a a sup ra Tr ipol i su lu i , dar g L . ' e n m i ac tua l l-a sil i : c a s í - ş i retragă afirnia-ţ iunile şi o t e l e g r a m ă din r*aris anunţa c ă a m ­basadoru l d e s m i n t e c ă el ar fi făcut astfel de dec la ra ţ i i . D e s m i n ţ i r e a e p r iv i tă c a un semn bun pentru s u c c e s u l t r a t a t i v e l o r şi a r a t ă c a guve rnu l o t o m a n nu v o i e ş t e nici decum a pu­ne piedeei înche ie r i i păci i .

Acţiunea cont. Berchtold.

P a r i s . — „ E c h o de P a r i s " s c r i e : In min i ­s terul de e x t e r n e s e ţin în s e c r e t u l cel mai s t r i c t ins t ruc ţ iuni le , ca r i sunt în l e g ă t u r ă s t r î n -să cu p r o p u n e r e a conte lu i B e r c h t o l d , dar noi a ş a ş t im c ă , p r o g r a m u l conte lu i B e r c h t o l d a fost aflat de foa r te în ţe lep t şi e s t e e x a m i n a t foa r te p r i e t e n o s şi cu dispozi ţ ia c e a mai f a v o ­rab i l ă . G u v e r n u l f r a n c e z cu toa t ă p robab i l i t a ­tea va da răspunsul său în cursul s ă p t ă m â n e i v i i t oa r e r ep rezen tan tu lu i A u s t r o - U n g a r .

P a r i s . -•• „ T e m p s " s c r i e : A n t a n t a t r iplă e foar te d e p a r t e de a a v e a in tenţ ia a se m ă ­sura cu tr ipla a l ian ţă pe a r e n a din Or i en t , z i a ­rul a c e s t a află de n e c e s a r pentru p r e v e n i r e a unei conf lagra ţ i i î n j g h e b a r e a unei a n t a n t e g e ­n e r a l e , şi cu p l ă c e r e a c e a mai m a r e ia pa r t e îu d iscuţ ia a sup ra proiectului conte lu i B e r c h t o l d .

C o n st a n t i n o p o I. - „ J e t m e T u r q u i e " publ ică d e c l a r a ţ i a imui minis t ru după c a r e gu­vernul o t o m a n nu va ap l i ca nici o c e n t r a l i z a r e pes t e m ă s u r ă şi nici o d e c e n t r a l i z a r e ci im s i ­s t e m dc g u v e r n a r e c a r e să s a t i s f a c ă c e r i n ţ e ­lor şi da t ine lo r d e o s e b i t e a le provin ţ i i lo r şi na ­ţ iona l i tă ţ i lo r imperiului o t o m a n . P r in l ă r ­g i r ea dreptur i lor va l i l c r şi a consi l i i lor p ro­v inc i a l e se va a junge la un p r o g r e s m o d e r n .

T o t a c e s t z iar s c r i e : P r o p u n e r e a conte lu i B e r c h t o l d ş i -a a juns deja scopu l şi A u s t r o - U n -ga r i a ş i -a a s igu ra t prin a c e a s t a fa ţă cu c e l e ­la l te puter i o s i tua ţ ie p r e p o n d e r e n t ă în T u r c i a . M o n a r h i a s 'a p r o c l a m a t pe faţă de p r o t e c t o a ­r e a şi a p ă r ă t o a r e a a lbanez i l o r şi a lbanez i i în c a z de o nouă r ă s c o a l ă cu drept s e v o r p ro ­v o c a la c o n t e l e B e r c h t o l d . A u s t r o - U n g a r i a a luat î ncă dela începu t pe ac tua lu l guve rn o t o -

Pag. 8 . . R O M Â N U L " Nr. 187—1911,

mau în părtinire şi va fi împotriva oricărui gu­vern viitor, care va cugeta altcum. Cu date statistice arată acest ziar că importul Angliei, Franţei şi Italici statornic scade faţă cu cel al Germaniei şi Austro-Ungariei. In privinţa eco­nomică Albania astăzi e legată cu mult mai strîns de Austro-Ungaria decât de Turcia, iar acum monarhia a făcut din Albania şi politi­ceşte o provinţă austro-imgară.

Atitudinea albanezilor.

Ü s k ii b. — Fruntaşii albanezi Bairamzur, şi Riza B e y împreună cu Iza Bolet inac au in-manuat un memorand consulilor marilor pu­teri, în care cer decentralizarea economică a Albaniei. Fa ţă cu acest demers al lor valiul din Kosowo totuş a propus guvernului otoman ca Bairam se fie numit general, iar Riza B e y colonel. In Sieniţa domneşte anarhie deplină. Cea mai mare parte a locuitorilor s'au refugiat în Serbia.

B el g r a d. — Din Üsküb se anunţă că, Al­banezii au înscenat în Prilep un îngrozitor ma­sacru de creştini. De acelaş pericol sunt ame­ninţaţi şi creştinii din Prizrend.

Bulgaria războinică.

P e t e r s b u r g . — Danev preşedintele S o -braniei a declarat corespondentului din Sofia al ziarului „Novoje Vremja" că războiul cu Turcia e inevitabil. Menţinerea păcii nu mai stă în puterea marilor puteri. O rezolvire paşnică e posibilă numai dacă Turcia ar pune în practică reformele provăzute în contractul delà Berlin.

Războiul şi tratativele de pace.

C o n s t a n t i n o p o l . — Ziarele anunţă că consiliul de miniştri s'a ocupat în zilele aceste cu rapoartele delegaţilor otomani, referitoare la tratativele de pace. După examinarea ra-rapoartelor Poarta va da instrucţii delegaţilor.

V i e n a . — Ziarul „Neue Fre ie Presse" publică telegrama deputatului italian Cirmeni, care afirmă faţă cu declaraţiile lui Kiamil Paşa făcute în zilele trecute, corespondentului zia­rului „Matin", că continuarea liniştită a trata­tivelor trebuie considerată de un semn că Turcia s'a împăcat cu ideia de a recunoaşte în tăcere deplin suveranitatea Italiei asupra Tripolisului şi a Cireneicei. Declaraţiile lui Kiamil Paşa sunt motivate cu deschiderea con­gresului june-turc. Dar guvernul otoman în dată ce ambasadorul otoman din Paris făcuse declaraţiile, a lansat ştirea că ambasadorul va fi rechemat. Rifaat Paşa de altcum şi-a retras declaraţiile.

R o m a . — Agenţia Ştefani anunţă: După ce prima fază a operaţiunilor militare din L y -bia prin ocuparea teritoriului litoral delà Ma-kabez până la Tobruk, e încheiată guvernul italian a hotărît pentru a uşora pătrunderea în interiorul provinciei, ca cele două comanda­mente din Tripolis şi Cirenaica să le despartă de olaltă şi să le facă indepente una de alta. Conform acestei hotărîri generalul Caneva a fost absolvat de comandă prin un decret re-cunoscându-i-se activitatea lui distinsă desvol-tată până acum. In locul lui a fost numiţi în Tri­polis vicegeneralul Ragni iar în Cirenaica vi-cegeneralul Bricola.

Dr. ROTH KALMAN, M E D I C

T E M E S V Á R - ERZSÉBETVÁROS. Strada Batthyány 2. (Coltul str. Hunyady)

Cosultaţluni: a. m. 8 - 1 0 , d. a. 2 - 4 o r c

Consultaţiunl separat pentru tuberculos!

( • * A l t o i r o c u T u b e r c u l l n . TP* ,r.O 45—KO)

1NF0RMAŢIUNI Arad, 6 Septemvrie n. 1912.

Vlaicu la Oradea-Mare. Pe ziua de I Oct. •n. se pregăteşte în Oradea-mare un sbor Vlaicu.

S e nădăjduieşte a avea o reuşită bună, - -având în vedere că şi în Orade şi în jur, R o ­mânii sunt număroşi. Tot Bihorul va alerga să-1 vadă. Aşa că, chiar dacă publicul unguresc şi jidovesc al oraşului ar face ca la Oşorhei, reu­şita tot ar fi asigurată.

In chestie personală. Primim următoarele: Subsemnatul, fiind conştiu de orice afirmaţiune în chestia Săcelelor , sunt gata la dorinţa ori cărui om de omenie a-rni dovedi autenticita­tea însemnărilor mele ori când înaintea legii. Cetăţean ungar fiind, cine m'ar trage la răs­pundere, personal mi-ar face cel mai mare serviciu de a-mi putea apăra onoarea... Mulţă-mindu-vă On. Redacţiune pentru publicarea a-cestei declaraţiuni de un deosebit interes pen­tru mine, rămân etc. Buzău, 21 Aug. v. 1912. — Radu St. Mirean.

Abonaţi, de probă, de acum până la anul nou, revista literară ilustrată „Cosinzeana", singura revistă la noi în Ardeal, care e întoc­mită anume pentru îamiilii şi apare regulat în fiecare săptămână, aducând ilustraţii intere­sante şi bucăţi literare alese!

Abonamentul pentru numerele de probă până la sfârşitul anului curent e numai 2 cor. Administraţia în Orăşt ie—Szászváros.

Necrolog. In ziua de 19 August (1 Sept. st. n.) a. c. a încetat din viaţă în „Sanatorul Cot­tage" din Viena Constantin D. Cossovici, fost magistrat, preşedinte dg.tribunal, deputat al par­tidului liberal, vicepreşedinte al comitetului exe­cutiv al partidului liberal din judeţul Teleorman şi până în ultimele zile preşedinte al consiliilor de administraţie la băncile „Măeurele-Giurgiu", „Roşiori" şi „Alexandria",' — născut în Bucu­reşti în anul 1856.

D. C. D. Cossovici a fost o personalitate dis­tinsă atât pe terenul politic cât şi pe cel finan­ciar, bun român, suflet nobil şi mare filantrop. Rămăşiţele pământeşti ale defunctului au fost ri­dicate din sar.ator în asistenţa dlor Aurel Lup-şan, directorul băncii „Măgurele-Giurgiu" şi I. Mateescu, cumnatul decedatului, şi expediate azi în România, unde se va face înmormântarea la Turnu-Măgurele, conform dorinţei defunctului.

Parastasul solemn se săvârşeşte în „Capela Română" gr. or. din Viena (I. Lövelstrasse 8) de S. S. protopopul Pavel Boldea, Duminecă 26 August (8 Sept.) a. c. .

Dumnezeu să-1 odihnească în pace! Sborurile din Sofia. Marţi s'au făcut în S o ­

fia mai multe sboruri de către aviatorii mili­tari. La un moment dat, la aerodrom, când unul din locotenenţi anume Petroff, efectua a-terisarea, un redactor al ziarului „Utro", Ivan-ciu Gospodinoff, era să cadă victima unei groaznice nenorociri. Gospodinoff se afla pe pistă şi aeroplanul locotenentului Petroff se a-fla doar la vre-im metru înălţime deasupra zia­ristului, aparatul urmând să atingă terenul ime­diat. Graţie prezenţei d-sale de spirit, Gospo­dinoff se arunca repede la pământ şi aeroplanul pluti puţin în aer până atinse terenul.

La fondul D. P. Span pentru ajutorarea co­piilor de Moţi, aplicaţi la meserii, au mai dă­ruit Alexandru Fugătă abs. în teologie, Ovidiu Gritta jun. şi Aurel V... câte 1 cor., Petru Sim-tion, librar 20 bani, Iustin Sârbu învăţător (Se -leuşul mare) şi soţia sa Ana n. Buta 1 cor., Dr. Silviu Dragomir prof. sem. 20 bani, George Hienz faur, soţia sa Ana n. Pildner şi copiii lor George şi Helmine, încheiând contract cu în­văţăcelul Partenie Stana (Burjuc) 1 cor., Iuliu Tuducescu, funcţ. la Acad. rom. (Bucureşti) 1 cor., Iuliu Buzdugan secretarul băncii „Dacia", Orăştie şi soţia sa Maria n. Banciu 1 cor., George Cusută şef-contabil la „Dacia", Orăş­tie şi soţia sa Maria n. Sibişan 1 cor., Vasile

Duma lui Todor econ. Sălciua inf. 20 la S ta re fondului cor. 1385.56. Pentru prinosi duce calde mulţătnite, în numele comitete Reuniunei sodalilor români sibiieni: Vie. Tot dăşianu, président.

Cercetări arheologice în insulele egà încă în luna Mai, a fost trimsă o misiune arlia logică italiană sub conducerea doctorului di rola în insulele din marea Egee, cari au fosti cupate de flota italiană. Centrul acestei mia este oraşul Rhodos. Aici au fost pregătite cl lătoriile de studiu în toate colţurile acesteiœ sule, cât şi în celelalte 12 insule ocupate,^ a vizita numeroasele monumente arhitectul din antichitate, cari stau martore ale unui írt eut glorios. Primul lucru pe care l'au făcuţi ceşti arheologi, a fost întocmirea unui catá sistematic al ruinelor arheologice, cât şi aici dirilor medievele şi modeme, cari prezint vre-un interes pentru cunoscătorii de artă. Cţ talogul va fi edat în curând de mmisterulb strucţiunei din Italia. In ei sunt descrise Iii» rit şi fotografiate toate monumentele. S'auj reprodus până acum 400 de fotografii şi M facsimile de inscripţiunj vechi. Cercetările « dat rezultate satisfăcătoare în oraşul Rhodos Castelul Lindos şi în capitala insulei Kos. A cum, după terminarea misiunei doctorului Ot rola, Dr. Torro delà şcoala arheologică italian din Atena, va continua lucrările începute S când săpături în locurile rnai însemnate. ••

Accidentul turistic de lângă Praga. Unat cident mortal s'a întâmplat ieri pe coastaE gern Hutte de pe Seekopel pe drumul ce dan la Praga. O doamnă, soia avocatului IuliuSU mann din Viena voind să culeagă nişte flori.; căzut într'o prăpastie adâncă de 200 de mii rămânând moartă pe loc. Doi copii cari se ii seau în societatea ei au rămas neatinşi.

Admiraţia Englezilor pentru Shakespean Sir Henry Wood a organizat acum de curâţ în Express-Hall din Londra, o serie de 10 coj certe pe cât de originale pe atât de intere sânte. Programul se compunea numai din pies muzicale inspirate de dramele lui Shakespeari Nu erau mai puţin de 86 de piese de muzfjj dintre cari 34 erau uverturi, 12 poeme simijj nice, 5 fragmente de muzică de -balet. Aufop englezi ai acestor piese muzicale sunt foarti numeroşi, şi dintre ei, 46 au colaborat la aaii ţiune. Cel mai vechi dintre aceşti comporţi era James Wilson (1594), după care vin mai alţii într'un şir neîntrerupt deatunci până » prezent.

Casa împărătească din Tokio. Pierre l i are, între descrierile sale delicioase, nişte im­presii din Japonia. Poate sunteţi curioşi sl aveţi o idee despre palatul Mikadului. Bănii un lux mare, fast, strălucire ca în tot orientul E cu totul contrar. Un singur lux: luxul ş răţeniei, luxul albeţei. Palatul e de o sir uimitoare. Pereţii albi, tavanurile albe, pej scândurile nevopsite. Es te însă ceva în adevl extraordinar. Este iscusinţa cu care se pli treaza frăgezimea acestei albeţe. Nu se i> noaste niciodată că a călcat cineva pe scâ* duri, nu rămâne nici o urmă, şi, ce e mai ciuft lemnul pare mereu că a fost tăiat ieri, căciH capătă nici măcar negriciunea impusă defini Sălile lungi ca şi camerele sunt aproape : Mobilier numai cât e strict necesar. Nimici prisos. E adevărat că în dosul acestor uşi sir şi date la rindea steteau ascunse averile cé sale ale Suveranului, unul din cei mai boj monarhi ai lumei, moştenite acum de noull kado, fiu al lui nu cu împărăteasa văduvy cu alta, ceeace n'a îrnpiedecat'o pe cea dini să-1 crească şi să-1 conducă cu o iubire şi gri de mamă adevărată.

Groaznică explozie într'o mină. O explozii de grisu s'a produs în fundul minei Clare» Din 75 de lucrători, cari erau în mină, 10 ! scăpat fără răni; 23 au răni foarte grave; u din ei a sucombat. Din fundul minei au maif ridicaţi încă alţi 3 morţi. Au rămas în fuit minei 37 lucrători. Aceştia sunt consideraţi pierduţi. Prăbuşiri considerabile se produci tr'ima. Echipele de salvare nu pot înainta cât foarte greu. O mulţime agitată s'a i în faţa grilajului care înconjură gura minei,

ïr ' 187 ' 1912. „ROMÂNUL" Pag. 9.

. pea dntâî femeie-jokey. La începutul lunei Octotnvrie a. c. va debuta pe hipodromul delà ùposztasmegyer lângă Budapesta, cea dintâiu jmeie-jcckey din lume. E vorba de fiica dom-rtţiS. Bulford, cunoscutul antrenor al grajdu-i d-lui Jean Cămărăşescu. Domnişoara face (àttru moment numeroase exerciţii pregătitoare ppitUil hipodrom şi Jokccy-Clubul ungar i-a Zierat brevetul de jockey. Interesant e şi f ap­ţi că domnişoara va călări pe şea ca şi băr-laţiicari văd în noua lor concurenţă, încă de pe Kitrrt, o puternică rivală. • In cercurile sportive, acest debut e aşteptat arfoarte multă nerăbdare şi interes.

încăierare între ofiţeri şi profesori socia-tyila Sevlfevo. Luni la orele 2 după amiazi, lavut loc o gravă încăierare la cafeneaua Cen-B$ din oraşul Sevlievo, între un grup de ofi-jtri i mai mulţi profesori socialişti. Incăiera-iţa.s'a produs în urma unei discuţiuni asupra ffcboiului. Socialiştii se pronunţaseră împotriva (ropagandei. care se face pentru proclamarea fcboiului. Maiorul Ninaroff şi unul dintre ci­tai sunt răniţi.

" Descoperire... periculoasă. Zecile de mii ie leneşi din lumea întreagă sunt ameninţaţi k... existenţa, în „activitatea" lor ! Un ' savant Hglez dr. Alen Smith, anunţă că a descoperit ticrobul trândăviei! Medicul acesta susţine că (lenevia e o boală microbiană ca oricare alta, (icare, deci, se poate vindeca! Cu siguranţă, jnnua descoperire va fi viu combătută de toţi teşii acestei lumi, cari vor pune în această mbatere, pentru primaoară în vieaţa lor, mai ealtă energic !

lUn plăcut spectacol pentru oraşul V â r ş e t este ex-miţia de mobile a lui Ştefan Sladek, Str. Kudrici 42, tarate în propria lui fabrică. Se află în mare asorti-Kit, dela cele mai simple pană la oele mai luxoase, »cum, mobili pentru camera de dormit, salon, sufra-jtie, birou. Mobile tapiterate, fier aramă si piele, apoi Mie, tablouri, covoare, perdele, cele mai renumite Uliii de cusut, în preturile cele mai ieftine. Garnituri •plete pentru locuinţe, liotele, viile ţi camere de y^cu condiţii foarte favorabile. Recomandăm fabrica lĂista în atenţiunea On. Public cititor, c-a înainte de Hi cumpăra mobile să viziteze atelierul lui Ştefan fadek, convingándu-se astfe despre întâietatea mobile-telni lucrate cu cel mai psrfect gust artistic şi cu toate Bîtea totuşi foarte ieftine.

x Manuale de şcoală folosite şi noui pentru toate şcoalele civile şi medii din Arad şi pro-rincie se capătă mai ieftin la Ingusz I. és fia, Arad, str. Weitzer Iános, Nr. telef. 517. 1 303—)

x A încetat! căderea părului, c e l u i a , care întrebuinţează renumitul şi miraculosul balsam „Venusul" pentru păr al lui dr. Şepeţianu. Ba l ­samul acesta ajută creşterea, împedecă căderea părului şi încetează total mătreaţa. de vânzare la Tóth Adorján, drogheria la „Venus". Lugoj-Lu-gos. Tot aci se capătă şi renumita cremă ,Venus'.

x„Tokio" extirpător de bătături. Se poate fo­losi cu succes contra bătătur i lor (la p ic ioare) , ne­gei lor şi c o n t r a scortăşarei pielei. După o folosire de 2 zile ne &căpăm de durerea bătătur i lor . — 1 dosă 50 fii. P e n t r u (50 fileri se tr imite f rancat . A-dresa : Tömöri Antal, Cegléd, I I . kerület.

Ultima oră MANEVRELE R E G A L E .

Seghedin, 6 Septemvrie.

In cercurile dela conducerea oraşului se ob­servă o vie mişcare. Se fac pretutindenea, în cazarme, la postă, la gară, pregătiri întinse pen­tru primirea moştenitorului de tron, care, în calea-i spre Mezőhegyes, se va opri şi în S e ­ghedin. Direcţiunea căilor ferate ale armatei îşi va avea sediul principal în Seghedin. Pentru soldaţii cari formează personalul birourilor di-recţiunei s'au aranjat 40 de odăi în diferite ho­teluri din oraş.

Cum intri în oraş, observi numai decât în­stăpânirea vieţii militare. Automobile şi birje străine trec în fugă pe străzi, ducând ofiţeri şi soldaţi în diferitele puncte ale oraşului. Feţe ne­cunoscute ocupă mesele din cafenele. Direcţiu­nea căilor ferate va intra încă mâne în funcţiune sub conducerea colonelului Dietrich. Direcdu-nea va fi sprijinită în munca sa de organele a-plicate la serviciul căilor ferate ungare şi la cel al navigaţiei fluviale.

Trenul moştenitorului de tron va sosi Luni dimineaţa la creie 5 în gara oraşului Seghedin, precedat de un alt tren de lux, care va aduce notabilităţile străine: ataşaţi militari şi ofiţeri superiori din armatele străine.

P e locul manevrelor se VOT institui două ofi­cii postale, unul pentru corpul ide nord, altul pen­tru corpul de sud al armatei. Afară de aceste două vor funcţiona încă şi altele mai mici, 11 la număr, pe teritoţrul manevrelor, aşa numite poste ambulante.

MINISTRUL S Z É K E L Y ASUPRA SITUA­ŢIEI POLITICE.

Un ziarist ungur a cerut astăzi şi părerea ministrului de justiţie asupra coudiţiunîlor ce le-ar pune guvernul, în caz că opoziţia va arăta aplicări pentru pacea parlamentară. Ministrul a răspuns că el, personal, încă doreşte o colabo­rare cinstită cu opoziţia, însă nu aşa ca minori­tatea să fie stăpână peste situaţie. Evenimentele din Iunie n'au fost decât rezultatul unor însem­nate trebuinţe de stat, cari nu mai puteau suferi amânare şi în calea cărora opoziţia a pus pie-deoi ce numai prin măsuri excepţionale puteau fi înlăturate. Ceeace am făcut în Iunie o vom face ori când între împrejurări analoge. Bucuros vedem partidele opoziţioniste în parlament, a spus ministrul, însă muncind alăturea cu noi, iar nu punându-ne mereu piedeci. A trecut de mult timpul, când opoziţia dicta în cameră. S 'a în­tâmplat pe timpul liberalilor, că-i reuşia câte odată opoziţiei să înlăture pe câ te un şef de ca­binet, astăzi însă lucrurile stau cu totul altfel. Din chestiunea personală a premierului Lukács, majoritatea îşi va face o chestiune de onoare a sa proprie şi nu va ceda cu nici un preţ cererii opoziţia, de a-1 sacrifica.

C R O N I C A S O C I A L A

Astra la Hereclean.

Comitetul despărţământului Şimleu al Astrei convocă adunarea sa cercuală în comu­na Hereclean (cott. Sălaj) pe 22 Sept. 1912; la orele 10 a. m. cu programul următor: 1. Se rv i ­ciul divin la orele 8 în biserica gr.-cat. din lo­calitate. 2. La orele 10 deschiderea adunării cercuale. 3. alegerea a 2 membri pentru verifi­carea procesului verbal. 4. Raportul secreta­rului. 5. Raportul cassarului. 6. Exmirterea co-misiunilor, pentru cenzurarea raportului: a) se-cetarului; b) cassarului şi pentru c) conscrie-rea membrilor şi încasarea taxelor. 7. Alege­rea comitetului nou al despărţământului Şim­leu al Astrei. 8. Raportul comisiunilor de sub a) , b) , c ) . 9. Prelegere poporală ţinută de Da­niii Qraur — despre vier i i 10. Propunera co­mitetului pentru descentraliarea desp. Şimleu al Astrei şi înfiinţarea lespărţămintelor : 1. Chioar. 2. Jibou. 3. De peste Meseş. 4. Băseşt i (sub codru). 11. Eventuale propuneri. Din în­credinţarea comitetului desp. Şimleu al Astrei, Alimpiu Barboloviciu, dirct. desp. Dr. Vaier Vicaş, secr . desp.

spre a se asig-ura b ine c ă a ieş i t d int r 'ânsul ; când e r a s i gu r de tot că oraşul e ra cu totul în a fară de raza vederi i , şi că nu se mai zăreau n i c i ch i a r eol ibi le , poteovăridlor fe ra r i lo r şi mori le dimpre­j u r , p recum şi minare te le albe ale Kse r i ce lo r zi­dite m piat ră , el nu se mai u i tă decât la drumul pe oare î l u rma , iair d i s t rac ţ i a lui fu de aşa fel că acest oraş X . . . . , care fusese v i su l lui u râ t de i e r i şi c a r e îl apăsă încă dimineaţa, deveni pen t ru el o amin t i r e vagă şi eofuză, ca ş' cum nu l 'ar f i cunoscut decât ca fiindu-1 s t răbătut în t impul copi lă r ie i sale.

D r u m u l însuşi înce tă î ncu rând de a preocupa pe C i c i k o f ; pleoapele lui îng reu ia te puţ in câte puţin căzură, iar capul lui înolinându-se molatec pc piept, ol îşi închise de tot ochii .

M ă r t u r s i m că suntem foar te sa t i s făcu ţ i de domnul acesta pe c a r e î l gus tă eroul nostru, le­găna t moale pe exce len te perne, în fundul bri-ştei sa le . T i m p u l aces ta de repaos nu o fe re o ocaziune exce len tă de a vorbi în t ihnă ce t i tor i lor noş t r i despre persoana însăşi şi despre câ teva de­ta l i i ale v ie ţ i i Cic ikof . P â n ă acum a fost s i l i ţ i să vorbim mai mul t decât am fi voit despre 'Noz-dref , despre şeful de poliţ ie, şi despre ba lur i , şi despre doamne, şi do l imbut ie , şi despre acele acele mic i deta l i i car i par destul -de mizerabi le în t r 'o ca r t e , dar cari au în lume o impor tan ţă pozitivă. S ă lăsăm toate acestea la o par te , şi să începem, f ă r ă a mai g lumi o povest i re episo­dică iudispesabilă.

(Va urmii).

F c . I T A Z I A R U L U I „ R O M Â N U L " .

NICOLAE GOGOL

Suflete moarte ( R O M A N )

Trad. de Seniot

(134) - Urmare —

Sici un suflet în f e r e s t r e , urci a f a r ă : totul Sta dóidat somnului , totul, afar poate de vre-un mic burghez ca re îşi astupă c i şme le c răpa te , ori kutarul care îşi apr inde cuptorul . O h ! noapte, Kupte! cât t rebuie să binciru vin teze c ineva a-(este pânze pe ca r i ce ru l îi le împrumută , şi a-«t bun aeir proaspăt care sufla atunci , murmn-lâodu-şi indolentul lui cântec.

Adormim din nou, ne s imţim fă ră rezis tenţă «căzând în acta u i ta re de noi înş ine şi de al ţ i i , ppentru a doua oară ne deşteptăm pe bietul ve­to,, foarte năcăj i t că ne s imte apăsând f ă ră con-iinţă cu toată g r eu t a t ea nostră pe r âna lui . dio cu somnul de data aceas ta! z â m b i m ; vedem idngâwiu-sc îna in tea noastră livezi, stepe, imen-,«tatea; încă un stâlp, un al tul s'a dus, un al leilea. Scena dimineţ i i se p regă teş t e ; zorii îş i tag;pe orizont dunga lor albă, care o c l ipă după «ea, « o ojrdea de aur palid, apoi ea năpădeş te ijecime de univers. Ae ru l în c l ipa aceasta e ma i

pătrunzător , vântul mai intens . S ă ne s t rângem ; bine în mataua oas t ră , e f r ig , dârdăi , scu tur i ast­

fel toropeala somului din urmă. L a cel mai mic zdruncin al că ru ţe i ia tă-ne cu to tdinadinsul deş­teptaţi .

I n vremea aceasta soarele s 'a r id ica t maiestos deasupra or izontului împrăş t i i nd sub el u l t imele irrnio ale nopţi i . No s imţ im uşori, auzul nos t ru d is t inge un m u r m u r de g lasur i , te leaga coboară de pe col ină la p ic ioare le că re ia ogl indeşte s t ră­luci toare suprafa ţa unui rezervorul şi a câ torva băl ţ i l impezi . S a t e , c ămlnur i şi col ibe , izolate, însufleţesc toată pan ta până la ţ ă rmi i apelor ; apar te , pe un drăguţ platou, s t ră luceş te cruce d aur ie abiser ic i i loca le ; nu departe de aici s'au format câ teva g rupu r i de ţ ă r an i ; a l t e le de ţă­rance f l ecă re ţ e ; şi no i s i m ţ i m o poftă de mân­c a r e ne răbdă toa re si avidă de sa t is facţ iune. I a t ă eonacol, vivat! Oh! câ t eşt i de dulce, câ t eş t i de sănătoasă şi uneoiri mân tu i toa re , că lă to r ie , că lă ­torie î ndepă r t a t ă ! D e câte or i , pe socoteala noa­s t ră , n ' a m recurs la t ine ca la o scândură de salvare, şi de f iecare dată tu m'ai scos la mal , tu mi-ai scăpat viaţa. P e drummri, c ine o va nega ? pe că i , în că lă to r ie se nasc gândur i le fecunde, vi­săr i le poet ice , impres iun i l e şi expras iun i le mă­reţe!. . .

Amicu l nost ru C i c i k o f găsindu-se deja l a câmp larg , cum spusesem, înce rca şi el, în cl ipa acea­sta, un început de bună stare c a r e n 'avea n i m i c prea prozaic, deşi ora încă cu totul îmbiba t ou

I proza oraşului N.. . E l căută mai î n tâ i înapoi

Fag; 1 © „R owmw N E . 187-f-MJl

P A G I M I R A S L E Ţ E .

Spre edificarea unul suflet — pornit spre prăpastie.

Un harnic învăţător de al nostru din părţile bănăţene, a primit zilele acestea o scrisoare delà o „domnişoară", pe care învăţătorul a înfrurn-tat-o în coloanele ziarului nostru pentru un „ciardaş". Invă;ătorul n'a trădat însă numele ,4-soare i" , nici atunci şi nici cu această ocazie. In scrisoarea ei de înfruntare td-şoara îi scrie între altele: „A zsidók sokkal többet tettek a román érdekért, mint egy román tanitó". ( J i ­danii au făcut cu mult mai mult pentru interesele româneşti decât um învăţător român).

învăţătorul primind această scrisoare, foarte caracterist ică pentru mentalitatea multor „dom­nişoare" din acele părţi, a strâns un mănunchiu de frumoase citate din diferiţi autori şi doreşte să Je publice spre edificarea sufletelor molipsite de molima înstrăinării. Iată-le:

E m l n e s c u : „De la Nistru pân ' l a T i s a T o t Românu l p lânsu-mi-s ' a Că nu mai ipoate s t r ăba te D e - a t â t a s t ră ină ta te .

Din B o i a n la V a t r a Darn i i A umplut omida cornii Si s t ră inul te tot p a s t e D e nu te -mai poţi cunoaşte . . . "

A. C. C u z a : A m spus eu : „Naţ iona l i t a t ea e pu te rea c r ea toa r e a cul turei umane — -cultura, putere c r e a ­toare a na ţ iona l i t ă ţ i i " .

E b e r s : „Dacă to tdeauna ne -am cuge ta la u rmăr i l e faptölor noas t re n ' a r mai fi păca t " .

A. C. Cuza : T o c m a i ei „ S c r i e r e a a c e a s t a îş i dato-reş te apa r i ţ iunea îndoitei c o n s i d e r a ţ i u n i : a unui pr in­cipiu, de a cărui t emein ic ie suntem de mult convinşi şi a unor fapte, car i c redem că e t impul să se a t r agă î n g r i j i r e a tuturor.. ."

Houston S t e w a r t C h a m b e r l a i n : „Un neam ca re a r e o menta l i t a t e hibr idă , î n c e t e a z ă de a mai fi r a s ă şi es te meni tă p ier i re i şi ca n a ţ i u n e " .

A. C. Cuza : „Pr inc ip iu l , ia tă-1: na ţ iona l i t a t ea e pu­t e r ea c r ea toa r e a cul turei umane.

F a p t e l e : c l a sa noas t r ă d i r igen tă — art iş t i i , î nvă ­ţa ţ i i , bă rba ţ i i pol i t ic i , „ s o c i e t a t e a " — în mare par te e inconş t ien tă de men i r ea ei n a ţ i o n a l ă ; masse l e po­pulare sunt inconş t i en te chiar de na ţ iona l i t a t ea lor.

U r m a r e a aces to r fapte con t ra re principiului funda­menta l enunţat , nu poa te fi decât fa ta lă . S f â r ş i t u l : Com­promi te rea e x i s t e n ţ e i poporului român. Căci p ă s t r a ­rea v ie ţ i i p resupune î n g r i j i r e a şi a p ă r a r e a ei. . ."

C a r l y l e : — „ R e l i g i a cuiva es t e faptul de căpe ten ie în ceeace-1 pr iveşte . . ."

A. C. C u z a : „conducător i îns t ră ina ţ i nu î n g r i j e s c de na ţ iunea lo r ; m a s s e l e inconş t ien te nu sunt în s ta re a o a p ă r a . Chiar de pe acum ş t i rb i rea na ţ iona l i t ă ţ i i române se î nvede rează din a ş e z a r e a pe te r i toru l ei a unui p rea mare număr de străini de a l t ă r a să , de a l tă l ege , cu a l te principii de cul tură şi neas imi lab i l i : J i ­danii .

A. C. Cuza : E i , — „şi pe când aces t proces de în­s t r ă ina re a pământului s t r ămoşesc e ra pe cale de a se îndeplini , „ in te lec tua l i i ' ' noştr i — luminător i i na -ţiunei — propovăduiau : a te ismul , cosmopol i t ismul , so ­cia l ismul , radica l i smul , esteticismud pur — doctr ine prot ivnice na ţ iona l i t ă ţ i i , s te r i l i za toare a or icăre i a c ­ţiuni româneş t i " .

S c h i l l e r : „Tu eşt i inima ta — ; tu eşti cum simţeşt i . . . ' '

A. C. Cuza : Ş i — „as tăz i ne af lăm încă sub în r îu r i -r e a fermentului a ce s to r idei d i so lvan te : drojd ia propa­gande lor o t răvi te încă nu s'a aşeza t turburând l impe­z imea idei lor noas t re conducă toare .

Mai sunt o mul ţ ime de „ l iber -pansor i " , de c o s m o ­poli ţ i , de social iş t i , de radical i , de pur es te ţ i un ive r ­sali — pentru cari nu e x i s t ă : n ic i Dumnezeu , nic i pa­tr ie , nici na ţ iune .

Si în lăuntrul aces to r ce te de zăpăc i ţ i — f iecare cu „păre r i " deoseb i te .

Asupra ori cărui lucru, ori cine p re t inde să a ibă „ ide i l e" lui — concepţ i i au tochefa le" .

Nicolae I o r g a : D a , da : „Fe lu l de vorbă a l omului îţi arată fe lul de faptă ce ai să găseş t i la e l " .

A. G: Cuza : „Anarch ia cuge tă r i i , în générer, pent ru cei mu l ţ i e dogmă, coro la r al autonomiei individuale , par te a l că tu i t oa re a „dreptului omului" — semn de superioritate, i n t e l ec tua lă . A d i c ă : nu cuge t c a toa tă lumea — prin u rmare cuget . Ş i : .ie pense , donc j e suis. S u n t c ineva .

A c e a s t a r ă t ăc i r e e o mare pr imejd ie pentru noi . Naţ iuni le fo rmate îş i pot permi te luxul tuturor idei lor şi ch ia r a e x p e r i m e n t e l o r e x t r a v a g a n t e — şi î n c ă nu fără pagubă. Da r popoare le în formaţ iune au nevoie de urme l ămur i t e de conducere , pentru a se forma.

S i : — „Des-binarea spir i te lor d i r igen te e m o a r t e a s igură a unui popor tânăr din cauza r i s ip i re i puter i lor lui suf le teş t i şi a p ie rdere i t impului, ca re e însămi v i a ţ a neamuri lor , , ca .şi a omului.

C l a s a d i r igentă nu e chemată să facă paradă de ş t i in ţă şi de umani ta r i sm, bă tând câmpi i după f lori le teor i i lor gene ra l e , — ci să -conducă des t ine le unei n a ­ţiuni anumite , ipe ca i le de pr imejd ie a le is tor ie i . E a t rebuie să ş t i e : î n c o t r o ? ci m a i cu deoseb i re să fie unită în cuget asupra modului de a luera.. .

N. I o r g a : Da, f i indcă: „ în t re noi şi cei mai aprigi dintre duşmani i fi inţei n o a s t r e na ţona le es te o p ră -paste , pes te ca re ş t i i n ţ a meni tă s ă a l ine sufe r in ţe le omeneş t i — nu poate sp re ba t j ocu ra unor înde lunga te şi crude sufer in ţe a l e ce lor de un gra i şi suflet cu noi •— să în t indă o punte" .

A. C. Cuza : E i îşi: — „Neces i t ă ţ i l e de e x i s t e n ţ ă aile f iecărui neam fiind ho tă r î t e , şi mi j loace l e ce le mai bune de a l e sa t i s face nu se pot r iguros de termina . A-ces le se ce r a fi s tabi l i te , prin bună î n ţ e l e g e r e , în t re cei competen ţ i .

Sun t dar n o r m e ob l iga toare pentru toţi de condu­cere a in t e re se lo r unui popor — fa ţă de ca re ori ce aba t e r e e t rădare de neam" .

Si noi Român i i suntem o na ţ iune , aflată tocmai în per ioada formaţ iunei sa le .

H e r b a r t : „Na ţ iona l i t a t ea es te o par te o rgan ică a fi inţei noas t re , prin u rmare şi oduca ţ iunea t rebuie să fie na ţ iona l ă" .

A. C. Cuza : Da . Şi n o i : „mai eri , a ta l tăer i , e ram un popor de păs tor i ; a s t ă z i : c l a sa rura lă se g ă s e ş t e în t r 'o s ta re de înapoie re î n g r i j i t o a r e ; o c lasă de mij loc n a ­ţ ională în t eme ia t ă nu a v e m ; şi — mai ales — ţăr i le române încă nu a lcă tuesc un trup.

A c e s t e sunt p rob lemele pozi t ive a le f i inţei noas t re . A le nesocot i — îndugmănindu-ne a s u p r a unor teorii fără l egă tu ră cu dânşe le , s i ignorând t eo r i a des lo -găr i i lo r —, este a ne sinucide.

— E s igur însă c ă , ' d i n cauza câ torva năuci , un neam în t reg nu t rebuie să p ia ră" .

N. I o r g a : D 'apoi . Că ş i : „ce l mai bun stat — ori soc ie ta te — p ie re prin ne t r ebn i c i a e lementului pe ca ­re să r az imă — şi cel mai ne t rebn ic înal tă — prin va loa rea e lementului naţ ional . . ."

O. G o g a : „ L a noi de j a l e poves tesc A codr i lor desişur i Şi j a l e duce Murăşul Şi duc tus t re le Crişuri . . ."

G. C o ş b u c : „Bles tăm&tă fie ţ a r a Care v 'a născut pe to ţ i ! U r a lumi lor ş i -ocara Moş ten i ţ i -o l a nepo ţ i ! E a r pe tine 'n rând cu orbii F o a m e a poar te - te prin uşi. De p e câmp adune- ţ i corbii Oase l e 'n scârbos cu lcuş ; Si murind, de-i v rea cu mâna S ă - ţ i aduni pe-obraz nisip S ă se svâ rco le ţ ă r îna î ng roz i t ă de-a l tău ch ip ! "

A. C. C u z a : „A venit v r e m e a da r ca , în haosul în ­tunecos al con t raz ice r i lo r p i e rză toa re , să se ro s t ea scă mântu i to ru l : fiat lux — al adevărului r enăscă to r . A-devărul e naţ ional i tatea .

T o t ce ex i s t ă prin ea s 'a făcut. T o t ce se va face de-acurn îna in te , p r in t r ' î n sa se va face .

Homer , gen i a l i t a t e a omenimei , — nu a fost un om o a r e c a r e , c e t ă ţ e a n a l lumei, ci un g r e c născu t într 'o ţ a ră anumită , c rescu t în mi j locu l ace le i soc ie tă ţ i pa-triarchade, în a c e a matură va r i a t ă ş i f e r m e c ă t o a r e pe ca re a reprodus-o în chip a tâ t de p las t ic numai pen-t rucă a stat sub în râu r i r ea ei, pentrucă s'a inspi ra t de mitur i le poporului elin, pen t rucă e r a trup şi sufletul aces te i na ţ iuni .

Apa ţ inându- i cu toată, f i inţa, în t r ' însul cu lminează gen ia l i t a t ea aces tu i ne-am, cel mai a r t i s t i c din câ te au trăi t ,pe pământ" .

V i l l e m a i n : „Nici un poet n ' a fost vre-adati u na ţ iona l . S h a k e s p e a r e es te geniul englez per^fliM

V i c t o r H u g o : D a . „ S h a k e s p e a r e es te spir i tw dar el e s t e şi un spirit eng lez , p rea englez ehi«r>

A. C. Cuza : „Dar m a r e l e G o e t h e ? E un genitóii ve rsa i şi uman, fără îndoia lă — dar fiinţa lui tntl»K poar tă s emne le poporului şi a -patriei germane/Jli es te Sch iUer dacă nu î n t r u p a r e a cea mai a niului poet ic ge rman , în ca r e na ţ iunea germani si» cunoaş te cu toa te însuş i r i l e ei , s lăvind într'însul ti milo la care a a j u n s ?

A s e m e n e a şi Dante , unul dintre ce le mai prÄ spir i te a le omeni re i , nu-i decât un naţionalist itl îndurera t de f rământăr i le patr iei lui.

D a r La fon ta ine , B e a u m a r c h a i s , Vol ta i re , Mus«! e posibil să no închipuim că ar putea să aparţinui unui alt popor, decât poporului f r ancez?

N. I o r g a : De a c e e a : „ori ce ost i l i ta te îndrepţi! împot r iva oameni lor şi curen te lo r ca re împiedecii popor in desvo l t a r ea lui ori îi falsif ică simţul »! şi-i în tunecă v e d e r e a idealului , va fi socotită, mi, mai un lucru de folos — dar şi ca o manifestaţiei ene rg i e nobilă . . ."

Arh imandr i tu l S e r i b a n : Aşa- i , a ş a - i ; penţruea: dela cum se măr tu r i s e ş t e şi împăr t ă şeş t e cineva-dela morală , — pent rucă mora la e singurul chip ints te poţi convinge do adânc imea convingeri lor cuiva*.

X e n o p o l : B i n e , b ine . D a r : ..ideile nu pot fi í buşi te , şi cu atât mai puţin ca r e îşi au r&diciiiÍ const i tuţ ia f iz iologică a corpului omenesc .

Lup ta lor es te zadan ică" .

B j ö m s o n : „Omul nu-i in s ta re să înţeleagă nii — nici un ideal — până când nu 1-a atins dureread r e r e a va sfinţi ace l ideal şi l ac r imi le vor kmiaai menea lumini lor şi vor chema mii şi mii să i se înclii»'

O. G o g a : O l t u l e : „ S ă verşi păgân potop de uţl P e şesul holdelor de aur S ă piară gl ia c a r e poartă Îns t ră ina tu l nost tezaur..."

M. E m i u e s e u : E»ee.i, e e e i : . .Cine-a îndrăgi t s t răini i .Vlânca-i-ar inima câni i . M â n c a - i - a r casa pust ia Si neaim.nl nemernicia. . ." '

A. C. Cuza Din adevărur i l e c e J e - a m spna. mise teore t ico în t eme ia t e pe pr incipi i , din fapte sigi noi le vom rezuma în u rmă toa re l e patru recule li damenta le ale cul turei — precum suntem in drept numi — fiind evident că fără respec ta rea lor ml» ra umană o cu nepu t in ţ ă :

1. F i e c a r e popor să 'si conse rve naţionalitate» n

2. F i e c a r e teri toriu să .-.erveas-că dosvnltiirei II s ingure na ţ iona l i t ă ţ i .

3. Ar t i ş t i i , învă ţa ţ i i , bă rba ţ i i politici să fie m zentanţ i i na ţ iona l i t ă ţ i i lor.

4. Scoală să cult ive na ţ iona l i t a t ea .

Dacă astăzi ace s t e învăţăminte, nu vor fi a — mâne, prin propovăduire neprege ta t ă , ele vor tn hui să însuf le ţească munca tuturor.

A. C. Cuza : Si ne vor duce. la izbândă.

Mântu i rea noas t ră se va înăl ţa la cer, cu unjt ' "Hor i t — răsăr ind din *.-î n,Lurii I-U• -î itaţton&Je, va încol ţ i iu c o n s t a n ţ i " .

învăţătorii

PO.f ! ' 4 A ! )MKISîKAŢlEl

Nicolae Gaşpar , Sa tu l -nou . F o a i a se expediaiii gtvlat. Poş t a de acolo e cauza de nu o primiţi.

Redactor responsabil: Constantin Sin

N A G Y J E N O , specialist pentru dinţi artificiali făra pod j

CLUJ—KOLOZSVÁR (La capătul străzii Jókai , în casa proprie.)

Pune dinţi si cu plătire în rate, pe Ungi garanţ i de zece ani. (97-1211

Kr. 187—1912 „ROMANÜ L" Pag- 11.

2 C o m m i s mol în branşa colonialelor şi nnul în

«a mannfacturei şi

2 u c e n i c i eil puţin 2 clase gimnaziale sau eivile

iplieare la 865 „SEVERINEANA"

ioeietat« eomereială pa acţii Karansebes.

Doi candidaţi de advocaţi dl »plieare memsntană în cancelaria advocatială • lai

Dr. Gheorgiie Drimba, 0i ft£t—6) Cohalm (Kőhalom).

Mn oandidat de a d v o c a t Birixă află aplie&re momentană în cancelaria •tariralai Dr. last in Ps t ru ţ ia , adv. ' (P» 187) Ch'şinen (Kiojeno*).

D e î n c h i r i a t -0 casă. lângă gimnaz în Nftsaud, care^constâ din: 2 localuri pentru prăvălii, 2 odăi de locuit, bucătărie , c ă m a r ă , pivniţă, grajd, cur te ţ grădină m a r e , — delà 1 Noemvrie a. c .

Doritärii sä se adreseze la proprietăreasa

yăd. Maria Schottl, S»l78-2 Naszód.

Ia cancelaria subscrisului

nn oandidat de a d v o c a t •fia imediat aplicare. Ceice reflectează sä se ad re­ue subscrisului comunicând şi condiţiunile.

Dr. Stefan Rozvány, (Ro 270—3) adv. Marosdlye.

î n ş t i i n ţ a r e . Aduo la cunoştinţa on. pubble. că am des-

Î ei» in Arad, piaţa Bocskai nr. 8 (lângă şcoala limită)

o spălătorie cu aburi specială, pnttre electrică, pentru curăţirea gulerelor.

Comandele din provincie se execută prompt. Delà spălătorii mai mici şi delà colectori pri-mese gulere spre curăţire modernă, eu preţuri Ieftine.

Local colectiv: str. Carolina nr. 4 (vis-á-rii de lăptărie).

Rog binevoitorul sprijin al on. public.

Ou stimă:

Ti 8 2 8 - 8 ) Tftd. Trlebl Mlháljné.

Caut

nn c a n d i d a t cu p r a x ă buna şi un s c r i i t o r

ca sorÍ8oare frumoasă. Reflectanţii sunt rugaţi a se adresa la subscrisul

B . P . Harslauu, advocat Sa 356—5 Sibiiu—Nagyszeben.

Un candidat de advocat ! ro praxă află aplicare cu 1 Ootomvrie sau şi

mai iute în cancelaria advocatială a lui Dr. Octavlan Cernea,

' (Ce 372—10) advocat, Zemest.

cu plată începătoare imediat află aplicare la WEBER, birou comisional de b a n c ă în Siria—Világos. (Ve 365)

Doi î n v ă ţ ă c e i primesc imediat în prăvălia mea de fier şi măr­furi mixte, pe lângă condiţiuni favorabile, delà competenţi se recere a posede limba maghiară sau germană şi să fie din familie bună.

Doritorii să se adreseze la Const. Ch. Bolog,

(Bo 366 — 2 ) comerciant, Topánfalva.

M a n u a l e folosite şi noul p«ntru toate institutele de învăţământ precum şi hârtie şi recvizite de scris se căpăta eu pre­ţuri ieftin» la librăria PioMer Bandor, Arad, Piaţa Libertăţii (Seabadság-tér) nr. 1. ( Ä 807—100)

r KUGEL KÁROLY FOTOGRAF

TIMIŞO ARA-CET ATE (TEMESV.-BELV). str. Jenöfőherceg nr. 14.

Pregăteşte fotografiile cele mai modeme, măriri de fotografíii familiare, grupuri şi tablouri după orice fotografie veche, cu preţurile cele mai ieftine. Execut cărţi poştale cu fotografii, foto-grafiii pe porţelan pentru pietrii monumentale, după orice foto­grafii. Comandele din provincie se execută promt şi conştiinţios.

(Ku 1 0 8 - )

cu pietri mormântaie. Lespezi pe mormânt, sarcofage

delà cele mai simple până la cele mai pompoase, din material foarte durabil care întrece piatra cio­plită, cu preţuri ieftine pe lângă garantă ; execută pardoseli de granit, totfelul de specialităţi de pietrii artificiale, vaze de flori, stâlpi, decoraţii pentra grădini, fântâni arteziane, trepte, decoraţii pentru aidiri, în orice stil ; desemnări ţi proiecte face

gratis şi în provincie:

Némethy Istyán, scu lp to r , în t repr indere d e z id i r i cu c imen t şl be ton Clu j—Ko lozsvá r , strada Bastja n-rul 4 ,

TELEFON nr. 644. Ne 156—80

r ^ « RADUCZDïER LAZAR 1

ALAMAR T i m i ş o a r a ( T e m e s v á r g y á r v á r o s ) s t r , F a r k a s 1 2

Casa proprie.

Execută C a z a n e p e n t r u s p i r t , — pentru văpsitorie chi­mică şi — pentru ferberea rachiului din material excelent, pe lângă garantă şi cu condiţiuni favora-

ţ bile de plătire.

Reparările se execută prompt preţuri moderate.

cu

Ea 1 7 4 - 2 0 4

Patentatură originală din Svedla.

„ R O B U R " motor cu olei natural în urma multiplelor calităţi este oel mai bun dintre toate motoarele de a-oest fel „ având o putere de 2—300

cai (HP.)

NOUTATEl NOUTATE! Lucru neîntrecut de ieftin!

II recomandăm pentru

mori-, ateliere industriale şi la totfelul de maşini agricol».

Spese la cea» după fiecare HP, 1«/, AL Nu este supus supraveghem finanţelor.

Se vinde şi în rate . Garanţie deplină ! Maşini, motoare folosite se schimbă cn nouă.

Catalog la cerere trimit gratis.

Landler Odön S K S T E E ? ! La 1 6 1 - 2 6

(Ba 116 - 280) Gustaţi

Berea SLEPING din fabrica „Bragadiru".

car S O % e c o n o m i » d « g r h i a , ţ & !

Mare magazin dulapuri gata pentru ghiaţa.

Mendelovits Farkas fabricant de dulapuri pentru ghiaţa.

Budapesta VI I . , Rákóczy ut nr. 6 4 . E K 5 Dulapuri de ghiaţâ cu cele mai mari construcţii interne, brevetate şi cari se pot desfaoe, expe­diate spre deplina mulţumire a celor mai mari vânzători

De earne din Ungaria — se pun în circulaţii, despărţirea se face exclusiv prin dopuri dia lemn de plută reşinate. Apa de ghiaţă se între­buinţează pentru promovarea raoirei. Absolut fără miros ! foarte uşor de eurăţlt fără a scoate

ghiaţă afară.

• S ă nu se c o n f u n d e cu a l te f ab r i ca ţ i i , p Me 1 4 1 - 8 0 )

CIASORNICE, GIU-'VAERICALE, GRAMA-: FOANE şi PLACI :

%, cu plătire in rate , pe lângă '* garanţie de 10 ani.

Cela mai ieftine din întreagă ţara la

T Ó T H J Ó Z S E F , orologier şl chlromometiic

SZEGED, Dugonics-tér 11. Mulţlm» de scrisori de recunoştinţă 1 Separaţii cn garanţie de 5 ani. Trimit catalog românesc gratnit ş] francat. Cele mai bune p l ă c i r o m â n e ş t i de

(T 114-120) gramafoane. Cel mai frumos şi cel mai ief­tin cadou şi suvenire este inelul cn litere alui Fischer, care se poate lărgi şi strânge, ca literă după plac. — Preţul în bani gata : inel de argint, aurit 2 cor., mei de aur 14 carate Ö cor. si

aur cn mărgăritare şi pietri tnrchestan 7 6 0 cor. cn 3 briliante 88 cor. Porto şi împachetarea 70 fii.

Pag. 1 2 . „ R O M Â N I I L" Nr. 187 -131!

Oroloage de turn pentru palate, aces comunale, fabrici, lo­cuinţe private regu­lează si aranjază mai

f£ favorabil :

iülier János Succesorul lui M a y e r K á r o l y

delà prima aranjare cu vapor a fabricei de oroloage din

B u d a p e s t a , V I ! . , Tökö ly-u t n-rul 52. (Casa proprie).

Cataloage ţi specificări de preţuri trimit gratis Mu 10ΗI5 şi franco.

VERES FERENCZ FABRICĂ PENTRU LUCRĂRI DE MĂSAR ŞI PEN­TRU MOBILE, ARANJATĂ CU MAŞINI E L E C T R I C E

D E J — D E É S , Str . Kossuth L . nr. 6 2 .

F»i-«siMiîa/fc srîe r r t a i m u l t e o r l .

Oafl ?lîRAy obiecte i i metal TemesYár-ErzsébetYáros. Gyár: Hunyadi-u. 14. Üzlet:

sarkán Ki

Telefon 184

-ut és Missita-utca Krauszer-féle házban.

Recomandă obiectele sale foarte fruumoase şi solide de tinkhigierie şi anume: vane de scăldat, de şezut şi pentru copii, scaune pentru scăldat, încălzitoare şi vane de scăldat după cel mai bun sistem (sistem propriu) Lăzi pentru lemne şi pentru cărbuni şi alte edibcteoe e mtal : precum ciubere, uclioare şi căni. — Apoi litere de tinichea şi de cositor,

A Inscripţii de metal, tăbliţă cu numărul casei ţi cu numele străzii, mărci şi firme de (inc. Con­duct pentru apă, aranjări pentru baie şi closete engleze cu neîntrecutul aparat »Temes<.

Acoperiri de case şi turnuri, globuri şi crud

Catalog de preţuri la dorinţă gratuit.

Ucenici se primesc cu condiţiuni foarte bunt E i 2 3 - 0 0

ST STEFAN SLADEK jun. fabrică de m o » V Â R Ş E Ţ , strada Kudritzer n-rul 44—46.

Cea mai renumită

mare fabrică de m o b i l e din sudul Ungariei (VERSECZ) .

S a 1 1 3 - 1 2 0

Pregăteşte mobilele cele mai mo­derne şi luxoase cu preţuri foarte — moderate. —

Mare depozit de piane excelente covoare, perdele, ţesături foarte FINE — şi maşini de cusut.

Executa, totfelul d* lucrări în brsr-şa măsă-ritului precum şi mobile pentru casă, — birouri, — prăvălii, — farmacii şi aran­

jarea şcolilor după orice desemn.

Mare magazin permanent de mobile pe lângă preţurile eele mai convenabile.

(Ve 1 9 5 - ) e

Btofele a lese de Dlreoţmna luorate du a olaea prima.

Grheorghe Szöcs croitor civil şi militar român, Braşov

•rada M iha el-Weiss nr. 10 (casa proprie). T E U F O N : 488. T E L E F O N ; 4 8 8 .

Deposit de cele mai nouă stofe indigene şi din străinătate.

Serviciu prompţi Preţuri solide! B3 So 3 0 6 — 2 0 , , !

Unjff5rTnë"pentru etndenţi oeTe"mâTonne »1 m á i du.rabl le . f lF

Vad Gabor curelar şi şelar

O R A D E A - M A R E (Nagyvárad) , s tr . Körös n. 38 .

Va 8 7 - 3 0

Aduc la cunoştinţa on. public din loc şi provincie, că sub firma de mai sus am deschis un atelier modern pentru

C U P E L E sş»I Ş E L E Ţin în magazin totfelul de echipamente pentru trăsuri,

pentru călărit şi pentru vehicule. Mărfurile sunt fabricate din cel mai excelent material şi se vând cu preţurile cele mai ieftine. — Primesc orice lucrări în branşa aceasta. Re­

parări se fac cu preţuri moderate.

D a c a c o m a n d a ţ i oeva eri cei ţi prospecte delà cei ce inserează faa ziarul ntstiţ

vă rugăm

să vă provocaţi la ziarul nostru

Făcând-o aceas ta cererilor d-voasdre li-se vor da o atenţii

deokebită, veţi fi serviţi bine, deoarece firmele respec­

tive mai au nevoie de recomandaţ ia noastră. In

caz, c ă am primi oarecari plângeri în contra

vre-unei firme, imediat vom înceta a

mai recomanda firma respectivă.

Administraţia ziarului

„ROMÂNUL".

Ir. 1 8 7 — 1 9 1 1 „ROMÂNUL" -

K a r t o n A l a d á r „Alba" fabrică de ghips Qrăşî ia-SzaSZYarQS,

Oferă ghips f a b r i c a ţ i e p r o p r i e , fabricat după s i s tem englez brevetat , de-o s o l i d a r i t a t e m a r e deci un ghips

special do stucatura pentru sculptură = = = = = modele şi alabastru = = = = = care poate suferi m a r e m i x t u r ă , — expediat prompt şi even­tual pentru expediere mai târzie , eu preţuri le cele mai m o ­derate.

F a c e ţ i o încercare , deoarece r 1 3 5 - 30

cine lucrează cu g f i l p s „ A l b a " lace economie In ta"!

Heinrich Rastel iu 7t-âo fabricant de trăsuri, ^

S i b i l u , S t r a d a R o s e n a n g e p I L S . ^

Aduc l a c u n o ş t i n ţ a o n . p u b l i c d i n l o c ş i p r o v i n c i e , c ă ţ i n ^ — î n d e p o z i t c e l e m a i ST

m o d e r n e i 1 KÄSURI T p r e c u m ş i t o t f e - ^ I u l d e CĂRUŢE. T P r i m e s c o r i - c e l u - ^ c r a r e d e reparare ájT ş i transformare, ^ yăpsire ş i p r e g ă - ST t i r e d e şe le î n p r e ţ ST f o a r t e i e f t i n , o o o ^

A m e r i c a n Shoe C e l e r r s a i p e r f e c t e

~,~î\ C e l e m a i c o m o d e

1 5 j ş»J m a i d u r a b i l e

\ ghete americane

Made

HteSHnfcnSns Boston, Mass. U.S. A.

d i n t i m p u l m o d e r n p e n ­

t r u d a m e , d o m n i ş i

c o p i i se a f l ă

f ^jş. n u m a i î n , " c | a s o r t i m e n t u l

p r ă v ă l i e i d e hete, p ă l ă r i i ş i a r t i c l i i

d e m o d ă p e n t r u b ă r ­b a ţ i a l o i

B U C H S B A U M és T-sa T e l e f o n . 4 4 2 2 .

C e x > e ţ i p r o s p e c t ! (Bn 233]

F * t * « » ţ u i - i s o l i d « ş i i e f t i n « !

I I B • • •

F r a f i i K l u b i t s c h k o atelier pentru instalâţiuni electrice şi de altă pu­tere, apaducte, vane de scăldat, colorifer şi cana­lizare. — Atelier de maşint, lucrări de aramă şi lăcătuşerie în S I B I I Ü , Elisabetgasse Nr.50 Rugăm on. public pentru încredinţarea ori-cărei lucrări de branşe. Totodată ne luăm voia ai atrage atenţiunea asupra

clouzetuli rezis­tent la îngheţ, invenţie proprie.

Brevetată sub Nrul. 53932.

Are calităţile: 1. Se poate monta în ori­ce loc, fiind eschi-să posibilitatea de

a îngheţa apa. 2. Prin spălarea repede foloseşte apă puţină. 3. în urma construcţiei simple, funcţionează sigur şi îndelungat. Este îndeosebi de recomandat la casele vechi, deoarece introducerea se face cu mică cheltuială. — Este deci interesul proprietarilor de case ca să caute a-şi aproviziona casa cu astfel de clozet.

Instalateurilor şi negustorilor dau rabat. Ne luăm voia mai departe de a reco­manda în atenţia onoratului public:

v a s e d e a r a m ă , c ă l d ă r i d e

a r a m ă ş i p i c i o a r e p e n t r u

c ă l d ă r i d e t i n i c h e a .

E x e c u t a r e s o l i d f t l a o r i - c e l u c r a r e !

Dacă suferi în dureri de stomac,

d a c ă e ş t i l i p s i t d e a p e t i t , d a c ă ţ i - e r e a m i s t u i r e a

s a u d a c ă a i d u r e r i c a r i p r o v i n d i n a c e a s t a , c m *

s u n t d u r e r i d e d i n ţ i , Bgârciuri, a r s u r i , a p ă s a r e ,

î n s t o m a c , i r i t a ţ i e d e v o m a r e , g r e a ţ ă , r ă g ă i e h , » t c .

f o l oseş te :

Purgativul de liera (epehajtó)

c a r e e c e l m a i b a n m i j l o c p e n t r u v i n d e c a r e î n

v r e m e s c u r t ă , c h i a r ş i î n c e l e m a i n e g l i j a t e c a ş u r i

d e b o a l ă .

0 sticlă costă 40 flleri ; o duzină 4 coroane 80 flleri. - — —

Se capătă la singurul preparator

Farmacia

R O Z S N Y A Y M . A R A D .

(Ro 2 2 7 - 1 0 4 )

1 • I I

Pai?. 14 , ,R/OMĂNUJ£ ffr. "Ti 87-1911

S'a deschis marea prăvăl ie de

modă pentru bărbaţ i şi copii

I N T E A ş i H A U LUGOJ (Palatul reformat).

Avem onoare a atrage atenţiunea on. public asupra prăvăliei noastre nouă şi cu totul modernă, înzestrată cu marfa cea mai solidă şi fină din patrie şi străinătate, şi astfel aranjată, încât suntem în plăcuta poziţie de a sa­tisface toate cerinţele onor. public. In special suntem în plăcuta poziţie a recomanda on. public specialităţile de albituri pentru bărbaţi, şi de ghete pentru bărbaţi, dame şi copii. Rngându-ne de bine­voitorul sprijin suntem

C u stimă:

Ci 99—6» Cintea şi Hau

Sticlar pentru zidiri ş i • p o r t a l u r i •

(magazin ds table de sticlă şi de oglinzi).

Execut lucrări pentru zidiri noui, sau totfelul de reparări prompt şi cu preţuri ieftine. Expediez ieftin rolele mecanice de pânză şi trestie - - pentru fereştri - -

(Pi 3 8 t i - * t )

F R I E D F E R E N C Z A R A D , strada

T E L E F O N 909.

Albert nr. 1 5 — 1 6 . T E L E F O N 909.

: I

F A B R I O i U f T Ş I N l S e i i Ţ Â T O R B S M A Ş I N I

D , S t r a d a F à f o i & n L á s z l ó n - r u l 5 — 8 . ™ * < » « . em.

Atrag atenţiune* Onor. publie asupra marelui meu maga­zin de maşini şi fa­bricate americane, fa cele mai bune şi renumite maşini de «aferat şi legat snopi Plano, fabricatul cel mai bun al lui Cormta din America, maşini de cosit nutreţ şi, Garnituri compl. de treerat cu aburi sau motor. Uleiuri de maşină şi motoară, curele, unsoare de maşină, saci, ponieye, măji, şi toate trebuincioasele maşinelor de treerat, precum pluguri, grape americane, maşini de sămănat şi tăiat nutreţ şi, aite requisite economice.

(Vu 2 2 1 - 2 8 0 ) Se caută o maşină de 10 ori de 12 puteri de cai spre cumpărare.

I

1,187-1912. „ R O M Â N U L" Pag. ÎS.

Nouă tipografie româneasca in Arad, strada Zrínyi Nr, la.

T. • i D o a r oncordia' 1 9

atelier tipografic al ziarului „ROMANUL'" şi al foii poporale a partidului, „POPORUL ROMÂN"

Anunţă cu adânc respect onoratului public românesc in­trarea sa în activitate, în serviţiul cultural al neamului, stând la dispoziţia comitetului nostru naţional : : : ;

Provăzută cu aranjament tehnic modern, care t i dă putinţa să execute lucrări a l e s e şî O O artistic© t n ale tipografiei, o o

Ti I I ra oncor

are afară de maşina mare, cu care se tipăresc organele publicistice ale partidului nostru naţio­nal, încă două maşini, noi, apte pentru executarea eelor mai fine lucrări grafic » • • * • *

Tipărituri de bancă, tot soiul de tipărituri pentru birouri avocaţiale, invitări, anunţuri şi orice fel de tipăritură se execută solid, frumos şi m eompută cu preţuri moderate la

Tipografia „Concordi Roagă onoratul public românesc pentru binevoitorul sprijin.

T e l e f o n p e n t r u o r a ş ş î i n t e r u r b a n N r . 7SÖ,

5B

V V V V V « ^ 2 2 ^ V V V V V

I A * 1 6 „R O M Â N U L" 1 8 7 - 1 9 1 1

In atenţiunea băcanilor! ORI pentru MAC

ş i

= C U M P E N E =

excelente şi cn preţuri mode­rate se capătă la fabrica

BUDAPESTA, IX, sír. Liliom 50. Ti 163 60

Articole de casă de sticlă şi porcelan, utensilii culinare, articole de argint, nickel şi aramă, lampe, rame şi picioare la aparate fotografice, cuţite, furculiţe şi linguri de alpaca şi argint, articole de oţel »Sollingen«. — Mobile de fier, cămine perpetice, sobe, articole de toaletă şi turişti, cu preţurile cele mai ieftine — se pot cumpăra la firma:

JOSE F SIBIIU—HERMANNSTADT, Strada Cisnădiei 47,

IB »©-Sus* •••< ©••-* » • •

•••• 2:::

• • » • 6 . . -e.»-

L A R E D E N I S I

Cine are nisip mult să ceară în interesul pro­priu următoarele cataloage şi prospecte:

F. S. îorme şi vnelte pentru pregătirea artico'elor deleter).

F. A. Fabricarea ţiglei debit m orânduită la lucru de mână.

Cs. G. 4. Fabricarea ţiglei de cement pentru lucru de mână.

B. B. 1. Fabricarea, blocurilor de beton.

C. S. 1. Fabricarea tablelor •momic şi cement.

Hă w a r ă totodată examinarea gratuită a nisipului, mergerea la faţa locului a inginerului nostru si s& examineze maşinile noastre de valori zorea nisipului.

S Z V N T O és B E C K , ingineri S f S I T Ä = = B U & A P E S T , TOI., Viola-ntoa 7 s a a î a .

• • « • •••• •••o ••«a •••« • •» • • • « •

:::S . . . a • » ( * 0 • • » » • • • • • • • • •••• •••a ..»e : : :s ::ÎS

•*a '»09

« 0 * *

••52 ••»• • • 0 0

'•«CB • * « « • • * « ' * S *

J i 3 4 - 6 0

«EO * »««£0*» »4* • « • • • O f t

FABRICA DE MASINI, STABILIMENTE PENTRU EDIFICARE DE MORI, TURNĂTORIE DE FFR.

Cea inai mare fabrica de muşini d i n Ardeal. Ffeptneşte s tab i l imen le de t u r b i n e , motoare şi loconiobîle k uie iu brut, „Corona", m o r i u iâuate cu m o t o a r e şi apă. stabili­m e n t e electrici», s t a b i l i m e n t e do t r a n s m i s i u n e , maş in i do scliv

it si (Ifl t (SI 50—50) 11,

C o m a n d e l e . J f f P ° 9 ţ a c o n ş t i ă n ţ i o » ŞT punctua l

Atelier de colorat şi fabrică de curăţire pe cale chemîcă SIBIIU—NAGYSZEBEN strada Sag nr. 32.

Recomandă colorarea şi curăţirea pe cale chemică a haine­lor de dame şi bărbaţi, perdelelor, lucrurilor brodate şi de m â n ă etc. în buca te g a i a eau.desfeeuţe deolaltă, pe l a rgă

o executare oenştiinţioasă şi recunoscută de solidă. Am Introdus : desinfectarca şi cură ţ i r ea penelor, la caz

de u rgen ţ ă în t imp de 12 ore. ( « o 92 - 3 0 )

H a i n e d e dol iu se >-x*eiîiă cât se poate ds repede.

„ Y 1 C T O R Í I k " curaţitoare combinată d«? hueaie. Cea mai modernă şl perfect*»] şină de curăţit , eu sita asjdreíor-tríor şl doscorţitoarea eu smirçeLi

Preturile d e r e c l a m a i e nouei p r ă v ă l i i d e l u c r u r i d e m â n ă !

Timişoara-Cetate (Temesvár-Bslváros), Strada Mercy (Casa Galgon). — - — Cor. 1 pcr i t tă brodată şi montată de!

1 fugar sau m i l i e u brodat deia ' ' — — -1 garnitură per 1,' e brodate, 2 /-tïipi, 1 draperie -1 masai i :da', — — —• — — — 1 m. congre broua... tru dulap delà — — -1 buc. mustră do congrès " " g s r MU NLLLITU doi 1 bnc . p e r i n ă - c o u g r e , m . c<sla 1 păreche ghe te de casă — '

1 ves tă p . bă rba ţ i , încep

5 . ~ 5 . -

1 7 . -1 5 . -

2 . -3 . -g #

1.50 6 . -

M A B E ASORTIMENT D E A C O P E R I T O A R E D E S E M N A T E S I Î N C E P U T E P E N T R U P I A N E ŞI C 1 M B A L E :

1 b. f a g a r - a | o a r 3AU millieu desemnat d e l à — — C o r . 1.— 1 b. pe r i i i ă - a r t i s t i că engleză desemnat dola — — „ 2 . 4 J 1 garnit, a c o p e r i t o a r e de masă cu 6 şervete ou tivit, ajuar 6 — 1 b. f n g a r - Ä a d e i r a sau R i c h e l i e u o r i m i l l i o u dala , 2 — M a t e r i i de congre pentru perde le , delà— — — „ 1,39 M a t e r i i înguste p t bucătărie, desemn, l m . — — , — . 1 6 S e u t i t o a r e de păre te , desemn, delà — — — „ — .ttO Scu t i toa r© de pă re t e , brodate, delà — — — „ 1 .30 Mat- îugus te p. bucătăria, brodate, delà — — ~ r , — . 7 0

M l , . . „ATLOB MSI L E IMPBUMUT MODELB IN MOD GRATUIT. L ^ a j ? © ï M a ^ A . Z I M . D E 3 R I T Î ? ^ j © , S T O Z » © , Ï 3 O I 3 . f ' @ s 3 a . S I A J ? I P > I de P © X » S I « l e . A s o r i i f î i e n t b o g a t .