Perspectiva Ecologica

7/24/2019 Perspectiva Ecologica

1/7

PERSPECTIVA ECOLOGICA

IN

ANTROPOLOGIA ECONOMICA

Antonescu Emanuela Andreea

Bitica Beatrice Liliana Florentina

Bucur Cristina Stefania


2/7

In introducerea articolului tradus de Stefan- Dominic Georgescu, Perspectiva

ecologica in antropologia economica, Daniel R. Gross defineste notiunea de

antropologie ecologica si dezvaluie subiectul lucrarii si anume relatia dintre

antropologia ecologica si cea economica.

Principala preocupare a antropologiei ecologice este reprezentata de

indentificarea relatiilor cauzale. Antropologia ecologica are tendinta de a fi

nomotetica si determinista. Modelul ecologic pune la dispozitie o perspectiva cu

autorul careia se poate cerceta practic orice fenomen uman, inclusiv cele ideatice,

ca de e!emplu, se poate studia legatura dintre natura biologica a oamenilor si

cultura lor, fara a reveni la rasism.

" alta preocupare a antropologiei ecologice este reprezentata de e!plicarea

diferentelor si similitudinilor socio-culturale in termenii impusi de modalitatile in

care societatile umane se adapteaza la conditiile materiale de e!istenta. #ermenul$ecologic%, in acest te!t, nu are legatura cu practica activistilor sociali numiti

ecologisti, ci cu stiinta ecologiei.

Daniel Gross e!amineaza in lucrarea sa relatia antropologiei cu antropologia

economica pana la un anumit nivel, acela determinat de faptul ca specialistii in

antropologie economica sunt interesati de modele ale rationalitatii si de e!plicarea

conditiilor care stau la baza unor sisteme rationale. &a trece in revista, in cadrul

acestui articol, unele dintre obstacolele maore ce stau in calea progresului in

antropologia ecologica.

'n e!emplu dat de autor este una dintre teoriile lui Dar(in, in care este

prezentat principiul selectiei naturale, un model al stabilitatii in cadrul caruia

factorii de mediu favorizeaza reproducerea organismelor ale caror fenotipuri le

ofera o mai buna adaptare la mediu. Modelul de organizare a celui mai bine adaptat

este transmis, mai mult sau mai putin, generatiei urmatoare. #rasaturile, sau

modelele culturale, pot suferi o selectie negativa atunci cand purtatorii intra ei

insisi in declin in ceea ce priveste adaptarea lor reproductive. 'n e!emplu in acest

sens poate fi ales dintre societatile nativilor americani, ale caror modele culturale

au dispatur atunci cand ultimii membri ai grupurilor lor au murit. De asemenea, unmodel poate sa dispara fara niciun declin in ceea ce priveste adaptarea biologica,

de e!emplu folosirea animalelor de povara pentru transport in zonele urbane din

Statele 'nite.

Asadar, este inclusa notiunea de $forta e!terioara%, care realizeaza selectia

trasaturilor, adica a caracteristicilor populatiilor persistente in timp, vreme de


3/7

genetarii, si care au un rol in ceea ce priveste adaptarea individului sau grupului la

mediul inconurator. Supravietuirea unei trasaturi depinde de aptitudinile pe care le

ofera purtatorilor ei in cadrul unui mediu inconurator. 'n e!emplu de astfel de

aptitudine data de autor este capacitatea de a folosi resurse fara a le epuiza. #eoria

spune ca doua organisme, doua societati, doua moduri de productie vor intra incompetitie in termenii stabiliti cu referire la capacitatea de a se folosi cel mai bine

de resursele aflate la dispozitie, iar reusita o va avea cel ce detine capacitatea de a

folosi resursele mai eficient.

Sub titlul $Paradigma ecologica%, autorul va rezuma cateva dintre principalele

aspecte specifice cercetarii in domeniul antropologiei ecologice din perspectiva

unor critici care au fost aduse acestei abordari. Principala tema adusa in discutie de

Daniel Gross este influenta acestor critici asupra dezvoltarii unei paradigme

ecologice viabile in stiintele sociale. Paradigma ecologica nu este afectata de faptul

ca mediul inconurator a fost structurat, intr-o masura mai mare sau mai mica, de

actori umani, ea trateaza fenomenele ca si cum acestea ar fi in mod obiectiv reale si

nu interpreteaza universul ca fiind un intreg continuu in care observatorul si ceea

ce este observant sunt inseparabili si nediferentiabili.

" prima critica este evidentiata in subcapitolul $)conomia naturii sau

fetisizarea utilitatii*%, o critica recent adusa la adresa antropologiei ecologice,

critica ce isi are originea in perspectiva lui Mar!, dezvoltata apoi de +abermas.

Autorul ne ofera drept e!emplu pe Salins care spune ca nu e!ista nicio economie

a naturii, ci doar cea a omului. Acesta considera ca ceea ce fac specialistii inantropologie ecologica este doar sa impuna capitalismul asupra naturii cu autorul

unei notiuni fetisizate de utilitate. In cazul capitalismului, banii si profitul sunt

tratate ca si cum ar avea vieti proprii.

Autorul contrazice aceasta critica si spune ca $natura ciar are o economie% si

ca procesele vietii apar numai in anumite conditii de temperature, altitudine,

disponibilitate a ranei si alti parametrii ai mediului ambiant. " eventuala

competitie care survine in cadrul unei nise ecologice obliga organismele sa se

adapteze prin optimizarea resurselor disponibile.

In al doilea subcapitol, $ucleu si suprastructura%,este prezentata o a doua

critica, cea potrivit careia antropologia reprezinta o forma $vulgara% de

materialism, deoarece accepta o distinctie simplista intre nucleu si suprastructura.

Primul aspect al acestei critici se refera la natura epifenomenelor ca opuse

fenomenelor ca atare. Autorul da drept e!emplu scanteia si fumul de la gura tevii


4/7

care urmeaza unui foc de arma care sunt, din punctul de vedere al unui e!pert in

balistica, epifenomene, dar care de asemenea pot avea si o e!plicatie nomotetica.

Al doilea aspect al criticii deriva din primul si se refera la nucleu si suprastructura.

ucleul la care se refera specialistii in ecologie culturala consta intr-un set definit

de itemi care pot fi identificati in orice societate si anume mediul fizic si biotic,instrumentele tenice disponibile pentru a folosi acel mediu, precum si tranzactiile

material intre populatii umane si mediu, dar si pe cele intre oameni ca atare. Daniel

Gross reliefeaza acceptiunea mar!istilor structuralisti, care sunt de acord cu

notiunile materialiste de nucleu si suprastructura, dar aduc obiectii fata de

e!cluderea anumitor elemente precum inrudirea si religia din cadrul nucleului.

In al treilea subcapitol, $Relevanta cognitiva%, autorul aduce in discutie o alta

abordare, si anume etnostiinta, care vede cognitia ca pe o ceie pentru intelegerea

comportamentului. Practicantii acesteia sustin ca actiunea umana e guvernata de

valori, planuri, sinuozitati si alte caracteristici ale aparatului cognitive uman. In

unele lucrari in domeniul antropologiei ecologice s-a inteles faptul ca modelul

cognitive, la fel ca si alte modele psiologice, nu pot fi decat apro!imari ale

starilor mentale ale actorilor.

In al patrulea subcapitol, $)cologia in societatile comple!e%, Daniel Gross

pune in lumina faptul ca unii antropologi au presupus ca abordarea ecologica este

de folos in cazul societatilor relative simple, in care viata se desfasoara aproape de

natura, dar aceasta nu poate fi intrebuintata in cazul societatilor industrial modern,

in care mediul inconurator e creat de mana omului. Astfel, este necesar sa se facadistinctive intre natural si artificial.

Sistemele productive si reproductive ale societatilor industrial si cele ale

societatilor de vanatori- culegatori pot fi analizate in termenii unui numar de

elemente commune. In ambele este vorba despre nevoia de energie si material luate

din natura si de la alte forme de viata prin transformacea acestora prin procese

fizico-cimice.

In al cincilea subcapitol, $)cologia si functionalismul sincronic%, autorul

vorbeste despre o critica la adresa abordarii ecologice, o critica ce este considerataa fi una dintre cele mai devastatoare. Aceasta critica se focalizeaza asupra folosirii

modelelor de tip functionalist sau asupra conceptului de feedbac negativ. Daniel

Gross da drept e!emplu teoria lui Moore, publicata in anul /012, care sugereaza ca

populatiile Montagnais-asapi din 3abrador sunt capabile sa evite vanatul

e!cesiv al specie de ren din zona lor prin modificarea aleatoare a obiceiurilor de


5/7

vanatoare. Instrumentul cultural presupune citirea directiei in care vanatoare ar

trebui sa se desfasoare in crapaturile ce apar in oasele de ren arse. Modelele

functionale nu pot sa e!plice originile institutiilor culturale fara recursul la un tip

de analiza istorica prin care se e!amineaza nu numai fortele selective, ci si

repertoriul cognitive si comportamental asupra caruia selectia poate opera.

In anii 456, unele dintre cercetarile antropologice au fost influentate de

modelele comportamentelor animalelor, modele bazate pe $selectia de grup%. 'n

e!emplu de o astfel de cercetare data de autor este cea facuta de &. 7. 89nne-

)d(ards care a sugerat ca anumite aspect ale comportamentului social servesc la

obtinerea de informatii cu privire la densitatea populatiei locale in raport cu grupul

luat ca intreg. Acest model sugera ciar ca anumiti membri ai grupului social sa-si

reduca adaptarea individuala pentru a inlesni supravietuirea la nivel general.

Daniel Gross considera ca selectia naturala se produce si la nivel cultural, astfelincat comportamentele pot fi obtinute de catre un numar insemnat de indivizi intr-o

singura generatie. #rasaturile, modelele sau intreegi configurari culturale pot

disparea prin selectie negative pe parcursul unei perioade scurte de timp. )!emple

de astfel de selectie se regasesc in situatii de scimbare tenologica rapida, de

convertiri religioase, de tranzitii economice si de cuceriri militare. #rasaturile

asupra carora se rasfrange selectia se pot raspandi pornind de la o alta societate sau

pot fi dea prezente in repertoriul unei populatii.

"data cu aparitia criticii sociobiologice, apare o alta tema: individul ca unitate

de analiza. In sens stiintific, individual este luat ca reprezentant al unui tip

particular din cadrul unui set limitat de tipuri de acest fel. Astfel, accentual pus pe

individ este uneori insotit de o preocupare cu privire la alegerile facute de un

individ pus in fata mai multor alternative sau cu procesul de luat decizii.

In ultimul capitol din lucrarea sa, $evoia de comparatie%, Daniel Gross

subliniaza faptul ca antropologia ecologica s-a abatut de la originile sale

comparative si nomotetice, devenind orientate spre particular. Acest lucru s-a

datorat criticilor dure care au facut ca generatia de specialist in antropologie ce a

urmat sa evite complet studiile comparative.

)!ista dovezi puternice potrivit carora societatile se scimba urmand linii

convergente, in vreme ce este adevarat si ca fiecare formatie sociala particulara se

dezvolta din conditii antecedente specific. " mare parte dintre antropologi

presupun ca e!ista procese vaste de natura evolutionara care solicita o perspectiva

comparative pentru a fi cuprinse si intelese. De e!emplu, multi cercetatori accepta


6/7

notiunile generale associate cu teoria dependentei. Aceasta este o teorie care

e!plica subdezvoltarea ca rezultat al unui process care implica relatii asimetrice

intre un nucleu bogat in ceea ce priveste capitalul si tenologia, pe de o parte, si o

periferie relativ lipsita de aparare, pe de alta parte.

Autorul considera ca este momentul unei intoarceri la o maniera comparative, n

parte pentru ca o imensa bogatie de date a fost acumulata sub forma monografiilor,

articolelor si tezelor. Antropologia ecologica pune la dispozitie un gid pretios

pentru astfel de studii, deoarece scoate in evidenta masurarea sistematica prin

folosirea unor categorii care sunt comparabile trans-cultural. Asemenea

antropologilor ecologici, specialistii in antropologie economica sunt interesati de

masuratoare, comparative si elaborarea responsabila a unei teorii.

Gross este de parere ca impreuna, antropologii economici si cei ecologici, pot

ataca anumite teme maore in domeniul dezvoltarii international si scimbariisociale: productia de biomasa pentru energia nealimentara, e!tinderea productiei de

carne de vita pentru e!port in lumea a treia, efectele distrugatoare ale taierii

padurilor si influenta dezvoltarii pietei fortei de munca asupra minoritatilor

indigene, producerea de deseuri to!ice si alte nenumarate alte problem maore.


7/7

;ibliografie

S., ;alan ?, $Antropologie )conomica. Antropologie de te!te%, /@=-/16

Perspectiva Ecologica

Documents

Transcript of Perspectiva Ecologica