Nr. 63, Februarie 2019

PeNtru uN viitor mai sănătos

o nouă casă pentru copiii din centrul

social „Bogdana”

Centrele sociale asigură o viață demnă la bătrânețe

Cât de importante sunt spitalele regionale pentru România

www.inforegio.ro2

Dan L. Brumar

e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro

tel.: 0372 11 14 09

iSSN 2061-2251

www.inforegio.ro

REDaCtoRi: Elena ALEXA

Vlad EpurEscu

Vlad BÂrLEANu

Dan L. BrumAr

CoRECtoR: pompiliu L. DumITrEscu

CooRDonatoR DE pRoiECt:

maria-Ionela cAprIAN

4 3 Ştiri din regiuni

6 3 planuri mari pentru un domeniu mereu sensibil: Sănătatea9 3 cât de importante sunt spitalele regionale pentru românia

Editorial

o nouă șansă PeNtru Serviciile DE sănătatE diN româNia

românia a primit o nouă șansă în vederea absorbției de fonduri structurale și de investiții europene. s-au creat condițiile pentru lansarea mai multor apeluri de proiecte pentru finanțarea investițiilor în infrastructura de sănătate

prin Regio 2014-2020. alocărilor prevăzute inițial prin axa prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale li s-au adăugat componente noi prin axa 14. până în 2020, domeniul sănătății poate beneficia de 334 de proiecte finanțate de Comisia Europeană, proiecte care vizează reabilitarea, extinderea și dotarea a 43 de unități de primiri urgențe din cadrul spitalelor județene.

Față de exercițiul bugetar anterior, autoritățile și instituțiile publice centrale au fost trecute pe lista beneficiarilor eligibili, prin semnarea de parteneriate cu orice alte autorități și instituții ale administrației publice locale. pentru sporirea calității actului medical și a accesului românilor la servicii medicale a fost creată o axă specială, care vizează investiții în construirea unor spitale regionale.

Concomitent cu investițiile în modernizarea serviciilor de urgență din spitalele județene, actualul Regio se apleacă asupra infrastructurii de servicii medicale și sociale integrate. numărul mare de proiecte depuse în perioada 2007-2013 dovedește că strategia Regio referitoare la modernizarea serviciilor de asistență socială este îmbrățișată de autoritățile locale de la noi.

În paginile acestui număr al revistei veți afla care e modelul de protecție socială adoptat de instituțiile publice din România pentru combaterea excluziunii sociale a vârstnicilor, dar și a copiilor și adulților cu dizabilități. totodată, vă propun să aruncăm o privire la vecinii noștri europeni, pentru a afla cum au folosit ei fondurile nerambursabile pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor medicale de care toată lumea are nevoie.

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

FEBRUARIE 2019 3

Sumar

12 3 centre sociale pentru o viață demnă la bătrânețe15 3 Dezinstituționalizarea adulților cu dizabilități - noua formă de protecție socială17 3 Centru de zi și îngrijire la domiciliu pentru peste 150 de bătrâni19 3 O nouă casă pentru copiii din centrul social „Bogdana”

21 3 Birourile județene de informare

22 3 Ați întrebat? Vă răspundem!

24 3 Medicina regenerativă, reinventată cu bani europeni la Edinburgh

25 3 Lecția de sănătate predată de Estonia

26 3 Agenda

27 3 Delicii din bucătăria austriacă

www.inforegio.ro4

ceNtru moderN pEntRu stuDEnți

Proiecte ambițioase la Universitatea de Medicină, Far-macie, Ştiințe și Tehnologie (UMFST) Târgu Mureș. Studenții vor avea la dispoziție un modern centru didactic și de exami-nare, dotat la cele mai înalte standarde. Conform conduce-rii universității, Centrul UniX va avea, pe lângă săli de curs și seminarii, spații modern utilate pentru activități educaționale și simulatoare medicale. Sălile de examinare vor fi dotate cu sisteme de proiecție video, ecrane de proiecție HD și sisteme de înregistrare audio-video, iar pupitrele vor fi prevăzute cu monitoare încastrate. Investiția de peste 16 milioane lei se va face din fonduri proprii.

Zonă mEtRopoLitanăLa piatRa nEamț

Proiect ambițios la Piatra Neamț, în ideea accesării de fon-duri pentru dezvoltare. Primăria Piatra Neamț își dorește să înființeze, alături de comunele limitrofe, o zonă metropolitană. Conform reprezentanților administrației locale, aceasta este cea mai bună soluție pentru a realiza proiecte integrate, a fo-losi mai bine resursele zonei și a atrage mai mulți investitori. Dacă primăriile ac-ceptă, din viitoarea zonă metropolitană ar urma să facă parte 22 de localități aflate pe o rază de 30 kilo-metri în jurul munici-piului Pia tra-Neamț. Scopul final este creș te rea calită ții vie-ții lo cal ni ci lor și dez-vol ta rea economică

a zonei.

liNii SPeciale de traNSPort PeNtru elevi

Premieră la Timișoara. Administrația lo-cală a introdus linii speciale de transport desti-nate elevilor din patru cartiere, urmând ca sistemul să fie extins în tot orașul. Primii beneficiari sunt școlarii din cartierele Circumvalațiunii, Lipovei, Şagului și Soarelui, care învață la liceele „C.D. Loga“, Pedagogic „Carmen Sylva“, „E. Ungureanu“ și „I.C.Brătianu“. Microbuzele pornesc pe traseu începând cu ora 7.10, iar întoarcerea se face începând cu ora 12.10. Măsura are ca scop fluidizarea traficului, având în vede-re că foarte mulți părinți foloseau mașinile personale pentru a-și duce copiii la școlile situate departe de casă.

apă gEotERmaLă pEntRu spitaLuL Din BăiLE FELix

Avantaje mari pentru pacienți, dar și economii importante pentru unitatea sanitară. Acestea sunt principalele avantaje ale deciziei luate de conducerea spitalului clinic de recupe-rare Medicală Băile Felix de a utiliza o sursă proprie de apă geotermală.

Aceasta va fi folosită în procedurile medicale de tratament, printr-un proiect finanțat din bugetul propriu. Con-form reprezentanților managementului spitalu-lui, economiile făcute vor fi folosite pentru investiții în aparatură și tratamente. Anul trecut, unitatea sanitară a acordat servi-cii medicale în regim de spitalizare con-tinuă unui număr de 5.638 pacienți. No

rd

-veSt Nord-eSt

veStceNtru

Din REgiuni

FEBRUARIE 2019 5

sE moDERniZEaZătRanspoRtuL puBLiC

17 tramvaie, 38 de autobuze electrice și 40 de autobuze diesel. Acestea sunt planurile pentru modernizarea Regiei de Transport Craiova, conform reprezentanților autorităților loca-le. Investițiile vor fi finanțate, în cea mai mare parte, din fonduri europene, iar avantajele pentru locuitorii Craiovei sunt mul-tiple: condiții mai civilizate de transport, un mediu mai curat, economii. Edilii au în vedere, tot pen-tru acest an și un proiect de sistematizare a circulației și condiții speciale în trafic pen-tru mijloacele de transport în comun, astfel încât acestea să asigure cea mai eficientă deplasare în Craiova.

curSuri de iNStruirePeNtru Proiecte de SucceS

Reprezentanții Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, coordonator al consorțiului proiectului PROSME, au participat recent la Timișoara la cursul de instruire orga-nizat în cadrul Enterprise Europe Network. Evenimentul a avut scopul de a prezenta noua viziune a rețelei pentru anul 2019, privind îmbunătățirea abilităților consultanților EEN, pentru a crește impactul pe care serviciile oferite de aceștia îl au asupra IMM-urilor. Sesiunea de training a fost organizată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, coordonator al proiectului Ro-Boost. În cadrul unui interesant workshop, an-treprenorii și-au prezentat afacerile precum și provocările cu care se confruntă.

pRomEnaDă pEiNSula lacul moriiO zonă cu potențial uriaș din Capitală,

dar în care nu s-a investit nimic în ultimii ani, ar putea căpăta o înfățișare nouă. Primăria sec-

torului 6 a lansat la sfârșitul lunii ianuarie, în dezba-tere publică, proiectul de amenajare a insulei Lacul Morii și a unei zone de promenadă. Potrivit proiectului, aici vor fi con-struite o plajă artificială, zone de sport, terase și restaurante și va fi modernizată promenada care înconjoară Lacul Morii. Pe toată lungimea acestei zone va exista și o bandă de alergare, pentru a-i încuraja pe iubitorii sportului în aer liber. Conform edililor, lucrările ar putea începe în această primăvară.

Sud-

veSt

olteNia Sud-eSt

Sud muNteNia Bucureșt

i- ilF

ov

Din REgiuni

LaBoRatoR nou DEREZonanță magnEtiCă

Vești bune pentru pacienții Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Constanța. Calitatea investigațiilor medicale va crește o dată cu darea în folosință a noului Laborator de Rezo-nanță Magnetică Nucleară. Prin sistemul informatic modern, rezultatele examenelor de imagistică vor putea fi consultate de toate departamentele medicale din unitate. Investiția are o valoare totală de peste 800.000 de euro și a fost realizată prin Programul sectorial de reformă - Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar cu finanțare de la BIRD și prin sponsorizări. Pe lângă echipamente, s-a investit și în recom-partimentarea și modernizarea spațiului și mobilierului.

www.inforegio.ro6

VLaD BâRLEanu

În actuala perioadă de programare bugetară, prin Acordul de Par te ne-riat semnat cu Comisia Europeană, România şi-a asumat îndeplinirea

a 36 de condiţionalităţi ex-ante pentru atra gerea şi utilizarea fondurilor struc-tu rale şi de investiţii. Ministerul Sănătăţii s-a angajat, la rândul său, la respectarea unei astfel de pre-condiţii, care vizează existența unui cadru strategic de politică națională sau regională pentru sănătate. Acțiunile care trebuiau să fie întreprinse se refereau la detalierea cartografierii serviciilor de sănătate și elaborarea unui cadru comprehensiv de monitorizare și evaluare a Strategiei naționale de sănă-tate 2014-2020.

În august 2017, Comisia a notificat oficial românia cu privire la ridicarea condiţionalităţii ex-ante, ceea ce a permis lansarea apelurilor de proiecte pentru finanţarea investiţiilor în infrastructura de sănătate din cadrul Regio 2014-2020. Pentru actualul exerciţiu financiar, iniţial s-a prevăzut o singură axă prioritară dedicată infrastructurii sanitare din cadrul Regio, unde urmau să fie finanțate următoarele activități eligibile: reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea infrastructurii ambulatoriilor și a unităților de primiri urgențe, precum și construirea, reabilitarea, modernizarea sau dotarea in-frastructurii de servicii medicale și sociale integrate (centre comunitare integrate). Este vorba despre Axa Prioritară 8 – Dezvol-tarea infrastructurii de sănătate și sociale.

PeSte 300 de Proiecte pEntRu sănătatE

Suma pusă la dispoziție prin Regio 2014-2020 pentru domeniul sănătății este de 372 de milioane de euro. Prin actualul Regio, Sănătatea poate bene-ficia până în 2020 de 334 de proiecte sprijinite și finanțate de Comisia Euro-peană, care vor avea impact direct asu-pra comunităților locale și a calității vieții oamenilor. Printre aceasta se numără – în afara spitalelor regionale – investiții în reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea a 44 de unități de urgență în spi-talele județene.

La mijlocul lui 2018, autoritățile au adus o serie de modificări aplicabile tu-turor axelor prioritare ale Regio. Este

PlaNuri mari PeNtru uN domeNiumEREu sEnsiBiL: sănătatEaunități de primiri urgențe modernizate, ambulatorii de specialitate reabilitate și dotate la standarde înalte, acces îmbunătățit la servicii de sănătate. acestea sunt doar câteva din beneficiile pe care fondurile europene le aduc unui domeniu extrem de important: sănătatea.

sintEZăfo

to: m

DrAp

FEBRUARIE 2019 7

vorba despre modificarea cadrului de performanță prin introducerea etapelor-cheie de implementare și revizuirea țin-telor pentru anul 2018, respectiv 2023, acolo unde au fost făcute modificări ale alocărilor financiare. Apoi, autoritățile și instituțiile administrației publice locale au fost adăugate ca beneficiari eligibili, fiind introduse și parteneriate și colabo-rări cu orice alte autorități sau instituții publice care pot contribui la buna imple-mentare a proiectului.

nEVoiE Continuă de Servicii Sociale

Încă din exerciţiul bugetar anterior, finanțarea din Regio a infrastructurii serviciilor de sănătate s-a dovedit a fi relevantă în contextul în care sistemul național de sănătate se confrunta – şi încă se confruntă – cu multe dificultăți. Pe fondul contracției PIB și a creşterii presiunilor bugetare în perioada re ce-siunii, ponderea cheltuielilor pentru sănătate în PIB a scăzut de la 5,95% în 2010 la aproximativ 5,84% în anul 2011. În contextul crizei economice, strategia Regio s-a dovedit una dintre puținele surse viabile de finanțare a infrastructurii serviciilor de sănătate. Situaţia in fra structurii

serviciilor sociale din România rămâne în continuare precară şi necesită realizarea de investiţii în reabilitarea, modernizarea şi dotarea clădirilor în care se desfăşoară acestea. Numărul mare al proiectelor depuse în exerciţiul anterior (423 de proiecte până la 31 iulie 2013) atestă nevoia reală de modernizare a infrastructurii serviciilor sociale, precum și interesul manifestat de autoritățile publice locale în combaterea excluziunii sociale.

Bani pEntRu moderNizarea CaBinEtELoR mEDiCaLE

Prin Regio, Axa Prioritară 2 - Îmbună-tățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii – submăsura 2.2, medicii pot obține până la 70% finanțare din va-loarea unui proiect. Mai exact, suma ne-rambursabilă este între 200.000 de euro și 1 milion de euro, dacă investiția este în zona rurală sau urbană. Pentru a fi eligi-bil, solicitantul trebuie să se încadreze în

sintEZăfo

to: m

DrAp

foto

: mDr

Ap

www.inforegio.ro8

sintEZă

categoria unei microîntreprinderi cu cel mult 9 salariați și o cifră de afaceri netă de până la 2 milioane de euro (echiva-lentul în lei). De asemenea, trebuie să aibă sediul social sau punctele de lucru în mediul urban (inclusiv sate aparținătoare de orașe). Sunt eligibile și întreprinderi-le mici, având între 10 și 49 de salariați, și o cifră de afaceri netă de până la 10

milioane de euro. Aceleași reguli ca și la microîntreprinderi sunt valabile pentru sediul social. De asemenea, sunt eligibile întreprinderile mijlocii, având între 50 și 249 de salariați, și o cifră de afaceri netă de până la 50 de milioane de euro. Sediul social sau punctul de lucru trebuie să fie în mediul rural.

Cu fondurile primite se pot construi, extinde sau moderniza cabinetele me-dicale, inclusiv racordarea la utilitățile generale aferente (alimentarea cu apă, gaze naturale, canalizare, energie elec-trică). De asemenea, se pot achiziționa echipamente noi, software, licențe, drep-turi de autor, mobilier sau autovehicule pentru transport. Fondurile primite pot fi folosite și pentru certificarea produ-selor, serviciilor sau diferitelor procese specifice, a sistemelor de management al calității, mediului sau sănătății ori pentru internaționalizarea serviciilor, prin participarea la târguri și expoziții internaționale sau misiuni comerciale.

axă nouă pEntRu spitaLE REgionaLEuna dintre modificările specifice aduse axelor prioritare ale Regio a fost reali-zarea unei axe separate pentru spitalele regionale, respectiv axa prioritară 14. De asemenea, a fost suplimentată alo-carea financiară pentru axa prioritară 8 - sănătate pentru finanțarea achiziției de ambulanțe și echipamente care deservesc ambulatoriile și upu, precum și pentru a acoperi compensările necesare pentru creșterea ratei unice de cofinanțare din FEDR de la 50% la 70% în cadrul acestei axe.

foto

: mDr

Ap

foto

: mDr

Ap

FEBRUARIE 2019 9

anaLiZă

cât de imPortaNte SuNt SPitalele REgionaLE pEntRu RomâniaCu toții ne dorim servicii medicale de calitate în România, spitale la standarde europene în toată țara, acces la tratamente moderne. un pas important îl reprezintă, în acest sens, înființarea spitalelor regionale, destinate cazurilor complexe, patologiilor grave și urgențelor, pentru pacienții dintr-o anumită zonă a țării. specialiștii din cadrul Departamentului monitorizare implementare proiecte spitale Regionale din cadrul ministerului sănătății au explicat pe larg, pentru revista Regio, care este importanța acestor unități sanitare.

de ce eSte Nevoie DE spitaLE REgionaLE?

Strategia națională pentru sănătate 2014-2020 a fost aprobată printr-o Ho-tărâre de Guvern în 2014, reprezentând cadrul de stabilire a obiectivelor priorita-re din domeniul sănătății, pentru perioa-da de finanțare UE 2014-2020. Viziunea strategică este dezvoltarea unei națiuni de oameni sănătoși și productivi, prin asigurarea accesului la servicii de preve-nire, de urgență, curativă și de reabilitare de înaltă calitate, prin utilizarea eficientă a resurselor disponibile și prin introduce-rea celor mai bune practici.

cum vor ajuta aceStea sistEmuL DE sănătatE?

În ceea ce privește serviciile medica-le terțiare, acestea prezintă mai multe probleme. Nivelul terțiar al sectorului sănătății se bazează pe o infrastructură proiectată cu 50-60 de ani în urmă, când nevoia de servicii de sănătate era diferi-tă de realitățile de astăzi, caracterizată printr-un număr mare de spitale și paturi de spital care operează într-o structură fragmentată și cu o dezvoltare insuficien-tă a diferitelor niveluri de îngrijire. Spita-lele variază în funcție de mărime, de la spitalele universitare mari care oferă cele

mai complexe servicii de îngrijire terțiară spitalelor mici cu una, două sau trei specialități de bază. Există, de asemenea,

Reforma asistenţei medicale cu paturi cuprinde reevaluarea spitalelor, raţionalizarea, revizuirea criteriilor de clasificare a spitalelor, reorganizarea pe niveluri de competenţă

foto

: Shu

tters

tock

www.inforegio.ro10

anaLiZă

o mare varietate de diferențe în ceea ce privește echipamentul, capacitățile de abordare a cazurilor complexe și accesi-bilitatea. Majoritatea spitalelor publice au fost construite în anii 1970 și 1980, sunt bazate pe standarde depășite și se află în prezent într-o stare fizică critică. Cele mai multe dintre ele nu respectă circuite spitalicești, au mari deficiențe legate de facilități de bază (ascensoare, holuri de acces, spații pentru diagnos-tic și tratament, băi, etc.), reprezentând riscuri pentru siguranța pacientului. In-frastructura spitalului se caracterizează printr-o fragmentare ridicată, cu multe pavilioane / clădiri care se află uneori la mai mulți kilometri unul de celălalt, ne-cesitând transferul prin ambulanță între secțiile / departamentele aceluiași spital. Dotarea cu echipamentele necesare este necorespunzătoare, în multe spitale și, adesea, distribuția teritorială a echipa-mentelor este insuficient echilibrată și calibrată în comparație cu nevoile reale.

Dată fiind această situație, a distribuirii inegale a unor servicii spitalicești terțiare performante în teritoriu, populația este nevoită să parcurgă distanțe foarte mari, pentru a accesa servicii din alte județe și regiuni, față de cele de reședința. Astfel,

accesul populației la servicii medicale secundare și terțiare este critic, mai ales pentru populația vulnerabilă, care de cele mai multe ori nu dispune de sumele necesare pentru a se deplasa, sau nu are informațiile necesare prin disponibilita-tea acestor servicii.

Pentru a răspunde acestor probleme, reforma asistenței medicale cu paturi cuprinde reevaluarea spitalelor, raționa-lizarea, revizuirea criteriilor de clasificare a spitalelor, reorganizarea pe niveluri de competență. Se urmărește dezvoltarea unor rețele de spitale, formată din spi-tale județene, municipale, care să răs-pundă nevoilor de îngrijiri medicale ale populației și care să aibă în vârful său, spitalul regional de urgență. SRU va fi înființat la nivelul fiecărei regiuni și este destinat a răspunde cazurilor complexe, patologiilor grave și urgențelor, pentru pacienții de la nivelul regiunii. În acest fel se urmărește îmbunătățirea accesu-lui la servicii adecvate de calitate. Aces-te spitale vor fi concepute din punct de vedere arhitectural, al materialelor de construcție, al dotărilor și al personalu-lui, conform celor mai înalte standarde de performanță. În plus, proiectul spita-lului include servicii cost-eficiente și efi-cace (spitalizare de zi, ambulatorii), ce vor permite deservirea unui număr cres-cut de pacienți, într-un timp mai scurt, cu mijloace tehnice moderne.

În ultimii ani, majoritatea serviciilor de urgență (UPU și CPU) ale spitalelor au fost îmbunătățite, la fel și multe dintre ambulatoriile de specialitate, dar rămân importante distorsiuni în furnizarea de servicii medicale secundare și terțiare, deficit acut de medici și asistente me-

dicale, în special în sectorul spitalicesc. Acum dezvoltarea asistenței medicale terțiare urmează logic, pentru a asigura continuitatea asistenței medicale pentru populație.

Aceste spitale vor fi concepute din punct de vedere arhitectural, al materialelor de construcţie, al dotărilor și al personalului, conform celor mai înalte standarde de performanţă

Populaţia este nevoită să parcurgă distanţe foarte mari, pentru a accesa servicii din alte judeţe și regiuni, faţă de cele de reședinţă

foto

: mDr

Ap

FEBRUARIE 2019 11

anaLiZă

CE EtapE uRmEaZă ÎN Proiectul spitaLELoR REgionaLE?

Prin Memorandum de Guvern, în luna decembrie 2018, s-a stabilit rea-lizarea proiectelor celor 3 SRU în 2 etape, în vederea obținerii finanțării europene nerambursabile suplimen-tare, de aproximativ 1 miliard de euro, din ciclul de finanțare 2021-2027, necesară acoperirii deficitului de finanțare.

l etapa 1, finanțată din POR 2014-2020 - va avea ca obiective: în-tocmirea proiectelor tehnice și verifica-rea acestora, întocmirea planurilor de reorganizare locală (model inovativ de organizare și funcționare a spitalului re-gional de urgență, conversia serviciilor, etc.), a planurilor de tranziție (inclusiv

planul de training, curricula de training și reabilitare, modernizare și dotare centru de training), a caietelor de sarcini pen-tru execuție lucrări de construire, pre-cum și sprijin tehnic pentru pregătirea aplicațiilor de finanțare pentru etapă 2

(revizuire SF, elaborare de docu-mente tehnico-economice suport, elaborare aplicații, sprijin în etapa de clarificare).

l etapa 2, finanțată din POR 2021-2027 - va avea ca obiective: executarea lucrărilor de construire și operaționalizarea celor trei Spi-tale Regionale de Urgență.

PriNciPalele pRoVoCăRi pEntRu 2019

Se urmărește continuarea activităților de pregătire a do cu-

mentației pentru cele trei Spitale Regio-nale, lansarea procedurilor de achiziție publică privind contractarea serviciilor de proiectare și asistență tehnică, sem-narea contractelor de servicii aferente proiectării.

impoRtanța FonDuRiLoR euroPeNe PeNtru SiStemul DE sănătatE Din RomâniaFondurile europene aduc un sprijin esențial pentru dezvoltarea sistemului de sănătate din România, fiind focalizate pe realizarea unor obiective importante ale strategiei naționale de sănătate 2014-2020. aceste obiective se referă atât la investițiile în infrastructură (asistență comunitară, ambulatorie, urgență, spitale), în dezvoltarea capitalului uman (programe specifice de formare pentru medici și asistente), a măsurilor de reformă (de exemplu, modificarea legislației din sănătate), cât și a unor servicii medicale preventive (screening pentru cancer de col, sân, colon, hepatite, a serviciilor pentru pacienți cu tBC, alte afecțiuni).

foto

: mDr

Ap

www.inforegio.ro12

Proiecte

vlad ePureScu

P rocesul de îmbătrânire rapidă a populației din țările europene este una dintre cele mai mari provocări ale epocii moderne. În condițiile

menținerii actualei rate a natalității, statis-tica Națiunilor Unite arată că, în prezent, 1 din 7 români are peste 65 de ani, iar ecar-tul se va micșora în 2030 la un raport de 1 la 5 și, din 2060, la 1 din 3.

Prin «îmbătrânire demografică» se înțelege creșterea relativă a populați-ei vârstnice de 60 ani și peste în totalul populației, ca un proces ferm și de lungă durată, în paralel cu scăderea numărului de persoane din grupul tânăr de popu-lație aparținând vârstei de 0-14 ani, în timp ce ponderea persoanelor adulte, de 15-59 ani înregistrează modificări nesemnificative.

Dacă în anul 1990 existau 0,4 pensi-onari la fiecare salariat, raportul s-a in-versat din 1998, iar în prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari, urmând ca la orizontul anului 2060 la fiecare salariat să fie 1,5 pensionari.

Acest declin demografic pune o pre-siune mare pe autoritățile locale care trebuie să vină în întâmpinarea bătrâni-lor cu proiecte sociale care să-i ajute să depășească mai ușor obstacolele pe care le aduce cu sine înaintarea în vârstă.

În mod normal, familia rămâne o sur-să principală de sprijin pentru persoane-le vârstnice, ale căror nevoi socio-eco-nomice sunt mai mari. Creșterea rapidă a proporției vârstnicilor are, așadar, o importanță specială în termeni de poli-tici publice, deoarece acest segment de vârstă, din cauza degradării firești a stării de sănatate, reclamă îngrijiri specializate

și individualizate pe termen lung.Dar ce se întâmplă cu bătrânii care nu

mai sunt ajutați, din diferite motive, de familie? Pe ei cine îi ajută? Pentru a răs-punde nevoilor acestei categorii de vârst-nici, ADR Vest, prin intermediul Axei 8, va înființa, în comuna Zerind, din județul Arad, un centru de zi și, în comuna Giroc din județul Timiș, va construi un centru social, fără componență rezidențială.

unitatE DE ÎngRijiRE pEntRu BătRânii diN comuNa zeriNd

În comuna Zerind există un număr crescând de persoane vârstnice care, pentru a avea o viață demnă, ar avea nevoie de sprijin pentru integrarea sau reintegrarea lor în societate. Acest lucru presupune identificarea soluțiilor prin

foto

: Shu

tters

tock

ceNtre Sociale PeNtruo Viață DEmnă La BătRânEțE

Două centre sociale dezvoltate de aDR Vest prin intermediul axei 8 le vor ușura vârstnicilor din județele arad și timiș viața la bătrânețe.

FEBRUARIE 2019 13

Proiecte

care pot fi rezolvate probleme legate de la capacitatea lor fizică și până la infor-mare în domeniul social și juridic.

Pe de altă parte, există o categorie de persoane care nu mai reușește să își gestioneze singură viața cotidiană. Are nevoie de ajutor, dar membrii familiei fie nu se află în apropiere, fie nu au suficient timp pentru a-i ajuta. În aceste condiții, ADR Vest a considerat că este nevoie să înființeze o structură capabilă să furnize-ze servicii sociale de calitate pe termen lung, pentru a veni în sprijinul persoane-lor vârstnice din Zerind.

Administrația publică locală a gă-sit posibilitatea să pună la dispoziție un imobil care, în urmă cu mai multă vreme, era o unitate de grăniceri. El va servi ca centru de zi pentru persoane vârstnice, în cadrul căruia va funcționa și o unita-te de îngrijire la domiciliu a bătrânilor. „Acest imobil este în stare relativ bună, dar necesită niște lucrări de reabilitare și de modernizare, pentru adaptarea sa la cerințele noii destinații”, ne-au spus cei de la ADR Vest. Clădirea este, în pre-zent, neutilizată, și este dotată cu un corp

principal care are două nivele.Pentru furnizarea serviciilor va fi ne-

voie de mobilier, de echipamente și de dotări specifice. Definirea funcțiilor în-căperilor și a serviciilor care se vor fur-niza în cadrul noii structuri au fost întoc-mite cu ajutorul specialiștilor Direcției sociale din cadrul Consiliului Județean Arad, care au experiență mare în acest domeniu.

Imobilul va trece, astfel, printr-o multitudine de transformări. În urma lucrărilor, corpul principal de clădire va

fi modernizat, mansardat, anvelopat cu materiale incombustibile pentru izolare termică, accesibilizat pentru persoane cu dizabilități prin amenajarea de rampe, lifturi și băi speciale. Va fi amenajată și o anexă unde va fi instalat un garaj. Se vor mai construi căi de acces și locuri de parcare, printre care și două pentru per-soane cu dizabilități și vor fi amenajate spații verzi.

Ulterior, ADR Vest va achiziționa mo-bilierul necesar pentru fiecare încăpere, stabilit pe baza funcției pe care o va avea încăperea respectivă.

foto

: ADr

Ves

t

foto

: ADr

Ves

t

www.inforegio.ro14

Proiecte

Echipamentele ce se vor achiziționa cuprind, pe de o parte, aparatură de uz gospodăresc, mașină de spălat și mașină de uscat care vor fi utilizate atât de cen-trul de zi cât și pentru unitatea de îngriji-re la domiciliu, tehnică de calcul care va asigura accesul la internet al persoanelor vârstnice și activitatea curentă a centru-lui, echipamente și dotări pentru petre-cerea timpului liber, precum televizoare și echipamente sportive. Se va achiziționa, de asemenea, și un autovehicul destinat unității de îngrijire la domiciliu, care va fi adaptat și pentru transportul persoane-lor aflate în scaun cu rotile.

Cantină soCiaLă pEntRu BătRânii Din giRoC

Comuna Giroc, din județul Timiș, este una dintre cele mai prospere din punct de vedere economic din românia. Infra-

structura se dezvoltă într-un ritm mult mai rapid decât în alte zone ale țării, iar serviciile pentru utilități se extind de la o zi la alta.

Cu toate acestea, comuna Giroc se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii populației. Așa că, în vara anului trecut, ADR Vest anunța extinderea și moderni-zarea unui centru de zi cu o cantină so-cială și cu o zonă de prestări servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele trecute de 65 de ani din zona Giroc.

ADR Vest intenționează să creeze o structură inovatoare de asistență la do-miciliu, care va asigura servicii sociale de calitate – livrarea de hrană caldă, servi-cii de consiliere și companie, asistență medicală unui număr de 22 persoane vârstnice aflate în nevoie, și în imposibili-tatea de a se deplasa.

Practic, prin acest proiect, ADR Vest

va reduce inegalitățile cu privire la ac-cesul la servicii de sănătate pentru cei bătrâni. Va promova incluziunea socială prin îmbunătățirea serviciilor sociale, cul-turale și de recreeare. Valoarea eligibilă a proiectului este de aproximativ 240.000 de lei.

Soluțiile găsite de cei de la ADR Vest vor contribui la bunăstarea și traiul de-cent al persoanelor în vârstă, singure, semidependente și nedeplasabile pen-tru a-și îmbunătăți încrederea de sine, autonomia, securitatea și integrarea în viața activă a comunității, prin prestarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnicii din Comuna Giroc.

serviciile vizate de ADr Vest sunt prepararea și distribuirea hranei calde zilnice la domiciliul beneficiarilor printr-o alimentație suficientă și soluții personali-zate de regim prin persoanele de specia-litate implicate în proiect.

O altă direcție de îmbunătățire este asigurarea companiei, iar consilierii, prin conversație și implicare, îi vor ajuta pe bătrâni, în diferite activități de recre-ere, fie la centrul de zi, fie la domiciliul beneficiarilor.

Asigurarea unor servicii medicale de rutină și aducerea unui personal spe-cializat, implicat în proiect, este un alt obiectiv la ADR Vest. Tot acest efort va presupune angajarea a 6 persoane noi în cadrul centrului de zi pentru vârstnici, în următoarele funcții: medic, bucătar, aju-tor de bucătar, șofer, asistent social, res-ponsabil curățenie precum și implicarea persoanelor cu dizabilități în activități de voluntariat în cadrul centrului.

foto

: Shu

tters

tock

foto

: ADr

Ves

t

FEBRUARIE 2019 15

Proiecte

Dan L. BRumaR

modul învechit în care se face protecție socială pentru per-soanele vulnerabile și cu dizabilități din România va

fi curând amintire, grație unei schimbări radicale de paradigmă. Trecerea de la în-grijirea instituționalizată la o stare de semi-independență a adulților cu dizabilități este prioritară în vederea stimulării abilităților celor care au beneficiat până acum de grijă permanentă.

Peste 700.000 de români se confrun-tă cu o formă sau alta de dizabilitate, iar cei mai mulți dintre ei au mari dificultăți în ceea ce privește accesul la un loc de muncă, la servicii publice de sănătate ori la activități de învățare pe tot parcursul vieții. În prezent sunt discrepanțe mari între me-

diul rural și cel urban în ceea ce privește furnizarea de servicii sociale, în special din cauza acoperirii slabe cu personal calificat și cu infrastructură adecvată, care să încu-rajeze aceste persoane să facă trecerea de la regimul de îngrijire permanentă.

Una dintre măsurile care ar putea re-duce semnificativ presiunea exercitată asupra sistemului de asistență socială este crearea unor centre de zi pentru stimula-rea abilităților celor care vor să munceas-că și să se bucure de roadele muncii lor. Eforturi se fac, în acest moment, în toate regiunile de dezvoltare, iar Regio 2014-2020 este unul dintre cele mai accesibile instrumente de finanțare puse la dispoziția autorităților locale în vederea atingerii obiectivelor de țară.

În zona de sud-Est se pune mare ac-cent pe încurajarea dezinstituționalizării

persoanelor adulte cu dizabilități, prin crearea unor centre moderne de servicii sociale integrate mai mici, care au ca scop îmbunătățirea calității serviciilor sociale oferite. Un exemplu este cel al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Tulcea, care și-a pro-pus să diminueze capacitatea Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică de la Babadag și să creeze două noi cen-tre protejate, la Mahmudia și Smârdan. Centrul de la Babadag, care în prezent găzduiește în regim full time 173 de per-soane adulte cu dizabilități, își va reduce capacitatea la 93 de persoane și va trece printr-o serie de lucrări de modernizare. În urma evaluării medico-psiho-sociale s-a constatat că 80 dintre cei 173 de benefici-ari posedă un potențial considerabil de a-și spori abilitățile de viață semi-dependentă.

DEZinstituționaLiZaREa aDuLțiLoR Cu DiZaBiLități - noua FoRmă DE pRotECțiE soCiaLăinfrastructura socială destinată persoanelor cu dizabilități din România a rămas încremenită în secolul xx. nevoilor actuale ale acestei categorii de oameni li se răspunde cu aceleași mijloace utilizate acum 50 de ani, realitate de necontestat care a stârnit îngrijorare la nivel european.

foto

: Shu

tters

tock

www.inforegio.ro16

Proiecte

LoCuințE pRotEjatE În LoC DE ÎngRijiRE pERmanEntă

Filosofia acestor proiecte este schim-barea de optică în ceea ce privește mo-dul în care se acordă îngrijire persoanelor cu dizabilități. Prin diminuarea centrului de la Babadag se urmărește crearea a trei locuințe protejate la Mahmudia și alte trei locuințe protejate în comuna Smârdan, care să ofere un loc adecvat desfășurării activităților. Complementar, se urmărește reabilitarea, dotarea și mo-dernizarea centrului existent și transfor-marea acestuia în centru de zi ca un nou serviciu social pentru persoanele adulte cu dizabilități dezistituționalizate.

„După finalizarea proiectului, lo cuin-țele protejate vor fi folosite de un nu-măr de 80 beneficiari care vor fi dezin-stituționalizați și vor desfășura ac tivități de autogospodărire printr-o fermă pro-prie și grădinărit, vor avea ac tivități de croitorie, pictură, răchitărie, ac tivități generatoare de venituri pentru auto-susținere. Astfel se vor reduce costurile de întreținere cu cele 80 de persoane independente”, ne spune Mirela Danie-la Ghergulescu, director general adjunct DGASPC Tulcea.

Cele 80 de persoane care vor ieși din regimul de îngrijire dependentă al cen-trului de la Babadag vor fi găzduite în locuințele protejate, astfel: la Centrul de zi Babadag vor locui 27 de persoane, la Centrul de zi Smârdan vor fi 26 de per-soane, iar la Centrul de zi Mahmudia - 27 de persoane. proiectele au fost depu-se de DGASPC Tulcea în urma apelului de proiecte lansat prin Axa prioritară 8 „Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale“, Prioritatea de investiții 8.3 B ITI – „Creșterea gradului de acoperire cu ser-vicii sociale pentru grupul vulnerabil per-soane cu dizabilități“. Dosarele se află în etapa finală a evaluării, iar contractarea e preconizată în luna februarie a acestui an. Proiectele asigură cerințele Reg.

1303/2013 și implementarea „Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Del-tei Dunării”. Valoarea totală a proiec-telor este de peste 6,2 milioane lei, din care finanțarea neramburasabilă este de aproximativ 6,08 milioane lei.

Conform reprezentanților DGASPC Tulcea, proiectul este complementar apelului POCU – „Dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități aflate în instituții de tip vechi- Servicii sociale la nivelul comunității”, astfel încât instituția va depune un proiect pe apelul POCU, în cadrul căruia se vor asigura serviciile so-ciale și plata personalului ce deservește centrul de zi și se ocupă cu administrarea locuințelor sociale.

eForturi pEntRu REintEgRaREa ÎN comuNitate

Aceeași strategie este urmată de DGASPC Vrancea, instituție care a de-pus o cerere de finanțare în cadrul Axei prioritare 8, Prioritatea de investiții 8.3 B –„Creșterea gradului de acoperire cu servicii sociale pentru grupul vulnera-bil persoane cu dizabilități“. Autoritățile din Vrancea urmăresc să înființeze

noi locuințe și centre de zi pen-tru persoane adulte cu dizabilități în localitățile Panciu, Odobești și Dumbrăveni.

Din cauza infrastructurii defici-tare din județ, DGASPC Vrancea mi-zează pe cele trei proiecte depuse în cadrul Regio 2014-2020 pentru a înființa două locuințe protejate și un centru de zi în orașul Panciu (48 de beneficiari), trei locuințe pro-tejate și un centru de zi în orașul

Odobești (60 de beneficiari) și două locuințe protejate și un centru de zi în comuna Dumbrăveni (50 de beneficiari).

„Locuințele protejate vor asigura servicii de cazare în sistem protejat, în-grijire personală, asistență și suport be-neficiarilor. În cadrul centrelor de zi vor fi organizate activități diverse în scopul prevenirii instituționalizării și susținerii integrării/reintegrării în comunitate a persoanelor cu dizabilități, prin dobân-direa de noi abilități, creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii”, de-clară reprezentanții DGASPC Vrancea.

cele trei proiecte depuse au ca scop crearea unei infrastructuri sociale care să asigure servicii sociale mult mai fle-xibile și mai adaptate nevoilor actuale ale persoanelor care în prezent sunt instituționalizate în cadrul Centrului de Integrare prin Terapie Ocupațională (CITO) Odobești. Totodată, aceste servicii vor fi disponibile și persoanelor adulte cu dizabilități din cele trei localități care în prezent sunt neinstituționalizate.

„Efectele implementării acestor pro-iecte se vor reflecta asupra calității vieții beneficiarilor, prin consolidarea deprin-derilor de autonomie personală și socială, dezvoltarea deprinderilor de viață inde-pendentă, reintegrarea familială și comu-nitară a beneficiarilor, menținerea în me-diul familial a persoanelor cu dizabilități neinstituționalizate, prevenind destruc-turarea familiilor, îmbunătățirea vieții întregii familii din care provin persoanele cu dizabilități neinstituționalizate”, mai spun reprezentanții DGASPC Vrancea. Valoarea totală a proiectelor este de aproximativ 8,15 milioane de lei, din care finanțarea neramburasabilă este de circa 8 milioane de lei.

foto

: Shu

tters

tock

FEBRUARIE 2019 17

Proiecte

foto

: Shu

tters

tock

vlad ePureScu

În orașul Ştefănești din județul Vaslui, peste 150 de bătrâni vor beneficia de servicii sociale complexe și de calitate. Din decembrie 2018, proiectul „În-

fiin țarea unui centru de zi și a unei unități de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice“ a primit șansa de a deveni realita-te cu sprijinul unei finanțări nerambursa bile. Proiectul are o valoare nerambursabilă de 673.096 euro și este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 (Regio), Axa prioritară 8 - Dezvoltarea infra structurii de sănătate și sociale.

Fosta brutărie din localitate, care în prezent este folosită ca depozit, va fi su-pusă unui proces amplu de reabilitare, remodelare și modernizare. Construcția rezultată va asigura suprafața utilă (575

mp) și spațiile funcționale necesare acor-dării unor servicii complexe, în sistem integrat, pentru persoanele vârstnice. În mod complementar, prin proiect va fi dezvoltată infrastructura corespunzătoa-re pentru o unitate de îngrijire la domi-ciliu, în vederea asigurării unui grad mai ridicat de independență și siguranță a persoanelor vârstnice, dar și pentru a re-ducere riscul de instituționalizare.

imPactul Social, BEnEFiC pEntRu LoCaLitatE și REgiunE

Reprezentanții ADR Nord Est ne-au explicat că amenajarea și echiparea tehnico-funcțională și cu dotări de specialitate a infrastructurii create în concordanță cu destinațiile vizate (cen-tru de zi, unitate de îngrijire la domiciliu)

ceNtru DE Zi și ÎngRijiRE ladomiciliu PeNtru PeSte 150 DE BătRâniCând problemele comunității devine prioritate pentru un edil, când autoritățile locale înțeleg importanța inițiativei pentru rezolvarea unor nevoi reale și când există și o sursă de finanțare pentru transpunerea planurilor în realitate, putem vorbi despre ingredientele unui proiect de succes.

„Am convingerea că, urmare a acestui proiect, bătrânii din Ștefănești vor avea parte de zile mai demne și mai frumoase. Se dovedește că astfel de proiecte, iniţiate de comunităţi mici, dar ambiţioase, își găsesc sprijin în Programul Operaţional Regional“

VASILE ASANDEI, director general al ADR Nord-Est

www.inforegio.ro18

Proiecte

și activitățile care urmează a fi derulate (furnizarea de servicii sociale și socio-medicale de proximitate) vor permite acordarea de servicii sociale în sistem integrat, prin realizarea unor acțiuni so-ciale coerente, unitare și eficiente în be-neficiul persoanelor vârstnice. Astfel, vor fi combinate serviciile de asistență soci-ală cu cele de ocupare, de sănătate, de educație, precum și cu alte servicii socia-le de interes general.

„ca om care are un deosebit respect pentru inițiativele adresate semenilor, am convingerea că, urmare a acestui pro-iect, bătrânii din Ştefănești vor avea par-te de zile mai demne și mai frumoase. Se dovedește că astfel de proiecte, inițiate de comunități mici, dar ambițioase își găsesc sprijin în Programul Operațional Regional, dar sunt convins că apetitul pentru surse de finanțare abia acum li se deschide”, a declarat pentru Regio Vasile Asandei, Director General ADR Nord-Est.

Impactul social al serviciilor dezvol-tate prin acest proiect va fi unul benefic pentru localitate, dar si pentru regiunea de implementare, respectiv Nord-Est. Proiectul se implementează într-o re-giune în care nevoia de servicii sociale este mult mai mare în comparație cu alte zone ale țării. Astfel, obiectivele proiec-tului contribuie la compensarea deca-lajului dintre regiuni în ceea ce privește acoperirea nevoii de servicii sociale. De asemenea, proiectul se încadrează în principalele tipuri de acțiuni planificate pentru vârstnici, care fac parte din abor-

darea integrată asumată în Acordul de parteneriat 2014-2020.

ciNe SuNt BEnEFiCiaRii DiRECți

✔ minimum 100 de persoane vârst-nice, care vor beneficia de serviciile so-ciale, medicale și socio-profesionale acor-date în cadrul centrului de zi, respectiv: consiliere psihosocială și informare, socia-lizare și petrecerea timpului liber, terapii de recuperare si relaxare, organizare și im-plicare în activități comunitare și culturale, asistență și suport pentru familie

✔ minimum 50 de persoane vârstni-ce cu limitări severe (bătrâni singuri) care

vor beneficia de ajutor pentru realizarea activităților de bază ale vieții curente, îngrijire personală, terapii de recuperare, îngrijiri medicale și alte forme de ajutor acordat de personalul unității de ingrijire la domiciliu

✔ Familiile persoanelor varstnice, prin faptul ca vor dobândi competențe pentru a gestiona problemele specifice ale persoanelor vârstnice în vederea asi-gurării unei mai bune îngrijiri a acestora

✔ Serviciul de asistență socială al Comunei Mihăileni, prin asigurarea in-frastructurii și dotărilor de specialitate, necesare furnizarii unei game variate de servicii sociale, adaptate nevoilor grupu-lui țintă.

foto

: Shu

tters

tock

foto

: ADr

Nor

d Es

t

foto

: mDr

Ap

FEBRUARIE 2019 19

Dan L. BRumaR

m ediul înconjurător are o influență covârșitoare în dezvoltarea armonioasă a unui copil, iar când vine

vorba de copiii instituționalizați atenția la lucrurile care conturează personali-tatea fiecăruia trebuie să fie aceeași. Fideli acestui principiu, reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Iași au avut ideea de a le crea copiilor găzduiți în Centrul Rezidențial „Bogdana” o nouă casă, care să corespundă nevoile lor de azi. Prin închiderea centrului social actu-al și construirea unor case de tip familial, inițiatorii proiectului au mers pe strate-

Proiecte

„Mă bucur că prin Programul Operaţional Regional avem ocazia să finanţăm astfel de investiţii în Regiunea Nord-Est, întrucât ele au cu adevărat un impact social major asupra comunităţii. Menţionez faptul că acesta este singurul proiect de acest tip, finanţat în Regiunea Nord-Est, felicit echipa de la DGASPC Iași pentru toate eforturile depuse, dar îmi exprim speranţa că astfel de investiţii pot fi iniţiate și de administraţiile publice locale și de ONG-uri, pentru ca obiectivul de acoperire cu servicii sociale de calitate să fie cu adevărat atins”

VASILE ASANDEI, director general al ADR Nord-Est

o nouă Casă PeNtru coPiii Din CEntRuL soCiaL „BogDana”Locul pe care copiii instituționalizați din Bogdănești (iași) îl numeau „acasă” va trece prin modificări substanțiale în următoarele 38 de luni. Centrul Rezidențial „Bogdana”, din satul Bogdănești, județul iași, va fi închis și reamenajat pentru a oferi copiilor un spațiu de găzduire mai prietenos, corespunzător nevoilor lor.

foto

: mDr

Ap

www.inforegio.ro20

Proiecte

gia dezinstituționalizării asistenței soci-ale și creării ununi nou tip de îngrijire și protecție socială.

La sfârșitul lunii septembrie 2018, reprezentanții ADR Nord-Est și cei ai DGAS-PC Iași au semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Închiderea Cen trului Rezidențial Bogdana, Bog dănești, județul Iași”. Prin acest document se are în vedere construirea și dotarea a patru case de tip familial - două în satul Bogdănești (comu-na Horlești) și alte două în satul Horlești (comuna Horlești) – și reabilitarea, mo-dernizarea și dotarea clădirii actuale, în vederea schimbării destinației, din centru de servicii sociale în centru de zi.

În prezent, în cadrul Centrului Rezi-dențial „Bogdana” sunt ocrotiți 54 de co-

pii și tineri cu vârste cuprinse între 4 și 22 de ani. În urma evaluării medicale, psiho-pedagogice, sociale și psihologice, șase tineri cu vârsta peste 18 ani vor beneficia de integrare socioprofesională. Ceilalți 48 de copii și tineri vor rămâne benefici-ari direcți ai programului de protecție so-cială și vor fi găzduiți în cele patru case de tip familial. Potrivit reprezentanților ADR Nord-Est, fiecare casă va găzdui 12 per-soane, pentru a se evita supraaglomera-rea și scăderea calității actului educativ.

Odată cu înființarea noilor căsuțe de tip familial, destinația Centrului Re zi-dențial al Complexului de Servicii „Bog-dănești” va fi schimbată în Centru de Zi pentru Pregătirea și Sprijinirea Reinte-grării/ Integrării Copilului în Familie. As-

fel, 20 de copii și tineri vor fi ocrotiți în sistemul de protecție specială în cadrul centrului de zi, în fiecare lună. Copiii și tinerii care vor fi transferați spre noile structuri sociale, vor beneficia de servicii de consiliere psihosocială și suport emoțional, supraveghere, educare și dez-voltare timpurie, suport pentru dezvolta-rea abilităților pentru viață independen-tă, orientare vocațională, socializare și petrecere a timpului liber.

„Mă bucur că prin Programul Ope ra-țional Regional avem ocazia să finanțăm astfel de investiții în Regiunea Nord-Est, întrucât ele au cu adevărat un im-pact social major asupra comunității. Menționez faptul că acesta este singurul proiect de acest tip, finanțat în Regiunea Nord-Est, felicit echipa de la DGASPC Iași pentru toate eforturile depuse, dar îmi exprim speranța că astfel de investiții pot fi inițiate și de administrațiile publi-ce locale și de ONG-uri, pentru ca obiec-tivul de acoperire cu servicii sociale de calitate să fie cu adevărat atins”, spune Vasile Asandei, director general ADR Nord-Est.

Finanțarea proiectului, care are o du-rată de implementare de 38 de luni, va fi asigurată prin Programul Operațional Re-gional 2014-2020, Prioritatea de investiții 8.1 C – „Creșterea gradului de acoperire cu servicii sociale-Dezinstituționalizare copii”. Asistența nerambursabilă din fon-duri europene este de 978.244 de euro și reprezintă 98 % din valoarea eligibilă a proiectului.fo

to: A

Dr N

ord

Est

foto

: mDr

Ap

FEBRUARIE 2019 21

utiL pEntRu BEnEFiCiaRi

BiRouRiLE juDEțEnE DE inFoRmaREAGENțIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALă NORD – EST • BiRouL REgionaL DE inFoRmaRE, aDR noRD - EstAdresa: Locotenent Drăghescu, nr. 9, cod poștal 610125, Piatra Neamț, Județul NeamțTelefon: 0233 224 167; Fax: 0233 224 167Email: info@adrnordest.ro Pagina web: www.inforegionordest.ro

AGENțIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALă SUD-EST• BiRouL juDEțEan BRăiLa:Str. Anghel Saligny nr. 24, Tel.: 0339 401 018; 0339 401 019; 0339 401 020, Fax: 0239 611 066; 0339 401 017; Email: helpdesk@adrse.ro• BiRouL juDEțEan BuZău:B-dul Nicolae Bălcescu nr. 48, parter,Tel.: 0338 401 136, Fax: 0338 401 137 Email: helpdesk@adrse.ro• BiRouL juDEțEan Constanța: Bulevardul mamaia nr. 22A Tel.: 0341 428 591, Fax: 0341 440 555 Email: helpdesk@adrse.ro• BiRouL juDEțEan gaLați: Str. Alexandru I. Cuza nr. 47, Bloc Cristal, sc.3, et.3, ap.1 Tel.: 0336 401 253, Fax: 0336 401 254 Email: helpdesk@adrse.ro• BiRouL juDEțEan tuLCEa: Str. Păcii nr. 20, parter, Tel.: 0240 516 986 Fax: 0240 516 986, Email: helpdesk@adrse.ro• BiRouL juDEțEan VRanCEa: str. Dimi-trie Cantemir nr. 1, etaj 6, Tel.: 0237 617 692 Fax: 0237.212.228, Email: helpdesk@adrse.ro

AGENțIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALă SUD MUNTENIA• BiRouL juDEțEan aRgEșAdresă: Sediul Consiliului Județean Argeș, Piața Vasile Milea, nr. 1, et. III, cam. 117, mun. Pitești, jud. ArgeșTel./Fax: 0248/222.250E-mail: arges@adrmuntenia.ro• BiRouL juDEțEan DâmBoVițaAdresă: Sediul Consiliului Județean Dâmbo-vița, B-dul Independenței, nr. 1, et. IV, cam 101, Mun. Târgoviște, Tel/Fax: 0345 100 018, E-mail: dambovita@adrmuntenia.ro• BiRouL juDEțEan giuRgiuAdresă: B-dul Mihai Viteazu, nr. 4, mun. Giur-giu, jud. Giurgiu; Tel./Fax: 0246/215.271E-mail: giurgiu@adrmuntenia.ro• BiRouL juDEțEan iaLomițaAdresa: Sediul Consiliului Județean Ialomița, Piața Revoluției, nr. 1, et. IV, cam. 55/ 58/ 59, mun. Slobozia, jud. IalomițaTel./Fax: 0343/101.131E-mail: ialomita@adrmuntenia.ro• BiRouL juDEțEan tELEoRmanAdresă: Sediul Consiliului Județean Te-leorman, Str. Dunării, nr. 178, parter, mun. Alexandria, jud. Teleorman, Tel: 0247/311 201, int. 358, Fax: 0247. 312 494, E-mail: teleorman@adrmuntenia.ro

• BiRouL juDEțEan pRahoVaAdresă: Sediul Consiliului Județean Pra-hova, Str. Republicii, nr. 2-4, etaj 6, cam. 626 și 627, mun. Ploiești, cod 100066, jud. Prahova, Tel/Fax: 0244. 595 594, E-mail: prahova@adrmuntenia.ro

AGENțIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALă SUD VEST• BiRouL juDEțEan oLt: Str. Mânăstirii, nr. 1 Bis, Slatina, Tel/Fax: 0249 430 202• BiRouL juDEțEan goRj: Str. Victoriei, nr. 2-4, camera 254 (clădirea Prefecturii Jud. Gorj), Tg. Jiu, Tel/Fax: 0253/222.313• BiRouL juDEțEan VâLCEa: Str. G-ral Pra-porgescu, nr. 1, et. 4, camera 56 (clădirea Con-siliului Județean Vâlcea), Tel/Fax: 0250 730 167• BiRouL juDEțEan mEhEDinți: str. Traian, nr. 89, cam. 704 (sediul Consiliului Județean Mehedinți); Email: doru.zaulet@adroltenia.ro, doru.zaulet@gmail.com• BiRouL REgionaL DE inFoRmaRE, aDR sV oLtEnia: Str: Aleea Teatrului, nr.1, Craiova, Județul Dolj, cod poștal 200402 Tel.: 0251 418 240, Fax: 0251 412 780E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro

AGENțIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALă VEST• BiRouL juDEțEan aRaD; Bd. Revoluției, nr. 81, cod poștal 310025, Arad, jud. AradTel/Fax: +40 257 285808e-mail: office.ar@adrvest.ro, office@adrvest.roweb: http://www.adrvest.ro• BiRouL juDEțEan REșița: Piața 1 Decem-brie 1918, nr. 1, cod poștal 320084, Reșița, jud. Caraș Severin; Tel/Fax: +40 255 213463e-mail: office.cs@adrvest.ro, office@adrvest.roweb: http://www.adrvest.ro• BiRouL juDEțEan DEVa: Bd. 1 Decembrie, nr. 28, cod poștal 330025, Deva, jud. Hunedoara

Tel/Fax: +40 254 219770, e-mail:office.hd@adrvest.ro, office@adrvest.roweb: http://www.adrvest.ro• BiRouL juDEțEan timișoaRaStr. Proclamația de la Timișoara, nr. 5, cod poștal 300054, Timișoara, jud. Timiș, Tel/Fax: 0256 491 981, 0256 491.923, mobil: 0746 156 521, email: office@adrvest.ro, webstite: www.adrvest.ro

AGENțIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALă NORD VEST• BiRouL juDEțEan BihoRP-ța Unirii, nr. 1, cam. 235, Oradea, jud. Bi-hor, cod poștal 400118, tel/fax: 0359 800 874, mobil: 0755777029, email: horea.droc@nord-vest.ro• BiRouL juDEțEan BistRița-năsăuDP-ța Petru Rareș, nr. 1, Bistrița, cod poștal 4400, jud Bistrița-Năsăud, Tel: 0755 777 031, email: lazar.domide@nord-vest.ro• BiRouL juDEțEan maRamuREșStr. Gheorghe Şincai, nr. 46, cam. 14, Baia Mare, județul Maramureș, cod poștal 430311. Tel: 0744 777 586, email: dorinel.pacurar@nord-vest.ro• BiRouL juDEțEan săLajStr. Avram Iancu, nr. 29, Zalău, cod poștal 450155, jud.Sălaj. Tel/fax 0360 106 015, mo-bil 0755 777 034, email: ovidiu.ghiurco@nord-vest.ro• BiRouL juDEțEan satu maREP-ța 25 Octombrie nr. 1, et. 9, cam. 3, Satu Mare, cod poștal 440026, jud. Satu Mare. Tel: 0-261-805143, fax 0261 710 395, mobil: 0755 777 033, email: ionica.pop@nord-vest.ro

AGENțIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALă CENTRU• sERViCiuL hELp-DEsk și sECREtaRiatE ConsiLii/ComitEtE REgionaLETel: 0258/818616, int. 421; 422; 423; 424

Fax: 0258/818613E-mail:inforegio@adrcentru.ro; progra-me@adrcentru.ro• DEpaRtamEnt RELații puBLiCE și Bi-rou de iNFormareTel: 0258/818616, int.123; 121; 122Fax: 0258/818613E-mail: relatii_publice@adrcentru.ro

ADR BUCUREŞTI ILFOVAdresa completă: Str. Mihai Eminescu, Nr. 163, Sector 2, București, cod poștal 020076Componența județe: Municipiul București și Județul IlfovTel: +4021 313.80.99Fax: +4021 315 96 59Email: helpdesk@adrbi.ro, contact@adrbi.ro Pagina web program Regio: www.regioa-drbi.ro Pagina Facebook Regio: https://www.face-book.com/adrbi

Servicii

CaRiERă

BEnEFiCii

SucceS

foto

: Shu

tters

tock

www.inforegio.ro22

utiL pEntRu BEnEFiCiaRi

În cadrul unui proiect pe care dorim să îl depunem în cadrul

Axei prioritare 8/8.2. UPU, este obliga-torie achiziţia prin proiect a echipamen-telor necesare funcţionării UPU sau be-neficiarul poate da o declaraţie că se obligă să achiziţioneze aceste echipa-mente separat?

Precizăm că în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului,

pentru a fi eligibil, proiectul precum și activitățile proiectului trebuie să se înca-dreze în obiectivul specific corespunzător priorității 8.1 a POR

Un solicitant intenţionează să depună un proiect în cadrul POR

2014-2020, Axa prioritară 8, Obiectivul specific 8.1, Operaţiunea A - Ambulato-rii. Prin proiect se dorește reabilitarea și modernizarea a două corpuri de clădire ale Ambulatoriului de specialitate din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă. Dacă într-un corp de clădire există cabi-nete particulare, este eligibil proiectul în cazul în care respectivul corp de clădire va fi doar dotat iar celălalt corp de clădi-re va fi reabilitat și modernizat? În vari-anta în care proiectul este eligibil, dotă-rile corpului de clădire unde există cabinete particulare sunt eligibile?

Conform ghidului specific, sunt ne-eligibile cererile de finanțare care

includ ambulatorii ale căror spații au fost

vândute, cu excepția cererilor de finanțare care vizează exclusiv dotări. În situația descrisă de dumneavoastră, cererea de finanțare (care vizează ambele corpuri) nu presupune doar dotări, ci și lucrări de reabilitare și modernizare. Astfel, dacă spațiile la care faceți referire au fost vân-dute, proiectul propus nu este eligibil. În cazul în care în clădire există spații/unități de clădire închiriate/date în folosință gra-tuită/concesionate unor persoane juridice, trebuie îndeplinite următoarele condiții:→ Ocupanții (persoanele juridice) trebu-

ie să fi fost selectați printr-o procedu-ră transparentă și nediscriminatorie, conform legislației în vigoare.

→ Suprafața utilă aferentă acestor spații/unități de clădire nu depășește 10% din suprafața totală utilă a clădirii.

→ Este atașată Declarația ocupantului (persoană juridică, care a închiriat/a primit în folosință gratuită/a obținut în concesiune spații/unități de clădi-re) prin care își exprimă acordul ca Solicitantul să realizeze investiția.

→ (unde e cazul) În cazul în care într-o clădire sunt mai multe spații/ unități de clădire închiriate/date în folosință gratuită/concesionate, în condițiile enunțate mai sus, se va întocmi un Tabel centralizator al acestor ocupanți la nivel de clădire, în care se vor menționa informațiile de mai sus, inclusiv suprafața totală utilă a clădirii (mp) și suprafața utilă a aces-tor spații/unități de clădire (mp și %). Suprafața utilă cumulată aferentă acestor spații/unități de clădire nu depășește 10% din suprafața totală

utilă a clădirii.În situația în care sunt îndepli-

nite condițiile de mai sus dotarea corpului de clădire care cuprin-de cabinetele particulare ar fi eligibilă.

Se poate construi prin POR 2014-2020 un cen-

tru pentru bătrâni?

În conformitate cu prevederile Ghidului specific aferent Axei

prioritară 8 - Dezvoltarea infrastruc-turii de sănătate și sociale, Prioritatea de investiții 8.1, Obiectivul Specific 8.3 -Creșterea gradului de acoperire cu ser-vicii sociale, Grup vulnerabil: persoane vârstnice, investițiile eligibile se referă la reabilitarea/modernizarea/extinderea/do tarea infrastructurii de servicii soci-ale fără componentă rezidențială, des-tinată persoanelor vârstnice (centre de zi, unități de îngrijire la domiciliu și/ sau cantine sociale). În consecință, în cadrul POR 2014-2020 nu este eligibilă construi-rea de centre pentru persoane vârstnice.

În cazul aplicaţiilor depuse în cadrul Apelurilor de proiecte

specifice operaţiunii 8.1.A „Ambulato-rii” este posibilă semnarea cererii de finanţare și a anexelor acesteia de către o persoană împuternicită?

Conform ghidului specific Priorități de investiții 8.1 – „Investiții în infra-

structurile sanitare și sociale care con-tribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate și pro-movând incluziunea socială prin îmbună-tățirea accesului la serviciile sociale, cul-turale și de recreere, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de comunități”, Obiectivul Speci-fic 8.1 – „Creșterea accesiblității serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace

ați ÎntREBat? Vă RăspunDEm!succesul unui proiect finanțat cu fonduri europene depinde uneori de o serie de mici detalii, care trebuie perfect înțelese. specialiștii vă răspund astăzi la câteva întrebări importante legate de investiții în sănătate și servicii sociale.

FEBRUARIE 2019 23

utiL pEntRu BEnEFiCiaRi

și izolate”, Operațiunea A – „Ambulato-rii” documentele trebuie să fie semnate cu semnătură electronică extinsă, certifi-cată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a reprezentantului legal al so-licitantului/împuternicitului acestuia. Ast-fel, se acceptă semnarea și transmiterea sub semnătură electronică extinsă, certifi-cată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a cererii de finanțare de către o persoană împuternicită, cu excepția de-cla rațiilor în nume propriu și a certificării aplicației.

În cazul în care cererea de finanțare va fi semnată de către persoana împu-ternicită, declarațiile în nume propriu (anexe la prezentul ghid) alături de cer-tificarea aplicației vor fi semnate olograf de către reprezentantul legal al solicitan-tului și ulterior semnate cu semnătură electronică extinsă, certificată în conformitate cu prevederile legale în vigoare de către per-soana împuternicită.

În cazul parteneriatelor, fiecare dintre reprezentanții legali ai partenerilor/persoa-nele împuternicite ale acestora vor semna electronic conform mențiunilor de mai sus, docu-mentele pe care aceștia le încar-că în MySmis, cu excepția certifi-cării aplicației care va fi semnată doar de către reprezentantul le-gal al liderului de parteneriat .

Este obligatorie aplicarea auto-colantelor pe echipamentele

achi ziţio nate?

Conform Anexei – „Măsuri de infor-mare și publicitate”, pentru infor-

marea publicului cu privire la faptul că mijloacele fixe au fost achiziționate în ca-drul unui proiect cofinanțat de UE, vor fi folosite autocolante sau plăcuțe. Acestea se vor aplica pe bunurile achiziționate în cadrul proiectului, dacă bunurile respec-tive au o valoare de achiziție mai mare sau egală cu 25.000 lei și o durată de viață mai mare de 1 an.

În vederea depunerii unui pro-iect în cadrul P.O.R/2018/8/8.1/

8.1.A/1/7 regiuni - cod apel POR/266/8 Operaţiunea 8.1.A Ambulatorii, vă ru-găm să ne comunicaţi dacă este eligibilă construcţia unei clădiri noi situată în

imediata proximitate a sediului existent al ambulatoriului, având în vedere definiţia pentru „activităţi de extindere” prezentată în ghidul solicitantului.

Activități de extindere: în sensul pre-zentului Ghid, lucrări asupra unor

clădiri, realizate atât pe verticală, prin construirea de etaje noi, mansarde, cât și pe orizontală prin construirea unui corp anexă în continuarea clădirii existente sau pe același amplasament, care să fie legat structural și/sau funcțional de clădirea existentă (aceeași destinație și funcționare a corpului anexă condiționată de funcți-onarea construcției inițiale sau ca o com-pletare necesară la funcționalitatea clă dirii existente). O cerere de finanțare va include o singură clădire publică în cadrul căreia unitatea sanitară își desfășoară activitatea cu excepția situației în care există există

clădiri tip corpuri/secții/pavilioa-ne etc., construcții individuale, amplasate în aceeași localitate și în același perimetru/parcelă/adresă (care au număr cadastral comun sau numere cadastrale alăturate), în cadrul cărora se desfășoară/se acordă asistență medicală ambulatorie. În acest caz, o cerere de finanțare poa-te cuprinde una, mai multe sau toate aceste clădiri (componen-te) care vor face obiectul pro-iectului, în condițiile prevăzute în prezentul Ghid.fo

to: m

DrAp

foto

: Shu

tters

tock

www.inforegio.ro24

vlad ePureScu

P roiectul SCRM înseamnă 9 000 m² de unități de cercetare în cadrul BioQuarter, o facilitate din ca-drul Universității din Edinburgh,

ea însăși un proiect strategic cheie care reunește lideri mondiali în domeniul cer-cetării în medicina regenerativă. SCRM oferă un mediu optim pentru cercetare, colaborare și dezvoltare științifică.

CREștEREa pRoFiLuLui științELoR BioLogiCE

SCRM este dedicat sprijinirii între-prinderilor și a rețelelor de cercetare, pentru a mijloci dezvoltarea de noi pro-duse și servicii medicale care să conducă, într-un final, la extinderea companiilor care iau parte la acest proiect.

El a avut un rol-cheie în dezvoltarea științelor biologice în Scoția și a contri-buit la realizarea unei mase critice, atră-gând investiții suplimentare. Proiectul a interacționat, de asemenea, cu compani-ile existente în domeniul științelor vieții, a atras noi companii de înaltă pregătire ca urmare a activității de comercializa-re cu celule stem și a oferit oportunități de colaborare în rețea și în regim de colaborare.

Investiția în infrastructura din cadrul SCRM cuprinde aproximativ 9.000 m² de spațiu interior pentru 280 de spații pen-tru cercetare și pentru personalul aferent, translațional. Această zonă include 5.570 m² de cercetare pură, suport pentru cercetare, spațiu pentru birouri și spații administrative, o unitate de cercetare de biomedicină de 750 m² pentru lucrări in

vivo în modele non-umane, o unitate de curățenie de 930 m² pentru dezvoltarea și fabricarea de celule și produse din țesut la standardul GMP licențiat pentru studii clinice și aplicații terapeutice.

O altă suprafață de 1.750 m² a fost pusă deoparte pentru zonele auxiliare. Totul a fost dotat cu echipamente științifice pentru laboratoarele, zonele de vivarium și GMP. Infrastructura IT este de ultimă generație, iar mobilierul și accesoriile pentru clădirile generale sunt de ultimă generație.

BEnEFiCii uRiașE PeNtru comuNitate

Indicatorii principali de realizare pen-tru proiect includ sprijin pentru 26 de întreprinderi și 20 de rețele de cercetare și colaborări. Nouăzeci și unu de produ-se și servicii vor fi dezvoltate prin spriji-nirea întreprinderilor și a centrelor de cercetare.

Așteptările privind ocuparea forței de muncă în domeniul cercetării au fost depășite confortabil și acum există mai mult de 250 cercetători care lucrează în clădire. Această evoluție a creat fundația pentru o dezvoltare emergentă a unui grup de medicină regenerativă care s-a concen-trat în jurul BioQuarter-ului din Edinburgh.

proiectul este condus de universita-tea din oraș, ca lider de proiect, împreună cu Roslin Cells, o companie înființată de Fundația Roslin, de Consiliul de finanțare din Scoția și de Consiliul pentru Cercetare Medicală.

Investiția totală inițială s-a ridicat la 21.682.397 euro, din care 6.630.000 de euro au fost asigurați prin Programul Regio.

idei euroPeNe

Centrul scoțian pentru medicină regenerativă (sCRm) joacă din anul 2012 un rol-cheie în dezvoltarea științelor biologice, combinând cercetarea, fabricarea și comercializarea liniilor de celule stem.

mediciNa REgEnERatiVă, REinVEntată Cu Bani EuRopEni La EDinBuRgh

scoția

foto

: htt

p://

ww

w.c

rm.e

d.ac

.uk/

abou

t-us

foto

: htt

p://

ww

w.c

rm.e

d.ac

.uk/

abou

t-us

FEBRUARIE 2019 25

vlad ePureScu

universitatea din Tartu, orașul studenților baltici, este una dintre cele mai importante și cele mai vechi din Europa, iar

medicina este una dintre facultățile la mare căutare printre estonieni. Dar nu numai acesta a fost argumentul pen-tru construcția campusului medical Maarjamõisa, din cadrul Spitalului Uni-versitar din Tartu.

ce a aduS Nou Proiectul maarjamõiSa

Localizat în sud-estul Estoniei, proiec-tul de infrastructură medicală a deservit și celelalte orașe din regiune, acolo unde potențialul economic este destul de re-dus, iar rata șomajului se situează peste media de 5,3% a țării.

Proiectul campusului medical, finan-țat cu fonduri europene prin Progra-mul Regio, a presupus construcția unei facilități, în cadrul Spitalului Universitar din Tartu, care reunește departamentul de ambulatoriu și de zi al Clinicii de He-matologie și Oncologie, departamentul de ambulatoriu și de zi al Clinicii de Me-dicină Internă, unitatea Chirurgie Oculară și recepție în ambulatoriu și departamen-tul de Chirurgie Cardiacă, inclusiv unita-tea de terapie intensivă.

Clădirea are o suprafață de 19.565 de metri pătrați și mai găzduiește un centru de endoscopie, o unitate de radioterapie și o farmacie generalistă.

Au mai fost construite săli de utilități, un centru de curățenie, vestiare, facilități de duș pentru întregul personal al spita-lului, un centru de dezinfecție, un depar-tament de autopsie patologică, spații co-mune de laborator, cabinete cardiologice

și camerele de ventilație. Noul centru a creat posibilitatea suplimentăriii cu 41 a numărului de paturi de spitalizare și cu 75 de paturi de îngrijire pentru consultații.

și ConDițiiLE DE munCă au Fost ÎmBunătățitE

Furnizarea unui acces mai bun la asistența medicală de calitate a ajutat o bună parte din populația Estoniei. Ca ur-mare a îmbunătățirii disponibilității facili-tăților medicale și a concentrării experti-zei la fața locului, numărul complicațiilor grave a scăzut.

Proiectul a îmbunătățit condițiile de tratament pentru aproximativ 500.000 de persoane. Expertiza medicală concen-trată în acest campus medical a redus în mod semnificativ riscul de complicații și a sporit siguranța și satisfacția pacienților. Cooperarea dintre disciplinele științei medicale și educație a devenit mai efici-entă iar proiectul a creat 55 de noi locuri de muncă.

foto

:: htt

p://

ww

w.c

onar

te.e

e

idei euroPeNe

LECția DE sănătatE pREDată DE EstoniaConstrucția campusului medical maarjamõisa

le-a adus nenumărate beneficii celor peste 100.000 de estonieni care locuiesc în tartu, cel de-al doilea oraș ca număr de locuitori

din Estonia. obiectivele urmărite au fostîmbunătățirea accesibilității și creșterea

calității serviciilor de sănătate.

Estonia

cât a coStat camPuSul investiția totală pentru proiectul „Extin-derea și renovarea spitalului universitar din tartu: Construcția Campusului me-dical maarjamõisa, Etapa a ii-a, etapa 1“ a fost de 76.844.909 euro, din care Fondul de Coeziune al uE a contribuit cu 32.297.195 euro.

foto

: htt

p://

ww

w.c

onar

te.e

e

www.inforegio.ro26

utiL pEntRu BEnEFiCiaRi

oRganismELE DE impLEmEntaRE și monitoRiZaRE a pRogRamuLui opERaționaL REgionaL

autoRitatEa DE managEmEnt pEntRu poR 2014-2020 (am poR) — ministERuL DEZVoLtăRii REgionaLE și aDministRațiEi puBLiCEBd. Libertății, nr. 16, București, sector 5telefon: (+40 37) 211 14 09Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.roFacebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

oRganismE intERmEDiaRE poRagenția pentru Dezvoltare Regională nord-Est (aDR nord-Est)str. Lt. Drăghescu nr. 9, piatra neamț, județ neamț, cod poștal 610125telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro

agenția pentru Dezvoltare Regională sud-Est (aDR sud-Est)str. anghel saligny nr. 24, Brăila, județ Brăila, cod poștal 810118telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro

agenția pentru Dezvoltare Regională sud muntenia (aDR sud muntenia)str. general Constantin pantazi nr. 7a,cod poștal 910164 Călărași, Româniatelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

agenția pentru Dezvoltare Regională sud-Vest oltenia (aDR sV oltenia)str. aleea teatrului nr. 1, Craiova, județ Dolj, cod poștal 200402telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro

agenția pentru Dezvoltare Regională Vest (aDR Vest)str. proclamația de la timișoara nr. 5,timișoara, județ timiș, cod poștal 300054tel/Fax: 0256 491923

E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro

agenția pentru Dezvoltare Regională nord-Vest (aDR nord-Vest)Calea Dorobanților nr. 3, Cluj napoca, județ Cluj, cod poștal 400118telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222E-mail: secretariat@nord-vest.roWebsite: www.nord-vest.ro

agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (aDR Centru)str. Decebal nr. 12, alba iulia, județ alba, cod poștal 510093tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro

agenția pentru Dezvoltare Regională București ilfov (aDR București ilfov)str. mihai Eminescu nr. 163, et. 2, sector 2, cod poștal 020076, Bucureștitelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: contact@adrbi.ro,Website: www.adrbi.ro

Chișinău, Republica moldova, 13-16 martie

moLDagRotECh. Ediția de primăvară a expoziției internaționale Moldagrotech aduce în același loc producători de mașini, echipamente și tehnologii pentru comple-xul agroindustrial. La ediția de anul trecut au participat producători din Republica Moldova, România, Austria, Ucraina, Ce-hia, Grecia, Germania, Italia și Bulgaria. www.moldagrotech2.moldexpo.md/

București, 14-17 martiemoBiLa Expo. Târgul se adresează pu-blicului larg și companiilor care doresc să achiziționeze direct de la companii pro-ducătoare diverse tipuri de mobilier pen-tru locuințe sau birouri. Evenimentul va avea loc la Romexpo. https://www.mobila-expo.ro/en

București, 26 martieConFERința „CitiEs oF tomoRRoW“Conferința este organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germa-nă, este la a șaptea ediție și aduce față

în față reprezentanți ai comunităților, oameni de afaceri și societatea civilă pentru a dialoga despre dezvoltarea sustenabilă a regiunilor și orașelor. În cadrul unor sesiuni separate, vor fi pre-zentate tehnologii noi și proiecte con-crete de dezvoltare.www.citiesoftomorrow.ro

Bratislava, slovacia, 27-30 martieExpoZiția ConECo - RaCioEnERgy Expoziția este o oportunitate pentru producătorii și clienții din domeniul construcțiilor. Zonele de interes vor fi le-gate de materiale de construcții, tâmplă-

rie, acoperișuri, instalații electrice, saune sau grădini. www.incheba.sk/en

arad, 28-30 martiegastRopan. Organizată anual, ex po zi-ția GastroPan aduce împreună cererea și oferta, furnizorii și clienții într-un cadru care permite prezentări complexe ale produselor, tehnologiilor și serviciilor din domeniul panificație-cofetărie. În 2018, expoziția a atras aproape 22.000 de vizita-tori și 152 de expozanți și furnizori de talie mondială din 25 de țări, care au prezentat tehnologii, materii prime și cele mai noi tendințe. www.gastropan.ro

foto

: mD

rAp

FEBRUARIE 2019 27

Francezii le spun crepes, americanii, pancake, dar pentru autrieci ele sunt sch-marrn (clătite în bucăți mici).Se spune că i-au fost servite pentru prima oară împă-ratului Franz Iosif I, ca desert. De atunci, rețeta s-a îmbogățit cu multe variante, toate extrem de gustoase.

ingREDiEntE: 3 lingurițe de stafi-de, 2 lingurițe de esență de rom,4 ouă, un praf de sare, o jumătate de linguriță

de esență de vanilie, zeamă de lămâie (opțional), 3 lingurițe de zahăr, o cană de lapte, o cană de făină, 2 lingurițe de unt.

pREpaRaRE: Puneți stafidele într-un bol, turnați esența de rom peste ele și puneți totul la cuptorul cu microunde pentru o jumătate de minut, și lăsați până când romul este absorbit. Într-un bol, bateți albușurile cu sare, iar în alt bol, amestecați gălbenușurile cu vanilie, zea-

ma de lămâie, zahărul, făina. Adăugați și albușurile bătute și lăsați totul circa 10 minute. Într-o tigaie, topiți untul, apoi turnați compoziția, peste care adăugați stafidele. Lăsați circa 10 minute la foc mic, apoi întoarceți-o și pe cealaltă parte. Tăiați în bucățele în timp ce se prăjește. Când s-au rumenit ușor, sunt gata. Pot fi servite cu zahăr pudră deasupra sau cu sirop de arțar! Poftă bună.

poFtiți La masă... EuRopEană!

Vita fiartă, servită cu legume și condimente este preparatul cel mai solicitat în bucătăriile vieneze. Se servește de obicei cu sos de mere sau cu cartofi prăjiți ori copți. Secre-tul? Alegerea cărnii: este nevoie de o bucată de mușchi, cea mai fragedă și mai bună carne de la vacă. Rețeta este foarte simplă, dar gustul e de cinci stele! Se fierbe la foc mic, circa 3-4 ore, mușchiul de vită, alături de o ceapă, un morcov, un pătrunjel, un păstârnac, țelină, piper, cuișoare, dafin. Este atât de gustoasă, încât le-genda spune că era felul preferat de mâncare al împărătesei Sisi!

SChMARRN (ClătItE-bUCățI)

tAfElSPItz

În luna februarie, elevii din toată Europa au cel puțin o săptămână de vacanță.și, pentru că zăpada și aventurile pe pârtie îi tentează pe cei mici, austria este o destinație foarte căutată iarna. noi vă propunem azi și o aventură culinară,cu două preparate tradiționale austriece, foarte gustoase și apreciate.

foto

: Shu

tters

tock

DELiCii Din BuCătăRia austRiaCă

foto

: Shu

tters

tock

https://www.facebook.com/inforegio.ro

$

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, BucureștiTelefon: 0372 11 14 09

Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

investim în viitorul tău!proiect selectat în cadrul programului operațional Regional și co-finanțat de uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Numele proiectului:

„sprijin pentru autoritatea de management pentru programul operațional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării programului operațional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“

Editor: autoritatea de management pentru programul operațional Regional 2014-2020 - ministerul Dezvoltării Regionale și administrației publice

Material distribuit gratuit Data publicării: Februarie 2019