Revista Regio nr. 20

of 32 /32
nr. 20, martie 2013 REviStA Un parc pentru clujeni, cu fonduri europene interviu cu domnul indermit Gill, Economist-Șef, Banca Mondială Regio construieşte o parcare verde în Constanţa Centrul pentru susţinerea tradiţiilor bucovinene – un centru de afaceri dedicat meşteşugurilor tradiţionale trandafiri din bani europeni în Parcul Rozelor din timişoara faţa europeană a dezvoltării urbane

description

 

Transcript of Revista Regio nr. 20

Page 1: Revista Regio nr. 20

nr. 20, martie 2013

R E v i S t A

Un parc pentru clujeni, cu fonduri europene

interviu cu domnul indermit Gill, Economist-Șef, Banca Mondială

Regio construieşte o parcare verde în Constanţa

Centrul pentru susţinerea tradiţiilor bucovinene – un centru de afaceri dedicat meşteşugurilor tradiţionale

trandafiri din bani europeni în Parcul Rozelor din timişoara

faţa europeană a dezvoltării urbane

Page 2: Revista Regio nr. 20

www.inforegio.ro2

Dinamica viitorului se schimbăO veste îngrijorătoare a îngălbenit ecranele televiziunilor de ştiri, miercuri, 13 martie. În aceeaşi zi în care Conclavul de la Vatican a numit primul Suveran Pontif din America, Papa Francisc, un alt „breaking news” a stat pe ecran vreo 10 minute. Deşi era, poate, mai important decât orice în ziua respectivă: Parlamentul European (PE) a respins, printr-o rezoluţie votată în plen, varianta de buget multianual al Uniunii Europene pentru perioa da 2014-2020. Va­riantă, vă reamintesc, rezultată în urma negocierilor extrem, extrem de dure ale liderilor statelor membre la Consiliul European de luna trecută. După ce unele state au negociat bugetul pe următorii şapte ani de pe poziţii de forţă (re­memorez atitudinea Marii Britanii şi a premierului David Cameron care a ameninţat inclusiv cu retra­gerea din organizaţie), era de aşteptat ca varianta să treacă – scuzaţi­mi expresia – ca prin brânză prin Parlamentul European. Unde sunt prezente cu câteva sute de europarlamentari, exact aceleaşi state care au negociat împărţirea banilor prin preşedinţii sau prim­miniştrii lor. Iată însă că nu a fost deloc aşa. Bugetul pentru anii 2014–2020 ră­mâne deocamdată în aer, iar dacă nu se va ajunge la o soluţie de compromis, anul viitor va fi pus în practică un buget – să­i zicem provizoriu – cu aceleaşi cifre din 2013, ajustate cu rata inflaţiei. Parlamentul European explică şi ce anume i­a nemulţumit pe membrii săi. Eurodeputaţii vor un buget flexibil, astfel încât banii necheltuiţi într­un domeniu

să poată fi direcţionaţi repede spre un altul. O altă problemă semnalată pe site­ul Parlamentului European este încălcarea obli­gaţiilor de plată, astfel încât unele programe UE, precum Erasmus, Fondul Social, sunt periclitate de facturile neachitate. Vă sună cu­noscut? Sunt probleme cu care România s­a confruntat de nenu­mărate ori în perioada 2007 – 2013. Ba poate chiar de prea multe ori. Nu putem uita rata mică de absorbţie a fondurilor europene şi nenumăratele scan daluri ce au dus la blocarea unor axe.Ţării noastre i­ar reveni o alocare de aproape 40 de miliarde de euro pentru perioada 2014­2020, potrivit variantei de buget stabilite de liderii Consiliului European la întâlnirea de luna trecută, despre care aminteam mai sus. România a obţinut astfel o creştere cu 18% a bugetului viitor, comparativ cu cel din anii 2007­2013, deşi la nivelul Uniunii Europene, pentru prima dată în istoria sa, bugetul multianual a suferit o reducere. Nu ne rămâne decât să sperăm într­o rezolvare rapidă a situaţiei şi să nu credem zvonul potrivit căruia votul eurodeputaţilor ar însemna o încercare de reafirmare a influenţei Parlamentului Euro­pean în contextul unei lupte strân­se pentru decizii şi prerogative cu celelalte instituţii ale Uniunii Europene – zvon lansat de mai multe publicaţii europene, dar şi româneşti.Cu siguranţă vom reveni asupra subiectului. Până atunci, ca de obicei, vă urez,

lectură plăcută!

Editorial

RedactoR-şef: Mihai CRAIURedactoRi: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUfotoGRaf: Dinu TARNOVANGRaficiaN: Cristian SCUTELNICUSPeciaLiSt dtP: Lioara MAREŞ

R e V i S t a R e G i owww.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIpĂRIT LA SC TIpOMAR pROD COM IMpEx SRLStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,

Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro

cooRdoNatoR PRoiect aM PoR: Daniela SURDEANU

Vlad IONESCU www.inforegio.ro

Page 3: Revista Regio nr. 20

MARTIE 2013 3

Sumar

REgIO ÎN ROMâNIA

04 INtERVIU CU DOMNUl INDERMIt gIll, ECONOMISt­ȘEF, BANCA MONDIAlă

România are un mare avantaj faţă de alte ţări în curs de dezvoltare: face parte din cel mai important bloc economic al lumii, U.E.

08 Bucureşti – un oraş european, văzut prin ochii unui străin

10 Un parc pentru clujeni, cu fonduri europene

12 Regio construieşte o parcare verde în Constanţa

14 Un proiect, mai multe beneficii

16 REgIO SPRIjINă INFRAStRUCtURA URBANă

Trandafiri din bani europeni în Parcul Rozelor din timişoara

18 SUCEAVA – FINANŢARE REgIO DE PEStE 3 MIlIOANE lEI

Centrul pentru susţinerea tradiţiilor bucovinene – un centru de afaceri dedicat meşteşugurilor tradiţionale

20 trei proiecte cu mare impact social

22 Ştiri regionale

24 2014­2020 – Strategii europene pentru dezvoltarea urbană

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANă

26 ItAlIA ­ PROtEjAREA POMPEIUlUI PENtRU gENERAŢIIlE VIItOARE

41,8 milioane de euro pentru una dintre cele mai importante moşteniri ale lumii

28OlANDA – NIVEl REDUS DE zgOMOt ÎN PROVINCIA gElDERlAND

45 de kilometri de drumuri asfaltate cu materiale antifonice

30 Agendă

31 Chestionar

Page 4: Revista Regio nr. 20

www.inforegio.ro4

Regio în RomâniaInterviu

Bogdan IONESCU

România are un mare avantaj faţă de alte ţări în curs de dezvoltare: face parte din cel mai important bloc economic al lumii, U.E.

Interviu cu domnul Indermit Gill, Economist-Șef, Banca Mondială

Indermit gill este Economist­Șef pentru Europa şi Regiunea Asiei Centrale a Băncii Mondiale. A deţinut, începând din anul 1993, diferite funcţii în ierarhia instituţiei, majoritatea acestora fiind în domeniul dezvoltării, eradicării sărăciei şi creşterii calităţii vieţii în diferite regiuni de pe glob: Asia­Pacific, America latină, America de Nord. Este doctor în Economie al Universită­ţii din Chicago.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice deru­lează, împreună cu experţii Băncii Mondiale, un proiect, în cadrul a cinci acorduri de consultanţă, finanţate din fonduri europene. Consultanţa acordată are ca obiectiv creşterea capacităţii de planificare şi elaborarea de strategii în domenii care au legătură cu dezvoltarea regio­nală şi teritorială. totodată, are loc o evaluare a perioadei de programare 2007­2013, pentru o mai bună previzionare a viitorului pachet financiar multi­anual alocat României pentru dezvoltare regională.

În cadrul acestui proiect, Indermit gill a efectuat o vizită în România. În continuare, în interviul pe care domnia sa l­a acordat revistei Regio, vă invităm să aflaţi câteva concluzii despre România, oportunităţi de dezvoltare regională şi proiecţii pentru viitor.

Experţii Băncii Mondiale sunt iMplicaţi într-un

proiect de consultanţă care va oferi asistenţă autorităţilor roMâne pentru a dezvolta strategia de dezvoltare regională. ce expertiză oBţinută în alte ţări credeţi că puteţi folosi în roMânia?

Experienţa şi expertiza Băncii Mon­diale datează din anii ’40, când primul împrumut a fost oferit Franţei – pentru a ajuta la reconstrucţia de după război. De atunci, Banca a lucrat îndeaproape cu multe ţări şi a văzut cum multe dintre ele au devenit mari puteri economice.Experienţa unor noi state membre UE (în special Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă) şi a altor state dezvoltate din întreaga lume poate fi cea mai relevantă pentru

România. Există, totuşi, ţări în curs de dezvoltare care ar putea oferi o serie de lecţii importante ţării dumneavoastră. De exemplu, georgia a reuşit să finalizeze o reformă administrativă ambiţioasă, prin reducerea birocraţiei şi a corupţiei, şi a făcut acest lucru într­o scurtă perioadă de timp. În Columbia, Banca Mondială a colaborat cu guvernele locale (ex. municipalitatea oraşului Bogota) pentru a implementa iniţiative de implementare a transportului suste­nabil (ex. sistemul de autobuze rapide de tranzit). În India, Banca Mondială a contribuit la implemen­tarea unor iniţiative de succes în domeniul eguvernare. Când vine vorba despre dezvoltare, aş îndrăzni să spun că sunt puţine instituţii în lume cu o experienţă asemănătoare Băncii Mondiale. Dar, evident, sunt subiectiv.

Page 5: Revista Regio nr. 20

MARTIE 2013 5

Regio în RomâniaInterviu

având în vedere recenta vizită pe care aţi

efectuat-o în roMânia, ce părere aveţi despre potenţialul de dezvoltare al ţării, în special în ceea ce priveşte geografia econoMică a ţării noastre? din ce punct de vedere credeţi că experienţe siMilare referitoare la dezvoltarea regională din alte ţări pot fi utile pentru o dezvoltare regională pe terMen lung a roMâniei?

Potenţialul de dezvoltare al Româ­niei este foarte bun. Nu cunosc România foarte bine, dar, în general, evaluez potenţialul economic al unei ţări pe baza disponibilităţii cetăţenilor săi de a se muta pentru a accesa oportunităţi mai bune. Simplul fapt că sunt între două şi trei milioane de români care lucrează şi studiază în străinătate este un semnal bun. Mulţi văd migraţia ca pe un lucru rău, dar un grad ridicat de mobilitate este un lucru bun. Pe de o parte, acesta indică faptul că oamenii au educaţia şi competenţele care le permit să îşi găsească locuri de muncă în economiile dezvoltate. Pe de altă parte, experienţa şi competenţele obţinute de români în străinătate vor fi importante pentru dezvoltarea pe viitor a ţării.În prezentarea mea din 18 februarie am vorbit despre experienţa Irlan­dei. Cu câteva decenii în urmă, Irlanda era una dintre cele mai puţin dezvoltate ţări din Europa de Vest şi cu una dintre cele mai mari rate de migraţie. În secolul trecut, până la 40% din populaţia Irlandei a emigrat la un moment dat, căutând oportunităţi în altă parte. Acum, Irlanda este una dintre cele mai dezvoltate ţări din lume şi oameni din toată Europa, inclusiv din Româ­nia, îşi caută de lucru acolo.

Evident că Irlanda nu este singura ţară care a avut experienţa unui mare val de emigranţi înainte de a atinge un nivel ridicat de dezvol­tare. la începutul secolului trecut, în 1900, ţările cu cei mai mulţi emigranţi erau: Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Italia, Spania, Suedia, Danemarca, Elveţia şi Fin­landa. Singurul lucru pe care toate aceste ţări îl au în comun acum este acela că toate sunt state dezvoltate şi unele dintre ele (precum Marea Britanie sau Italia), continuă să aibă un nivel ridicat de emigrare.Aşadar, doar cunoscând acest indi­cator minor (şi neştiind prea mult despre construcţia şi dinamismul economiei româneşti) şi ştiind că România este parte a celui mai mare bloc economic din lume (Uniu­nea Europeană), pot să spun că perspectivele dumneavoastră de viitor sunt bune.

Există o aBordare strategică nouă, proMovată de

Banca Mondială cu privire la dezvoltarea regională şi la Modul în care pot fi reduse disparităţile regionale/teritoriale dintr-o ţară. puteţi să ne explicaţi, din acest punct de vedere, despre ce este vorBa şi către ce converg ideile şi Mesajele principale pe care le proMovează Banca Mondială?

Strategia Băncii Mondiale cu pri­vire la dezvoltarea economică a evoluat în ultimii ani. Raportul de Dezvoltare a lumii din 2009 (World Development Report 2009) este una dintre cele mai recente iterări (şi nu ultima) a gândirii noastre cu privire la acest subiect. Unele dintre lec­ţiile relevante pentru România au fost subliniate în raportul „Oraşe Competitive” elaborat de echipa Băncii Mondiale pentru Ministerul

Dezvoltării Regionale. Cele mai importante trei lecţii sunt:a) Dezvoltarea este inevitabil ne­uniformă – nu vă speriaţi de neu­niformitate, încercaţi să o accep­taţi. Dezvoltarea necesită o re­orientare a resurselor (oameni, idei, capital) către regiuni/zone unde aceste resurse pot fi mai pro­ductive. Acestea sunt, de obicei, regiuni/zone cu o masă economică mai mare. Nici o ţară dezvoltată nu a reuşit să crească uniform. De fapt, aproape fiecare ţară din UE are un nivel mai ridicat de concentrare economică decât România. Dacă speraţi să fiţi la fel de dezvoltaţi ca restul Uniunii Europene, ar trebui să acceptaţi concentrarea economică, nu să luptaţi împotriva ei. În timp, pe măsură ce România va deveni mai dezvoltată, diferenţele regionale în ceea ce priveşte nivelul de bună­stare se vor echilibra – acelaşi lucru s­a întâmplat şi în ţările mai dezvoltate.b) Dezvoltarea ţine de oameni, nu de regiuni sau oraşe. Strategiile de dezvoltare ale României nu ar trebui să se axeze pe oraşe şi pe regiuni, ci pe oamenii care trăiesc în aceste regiuni şi oraşe. Orice veţi face, unele regiuni se vor dezvolta mai repede decât altele. Aceasta înseamnă că unele regiuni vor pierde oameni (de obicei, cele rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării), în timp ce altele vor câştiga oameni (de obicei, re­giunile mai dezvoltate). Dacă scopul dumneavoastră este acela de a promova creşterea echilibrată a regiunilor, în mod aproape sigur veţi avea un eşec. Dacă, dimpotrivă, scopul este acela de a oferi un acces cât mai mare oamenilor la oportunităţi — prin furnizarea unor servicii vitale (în special securitate publică, educaţie şi servicii de sănătate) şi a infrastructurii, veţi crea condiţiile potrivite pentru o dezvoltare rapidă şi sănătoasă,

Page 6: Revista Regio nr. 20

www.inforegio.ro

Regio în România

6

Interviu

prin utilizarea mai eficientă a unor resurse publice limitate. c) Dezvoltarea presupune generarea unor locuri cu masă economică mare şi înlesnirea accesului către locurile cu masă economică mare. România are un mare avantaj asupra altor ţări în curs de dezvoltare – este aproape de locul cu cea mai mare masă economică din lume: Europa de Vest. Ar trebui să profite la maximum de acest avantaj printr­o continuă şi avansată integrare în Europa. Nu sunt suficiente doar investiţii în infrastructură strategică

(un sistem de autostrăzi este vital din acest punct de vedere), ci şi încurajarea fluxului de oameni în interiorul acestui spaţiu.

în vechea aBordare cu privire la dezvoltarea regională

au fost alocate şi investite Mai Multe fonduri regiunilor Mai puţin dezvoltate. luând în consideraţie viziunea Băncii Mondiale, care ar treBui să fie aBordarea de alocare a Banilor în viitor? consideraţi

că ar treBui concentrate Mai Multe fonduri în zonele dezvoltate din ţară sau în zonele cu perforManţă econoMică Mai slaBă?

Este decizia autorităţilor din Româ­nia cum vor utiliza fondurile pentru dezvoltare. Banca Mondială asigură asistenţă pe baza a ceea ce am văzut în lumea întreagă, în special în cazurile de succes din Europa. În raportul „Oraşe Competitive”, Banca Mondială a propus ca Pro­gramul Operaţional Regional să con­

Page 7: Revista Regio nr. 20

MARTIE 2013 7

Regio în RomâniaInterviu

tinue cu acelaşi tip de investiţii ca şi până acum, dar să aloce fondurile într­un mod mai strategic:a) Investiţii în instituţii (ex. şcoli, centre de îngrijire medicală, infra­structura serviciilor publice – apă, canalizare, gaze, etc.) în toată ţara. b) Infrastructură de conexiune cu prioritate pentru regiunile mai dezvoltate (în special, infra struc­tură care leagă oamenii de polii de creştere) şi pentru regiunile mai puţin dezvoltate cu o densitate mare a populaţiei (aşa cum este regiunea Nord­Est).c) Măsuri care să vizeze în mod special categoriile de persoane de­favorizate, al căror acces la opor­tunităţi este afectat de factori ex­terni (ex. discriminare etnică).Este decizia autorităţilor din Ro­mânia cum vor prioritiza fondurile pentru regiunile rămase în urmă şi pentru cele dezvoltate. În Raportul Dezvoltării lumii din 2009, Banca Mondială propune să fie acordată o prioritate investiţiilor în instituţii din regiunile mai puţin dezvoltate. O a doua prioritate ar trebui acordată infrastructurii de conexiune în regi­unile mai dezvoltate şi, selectiv, co­nectării regiunilor mai puţin dezvol­tate cu cele mai dezvoltate. În acest mod, ar trebui să fie uşor pentru oamenii din întreaga ţară să ajungă în locuri cu masă economică mare. Un model bun este ceea ce a făcut Irlanda din anii ‘80 până la începutul anilor 2000.

ce părere aveţi despre politica de dezvoltare

regională a uniunii europene? consideraţi că aBordarea uniunii europene este potrivită în contextul gloBalizării şi luând în consideraţie gradele diferite de dezvoltare ale statelor MeMBre?

Politica regională a UE a evoluat continuu şi UE este cea mai reuşită „maşină de convergenţă” a lumii. Nicăieri şi niciodată în istorie un număr aşa mare de state nu a reuşit să atingă un asemenea nivel de dezvoltare, aşa cum s­a întâmplat în UE în ultimele două decenii. Din acest punct de vedere, UE şi succesul ei în promovarea dezvoltării ar trebui să fie un punct de referinţă pentru alţii.În acelaşi timp, considerăm că aten­ţia acordată de UE creşterii re­gionale echilibrate ar trebui regân­dită. Experienţa tuturor noilor state membre ale UE arată că, conver­genţa externă — ridicarea la nivelul economiilor mai bogate — a mers întotdeauna mână­n mână cu di­vergenţa internă. De fapt, s­ar putea spune că divergenţa internă este un semn că dezvoltarea are, într­adevăr, loc. Motive de îngri­jorare ar putea apărea doar dacă această divergenţă internă se ma­nifestă în serviciile de bază, precum educaţia primară şi sistemul sanitar, sau când ea se instalează pentru pe­rioade lungi de timp.

conforM recentelor studii ale Băncii Mondiale,

oraşele sunt cele Mai puternice Motoare econoMice şi centre pentru inovare şi locuri de Muncă. dar oraşele se confruntă şi cu provocări precuM suB-urBanizarea, congestionarea, poluarea, vecinătăţi sărace. deşi procentajul urBanizării în roMânia este Mai scăzut decât Media din ue, proBleMele cu care se confruntă oraşele sunt foarte aseMănătoare. din ce punct de vedere este necesar să fie aBordat acest aspect şi, dacă se poate, ne puteţi da câteva exeMple de

soluţii care s-au dovedit eficiente în trecut?

Este, într­adevăr, foarte importantă abordarea provocărilor pe care le­aţi menţionat mai sus. Creşterea este generată de oraşe şi oraşe de succes sunt acelea care ştiu cum să gestioneze asemenea provocări. Modul prin care se realizează acest lucru va fi diferit de la un oraş la altul şi ar trebui să fie responsabilitatea autorităţilor locale să găsească cele mai bune soluţii. Banca Mondială a lucrat, cu succes, cu diverse oraşe pentru a le ajuta să gestioneze provocările lor de dezvoltare. Aş re­comanda o carte recentă a Băncii Mondiale: „Planning, Connecting, and Financing Cities — Now: Priorities for City leaders”. Conţine multe informaţii utile.

luând în calcul experienţa duMneavoastră în livrarea

unor proiecte siMilare în toată luMea, ne puteţi da exeMple de Bune practici utilizate de unele oraşe în terMeni de dezvoltare urBană? şi de ce le consideraţi ca atare?

Este destul de greu să enumer aici o listă cu oraşe considerate a fi bune­practici. Sunt multe exemple care merită evidenţiate şi să menţionez doar unele dintre acestea ar în­semna să nu acord suficientă consi­deraţie altor oraşe care ar merita menţionate. Dar, dacă insistaţi să vă dau câteva exemple a căror experienţă poate fi utilă pentru România, aş include printre acestea Barcelona în Spania, leipzig în germania şi Kazan în Rusia. Ele arată că densitatea economică şi o bună calitate a vieţii nu se substituie una alteia, ci se completează. Sunt convins că în câţiva ani, voi putea adăuga Bucureştiul şi multe alte oraşe din România pe această listă.

Page 8: Revista Regio nr. 20

www.inforegio.ro8

Regio în RomâniaVlad IONESCU

Studiu de caz

Materialul pe care îl veţi citi îşi propunea să aducă în faţa

duMneavoastră o analiză seacă a ceea ce înseaMnă Bucureştiul acuM, la 23 de ani de la revoluţia din 89. cât de Mult s-a schiMBat, în Bine sau nu, capitala unei ţări cu accente Balcanice, dar cu traiectorie clar occidentală, chiar dacă uneori nevăzută de vălul pe care singuri ne place să îl puneM pe ochi. totul s-a dat peste cap dintr-o siMplă coincidenţă. un prieten francez, care lucrează pentru un cunoscut cluB de fotBal din anglia, M-a vizitat în săptăMâna preMergătoare scrierii celor ce urMează. l-aM însoţit şi ajutat, tiMp de doar două zile, să rezolve toate sarcinile de serviciu pe care le avea în vederea organizării unui Mare eveniMent fotBalistic ce ar putea avea loc în vară. astfel aM avut ocazia ca, trecând prin aproape toate locurile iMportante ale Micului paris, să văd reacţiile la cald ale unui cetăţean vestic care ne vizita oraşul pentru priMa oară în viaţa lui.

PRIMA MÂNDRIE – ŞOSEAUA BUCUREŞTI-PLOIEŞTIFiresc, primul contact pe care Armand l­a luat cu România a fost de la aeroport la hotelul din nordul Bucureştiului în care urma să fie cazat. De la urcarea în maşină şi până în parcarea hotelului – în Piaţa Presei libere – n­am făcut mai mult de 10 minute. Șoseaua cu trei benzi pe sens, centrele comerciale din Băneasa, pasarelele, pasajul sub­teran de la intrarea în capitală şi, mai ales, circulaţia fluviu, fără

pic de coadă de maşini, l­au făcut să­şi exprime primele păreri: „O la la, seamănă cu intrarea în Paris dinspre vest”. Da, Armand, ai drep­tate, dar ce nu ştii tu este că acum doi, trei ani, aici stăteam la coadă câte o oră, două.

STADIONUL NAŢIONAL – BIJUTERIA LĂUDATĂ DE PREŞEDINTELE UEFAÎn după­amiaza aceleiaşi zile am plecat spre Arena Naţională. O vizită obligatorie pe care Armand o avea ca prioritate în agenda lui de lucru. Vă mărturisesc, cu mâna pe inimă, că abia aşteptam să îi văd trăirea în momentul în care va păşi în arenă. Știam că va fi una de uimire, copleşitoare. Văzusem de la doi paşi, la propriu, cu doar câteva luni în urmă, reacţia pe care a avut­o starul Barcelonei, lionel Messi, atunci când a păşit pentru prima oară pe gazonul stadionului la istoricul meci amical pe care Barcelona l­a jucat la Bucureşti. Pentru Armand – atenţie, omul a inspectat cam toate stadioanele mari ale lumii, nu doar ale Europei – răsuflarea tăiată a spus totul: „E perfect, perfect. Sigur suntem la Bucureşti?”. Am zâmbit. Da, suntem la Bucureşti, iar pe acest stadion au jucat sau au cântat deja, într­un an şi jumătate de la inaugurare, o mulţime de vedete internaţionale. Îmi amintesc şi acum ce spunea co­naţionalul său, Michel Platini, preşedintele UEFA: „Sunt încântat de ce am văzut, aţi făcut un stadion foarte frumos. O ţară precum România avea nevoie de un stadion naţional modern”. Cu siguranţă boss­ul UEFA avea dreptate. Și de aceea ne­a dat în organizare şi finala Europa

league care a adus în România peste 40.000 de turişti din întreaga Europă. Înainte de Arena Naţională aici era un stadion comunist, unde microbiştii nici măcar nu mai a veau chef să păşească. Cum să îţi ardă să îţi aduci familia la un meci când scaunele prăfuite şi stri cate îţi rupeau spatele? Când ac cesul spre tribune şi peluze se făcea printre nişte garduri de fier care aminteau mai degrabă a lagăr decât a competiţie sportivă? 2 la 0 România – Armand.

PARCAREA DE LA UNIVERSITATE – MODEL DE CIVILIZAŢIEPrima zi a francezului specialist în marketing sportiv trebuia să se încheie cu o masă bună şi un vin pe măsură. Doar vine din patria delicateselor şi a licorii de Bordeaux, nu? Slavă Cerului că există Centrul Vechi – mi­am zis. Cu detaşare şi linişte, am condus maşina până la Universitate şi am intrat în noua parcare subterană, inaugurată anul trecut. „Înainte să mă urc în avion am google-it despre Bucureşti, iar ce m-a frapat a fost că aveţi mari probleme cu parcările. Că nu aveţi unde să vă lăsaţi maşinile, mai ales în centru. Şi suntem în centrul Bucureştiului, nu? Nu mă păcăleşti?” Da, Armand, suntem în centru şi nu te păcălesc.

Bucureşti – un oraş european, văzut prin ochii unui străin

Page 9: Revista Regio nr. 20

MARTIE 2013 9

Regio în RomâniaStudiu de caz

AVEAM mari probleme de parcare, acum NU MAI AVEM. Mai mult, prin realizarea proiectului pentru reamenajarea Pieţei Universităţii, deasupra parcării, autorităţile au urmărit crearea unui spaţiu pietonal asemănător celui care exista aici în perioada interbelică.

CENTRUL VECHI – ATMOSFERĂ DE PARIS, PRAGA ŞI VIENA LA UN LOC

Alături de prietenul francez păşesc spre Centrul Vechi. Vremea de început de martie este de partea noastră. Este cald şi ne plimbăm relaxat. Armand îşi întoarce capul în toate părţile: „Vreun centru univeristar?” – şi întinde arătătorul în stânga. Nu, Armand, este un spital. Colţea. Și o biserică superbă alături. Acum câţiva ani erau nişte ruine, o cicatrice pe faţa capitalei. Acum totul străluceşte. Încet, încet, intrăm pe lipscani. Îi explic lui Armand că aici se găseşte cea mai mare parte a zonei vechi, istorice a Capitalei, cu străzi de importanţă culturală şi de reală valoare is­to rică, cu nume de rezonanţă la nivel naţional (lipscani, gabroveni, Smârdan). Plimbarea pe străduţele pavate, printre cafenele şi restaurante co­chete, printre clădirile cu aer in­terbelic, îi face o reală plăcere lui

Armand. „Praga, Paris şi un pic de Viena. Asta simt, mi-am dat seama”, mărturiseşte cu emoţie.

PASAJUL BASARAB – LEGĂTURA VITALĂ DINTRE VEST ŞI CENTRU

Dimineaţa celei de­a doua zile petre­cute de Armand la Bucureşti începe cu un drum dinspre centru spre vestul Bucureştiului. traversăm, normal, Pasajul Basarab, cea mai mare şi complexă lucrare de infrastructură realizată în România în ultimii 20 de ani. Îi explic francezului că până la construcţia edificiului nu aveam decât o singură cale de acces în acea zonă. Bătrânul şi învechitul Pod grant. Noul şi modernul pasaj Basarab este conexiunea vitală care fluidizează traficul rutier în aproape 40% din Bucureşti, fiind o componentă esenţială a închi­derii inelului principal rutier al Capitalei. Iar ca cifre totul devine impresionant: podul Basarab este traversat anual de peste 36 de mili­oane de oameni cu mijloacele de transport public şi de 80.000 de vehicule.

NIMIC FĂRĂ BANI EUROPENItoată această transformare continuă a Bucureştiului n­ar fi, însă, posibilă fără bani europeni. Prin Regio se doreşte îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor şi transformarea oraşelor ţării în obiective atractive pentru turişti şi investitori. Pe lângă proiectele enumerate mai sus, între 2007 ­ 2012, regiunea Bucureşti­Ilfov a contractat 289 pro iecte cu finanţare europeană a căror valoare solicitată se ridică la aproape 1,5 miliarde de lei. Cei mai mulţi bani au ajuns în Bucureşti prin proiecte care vizează îmbunătăţirea infrastructurii de transport: 16 pro­iecte contractate cu o valoare soli­citată de 359,7 milioane lei.

Cea mai mare finanţare, peste 28 milioane euro, a fost contractată de Primăria Capitalei pentru moder­nizarea infrastructurii rutiere din zona Piaţa Sudului, contractul fiind semnat la sfârşitul lunii octombrie 2012. Aproape la fel de mulţi bani europeni au ajuns în Capitală şi prin axa care vizează dezvoltarea ora­şelor: 28 de proiecte contractate, în sumă totală de 364 milioane de lei.Alte câteva proiecte finalizate sau în curs de finalizare cu impact asu­pra dezvoltării capitalei sunt: un parc de utilitate publică în cartierul Ion Creangă şi instalarea unui sistem de supraveghere video în zonă, mo­der nizarea străzilor din zona Bai cu­lui, proiectul de modernizare ar hi­tecturală şi peisagistică a Par cului Drumul taberei şi Militari. tot cu fonduri europene, Primăria Sec to­rului 2 a început reabilitarea şi mo­dernizarea Colegiului Naţional „Iulia Haşdeu” cu 48 milioane de lei, a liceului teoretic „C.A. Rosetti” cu 10,33 milioane lei.Primăria Capitalei a contractat, de asemenea, 10,5 milioane de lei pentru reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului integrat al Spitalului Clinic de Copii Dr. Victor gomoiu. O sumă considerabilă, de peste 500 milioane de lei, a intrat în regiunea Bucureşti­Ilfov prin cele 51 de proiecte contractate pe axa al cărei scop este dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.O sumă foarte mare, aproape 19 milioane de euro, va fi utilizată pentru consolidarea şi protecţia Pa­latului Patriarhiei din fonduri eu­ro pene. tot pentru promovarea tu ris mului, cu bani europeni vor fi efectuate lucrări de renovare şi mo­der nizare la alte cinci clădiri din patrimoniul cultural al Bucureştiului: Arcul de triumf, Casa Cesianu, Vila Minovici, Observatorul Astronomic Vasile Urseanu şi Biserica Sfânta Sofia, pentru care au fost semnate deja contractele de finanţare.

Page 10: Revista Regio nr. 20

www.inforegio.ro10

Regio în RomâniaIstorie urbană

Diana GABOR

Un parc pentru clujeni, cu fonduri europene

Bijuteria verde a oraşului cluj-napoca, parcul central

„siMion Bărnuţiu”, este, din 2012, Mai Bine pusă în valoare, în urMa unei investiţii puBlice cu fonduri europene, care, pe lângă Modernizările pe care le-a efectuat în parc, a readus la gloria de odinioară şi clădirea cazinoului. aceasta din urMă este una dintre clădirile-siMBol ale oraşului, fiind un punct de întâlnire al artei cu viaţa viBrantă a cetăţii.

Pe data de 25 mai 2012 au fost inaugurate clădirea restaurată a Cazinoului, precum şi Parcul Cen­tral modernizat, ambele lucrări realizate cu bani europeni. lucrările derulate la Parcul Central şi la clădirea Cazino au durat un an şi au costat aproximativ 17 milioane de lei, respectiv 4,8 milioane de euro, din care 98% reprezintă co­finanţarea din partea UE şi din partea guvernului, iar restul de 2% contribuţia bugetului local.

CENTRU DE CULTURĂ URBANĂ

Clădirea Cazino a fost restaurată şi modernizată cu spaţii pentru susţinerea evenimentelor cultu­rale pe o suprafaţă de 602,8 mp, dis punând de 150 de locuri pentru participanţi. lucrările la monu­mentul istoric ridicat în anul 1897 au fost supravegheate de arhitecţi şi respectă stilul începutului de secol. Astfel, faţada exterioară şi elementele decorative specifice au fost refăcute într­o formă apropiată de cea originală. De asemenea, a fost amenajat un sistem de iluminat arhitectural care să pună în evidenţă clădirea Cazino. Modernizarea clă­

dirii Cazinoului a prevăzut şi înlo­cuirea tuturor instalaţiilor, precum şi montarea a două rampe pentru persoanele cu dizabilităţi. Aici va funcţiona Centrul de Cultură Urba­nă, cu spaţii de expoziţii, dar şi Casa Căsătoriilor.Înainte, clădirea avea parter şi etaj, care s­a demolat în urma lu­crărilor recente, obţinându­se o sală mare, cu un spaţiu generos potrivit pentru expoziţii, recepţii, întruniri, baluri, spectacole, iar la etaj s­a construit doar o pasarelă pe deasupra sălii mari, care dă într­o mică sală cu vedere spre Fântâna Arteziană. După stilul de decorare şi după dimensiuni, sala aminteşte de parterul hotelului Continental din centrul Clujului, fiind proiectat de acelaşi arhitect, Pakey lajos, Cazinoul fiind alternativa din parc a sălii mari din centrul oraşului.

PIATRĂ NATURALĂ PE ALEILE PARCULUI

În urma lucrărilor care au avut loc la principalul parc al oraşului, suprafaţa verde a acestuia a fost extinsă cu aproape 15.000 de metri pătraţi. lucrările de modernizare la Parcul Central au prevăzut refa­

cerea aleilor şi a intrărilor în parc, unele dintre acestea fiind pavate cu piatră naturală. zonele de acces în parc au fost, de asemenea, rea­menajate, 13 dintre ele fiind adap­tate pentru a fi accesibile persoa­nelor cu dizabilităţi, iar parcul a fost delimitat de străzile urbane prin gard viu. Iluminatul public al oraşului a fost extins şi în parc şi modernizat, pentru reducerea cos­turilor. De asemenea, a fost instalat şi mobilier urban nou în întregul parc, inclusiv 232 de bănci, 176 de coşuri de gunoi, 45 de stâlpi pentru limitarea accesului auto, 31 de po­deţe şi 7 cişmele.

PROMENADA ORAȘULUI

Istoricul clujean Vasile lechinţan a vorbit despre originile Parcului Central şi ale clădirii care a fost restaurată. lechinţan a povestit că la începutul secolului al XIX­lea aceasta era o proprietate sălbatică a oraşului, plină de sălcii, cunoscută sub denumirea de Dercul Furnicilor. În 1812, un mic întreprinzător a în­chiriat locul acesta de la primărie pentru a deschide o băcănie. I s­a pus o singură condiţie: să nu taie niciuna dintre sălciile din această

Page 11: Revista Regio nr. 20

MARTIE 2013 11

Regio în RomâniaIstorie urbană

zonă. În 1818, un măcelar numit Elias Benigni a închiriat locul, dar, până la urmă, activităţile economice s­au mutat din viitorul parc, acesta fiind dat în administrare unei asociaţii de binefacere a femeilor din Cluj care plănuiau să se ocupe de amenajarea sa.la primărie a existat chiar o comisie pentru amenajarea acestui loc ca promenadă a oraşului, comisie din care făceau parte judele regesc al oraşului, conţi şi alte personalităţi din urbe. În 1840, s­a construit şi o arenă pe locaţia actualului parc, iar cinci ani mai târziu locul de promenadă este menţionat de cunoscutul călător August Dece­rando, în relatarea sa despre oraşul Klausenburg (Cluj­Napoca), despre care scria că este un oraş frumos. În 1855 s­a construit şi o baie comunală, care, de­a lungul timpului, a căpătat diverse întrebuinţări, evoluţia locu­lui fiind legată de funcţia sa de pro­menadă.

DE LA CAZINOU LA ȘCOALA DE ARTE FRUMOASE

Clădirea Cazinoului a fost construită în anul 1897 de către arhitectul Pakey lajos pentru a adăposti cazinoul din Cluj. locuitorii ora­şului se refereau la el folosind termenul de chioşc, iar spaţiul şi­a păstrat aceeaşi funcţie până în 1918. În perioada interbelică aici a funcţionat un muzeu etnografic. Epoca de aur a clădirii a început în 1925, când în clădirea fostului

cazino şi­a deschis porţile Școala de Arte Frumoase. Aici au predat unii dintre cei mai faimoşi profesori din ţară, printre care Aurel Ciupe, Alexandru Pop şi Romul ladea, cărora le­au fost studenţi generaţii de artişti clujeni. Din păcate, aceasta s­a desfiinţat în anii ’30 şi cursurile s­au mutat la Bucureşti. „Şcoala de Arte Frumoase a fost un simbol al Clujului, a completat destinul cultural al oraşului”, a afirmat Vasile lechinţan.

„LOISIR” DE CALITATE LA CLUJ-NAPOCA

„Mă bucur că s-au redat clujenilor spaţiile publice, cu o ţinută euro-peană, şi că banii europeni, pe care i-am adus împreună cu colegii mei la Cluj au fost investiţi cu folos.

Clujenii au din nou în mâinile lor Parcul Central şi Cazinoul. Este o mândrie a Clujului, o plăcere pentru fiecare clujean, şi cu sigu-ranţă fiecare dintre noi avem amin-tiri aici, fie de la o nuntă, fie o bere pe care am băut-o pe vremuri la Cazino”, a declarat primarul Emil Boc, la inaugurare.De la inaugurare, clujenii au ales într­adevăr să se bucure de spaţiile modernizate cu fonduri europene.

„Alerg aici de câteva ori pe săptămână. Mă bucur că au

refăcut aleile, este un loc frumos în care să faci mişcare, pentru că este spaţiu verde şi e aer curat”,

a declarat Dan Coman, un inginer clujean amator de sport.

„Eu stau în Grigorescu şi vin până aici cu nepoţica, pentru

că ne place să dăm mâncare păsărilor şi să ne plimbăm. Îmi place cum arată acum parcul, e aerisit, curat, ordonat. Chiar mă gândeam ce se poate moderniza la un parc, dar se vede diferenţa”,

spune Veronica luduşan, pensionară.

Page 12: Revista Regio nr. 20

www.inforegio.ro12

Regio în RomâniaSoluţii eco

Carmen IVANOV

Regio construieşte o parcare verde în Constanţa

Este Binecunoscut faptul că Marile oraşe din roMânia se

confruntă cu o lipsă acută de locuri de parcare, ceea ce duce, în cele Mai Multe cazuri, la un trafic îngreunat şi la zeci de Minute pierdute de către şoferi în fiecare zi, în goana pentru un loc de parcare.

Dacă ne gândim că numărul maşi­nilor înmatriculate în România creşte de la an la an, pentru că, acum, cele mai multe familii dispun de două sau chiar trei maşini, iar în contrapartidă, numărul locurilor de parcare rămâne la fel, ne putem imagina cu uşurinţă cum arată trotuarele din oraşele mari pe care teoretic ar trebui să circule doar pietonii.Oraşul Constanţa nu face excepţie de la această situaţie, ba mai mult, în sezonul estival, numărul de persoane care frecventează li­toralul românesc triplează numărul locuitorilor din oraş, aşa că o par­care în plus este mai mult decât binevenită.Primăria Municipiului Constanţa a accesat fonduri europene prin Regio, în valoare totală de aproape 17 milioane de lei, din care bani nerambursabili sunt aproximativ 13,4 milioane de lei. Aceştia au fost utilizaţi pentru construcţia unei parcări supraetajate în zona spi­talului Clinic judeţean de Urgenţă Constanţa.

REGIO CREȘTE CALITATEA VIEțII îN CONSTANțA

Obiectivul proiectului de construire a parcării supraetajate din Constanţa

îl reprezintă îmbunătăţirea accesu­lui populaţiei la serviciile publice de sănătate oferite de Spitalul Clinic judeţean de Urgenţe, dar şi introducerea conceptului de Clădire Verde în spaţiul public urban prin construirea „Parcării Verzi”.Odată cu finalizarea proiectului,

în Constanţa numărul locurilor de parcare a crescut cu 265, iar 15 persoane au primit noi locuri de muncă permanente. Având în vedere locul în care această parcare a fost construită, putem spune că beneficiarii prioritari ai acestui pro­iect sunt pacienţii Spitalului Clinic

Page 13: Revista Regio nr. 20

MARTIE 2013 13

judeţean de Urgenţe Constanţa, cadrele medicale, dar şi însoţitorii acestora. Asta nu înseamnă, însă, că turiştii care vizitează regiunea, agenţii economici sau simplii locui­tori ai oraşului nu pot să se bucure de noile locuri de parcare construite prin Programul Regio.

REGIO MODERNIZEAZĂ CONSTANțA

În cadrul proiectului Parcarea Verde din Constanţa au fost realizate lu­crări la terasamente, a fost rea­menajat terenul, au fost dezafec­tate mai multe platforme şi devia­te reţelele de medie tensiune şi

reţelele Romtelecom. totodată, au fost construite drumuri de acces şi platforme şi amenajate mai multe spaţii verzi. Când vorbim despre un astfel de proiect, nu putem să nu amintim de construcţiile fundaţiilor şi a construcţiei în sine, dar şi de finisajele exterioare şi interioare ale acestei parcări verzi.Parcarea din Constanţa este o clădire multi­etajată deschisă, pe un regim de înălţime Parter + 3 Etaje + terasă şi are un gabarit maxim de înălţime de 15 metri, lăţime 20,50 metri şi lungime de 110 metri. Accesul pietonal în această parcare se realizează atât prin intrarea dinspre strada Nicolae Iorga, cât şi prin partea de Sud, adică dinspre Spitalul Clinic judeţean de Urgenţă Constanţa. Accesul de la un nivel la altul al clădirii se realizează pe rampele auto amplasate la extre mi­tăţile parcării.Proiectele de acest fel sunt esenţiale pentru rezolvarea provocărilor ur­bane precum congestia traficului, poluarea chimică şi sonoră şi cali­tatea vieţii cotidiene a locuitorilor.

Regio în RomâniaSoluţii eco

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Numele proiectului: Parcare verde ­ construirea unei parcări supraetajate, zona Spital Clinic judeţean de Urgenţe Constanţa, judeţul Constanţa

Nume program: Programul Operaţional Regional 2007­2013, Axa 1, domeniul major de intervenţie 1.1 ­ Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub­domeniul: Poli de Creştere

Solicitant: Municipiul Constanţa

Valoarea totală a proiectului: 16.899.170,86 lei

Valoarea totală eligibilă: 13.669.231,03 lei

Page 14: Revista Regio nr. 20

www.inforegio.ro14

Regio în RomâniaFlorian SCHIpONCA

Tehnologie şi siguranţă

Un proiect, mai multe beneficii

când vine vorBa despre copii, fiecare dintre noi doriM

să-i ştiM în siguranţă, departe de orice lucru negativ sau întâMplare nedorită care ar putea să le Mutileze, într-un fel sau altul copilăria, adolescenţa. un flagel de tip nou, apărut peste noapte, ne îngrijorează pe zi ce trece – criMinalitatea în rândul elevilor, care, în lipsa unor acţiuni ferMe tinde să crească, atingând diMen-siuni greu de anticipat.

Pornind de la aceste considerente, Primăria Municipiului târgu­jiu a implementat proiectul „Sistem de supraveghere pentru creşterea siguranţei (în şcoli) (în cadrul unui plan integrat)”, care a beneficiat de finanţare prin Programul Opera­ţional Regional 2007­2013, Axa Prioritară 1.

Proiectul a presupus instalarea de sisteme de securitate (100 camere de supraveghere video performante, 120 senzori de mişcare şi sisteme de alarmare, toate avizate de Po­liţie) în 12 unităţi de învăţământ din Municipiul târgu­jiu: Colegiul Comercial „Virgil Madgearu”, gru­pul Școlar transporturi Auto „tra­ian Vuia”, grupul Școlar Agricol Bârseşti, Școala generală „Voievod litovoi”, Școala Primară şi grădiniţa Drăgoieni, Școala Primară şi gră­diniţa Ursaţi, Școala Primară şi grădiniţa Preajba, Școala generală şi grădiniţa Bârseşti. Pe lângă gradul sporit al siguranţei elevilor, în interiorul unităţilor de învăţământ, implementarea proiec­tului aduce şi alte beneficii, deloc de neglijat: reduce absenteismul şcolar şi reprezintă un real ajutor pentru organele de ordine în acţiunile de identificare a celor certaţi cu legea. Valoarea totală a proiectului a fost

de 462.030,40 lei, din care valoarea eligibilă (suma totală a cheltuielilor pentru bunuri, servicii şi lucrări care au putut fi decontate) a fost de 372.605,16 lei. Finanţarea neram­bursabilă s­a ridicat la valoarea de 365.153,06 lei, ceea ce reprezintă 98% din valoarea eligibilă a proiec­tului. Astfel, contribuţia proprie a Primăriei Municipiului târgu­jiu a fost de numai 2%. Într­un scurt interviu acordat revistei Regio, primarul Municipiului târgu­jiu, Florin Cârciumaru, spu­nea: „Ne bucurăm că am câştigat

Strada Victoriei, zona centrală Târgu-Jiu

Page 15: Revista Regio nr. 20

acest proiect care ne-a permis să facem investiţia în sisteme de monitorizare fără să cheltuim bani de la bugetul local, mai ales că astfel putem asigura o pază mai bună în unităţile de învăţământ, şi implicit, le oferim copiilor con-diţii mai bune. Intenţionăm să mai depunem proiecte şi sperăm să câştigăm finanţările, pentru că mai sunt unităţi fără camere de supraveghere.”genul acesta de proiecte sunt, în primul rând, aducătoare de linişte. Copiii sunt în siguranţă, părinţii sunt liniştiţi şi pot să se concentreze la ceea ce au de făcut, fiecare la locul său de muncă, iar organele de ordine au un ajutor de nădejde în combaterea infracţionalităţii.

Regio în RomâniaTehnologie şi siguranţă

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Numele proiectului: „Sistem de supraveghere pentru creşterea siguranţei (în şcoli) (în cadrul unui plan integrat)”

Nume program: Programul Operaţional Regional 2007­2013, Axa Prioritară 1, Domeniul de Intervenţie 1.1

Valoarea totală a proiectului: 462.030,40 lei

Valoare eligibilă: 372.605,16 lei

MARtIE 2013 15

Colegiul Comercial „Virgil Madgearu”

Grupul Şcolar Agricol Bârseşti

Şcoala primară şi Grădiniţa preajba Şcoala primară şi Grădiniţa Ursaţi

Page 16: Revista Regio nr. 20

www.inforegio.ro16

Regio în RomâniaRoxana DEACONESCU

Regio sprijină infrastructura urbană

Trandafiri din bani europeni în Parcul Rozelor din Timişoara

După o investiţie cu bani europeni, prin Programul Regio, timişorenii se bucură din nou de unul dintre cele mai frumoase parcuri din timişoara: Parcul Rozelor. Un vechi loc de promenadă din capitala Banatului a beneficiat de modernizări în valoare de aproape 1,2 milioane de euro, marea majoritate a banilor venind, prin Regio, de la Uniunea Europeană. Parcul Rozelor a fost realizat între anii 1928­1931, în colaborare cu Societatea Amicii Rozelor şi familia Muhle, cu o inscripţie publică de peste 1 milion de lei în aur. A fost una dintre realizările de excepţie ale urbei, dar a fost distrus în parte în timpul războiului. A fost refăcut după 1970, dar fără să mai prezinte valoroşii trandafiri, peste 2.000 de soiuri, care l­au făcut celebru în toată lumea. Odată mândria oraşului, Parcul Ro­zelor ajunsese îmbătrânit, cu tran­dafiri puţini şi bătrâni, cu un mobilier degradat, alei sparte, fără gard şi

fără sistem de iluminat, grupuri sanitare sau sistem de irigare pentru trandafiri. Cu ajutorul primit prin Programul Regio pentru proiectul „Modernizarea Parcului Rozelor din Municipiul timişoara”, Parcul Rozelor s­a schimbat complet şi s­a umplut, din nou, de viaţă. A intrat, totodată, şi în circuitul turistic al Polului de Creştere timişoara, fiind situat într­un sit istoric urban de importanţă locală. Proiectul a avut o perioadă de implementare de unsprezece luni şi a fost finalizat în mai 2012.

PARCUL ROZELOR, PUNCTUL DE ATRACțIE PRINCIPAL îN ZONA PARCURILOR

Beneficiarul proiectului este Primă­ria timişoara, dar, indirect, sutele de mii de timişoreni care locuiesc în capitala Banatului, precum şi turiştii care vizitează oraşul de pe Bega, lângă malul căruia se află Parcul Rozelor.

„Reamenajarea Parcului Rozelor înseamnă punerea în valoare a celui mai important parc al Timişoarei, vechiul Rozaliu, care în 1928 era cel mai important din sud-estul Europei. Este punctul de atracţie principal în zona parcurilor din Timişoara. Pe lângă bogăţia de plante ornamentale, de soiuri de trandafiri, acest parc este şi unul de relaxare şi de spectacole, mai ales în timpul verii. De reamenajarea lui beneficiază un număr însemnat de timişoreni. Sunt multe evenimente acolo în timpul verii, de la proiecţii de film la care participă 4.000 - 5.000 de oameni la fiecare, până la, poate, cel mai important festival care se desfăşoară acolo - Festivalul de Operă şi Operetă, o tradiţie im-portantă pentru Timişoara din punct de vedere cultural. Pe parcursul a două weekend-uri participă circa 20.000 - 25.000 de spectatori”, a explicat Dan Diaconu, viceprimarul timişoarei.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Proiect: Modernizarea Parcului Rozelor din Municipiul timişoara

Program: Programul Operaţional Regional, axa prioritară 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, domeniul 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană

Valoare totală proiect: 5.634.131,55 lei

Finanţare nerambursabilă UE: 4.455.036,98 lei

Natura urbană

Page 17: Revista Regio nr. 20

MARTIE 2013 17

An de an, Parcul Rozelor găzduieşte o sumedenie de evenimente cultu­rale în teatrul de Vară amplasat acolo, dar este şi unul dintre cele mai frumoase locuri de promenadă pentru timişoreni. Mobilierul urban ce pune în valoare colecţia de 900 de soiuri de trandafiri reprezintă o atracţie deosebită, mai ales pentru mirii care vor să surprindă în imagini de neuitat cel mai important mo­ment din viaţa lor.

INVESTIțIE REGIO PENTRU SUTE DE MII DE TIMIȘORENI ȘI TURIȘTI

Cu banii europeni s­au reuşit multe lucruri care înfrumuseţează parcul: s­au adus peste 9.000 de fire de trandafiri din 900 de soiuri, s­au plantat peste 400 de bucăţi de arbori şi arbuşti, s­a refăcut tot gazonul, s­a realizat un sistem modern de irigare mai mult decât necesar pentru vegetaţia de acolo, dar şi o staţie de pompare şi s­au montat 68 de stâlpi de iluminat fotovoltaic pentru iluminatul public cu energie alternativă. „Sunt trandafiri parfumaţi, soiuri noi, care au apărut în ultimii ani, cum sunt cei din grupajul de trandafiri englezeşti din partea de est a parcului. Sunt şi câteva noutăţi – trandafiri care au fost premiaţi, cum este, de exemplu, trandafirul numit Sentiment, unul deosebit. Avem trandafiri în toate nuanţele posibile, pe care până acum natura

rozelor le-a multiplicat în mai multe exemplare”, a declarat Vasile Ciupa, managerul proiectului, fost director al Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei timişoara.Nu au fost uitate nici aleile pieto­nale, întinse pe aproximativ 7.000 de metri pătraţi, dar nici mobilierul urban extrem de degradat. Au fost înlocuite băncile, pergolele, s­au achiziţionat douăsprezece vaze imense de ceramică ce tronează în parc, iar gardul care îl înconjoară a fost reconstruit. „Toate acestea ne ajută ca, în anii ce vor urma, oferta culturală pe spaţiul Teatrului de Vară din Parcul Rozelor să fie din ce în ce mai bogată. Dincolo de oferta culturală, Parcul Rozelor este unul dintre locurile de promenadă preferate de timişoreni.

În momentul în care toate soiurile de trandafiri care au fost plantate în cursul anului trecut vor ajunge la maturitate, va fi un spectacol de parfum şi de culoare, agreat şi de timişoreni şi de turişti”, ne­a mai spus viceprimarul Dan Diaconu. Inaugurarea s­a făcut cu mare fast: doi preoţi au sfinţit locul şi porumbei albi au fost eliberaţi în văzduh. Să tot vină fonduri europene Regio la timişoara!

Regio în RomâniaNatura urbană

Page 18: Revista Regio nr. 20

www.inforegio.ro18

Regio în RomâniaBogdan IONESCU

Suceava – finanţare Regio de peste 3 milioane lei

Centrul pentru susţinerea tradiţiilor bucovinene – un centru de afaceri dedicat meşteşugurilor tradiţionale

Un atu major al Bucovinei îl repre­ zintă conservarea tradiţiilor, obice­iurilor şi meşteşugurilor populare. Iniţiatorii proiectului au înţeles că acestea pot fi principalele motoare economice ale zonei. Însă, într­o lume dinamică, în plină schimbare, doar păstrarea acestui capital etnic şi cultural nu este suficientă. Astfel, Centrul pentru susţinerea tradiţiilor bucovinene face un pas mai departe: oferă sprijin concret meşteşugarilor locului pentru a­şi transfera experienţa şi talentul în zona afacerilor. În felul acesta, tradiţiile vor căpăta o componentă de profitabilitate financiară care, pe viitor, va încuraja schimbul de generaţii în branşă. În plus, Centrul este menit să devină un punct de atracţie culturală şi educaţională pentru localnici şi vizitatori, prin introducerea unui nou concept: vizitatorii vor putea fi martori, în timp real, la actul creativ. Valoarea totală a proiectului a fost de peste 7,5 milioane de lei, dintre care fonduri nerambursabile de peste 2,75 milioane de lei.Banii au fost investiţi în construirea

zona Bucovinei revine, deloc întâMplător, cu o periodicitate constantă în paginile revistei noastre. dincolo de realitatea oBiectivă a farMecului locului, a reprezentativităţii sale ca centru de cultură şi

tradiţii roMâneşti, hotărârea autorităţilor şi locuitorilor de a valorifica potenţialul turistic, cultural şi etno-folcloric al spaţiului Bucovinean a rezultat într-o serie de proiecte de succes. fondurile oBţinute prin regio au avut un rol Major în dezvoltarea localităţilor, a Municipiului suceava, a judeţului şi a regiunii de dezvoltare nord-est. vă prezentăM în continuare un alt proiect iniţiat de autorităţile Municipale în cooperare cu cele judeţene, centrul pentru susţinerea tradiţiilor Bucovinene.

Tradiţii

Page 19: Revista Regio nr. 20

MARTIE 2013 19

unui sediu, pe strada Universităţii. Clădirea, compusă din demisol, parter, două etaje şi mansardă, va găzdui spaţii tehnice, arhivă, puncte de informare turistică, săli de conferinţe şi multimedia, spaţii expoziţionale, ateliere meşteşu­găreşti destinate producţiei de obiecte tradiţionale: pictură de icoane, prelucrarea lemnului, pie­lărie, ceramică, ţesături. O altă ca­racteristică a acestui proiect este aceea că spaţiul destinat atelierelor este delimitat cu pereţi transpa­renţi, iar procesul de producţie va fi ob servat în mod direct de către vizi tatori, iar obiectele create vor fi expuse în spaţiile expoziţionale de la mansarda centrului.

„Obiectivul este finalizat, însă mai sunt unele activităţi de punere în funcţiune a instalaţiilor de venti-laţie şi a celor de încălzire. Celelalte lucrări sunt gata, de aceea sper că foarte curând Centrul de conservare a tradiţiilor populare va fi dat în folosinţă”, a declarat, pentru o publicaţie locală, Ion lungu, primarul municipiului Suceava.Iniţiatorii prognozează că centrul va aduce îmbunătăţirea infrastruc­turii de afaceri şi a serviciilor spe­cifice domeniului meşteşugurilor tradiţionale, dezvoltarea activităţi­lor economice prin valorificarea po­tenţialului meşteşugurilor tradiţio­nale şi a turismului şi crearea de locuri de muncă.

Regio în România

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Proiect: Centru pentru susţinerea tradiţiilor bucovinene

Sursa de finanţare: Programul Operaţional Regional 2007­2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană

Valoare totală: 7.514.625,55 lei

Valoare nerambursabilă: 3.745.670,50 lei

Tradiţii

Page 20: Revista Regio nr. 20

www.inforegio.ro20

Regio în RomâniaFlorian SCHIpONCA

Trei proiecte cu mare impact social

liniştea şi siguranţa cetăţenilor treBuie să fie o preocupare

Majoră, prioritară, pentru toate unităţile adMinstrativ teritoriale ale roMâniei. în acest sens, este necesar să se facă eforturi susţinute, pentru ca oraşele roMâniei să devină tot Mai sigure şi priMitoare pentru proprii locuitori şi pentru turiştii roMâni şi străini, deopotrivă.

În urmă cu aproximativ doi ani şi jumătate, mai precis pe data de 24 august 2010, prin semnarea contractelor cu finanţare din Regio, au fost demarate trei proiecte ai căror beneficiari direcţi sunt deja locuitorii Municipiului Alexandria. Acestea sunt „Sistem pentru ma-nagementul iluminatului public în Municipiul Alexandria”, „Sistem de supraveghere în vederea creş-terii siguranţei şi prevenirii crimi-nalităţii în Municipiul Alexandria” şi „Sistem pentru managementul traficului rutier în Municipiul Alexandria”. toate cele trei proiec­te fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană. În primul rând, trebuie spus, pro­iectul „Sistemul pentru manage-mentul iluminatului public în Municipiul Alexandria” a adus acest serviciu în zone în care era inexistent. Acestea, împreună cu zonele intens circulate, cu zo­nele de interes public şi cele cu maximă concentrare economică au fost integrate printr­un sistem performant de management al iluminatului public, care în final a dus la creşterea substanţială a eficienţei energetice.Prin implementarea proiectului „Sistem de supraveghere în vederea

Dezvoltare urbană

Page 21: Revista Regio nr. 20

MARTIE 2013 21

Regio în România

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTELOR

Proiecte: „Sistem pentru managementul iluminatului public în Municipiul Alexandria” „Sistem de supraveghere în vederea creşterii siguranţei şi prevenirii criminalităţii în Municipiul Alexandria”„Sistem pentru managementul traficului rutier în Municipiul Alexandria”

Program: Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub­domeniul: centre urbane

Valoare totală proiecte: 37.146.592,47 lei

Valoare eligibilă: 29.358.913,37 lei

Contribuţie fonduri europene: 24.071.313,16 lei

creşterii siguranţei şi prevenirii criminalităţii în Municipiul Alexan-dria”, pe fondul unui iluminat pu­blic eficient, s­a dorit creşterea si­guranţei cetăţeanului. Astfel, toa­te instituţiile publice, zonele de interes public şi cele cu risc mare de infracţionalitate au fost dotate cu echipamente performante de supraveghere.Pentru că era necesar ca fluidi­zarea şi siguranţa traficului rutier în municipiul Alexandria să atingă nivelul unui oraş cu adevărat euro­pean, a fost extins şi modernizat sistemul de semaforizare în 16 in­tersecţii importante prin proiectul „Sistem pentru managementul traficului rutier în Municipiul Alexandria”. În acest moment, cele trei proiecte implementate sunt coordonate uni­tar prin Centrul Unic de Comandă şi Control a cărui menire este de a optimiza consumurile pe fondul unei creşteri continue a performanţei.Beneficiarii acestor proiecte, locui­torii Municipiului Alexandria, sunt mulţumiţi de felul în care s­a schimbat oraşul lor.

„A scăzut un pic viteza de deplasare, mai ales în centru, dar e mai bine, mult mai sigur.” – laurenţiu Popa, conducător auto.

„Eu sunt mulţumit că s-au mon-tat semafoare. Înainte, noap-tea abia vedeai, la trecerile de pietoni, dacă cineva intenţiona să traverseze. Vă daţi seama, era pericol şi pentru pieton şi pentru şofer. Acum este altceva, ai semafoare, ai vizibilitate, e foarte bine.” – Sorin Cojocaru, şofer profesionist.

„Este o adevărată plăcere să te plimbi seara prin oraş când se aprind luminile. În ultima vreme renunţasem să mai ieşim seara, tocmai din cauza lipsei iluminatului, care ne crea un sentiment de teamă.” – Maria şi Oprea Dascălu, pensionari.

„Îmi făceam probleme pentru copiii mei când întârziau prin oraş. Îmi era teamă să nu li se întâmple ceva, mai ales când auzi atâtea, în fiecare zi. Acum sunt mai liniştită pentru că este lumină seara şi am aflat că sunt şi camere de supraveghere.” – Mihaela Ispas, casnică, mamă a doi copii.

„Este bine, chiar foarte bine. Lucrurile s-au schimbat mult. Circulăm mult mai sigur, şi noi, şoferii, dar şi pietonii. Semafoarele au ordonat foarte mult traficul.” – Iacob Ștefan, taximetrist.

totul a fost posibil ca urmare a unei investiţii de aproximativ 23 milioane de lei. toate sistemele achiziţionate sunt noi, moderne şi funcţionale, la dispoziţia locuitorilor municipiului Alexandria, a căror siguranţă, as­tăzi, nu mai reprezintă o problemă majoră.

Dezvoltare urbană

Page 22: Revista Regio nr. 20

www.inforegio.ro22

Ştiri regionale

Regio în România

NORD-VEST NORD-EST

VESTCENTRU

Seminarii de inovare pentru IMM-urile din TransilvaniaADR Nord­Vest, ADR Centru şi Centrul de transfer tehnologic CENŢI Cluj­Napoca au organizat, în luna martie 2013, trei seminarii în domeniul inovării, în Cluj­Napoca, târgu Mureş şi Satu Mare. Seminariile s­au adresat antreprenorilor şi directorilor responsabili cu dezvoltarea şi au fost susţinute de dl. jasper Hemmes, consultant în managementul inovării, din compania SYNtENS – Olanda. S­au abordat teme precum: estimarea capacităţilor de inovare din firmă, analiza factorilor care favorizează inovarea în firmă, obiectivele firmei, planul de acţiune de inovare.

Comunicatorii RegioADR Nord­Est a organizat, pe 21 martie, la Piatra Neamţ, evenimentul „Regiunea Nord–Est – prin prisma comunicatorilor Regio” dedicat celor peste 220 de membri ai Reţelei Comunicatorilor Regio Nord–Est implicaţi în diseminarea de informaţii privind evoluţia Programului Operaţional Regional 2007–2013. Scopul evenimentului a fost facilitarea schimbului de experienţă între membrii reţelei, dar şi îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor acestora în domeniul promovării prin instrumente on­line şi comunicării cu mass­media. Cele mai bune publicaţii scrise, pagini web şi fotografii realizate de comunicatorii Regio au fost premiate.

ERNACTADR Vest a găzduit, în luna martie, la sediul agenţiei, întâlnirea Comisiei Interregionale de Management a Membrilor Reţelei Regiunilor Europene pentru Aplicarea tehnologiei Comunicaţiilor – ERNACt. S­au dezbătut teme referitoare la planul de acţiuni şi la priorităţile strategice ale reţelei şi au avut loc discuţii privind „Specializarea Inteligentă”. O componentă majoră a acestei întâlniri a reprezentat­o colaborarea ERNACt cu Clusterul Regional de tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor al Regiunii Vest – cluster al cărui membru fondator este ADR Vest. Obiectivul principal al Reţelei ERNACt constă în promovarea Economiei Bazate pe Cunoaştere şi a Societăţii Informaţionale la nivelul regiunilor partenere.

Comunităţi defavorizateADR Centru împreună cu membrii Consiliului pentru Dezvoltare Regională Centru au decis realizarea la nivel regional a unei analize legate de comunităţile defavorizate rome. Analiza stă la baza Programului ­Cadru UE pentru Strategiile Naţionale de Incluziune a Romilor 2020, iar pe baza acestuia s­a realizat Strategia guvernului României de Incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012 – 2020. „[...] Am prezentat membrilor CDR Centru importanţa cunoaşterii modului cum evoluează aceste fenomene. [...] Este foarte importantă monitorizarea atentă a acestor probleme şi aducerea lor la cunoştinţa decidenţilor politici de la nivel local, regional şi naţional, în vederea evitării efectelor negative [...]”, a declarat Simion Creţu, director general al ADR Centru.

Page 23: Revista Regio nr. 20

MARtIE 2013 23

Ştiri regionale

Regio în România

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

SUDMUNTENIA BUCUREŞTI

- ILFOV

ColaborareADR SV Oltenia a organizat în luna februarie o întâlnire cu cele cinci Camere de Comerţ şi Industrie care activează în judeţele Dolj, gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. În cadrul acestui eveniment au fost dezbătute teme comune de interes pentru organizaţiile partici­pante, în scopul dezvoltării mediului de afaceri şi antreprenorial la nivelul regiunii SV Oltenia. Propu­nerile concrete, care vizau dezvoltarea mediului investiţional, au fost sintetizate într­un document comun care a fost prezentat Ministrului delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediu de afaceri şi turism, doamna Maria grapini.

Analiză socio-economică ADR Sud­Est a făcut publică Analiza socio­economică a Regiunii Sud­Est din cadrul Planului de Dezvoltare Regională 2014­2020. Documentul a fost publicat pe website­ul agenţiei pentru a putea fi consultat de toate instituţiile publice şi private din regiune, în general, şi de instituţiile membre în grupurile de lucru Sub­Regionale (glSR) şi în grupurile tematice Regionale (gtR), în special. În anul 2013 vor continua consultările la nivel judeţean şi regional, în cadrul grupurilor de lucru, în vederea elaborării versiunii finale a documentelor de planificare şi programare aferente perioadei de programare 2014­2020.

ReabilitareADR Sud Muntenia a organizat, în luna martie, un seminar de informare pentru potenţialii beneficiari de fonduri Regio, la sediul ADR din Călăraşi. la eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, care au aflat noi informaţii despre oportunităţile de finanţare nerambursabilă din cadrul Axei prioritare 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, domeniul major de intervenţie 1.2 „Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe”, precum şi despre completările aduse ghidului solicitantului. Scopul evenimentului a fost sprijinirea potenţialilor beneficiari în vederea depunerii şi implementării eficiente a proiectelor.

ParteneriatADR Bucureşti­Ilfov face parte din proiectul „eDIGIREGION - Realising The Digital Agenda Through Transnational Cooperation between Regions”. eDIgIREgION este alcătuit din parteneri reprezentând patru regiuni europene, South East Ireland, Central Hungary, Castilla­la Mancha şi Bucureşti­Ilfov, cu po­tenţial ridicat de cercetare, dezvoltare şi inovare. Obiectivul proiectului este dezvoltarea cooperării şi a schimbului de experienţă dintre parteneri în domeniul definirii şi implementării programelor strategice de stimulare a inovării, cercetării şi dezvoltării tehno­logice, de creştere durabilă, inteligentă şi favorabilă incluziunii regiunilor. Durata proiectului este de 36 luni, cu un buget alocat pentru ADR Bucureşti­Ilfov de 48 mii euro.

Page 24: Revista Regio nr. 20

www.inforegio.ro24

Analiză

Regio în RomâniaBogdan IONESCU

2014-2020 Strategii europene pentru dezvoltarea urbană

Europa este cel Mai urBanizat continent de pe gloB, două

treiMi din populaţia acesteia locu-ind în orașe și arii Metropolitane. cu o contriBuţie de 67% din produsul intern Brut al uniunii europene, orașele sunt conside-rate, pe Bună dreptate, Motoarele econoMiei și concentratori de ino-vaţie și creativitate.

„Oraşele noastre posedă calităţi culturale şi arhitecturale unice, forţe puternice de incluziune so-cială şi posibilităţi excepţionale de dezvoltare economică. Sunt principalele centre de cunoaştere şi surse de creştere şi inovaţie. În acelaşi timp, însă, oraşele sunt marcate de probleme de mediu, demografice, inegalitate socială, marginalizarea unor grupuri spe-cifice de populaţie, lipsa de spaţii locative adecvate”, se menţionează în Carta de la leipzig 2007, elabo­rată la Reuniunea Ministerială a UE asupra dezvoltării urbane.Având ca punct de plecare aceste oportunităţi, dar şi provocări, Uniunea Europeană a pus la punct o strategie de dezvoltare urbană pentru următoarea perioadă de programare, 2014­2020, strategie în cadrul căreia Regio urmează să joace un rol esenţial. Care sunt elementele cheie ale acestei strategii? Ce aduce ea nou faţă de programele deja puse în practică? Cum vor arăta oraşele europene în viitor şi care sunt planurile României în această direcţie? Sunt întrebări la care vom încerca să răspundem în analiza de faţă.

podul Basarab, Bucureşti

Oraşul Braşov, imagine panoramică

palatul Culturii şi monumentul Dosoftei, Iaşi

Page 25: Revista Regio nr. 20

MARTIE 2013 25

INVESTIțII STRATEGICE ȘI O ABORDARE HOLISTICĂ

la fel ca şi în multe alte segmente ale vieţii, şi în cazul dezvoltării ur­bane nu există o singură soluţie la setul de probleme cu care se con­fruntă oraşele europene. Astfel, Co­misia Europeană a iniţiat o abor dare integrată în cadrul căreia Fondul European pentru Dezvoltare Re­gională va interveni în soluţionarea problemelor luând în consideraţie interdependenţa dintre economie, mediu şi provocările sociale. Acest lucru se va face prin direcţionarea inteligentă a resurselor, ţinând cont şi de obiectivele mai largi ale pla­nurilor de dezvoltare regională. De asemenea, autorităţile naţionale sunt încurajate să folosească şi re­sursele puse la dispoziţie de Fondul Social European, pentru problemele legate de piaţa forţei de muncă,

sistemul educaţional, incluziunea socială a categoriilor defavorizate şi capacitatea instituţională.

ALOCARE MINIMĂ OBLIGATORIEUn procent minim de 5% din banii alocaţi de Fondul European pentru Dezvoltare Regională fiecărui stat membru va fi investit în proiecte de dezvoltare urbană sustenabilă. Aceste resurse vor fi supervizate prin sistemul de Investiţii teritoriale Integrate (ItI). Sistemul ItI, nou creat pentru perioada 2014­2020 va oferi statelor membre accesul la noi instrumente de investiţii şi management al resurselor, prin po­sibilitatea de a combina fondurile alocate diferitelor axe prioritare şi programe operaţionale susţinute de Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.

CE ADUCE NOU STRATEGIA DE DEZVOLTARE URBANĂ PENTRU 2014-2020

În cadrul unui contract de par­teneriat, fiecare stat membru va propune un număr de oraşe care vor beneficia cu prioritate de fondurile de dezvoltare. Comisia Europeană va încuraja strategiile de dezvoltare integrată, iar axele prioritare vor fi înlocuite de instrumentul de Investiţii teritoriale Integrate. O consecinţă deosebit de importantă a acestui fapt este că, în cadrul acestei noi abordări, oraşele vor avea acces la programe operaţionale finanţate din mai multe fonduri (Dezvoltare Regională, Social şi de Coeziune) şi, implicit, mai multă autonomie decizională, mai multe responsabilităţi, dar şi mai multe oportunităţi.

Analiză

Regio în România

Fântâni din piaţa Operei, Timişoara piaţa Avram Iancu, Cluj-Napoca

Page 26: Revista Regio nr. 20

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

Bogdan IONESCU

www.inforegio.ro26

Italia - Protejarea Pompeiului pentru generaţiile viitoare

41,8 milioane de euro pentru una dintre cele mai importante moşteniri ale lumii

Este unul dintre cele Mai interesante situri arheologice

şi singurul oraş antic conservat integral. ultiMa zi a anticului poMpei ca aşezare uMană a fost 24 octoMBrie anul 79, când vezuviul l-a acoperit cu un strat gros de cenuşă piroclastică (rezultată în urMa depozitării Materialului expulzat în tiMpul exploziilor vulcanice*). un cata-clisM de proporţii istorice în care au pierit peste 16.000 de cetăţeni ai iMperiului roMan, a devenit un „instantaneu” draMatic care a răMas ascuns vederii pentru aproape 1.700 de ani.

Primele săpături arhelogice au în­ceput în prima jumătate a secolului trecut. tehnicile primitive de ex­

cavare, fenomenele naturale (pre­cipitaţiile, vântul, variaţiile de tem­peratură), nenumăraţii vizitatori, au avut un impact negativ asupra

Pompeiului şi ameninţă să distrugă situl aflat pe lista patrimonială a UNESCO.Uniunea Europeană a intervenit pentru a stopa procesul de deterio­rare şi a lansat, împreună cu auto­rităţile italiene, un proiect de restaurare în valoare totală de 105 milioane de euro, dintre care aproape 42 milioane, finanţare europeană. Acesta este al doilea proiect de restaurare şi conservare finanţat de Uniunea Europeană, primul fiind desfăşurat între anii 2000­2006 cu un buget de 7,7 milioane de euro. O serie de evenimente nefericite au determinat intervenţia decisivă a autorităţilor locale şi europene: prăbuşirea, în anul 2010, a Casei gladiatorilor (Schola Armatorum) şi inundaţiile catastrofale din anul următor.

*sursa: dexonline.ro

Page 27: Revista Regio nr. 20

„Mă aflam la Roma când s-a prăbuşit Casa Gladiatorilor, în noiembrie 2010. Sunt bucuros să anunţ că avem la dispoziţie bani alocaţi de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională care ne vor ajuta să salvăm acest sit de mare importanţă pentru omenire, pentru Italia şi, mai cu seamă, pentru regiunea Campania. Avem prilejul nu numai să salvăm o parte importantă din identitatea culturală a Europei, dar şi să revitalizăm economia Campaniei prin atragerea unui număr crescut de vizitatori şi prin crearea de noi locuri de muncă”,

a declarat Comisarul European pentru Politică Regională, johannes Hahn, la

deschiderea lucrărilor, pe 6 februarie 2013.

Proiectul de restaurare şi conservare a ruinelor din Pompei se confruntă cu o situaţie specială: influenţa crimei organizate care este foarte puternică în regiune prin organizaţia Camorra. Astfel, în cadrul proiectului au fost luate măsuri speciale de protecţie,

incluzând numirea unui prefect din cadrul Ministerului de Interne italian care va supraveghea şi coordona securitatea şi aspectele legale pe întreaga durată a implementării.Proiectul este derulat prin programul de dezvoltare regională „Atracţii culturale, istorice şi turism” care a fost modificat pentru a putea ges­tiona o acţiune de o asemenea am­ploare, care necesită tehnologii de ultimă oră.Ruinele de la Pompei sunt vizitate în fiecare an de peste 2,3 milioane de turişti din Italia şi din întreaga lume. După refacerea sitului arheologic, autorităţile italiene estimează creşterea vizitatorilor cu cel puţin 300.000. De asemenea, regiunea Campania va beneficia de noi lo curi de muncă şi de dezvoltarea acti­vităţilor economice conexe cum ar fi industria hotelieră şi de alimentaţie publică, transporturile etc.Proiectul de conservare cuprinde câteva direcţii de acţiune care vor

avea ca rezultat redeschiderea a peste 50 de obiective care în pre­zent nu mai sunt accesibile vizi­tatorilor. Vor fi consolidate struc­turile antice, începând cu cele cla sificate în categoria de risc major, va fi construit un sistem de drenare a apei care va fi extins şi la zonele neexcavate, se va reface infrastructura urbană şi se va imple­menta un program de pregătire şi perfecţionare a personalului Super­intendenţei Arheologice Napoli şi Caserta.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

MARtIE 2013 27

Page 28: Revista Regio nr. 20

Bani europeni în Uniunea EuropeanăDrumuri nepoluante

Bogdan IONESCU

www.inforegio.ro28

Olanda – Nivel redus de zgomot în provincia Gelderland

45 de kilometri de drumuri asfaltate cu materiale antifonice

O treime din populaţia Uniunii Europene este expusă constant unor niveluri de zgomot definite ca periculoase de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, iar cea mai mare parte a acestor zgomote este produsă de traficul rutier. Efectele asupra sănătăţii persoanelor expuse la niveluri ridicate de zgomot sunt dintre cele mai grave: schimbări în sistemul imunitar, hipertensiune, cardiopatie ischiemică, tinitus („ţiuitul urechilor” ca urmare a expunerii îndelungate la zgomote puternice), tulburări ale somnului. Alte efecte sunt scăderea producti­vităţii, tulburările de atenţie,

creşterea numărului accidentelor de muncă. Costul social al efectelor zgomotului în Uniunea Europeană este de 40 miliarde euro anual.Conştiente de impactul negativ asupra populaţiei, autorităţile pro­vinciei gelderland din Olanda au iniţiat un proiect de refacere a suprafeţelor rutiere pentru re­ducerea nivelului de zgomot pro­dus de camioane şi autoturisme. Proiectul a fost selectat pentru o finanţare de peste 3,5 milioane de euro de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Im­plementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra celor 2

milioane de locuitori ai provinciei, prin reducerea nivelului de zgomot sub pragul de 55 de decibeli stabilit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.Soluţia găsită de autorităţile din gelderland este una pe cât de simplă, pe atât de modernă: aplicarea unui strat de asfalt cu proprietăţi speciale pe sectoarele de drum care trec prin zonele populate. Noul tip de asfalt are proprietatea de a absorbi zgomotul produs de rularea anvelopelor şi vibraţiile motorului şi ale cutiei de viteze. Acest tip de asfalt este o combinaţie complexă de elemente

Page 29: Revista Regio nr. 20

de criblură mixate cu peleţi de cauciuc reciclat. tehnic, asfaltul permite circulaţia liberă a aerului între rizurile anvelopei şi suprafaţa de rulare, iar un beneficiu secundar este acela că apa de ploaie este drenată în mod natural reducându­se pericolul acvaplanării. toate acestea la un cost similar cu cel al asfaltului obişnuit. Scăderea nivelului de zgomot obţinută este, în medie, de 8­10 decibeli. Spre exemplu, un autovehicul pro­duce, măsurat la nivelul drumului, un zgomot de 74 decibeli. la o distanţă de 60 de metri, zgomotul

ajunge la 64 de decibeli. Prin apli­carea stratului de asfalt special, zgomotul scade la 54 de decibeli, sub limita periculoasă.Cu sprijinul fondurilor europene, municipalitatea din gelderland a asfaltat peste 45 de kilometri de drumuri care traversează zonele rezidenţiale şi a extins reţeaua de piste pentru biciclete.Cei care au beneficiat de imple­mentarea proiectului au fost în primul rând cetăţenii din provincie, ecosistemul local – întrucât efectele negative ale poluării fonice nu sunt restrânse doar la populaţia

umană. Mai mult, încurajate de rezultatele pozitive şi imediate, autorităţile provinciale au intrat într­un parteneriat de cercetare cu Universitatea twente pentru dezvoltarea unor profile de pneu care, folosite pe asfaltul deja apli­cat, să ofere o şi mai mare redu­cere a nivelului de zgomot. De asemenea, pornind de la succesul acestui proiect, municipalitatea din gelderland a iniţiat dezvoltarea unei soluţii integrate pentru redu­cerea zgomotului, în care noile suprafeţe asfaltice sunt însoţite de coborârea suprafeţei de rulare cu 50 de centimetri faţă de marginea drumului, instalarea unor bariere fonice din piatră de râu şi reducerea vitezei de rulare pe drumurile secundare care traversează zonele rezidenţiale.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăDrumuri nepoluante

MARtIE 2013 29

3.590.000 eurofinanţare U.E. pentru proiectul „Reducerea

poluării în zonele urbane ale provinciei

Gelderland”

Page 30: Revista Regio nr. 20

www.inforegio.ro30

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) - MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICEStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5telefon: (+40 37) 211 14 09E­mail: [email protected], Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E­mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E­mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. general Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, Româniatelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167

E­mail: [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E­mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la timişoara nr. 5, timişoara, judeţ timiş, cod poştal 300054tel/Fax: 0256 491923E­mail: [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E­mail: [email protected]: www.nord­vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093

tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E­mail: [email protected]: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureştitelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E­mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

ORGANISM INTERMEDIAR PENTRU TURISM (Autoritatea Naţională pentru Turism)Blvd. Dinicu golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

CENTRUL DE INFORMARE PENTRU INSTRUMENTE STRUCTURALE (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HElP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: l­V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E­mail: contact@fonduri­ue.ro

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional

Agendă BRUxELLES, BELGIA, 17 APRILIE 2013 Consiliul World green Building

Factorii de decizie politică şi experţi în construcţii din Europa se vor întâlni la Bruxelles pentru a stabili strategiile naţionale pe termen lung de renovare a clădirilor, în conformitate cu directiva privind eficienţa energetică. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi: http://www.eu2013.ie/events/event­items/associated­20130417planningforthelong­term/

DUBLIN, IRLANDA, 22-24 APRILIE 2013 Reuniunea informală a miniştrilor mediului

Reuniunea informală a miniştrilor mediului din statele membre are ca principal scop avansarea discuţiilor politice în domeniile de eficienţă a resurselor UE. Un accent deosebit va fi pus pe piaţa unică pentru produse ecologice: mediu urban şi oraşe mai inteligente, calitatea aerului şi schimbările climatice. Reuniunea va avea loc în paralel cu reuniunea informală a miniştrilor energiei din UE. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi: http://www.eu2013.ie/events/event­items/informalmeetingofministersforenvironment­20130422/

CLUJ-NAPOCA, 9-10 MAI 2013 zilele Regio transilvania de Nord

În perioada 9­10 mai, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord­Vest organizează Zilele Regio Transilvania de Nord, cu scopul de a promova rezultatele proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Regional şi de a celebra, totodată, ziua Europei. Evenimentul va avea loc la Cazinoul Cluj­Napoca, din Parcul Central.Mai multe informaţii, pe www.nord­vest.ro

BRUxELLES, BELGIA, 15 MAI 2013 „Păşind în mare ­ Noi date privind dezvoltarea teritorială, oportunităţile şi riscurile pentru mările Europene şi regiunile maritime”

Programul ESPON organizează un atelier care va prezenta noi date cu privire la interacţiunile dintre zonele de uscat şi cele marine, în cele şase mări regionale ale Europei. Aceste date sunt importante pentru structurile interesate de elaborarea viitoarelor programe de fonduri structurale şi a altor strategii de dezvoltare în această direcţie. Acest atelier se adresează: factorilor de decizie politică, practicienilor, experţilor, reprezentanţilor autorităţilor de management ale programelor finanţate de UE şi ale altor strategii de dezvoltare.Pentru înregistrare şi alte detalii: http://www.espon.eu/main/Menu_Events/Menu_Workshops/form_WS130515.html

Page 31: Revista Regio nr. 20

MARtIE 2013 31

Chestionar

Recomandări/sugestii de îmbunătăţire a Revistei Regio:___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aţi intrat în posesia Revistei Regio: o În cadrului unui eveniment oraganizat de ____________________________________________________ o De la Agenţia pentru Dezvoltare Regională; o Din altă sursă. Vă rugăm, precizaţi _________________________________________________________

Modul de exprimare şi limbajul articolelor vi se par: o Prea tehnice, dificil de înţeles; o Accesibile, pe înţelesul tuturor; o limbaj de lemn, se repetă.

La prima vedere, aspectul revistei vi se pare: o Prea încărcat, cu prea multe culori şi desene/tabele/grafice; o Plăcut, culorile evidenţiază informaţiile esenţiale; o Prea puţine poze; o Prea multe poze.

Vârsta:Sub 20 ani 20 ­ 30 30 ­ 40 40 ­ 50 50 ­62 peste 63

Regiunea de dezvoltare:NE SE SM SV V NV Centru BI

Loc de muncă:Administraţie publică ONg Companie privată Instituţie de învăţământ Altele

Sex: o M; o F.

Profesie:_________________________________________

1

2

3 4

5

9

8

6 7

Care sunt temele care vă interesează cel mai mult? (1= foarte mult, 2= mult, 3= mediu, 4= puţin, 5= deloc):teme abordate în Revista Regio 1 2 3 4 5

1 Informaţii despre proiecte Regio2 Informaţii despre politici, decizii ale Uniunii Europene3 Exemple de bune practici din alte state membre4 Interviuri cu responsabili implicaţi în gestionarea fondurilor europene5 Studii, statistici, analize legate de program6 Ştiri regionale

Stimaţi cititori,Revista Regio promovează Programul Operaţional Regional şi rezultatele acestuia. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor dumneavoastră de informare, echipa redacţională vă solicită sprijinul în vederea îmbunătăţirii conţinutului şi aspectului revistei. De aceea, vă rugăm să accesaţi pagina de internet a programului www.inforegio.ro, la secţiunea Informare şi publicitate, sub­secţiunea Evaluare, de unde puteţi descărca acest chestionar pentru a­l completa electronic. După completare, chestionarul va fi trimis la adresa [email protected]. Vă asigurăm de confidenţialitatea răspunsului dvs., chestionarul fiind prelucrat fără numele persoanei care l­a trimis.

Page 32: Revista Regio nr. 20

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Data publicării: martie 2013