8/15/2019 Pentru Practica

1/3

  Cercetari privind influenta

lucrarilor in verde la vita de vie

  INTRODUCERE

În prezent cerinţele consumatorilor de vin sunt din ce în ce mai ridicate. Pentru a realizavinuri de calitate capabile să se ridice la un nivel înalt, se impun lucrări asupra plantei prin caresă se sporească atât cantitatea, cât şi calitatea recoltei. Pe lângă lucrările obişnuite, se pune totmai mult accent pe lucrările în verde, care îşi aduc aportul în special asupra calităţii. Prinrealizarea lucrărilor în verde se urmăresc mai multe obiective: se definitivează încărcătura de rod pentru anul în curs; se conturează diriarea proceselor de creştere şi fructificare într!un ec"ilibruarmonios; se conturează elementele de rodire pentru anul ce urmează; se creează raporturi utileîntre cantitatea şi calitatea recoltei, în sensul îmbunătăţirii lor #P$P, %&'&(.

  Observaţii şi determinări

Pe parcursul anilor %&'& şi %&'' au fost urmărite anumite caracteristici ale soiurilor)uscat $ttonel, *euburger, +raminer roz şi auvignon blanc sub influenţa lucrărilor în verde

speciale. Pentru obţinerea datelor s!au folosit metode de lucru diferite. -cestea au presupus atâtdeterminările în câmp, cât şi în laborator. Principalele observaţii şi determinări se referă la:

 Determinarea lungimii şi diametrului coardelor 

igoarea soiurilor este dată de lungimea şi diametrul coardelor. În cadrul e/perienţei aufost urmărite atât diametrul coardelor, cât şi lungimea acestora. Pentru măsurarea lungimiicoardelor s!a folosit ruleta, iar e/primarea a fost făcută în cm. -u fost luate aleator câte '&coarde de pe un butuc, şi câte '& butuci din fiecare variantă. Prin calcule s!a stabilit lungimeamedie a coardelor pe fiecare variantă. -celeaşi coarde au fost măsurate şi pentru determinarea

diametrului, de data aceasta fiind folosit şublerul electronic, iar citirile s!au făcut la baza coardei,la miloc şi la vârf. 0eterminarea cantităţii de lemn eliminat la tăiere. 1a e/ecutarea lucrării detăiere în uscat a viţei de vie, se urmăreşte menţinere unui ec"ilibru între creştere şi fructificare.2antitatea lemnului eliminat la tăiere reprezintă mărimea viţei de vie şi poate să indice vigoareasoiului. Prin tăiere se elimină până la 3&! 4&5 din total creşterilor anului precedent #2617869,%&''(. 1emnul anual şi cel multianual a fost cântărit în câmp, în momentul e/ecutării tăierii înuscat.

8/15/2019 Pentru Practica

2/3

 Desfăşurarea principalelor fenofaze

Perioada de vegetaţie se încadrează între apariţia primelor picături de sevă din primăvarăşi căderea ultimelor frunze de pe butuc din toamnă. În perioada de vegetaţie au loc procese decreştere şi fructificare ale viţei de vie, perceptibile ca faze de vegetaţie sau fenofaze. Pe parcursul

anilor e/perimentali s!au urmărit declanşarea şi desfăşurarea pricipalelor fenofaze.

0eterminarea elementelor de fertilitate şi productivitate. ertilitatea se apreciază după procentul de lăstari fertili şi coeficientul de fertilitate care poate fi absolut sau relativ.2oeficientul de fertilitate absolut #c.f.a.( se determină prin împărţirea numărului total deinflorescenţe e/istente pe butuc la numărul lăstarilor fertili #0

8/15/2019 Pentru Practica

3/3

lunii septembrie. Pentru aprecierea cantităţii recoltei, s!a stabilit numărul mediu de struguri pe butuc, masa medie a unui strugure, producţia pe butuc. 2unoscând numărul de butuci la "ectar afost calculată producţia la "ectar, e/primată în tF"a. Pentru aceste determinări s!au făcutmăsurători directe în câmp.

 Analiza mecanică a strugurilor tabilirea aptitudinilor te"nologice ale soiurilor se poate face pe baza unor indiciuvologici, dintre care mai importanţi sunt: indicele de structură, indicele bobului, indicele decompoziţie a bobului, indicele de randament. ?ndicii uvologici s!au calculat pe baza alcăturiimecanice a soiurilor luate în studiu. Indicele de structură reprezintă raportul dintre greutatea boabelor şi greutatea ciorc"inilor. Indicele bobului reprezintă numărul de boabe la '&& g struguri. Indicele de alcătuire a bobului reprezintă raportul dintre greutatea miezului şi greutatea pieliţei plus seminţele.În cadrul analizei mecanice a fost calculat şi gradul de meiere şi mărgeluire, e/primat de procentul de boabe normale dintr!un Eilogram de struguri.

 Determinarea calităţii producţiei 2alitatea strugurilor la viţa de vie reprezintă o caracteristică foarte importantă a soiurilor.

-ceasta se referă la acumularea za"arurilor şi reducerea acidităţii în struguri. unt cunoscute maimulte metode de determinare a za"ărului din must cum ar fi: metoda refractometrică, metodadensimetrică şi metoda c"imică. )etoda utilizată în cadrul cercetărilor proprii a fost cea dedeterminare a za"ărului din must cu autorul refractometrului. Pentru determinarea acidităţiitotale din must s!au utilizat metodele prin titrare în prezenţa fenolftaleinei. -ciditatea estee/primată în gFl G%$H.

Calcularea indicelui local de producţie (Ilp)

-ceastă determinare s!a realizat pentru fiecare variantă e/perimentală, pe baza producţieimedii de struguri pe "ectar, a randamentului în must şi a concentraţiei mustului în za"aruri#?9?)?-, %&&D(. ?lp #Eg za"aruri F "a( I producţia #EgF"a( / must #5( / za"aruri #gFl(.

 Determinarea conţinutului în aromePentru această analiză, probele au fost recoltate în toamnă. !au detaşat boabele de pe

ra"is, şi au fost puse câte '&& boabe în pungi, în congelator. Prelucrarea probelor s!a realizat prinmetoda 82!?0FP), după ce au fost ţinute timp de trei luni la temperaturi scăzute. -paraturautilizată a fost 82!?0 #gaz cromatograf cu detector cu ionizare în flacără( -gilent +ec"nologiesJ34& #7-(. 2uptorul a avut un program termic de la H&K2 #menţinută = minute( după carecreşte la %%&K2, cu HK2Fminut #menţinută '& minute(. +impul total de analiză a fost de D& minute.9ezultatele au fost prezentate sub formă de cromatogramă, şi cuantificate pentru obţinereadatelor cantitative.