Peisaj Industrial Destructurat Alecsandru Andreea

8/6/2019 Peisaj Industrial Destructurat Alecsandru Andreea

1/11

PEISAJ INDUSTRIAL DESTRUCTURAT

Stud. Arh. Alecsandru AndreeaAn V 2010 - 2011


2/11

Municipiul Galai estesituat n sud-estul Cmpiei Covurluiului,pe malul stng al Dunrii, pe trei terase

ale acestuia, de la 4 pn la 35 maltitudine, la 7 km

aval de confluena Siretului cuDunrea i la 150 km amonte devrsarea Dunrii n Marea Neagr.

La Galai exist una din cele 6 Zone Libere din Romnia.Existena Zonei Libere presupune un avantaj pentru ora, ea fiind creat cu

scopul de a promova comerul extern i de a atrage capital strin pentru omai bun punere n valoare a resurselor i pentru introducerea de noitehnologii. Zona Liber este amplasat n partea de est a municipiului, cuacces la malul Dunrii. Aceast poziie i confer urmtoarele avantaje:accesul la transport pe ap, transport rutier, transport feroviar.

Cea mai important caracteristic a Galaiului este amplasarea sape artera de navigaie trans-european Dunre-Rin-Main.

Aparitia unor functiuni noi

transport ferovial, marea industrie si largirea activitatilor functionale mai

vechi (transport fluvio-maritim, comert, administratie, cultura) au determinatextinderea spatiilor cladite, suburbiilor si cartierele marginase (inclusiv

foburgurile), cu mare numar de locuitori, furnizand, oraselor propiu-zise,

contingente de forta de munca ieftina. In anumite perioade de timp au

existat, prin grija administratiilor respective, numeroase terenuri libere, foarte

ieftine, apte pentru constructii industriale mai ales, situate in imediata

apropiere a porturilor (deci, Dunarea, cale avantajoasa de transport a

materiilor prime importate si a produselor exportate), garilor sau zonelor

rezidentiale.


3/11

Constructia unor industrii pe aceste terenuri a dus la extinderea

intravilanului si la sudura, pana la inglobare, a suburbiilor (de fapt sate, pana

nu de mult), aflate in imediata apropiere.De-a lungul intregii lor istorii, insa,

aceste orase au avut cand perioade de progres, cand perioadede regres,

datorita evenimentelor politice.

Dezvoltarea cu precadere a functiei industriale materializata prin

localizarea unor mari combinate si concomitent cu functiile portuare, precum

si adoptarea planurilor de sistematizare, care au necesitat un mare volum de

constrcutii, au conferit acestei grupari urbane caracterul unui magnet

permanent pentru populatie si forta de munca.

Din punct de vedere al amplasrii n teritoriu, n municipiul Galai s-

au constituit trei zone industriale principale, care ocup mai mult de o treime

din teritoriul intraurban.


4/11

1.Zona industrial vest - ISPAT.SIDEX, ntreprinderi de construcii i

transport

2.Zona industrial est - porturi i o serie de uniti economice legatede activitatea portuar.

3.Zona industrial nord - fabrica de mobilier naval i uniti

economice pentru industria alimentari depozite.Uniti industriale izolate,

mai vechi sau nou nfiinate.

Teritoriul Romniei este categoric o surs puternic de patrimoniu

industrial, ce dateaz din secolul XVII. Patrimoniul este reprezentat att de

monumente singulare, ct i de complexe grandioase. Dei dup cel de-al

doilea Rzboi Mondial, regimul comunist a confiscat multe dintre obiectivele

noastre, acestea nu au fost distruse grav, ns nici investiiile nu au fost foarte

ridicate. Remarcm puternice investiii la sfritul secolului XIX.

Specific perioadei anilor 50-80 ai secolului XX, primul ciclu s-acaracterizat prin expansiunea accelerat


5/11

a zonelor de locuit n intravilan, ca urmare a dezvoltrii industriei metalurgice

i construciilor navale, dar a avut un impact negativ n planul designului

urban, al condiiilor de locuit, culturii comunitare i mediului ambiant. Fa de

alte orae ale Romniei, dar n special de oraul Bucureti, Municipiul Galai

nu a cunoscut fenomenul de enclavizare, respectiv de izolare a zonelor

rezideniale bogate de cele srace i de expansiune accelerat a ultimelor,

pentru simplul motiv c toate zonele locuite sunt srace. Cel de-al doilea

ciclu s-a declanat dup anii 90 ai secolului XX i se caracterizeaz prinamplificarea problemelor sociale ce au aprut n primul ciclu. Aceasta

evoluie a oraului este similar cu tendinelecare s-au nregistrat n unele

areale urbane ale rilor Europei Centrale i de Est, cu o economie

restructurat lent i axat pe un singur domeniu. Ori, cercetnd dinamica

dezvoltrii oraelor n Europa de Vest, se poate constata c dezvoltarea

sauregenerarea unei aezri urbane este determinat semnificativ de

schimbrile care se produc n structura economiei locale, n structura

populaiei dup nivelulde instruire profesional, precum i n cultura

comunitar.

Pe de alt parte, dezvoltarea unui sistem urban este n mod

substanial influenat de aplicarea unui management adecvat i axat pe

patru inte principale:

dezvoltarea infrastructurii i asigurarea accesului la aceast

infrastructur, asigurarea accesului la locuin, protecia mediului ambiant i

diminuarea

srciei.


6/11

Combinatul Siderurgic de la Galati se inscrie pe lista colosilorindustriali ridicati din ordinul comunistilor, insa, spre deosebire de celelalte

combinate, acesta este singurul care mai functioneaza in prezent. nfiinat n

1961, acest complex industrial are o suprafa de 1.594 ha i nglobeaz cea

mai mare pondere a forei de munc glene. Din noiembrie 2001, pachetul

de aciuni majoritar al SC SIDEX SA Galai a fost preluat de grupul ISPAT.

Acest combinat este cel mai mare productor de oel din Romnia i al

doilea ca mrime din Europa Central i de Est.


7/11

SIDEX este un combinat siderurgic complet integrat, situat n partea

vestic a oraului, care produce n primul rnd produse plate (tabl groas,tabl zincat, band laminat la cald i rece),agle i blumuri de relaminare,

precum i evi sudate de mare diametru, avnd o capacitate proiectat de

aproximativ 10 milioane tone, ceea ce reprezint 70% din producia

naional de oel i 95% din cea de laminate plate. ISPAT.SIDEX SA domin

piaa intern, avnd un segment estimat de 95% pe piaa productorilor finali

interni i realizeaz exporturi importante, ce se situeaz la 55% din cifra de

afaceri.

Activitatea SIDEX reprezint aproximativ 5% din produsul intern brut

al Romniei, iar 25% din produsul intern brut la rii este direct sau indirect

afectat de SIDEX. Datorit volumului activitii sale, SIDEX poate transmite pe

orizontal efecte negative sau pozitive importante.

Este cel mai mare combinat siderurgic din Romania, ce a fost

cumparat de LNM Holdings NV n noiembrie 2001, de la statul romn.

ncepnd cu 2004, Sidex Galai este parte a Mittal Steel, companie format

prin fuziunea companiilor LNM Holdings NV i Ispat International N. V. Dup
http://ro.wikipedia.org/wiki/Noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2001http://ro.wikipedia.org/wiki/2001http://ro.wikipedia.org/wiki/Noiembrie


8/11

fuziunea dintre Mittal Steel i Arcelor, n anul 2006, din care a rezultat

ArcelorMittal,numele combinatului a fost schimbat n ArcelorMittal Galai.

In anii 60 se schimba radical profilul industrial al orasului Galati prinnoi unitati industriale in teritoriu, noi ramuri industriale dar in pricipal datorita

noului combinat siderurgic. Inceput in 1962 in partea de vest a orasului, CSGheorghe Gheorghiu Dej, urma sa devina doar dupa cativa ani un simbol alsocialismului. 1967: 156.000 de locuitori in oras, 73.000 de angaja i lacombinat. In anii 80 sectorul s iderurgic Galati avea un record de 60% dinproductia tarii.

Orasul se estima sa ajunga in anul 2000 la 500 000 locuitori. Pentru adeservi platforma industriala au fost construite intr-o perioada de aprox. 30ani toate cartierele de blocuri ale orasului (muncitori Tiglina, Dunarea,Aeroport /specialistii straini adusi in perioada executiei santieruluiTiglina

Fond construit, 55 ani

Galatii este poate orasul care a resimtit cel mai mult distrugerile

razboiului; in nici unul din celelate puncte ale tarii noastre aceste distrugeri nu

au fost atat de concentrate si nu au avariat in asa masura centrul unui oras.

Datorita apropierii de port, vechiul centru al orasului a disparut

aproape in intregime in urma bombardamentelor si mai ales in urma minariistrazilor
http://ro.wikipedia.org/wiki/ArcelorMittalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ArcelorMittalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ArcelorMittal


9/11

Tot mai puine sunt cldirile care nc amintesc imaginea iatmosfera Galaiului de alt dat. Multe dintre construciile reprezentative aleurbei noastre sunt lsate n paragin, n timp ce altora li s-a distrus aspectuloriginal prin aa zise modernizri

Parfumul i farmecul trgului Galailor, din secolele XVIII-XIX, au fostdistruse odat cu trecerea timpului. Treptat, le-au luat locul construcii cu oarhitectur ndoielnic, stridente n peisajul urban, care desvresc prostulgust n materie. Alte imobile cu valoare istoric care au supravieuit miraculos,se afl n aceeai situaie din 1989 sau poate chiar mai ru: supuse

degradrii, preluate abuziv sau refcute superficial.

Dac n trecut, Galaiul era considerat un ora la mod", iat c nprezent acesta s-a transformat ntr-un ora industrial, poluat, plin de praf,aglomerat i fr obiective de interes turistic. Cldirile de patrimoniu icafenelele renumite cndva au fost nlocuite de baruri, cluburi i buticurickitch-ioase. n unele cazuri, respectivele imobile au fost revendicate i lsatede izbelite.

Schita de sistematizare care fixa etapele de dezvoltare ale centruluiorasului a fost aprobata de catre Consiliul de Ministri in 1955. In acel moment,lucrarea constituia prima de acest fel din tara. Piata centrala si promenadaprincipala catre Dunare au fost conturate in cadrul acestui ansamblu. Intre1961-65, in zona centrala a orasului au fost construite blocuri noi (3000apartamente).

Tot in aceiasi perioada, in zona de vest a orasului au fost ridicatecartierele Tiglina 1,2,3 (7000 apartamente). Dintre acestea, multe cladiri suntin prezent in stare proasta, iar altele au fost chiar demolate. Configuratiespatiala initiala este greu recongnscibila.


10/11

Faleza : Intregul spatiu al falezei constitue nucleul care prin

revitalizare / restructurare va sustine importanta dezvoltarii retelei de spatiiurbane din oras. Acest nucleu va iradia in principal in cartierele adiacente,zone cu potential nevalorificat (ex. cartierului Tiglina). Faleza reprezintasingurul reper de spatiu public major al Galatiului.

Parcul Rizer. Amplasat intr-un cartier de case si in apropiereaGradinii Publice, acest parc foarte interesant (forma, plantatii, relief), prinamenajare si nu prin construire (muzee, etc), ar putea genera revitalizareurbana in acea parte a orasului. In principal propunem vizarea siturilorindustriale, bariere puternice in continuitatea tesutului urban.


11/11

Combinatul

~1,3 km distanta fata de zona de locuire densa / poluare / peisaj

dezolant

Aflat n extrema sud-estic a rii, Galaiul i-a cunoscut apogeul nanii60 prin dezvoltarea industriei siderurgice. Desemnat n 2008 pol urban dedezvoltare, oraul trece pe o poziie ierarhic inferioar celei anterioare demare centru economic. Focalizndu-i atentia doar ctre profilul industrial,oraul nu a exploatat contextul natural n care se afl, proximitatea unui alt

mare centru urban sau potenialul universitari de cercetare. Fondul locativ,ce reprezint n proporie mare rezultatul interveniilor comuniste, este ntr-ostare precar i va iei din uz n urmtorii 40 de ani. Efectele dezvoltriinecontrolate i diminuarea puternic a activitilor culturale din ultimii ani aucondus ctre degradarea vizibil a calitii vieii la nivelul oraului nasemenea msur nct ideea de aparenen fa de Galai a devenitinadecvat.

Peisaj Industrial Destructurat Alecsandru Andreea

Documents

Transcript of Peisaj Industrial Destructurat Alecsandru Andreea