UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

FACULTATEA URBANISM I ARHITECTUR

CATEDRA ARHITECTUR

ARTE APLICATE

STUDIUL FORMEI. PEISAJ ARHITECTONIC

Indicaii metodice

Chiinu

U.T.M.

2009

2

Aceste indicaii metodice snt destinate studenilor specialitii 581.1-

Arhitectura,din anul I,II de studii,cu scopul de ndrumare i susinere la

orele practice la disciplina Studiul formei.

Autor : lector universitar Angela Munteanu

Redactor responsabil : conf. univ.,dr. Vladimir Gaida

Recenzent : conf. univ.,dr.Vladimir Gaida

Bun de tipar 16.06.09. Formatul hrtiei 60x84 1/8.

Hrtie ofset. Tipar RISO Tirajul 100 ex. Coli de tipar 3,5 Comanda nr. 57

U.T.M., 2004, Chiinu, bd. tefan cel Mare, 168.

Secia Redactare i Editare a U.T.M. 2068,Chiinu, str. Studenilor, 9/9

U.T.M.,2009

3

1. Introducere 1.1.Vedere general a peisajului

peisajul arhitectural

Obiectivul de referin al disciplinei studiul formei este de a ajuta viitorul arhitect s observe, analizeze lumea nconjurtoare, s perceap i s posede principii de reflectare a structurilor naturale.

Aspectul practic al disciplinei este de a iniia studenii cu bazele desenului academic, cu legile perspectivei, cu principiile paginaiei, proporionrii, cu valoraia desenului prin desenul dup natur din atelier ct i la plein-air (desenul exteriorului).

Desenul exteriorului cuprinde complexe arhitecturale ntr-un anturaj, numit peisaj arhitectonic. Pornind de la definiia termenului de peisaj unde ca gen independent, peisajul se impune n sec. XVI-XVII, pn atunci fiind utilizat doar n calitate de fundal n tablouri. Dup tematica sa peisajele se disting n: marin, montan, industrial, rural, urban, etc., unde se ntlnesc i vaste panorame arhitecturale.

4

5

6

Sarcina principal n redarea peisajului cu o panoram vast a edifciilor arhitectonice este amplasarea lor n forme mai generale prismatice, cubice (asemntoare corpurilor geometrice), echilibrndu-le compoziional.

7

Acest tip de desen necesit de la studeni cunoaterea i aplicarea principiilor de baz a desenului, prin metoda de la simplu la compus, adic o form complicat a unui edificiu va fi distrus n forme geometrice mai simple, crend piramida edificiului.

Peisajul arhitectural este o sarcin pentru plasticieni, dar in deosebi pentru viitorii arhiteci, necesar pentru activitatea profesional, perfectionarea desenului liber.

Astfel de lucrri permit de a lucra mai amplu, mai virtuos, s se practice diverse materiale i tehnici de lucru in desenul arhitectonic, cit i in realizarea schitelor pentru proiect, pentru realizarea lucrarilor la practica de desen si pictura.

1.2. Diverse materiale si tehnici de lucru n Indicatiile metodice , Studiul formei anul I, 2007,au fost enumerate

diverse materiale i tehnici de lucru. Adugm doar cteva completri. Atunci cind se realizeaz lucrri de lung durat se folosesc materiale de

lucru de o duritate mijlocie,

8

9

10

11

pe cind la elaborarea lucrrilor de scurt durat, a schielor, elementele apar cu o tonare rapid. Se utilizeaz materiale cum ar fi : crbunele presat, sanghina, acuarela etc, combinndu-le n tehnici mixte de lucru. Suportul poate fi facturat fa de cel obinuit sau colorat.

12

13

14

V propun s exersai : Pe un suport de acuarel ( o factur structurat ) - tehnica graficii

colorate. La prima etap se acoper sectoarele necesare cu culoare, apoi se prelucreaz cu pixul, creionul (8B-6B), rapid raful, pix, carioca etc.,

15

16

17

Suprafaa suportului poate fi tonat acoperind-o cu o soluie de ceai sau

cafea. Pe astfel de suport, la fel, se poate de desenat cu creionul simplu, de pictat

cu acuarela (nuane apropiate suportului), pastel, crbune , de acoperit umbra cu un ton mai nchis sau haurat, iar lumina s fie delimitat cu culoarea alb.

Acelai procedeu de lucru se realizeaz pe carton colorat.

18

19

1.3.Diverse hauri pe structuri naturale diferite ntr-o lucrare se ntlnesc mai multe structuri naturale : frunze, ierburi,

piatr, crmid, sticl, metal, nouri, oglinda apei etc. Pentru a le diversifica se aplic tonri cu hasuri mai energice, folosind linii

drepte aspre, sau ondulate moi. Cnd sunt redate suprafeele plantelor din urm, nourii, oglinda apei,

depunerea liniilor de haur se direcioneaz ntr-o direcie cu linii moi, uoare, linitite .

20

21

22

-Scoara copacului este haurat energic dup structura lemnoas cu efecte

de lumin i umbr, iar pentru coroana copacului se va folosi alt tip de haur, evideniind unele elemente ale frunzei cu o linie continu, ncheind forma luminii i umbrei pe coroan .

23

24

-Se va deosebi haura depus pe suprafaa unei case, unui edificiu, n comparaie cu vegetaia (ierburi, flori, crengi), pietrele, crmizile etc.

25

26

2. Peisajul arhitectonic-perspectiva 2.1. Perspectiva spaial, liniar n elaborarea peisajului Perspectiva spaial, sau cum i se mai spune iluzia spaiului, unde

obiectele ce sunt ndeprtate de desenator se micoreaz nu numai n dimensiuni dar i n intensitatea tonului n amplasarea pe plane, i invers ,cu ct obiectul desenat se afl mai aproape de desenator, tonul este mai intens, lumina mai curat, dimensiunile mai mari.

n procesul de lucru asupra lucrrilor ce reflect un peisaj arhitectural, se realizeaz o lucrare de lung durat, cu o panoram mai vast, o detalizare i o prelucrare tonal profund ct i lucrri tonale; fragmente sau edificii mai simple cu o uoar tonare, ce pot fi o lucrare independent sau o baz compoziional la o lucrare mai detalizat.

27

28

Realizarea imaginii arhitecturale necesit nu numai cunoaterea legilor desenului n perspectiv i tehnicii de redare a imaginii, dar i felul de a alege centrul cel mai interesant al compoziiei, care s cuprind sarcina vizat.

Centrul de interes ales corect i interesant explic i nivelul orizontului i elaborarea unei compoziii reuite. De exemplu, un nivel jos al orizontului obiectului reprezentat sugereaz impresia grandorii i masivitii, iar printr-un nivel nalt al orizontului aceast impresie dispare, de aceea este folosit mai des la desenul unor edificii mijlocii.

Cel mai simplu de a gsi din natur o compoziie interesant, este imaginea vzut prin geamul din hrtie, pozitivul vertical sau orizontal, selectnd o panoram dorit .

29

Construcia imaginilor cu ansamble arhitecturale se realizeaz dup

aceleai principii ale perspectivei, cum se aplic i n realizarea corpurilor geometrice sau a altor forme mai complicate.

30

31

32

Peisajul arhitectural cuprinde n esen o varietate larg de construcii, case, poduri, drumuri, transport, tehnic industrial.

33

Un astfel de desen ncepe cu realizarea unei schie, cu amplasarea

perspectivei edificiilor i ncadrarea lor ntr-o form general prismatic fr a detaliza elementele, mai apoi planele doi, trei mai puin concrete n detalizri, iar primul plan s fie redat cu precizie.

In reprezentarea constructiei unui edificiu este necesar s fie luat i raportul dintre proporiile figurii umane i elementelor faadei : geamuri, usa.

Pentru crearea mediului de peisaj neaprat trebuie s fie reprezentate animale, psri, oameni.

In expunerea lor pe fundal este necesar proportionarea, simplificarea formelor apoi detalizarea.

Astfel de desene, schie pentru viitoarele proiecte, studenii realizeaz pentru temele de acas in anul doi de studiu, n timpul practicii la desen i pictur.

34

2.2.Cerine fa de paginaia unui peisaj

Compoziia unui peisaj, intr-o mare masur depinde de intuiia fiecruia, cu toate c trebuie de luat in considerare i de evitat unele compoziii nedorite. Sfaturi practice :

- 1. strduiiv s nu amplasai elementele principale in mijlocul compoziiei.

- 2. linia orizontal s nu impart desenul in doua parti egale.

- 3. dup marimea posibilitilor nu imprii compoziia desenului in dou ce contrasteaz una cu alta : deschis, inchis, aglomerat, ce duce la dezechilibru.

35

- 4. s rmn spaiu in jurul elementului principal, s nu dea impresia masivitii.

- 5. de evitat delimitarea compoziiei in doua parti strict simetrice.

- 6. de evitat monotonia, de activizat cu verticale.

36

- 7. de evitat unirea in centrul compozitiei , n intersectia liniilor.

- 8. nu uitai c centrul de interes purtat de linia de perspectiv trebuie s se opreasc in compozitie, si nu in afara ei.

37

2.3. Valoraia desenului Valoraia desenului este tratarea tonal a desenului artistic, adic

amplasarea clarobscurului (din franceza deschis-inchis), pe forme, ce este numita legea luminii si umbrei.

Observarea vizual a formelor naturale si desenate, amplasate pe diferite plane in spatiu intr-o mare masura o poarta legitatile clarobscurului formelor, legile perspectivei spatiale si perspectivei liniare.

Indicii edificiilor din prim plan vor fi mari, la fel si intensitatea tonului va fi intens pronuntat, iar luminile clare si curate.

Dimensiunile formelor se micsoreaza in planul doi, la fel si intensitatea tonului, luminile sunt mai putin clare iar planele trei, patru si mai mult lumina si umbra se vor contopi intr-un ton slab comun.

Toate cele scrise mai sus le regsim in anexele din ultimul compartiment.

38

Anexe

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

Cuprins

1. Introducere.....................................................................................3

1.1.Vedere general a peisajului peisajul arhitectural.....................3

1.2. Diverse materiale si tehnici de lucru diferite ..........................7

1.3.Diverse hasuri pe structuri naturale diferite.................................19

2. Peisaj arhitectonic perspectiva.................................................26

2.1.Perspectiva spatiala, liniara in elaborarea peisajului...26

2.2.Cerinte fata de paginatia unui peisaj............................................34

2.3.Valoratia desenului......................................................................37

Anexe.................................................................................................38

Bibliografie .......................................................................................56

56

Bibliografie 1.. . ,2007 2. . , 1992 3. . 4. C.Radinschi Desen artistic.Bucureti, 1980 5. . : , ., 1980 6. . . , 2007 7.A. . . , 2002

57

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

ARTE APLICATE

STUDIUL FORMEI. PEISAJ ARHITECTONIC Indicaii metodice

Chiinu 2009

@_7^[~=P.${b;/3%F*Fnk&