Modalități de integrare a conținuturilor învățământului

-referat-

Fiecare profesor predă după un anumit plan de lecție care trebuie, în mare măsură, respectat. El trebuie să işi proiecteye lectiile astfel incat să se asigure că integrează toate cunoștințele și conținuturile prevăzute in programa,că le face cât mai accesibile, mai ușor de înțeles și de asimilat.

Disciplinele se interconectează, astfel aceste conexiuni pot fi:

1. intradisciplinar/monodisciplinar2. multidisciplinar3. pluridisciplinar4. interdisciplinar5. transdisciplinar

Organizarea monodisciplinară are la bază criteriul de diviziune clasică a cunoaşterii în: discipline cu caracter ştiinţific (matematică, fizică, chimică, biologie etc.) şi disciplinele cu caracter tehnic. O asemenea organizare centrează activitatea profesorului mai mult pe disciplina ce o predă şi mai puţin pe activitatea şi dezvoltarea intelectuală a elevului.

Justificarea pedagogică a acestui mod de abordare a conţinuturilor constă în aceea că ea „oferă în mod direct, atât profesorului cât şi elevului, o structură care respectă ierarhia cunoştinţelor anterioare dobândite.” (D’Hainaut, op. Cit.).

Abordarea multidisciplinară presupune extragerea informațiilor în mod corespunzător de la mai multe discipline pentru a redefini problemele în afara granițelor normale și de a ajunge la soluții bazate pe o nouă înțelegere a situațiilor complexe. O aplicație utilizată pe scară largă a acestei abordări este de îngrijirea sănătății. În acest caz, oamenii sunt de multe ori examinați de o echipă multidisciplinară care are ca scop oferirea răspunsurilor nevoilor lor clinice complexe și de îngrijire medicală. Un alt exemplu este dat de un tablou care poate fi studiat din perspectiva istoriei artei, intersectată de aceea a fizicii, chimiei, istoriei religiilor, istoriei și geometriei. Obiectul va ieși astfel mai îmbogățit în urma încrucișării mai multor discipline. Prima utilizare practică a abordării multidisciplinare a fost în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, de către ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „complexul militar-industrial”.

1

În anii 1960 și 1970, abordarea multidisciplinară a fost folosită cu succes în Marea Britanie de către arhitecți, ingineri, și inspectori de cantitate care au lucrat la proiecte majore de construcții din sectorul public împreună cu sociologi, geografi și economiști.

Pluridisciplinaritatea rezultă ca o simplă agregare a diferitelor discipline care păstrează neschimbate punctele lor de vedere specifice. Ele dezvoltă legături care nu sunt interactive, ci mai degrabă cumulative şi pot lucra împreună pentru a crea o imagine mai complexă a realităţii întrucât obiectul de cercetare poate dezvălui mai bine diferitele sale caracteristici atunci când este examinat de perspective diferite, folosind metodele şi cunoştinţele furnizate de către mai multe discipline. Cercetarea pluridisciplinară aduce un plus disciplinei în cauză, dar acest „plus” se află în slujba exclusivă a disciplinei respective. Pluridisciplinaritatea presupune organizarea conţinutului în jurul unor probleme cum ar fi energia, locuinţa, alimentaţia, pentru rezolvarea cărora se folosesc cunoştinţe de fizică, chimie, biologie (deci mai multe discipline).

Interdisciplinaritatea presupune combinarea a două sau mai multe discipline academice într-o singură activitate (de exemplu, un proiect de cercetare). Este legată de un domeniu interdisciplinar, care este o unitate organizațională ce traversează granițele tradiționale dintre disciplinele academice, ca urmare a apariției de noi nevoi și profesii. Există multe exemple de când o idee deosebită, apare în diferite discipline aproape în aceeași perioadă.

Avantajele imterdisciplinarității sunt:- asigură „un anumit grad de integrare între diferite domenii de cunoaştere”;- permite schimburi de ordin conceptual şi metodologic, precum şi utilizarea unui

limbaj comun;- a devenit o necesitate a lumii contemporane fiind o consecinta logica a inegrarii

tuturor tipurilor de continuturi in perspectiva educatiei permanente;- vine ca o soluție la situația de organizare pe discipline, situație ce risca la o ruptură

între acestea;- satisface nevoia de globalitate în știință.Termenul “ interdisciplinaritate” se regaseste pentru prima data in “ Dictionarul de

neologisme” de F. Marcu si C .Manea, ed. a III a Bucuresti, si in “ Le petite Larousse en couleurs” . ed. 1995, definit ca fiind stabilirea unor relatii intre mai multe stiinte sau discipline. La noi in tara, initierea pluridisciplinara si interdisciplinara este abordata in literatura prin Dimitrie Cantemir si Bogdan Petriceicu Hasdeu, care, in lucrarile lor, au privit problemele din toate perspectivele disciplinare necesare. Disciplinele nu ne dau imaginea completa a lucrurilor, daca le privim izolat. Articulandu-se intre ele, integrandu-se, ele isi indeplinesc rolul in mod eficace.

Transdisciplinaritatea privește - așa cum indicã prefixul „trans” - ceea ce se aflã în același timp si între discipline, și înăuntrul lor. Din confruntarea între discipline, a fenomenelor şi proceselor complexe, transdisciplinaritatea face să apară noi puncte de intersecţie între acestea.

Problematica transdisciplinarităţii are cel puţin două laturi esenţiale:

2

-latura filosofică, care ţine de promovarea unei viziuni şi a unei noi înţelegeri a realităţii în general şi a realităţii educaţionale în special- atitudinea transdisciplinară.

-latura metodologică, care ţine de dezvoltarea unor modalităţii concrete de utilizare a diverselor trepte ale integrării în procesul educaţional- competenţa transdisciplinară

Gama de transdisciplinaritate devine clară atunci când cele patru întrebări centrale de cercetare biologică: cauzalitate, ontologie, adaptare, filogenie, sunt reprezentate grafic în funcție de niveluri distincte de analiză (de exemplu, celule, organe, individuale, de grup).

Transdisciplinaritatea se deosebeşte de pluri și interdisciplinaritate prin finalitatea sa - înțelegerea lumii prezente.

Suciu Maria Alexandra Calculatore,Grupa 30221

Bibliografie: http://ctptc-airinei.ro/interdisciplinaritate.pdf

http://store.ectap.ro/articole/532_ro.pdf

https://en.wikipedia.org/wiki/Multidisciplinary_approachhttps://en.wikipedia.org/wiki/Interdisciplinarityhttps://en.wikipedia.org/wiki/Transdisciplinarity

3