Citate celebre despre educatie.

Citate celebre despre educatie.Platon definea educaia ca fiind arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele. Aristotel, n lucrarea sa Politica, considera c educaia trebuie s fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare. Educatia este ceea ce supravietuieste dupa ce tot ce a fost invatat si uitat. Burrhus Frederic SkinnerUniversitatea dezvolta toate aptitudinile, inclusiv si prostia. Anton Pavlovici CehovCel care se pricepe nu vorbeste, stapanind eruditia el tace. Lao-TzuCei care educa copiii sunt demni de mai multa onoare decat cei care le dau viata; de aceea pe langa viata, daruiti copiilor si arta de a trai bine, educandu-i. AristotelRadacinile educatiei sunt amare, dar fructul este dulce. AristotelUn om educat se deosebeste de un om needucat, asa cum un om viu se deosebeste de un om mort. AristotelExemplul este cel ma bun percept. AesopEste foarte bine ca o persoana needucata sa citeasca carti cu citate. Winston Churchill. Educatia este cea mai buna provizie pe care o poti face pentru batranete. AristotelEducatia este imblanzirea unei flacari, nu umplerea unui vas. SocrateNatura ne aseamana, educatia ne deosebeste. ConfuciusCiteste nu pentru a contrazice nici pentru a crede, ci pentru a cantari si a lua in considerare. Francis BaconEducatie, ceea ce dezvaluie celor intelepti si mascheaza de cei prosti lipsa lor de intelegere. Ambrose BierceScoala vietii asigura in primul rand coafura circumvolutiunilor. Vasile GhicaScoala pregateste tineretul pentru zbor, nu pentru praznic. Vasile GhicaScopul educatiei este transferul de flacara. Vasile GhicaEducatie, cand dai viata cuiva, lasa-i si modul de intrebuintare. Valeriu ButulescuPregatirea inseamna totul. Conopida nu este altceva decat o varza care a fost educata intr-un colegiu. Mark TwainNu esti suficient de tanar pentru a sti tot. Edward A. MurphyNu are importanta cat de mult inveti pentru examen, ti se va pune o intrebare din acea mica parte de materie pe care nu ai mai apucat sa o mai inveti. Edward A. MurphyIn ochii profesorului tau intotdeauna vei gresi, deci nu te mai chinui sa incerci. Edward A. MurphyIntotdeauna acel examen la care vei absenta va fi mai usor decat acele examene la care ai participat. Edward A. Murphy

Educatia unui popor se judeca dupa tinuta de pe strada. Vazand grosolania pe strada esti sigur ca o vei gasi si in casa. Edmondo De AmicisAdevarat ca mai cinstit lucru nu este in lume si mai scump si mai curat, decat omul procopsit la invatatura. Mihail SadoveanuEreditatea-factor de influienta asupra dezvoltarii copilului Ereditatea:Reprezint zestrea nativ, un specific biologic ce garanteaz o anumit form difereniat de adaptare i de reacie. Avem n vedere trsturile cunoscute sub numele de "predispoziii native", rezultat al dezvoltrii biologice complexe de-a lungul generaiilor. Privite n acest fel aceste trsturi reprezint punctul de plecare al dezvoltrii, condiie fr de care acest proces n-ar putea fi parcurs.

Faptul c zestrea nativ poate fi att de asemntoare la un moment dat (gemenii univitelini) nu explic ns traiectoriile individuale ale dezvoltrii lor. Acest lucru subliniaz ideea c ereditatea condiioneaz procesul dezvoltrii dar c nu este suficient pentru evoluia omului. Se urmareste tot mai constant comportamentul oamenilor in ultimii 15 ani, indiferent de rasa, culoare si statut social, se constata cu stupoare, o degradare a 'conditiei umane care progreseaza vertiginos atat din punct de vedere comportamental, social si nu in cele din urma disparitia elementelor de baza ale unei societati civilizate, care ar trebui sa fie construita pe elementele de baza - etica si civism.

Se stie ca familia este nucleul societatii, se mai stie ca venirea pe lume a nou-nascutului este bucuria familiei in special si ca admirand progenitura, in mod spontan il comparam cu cineva din familie - 'are aerul lui X sau Y cand era mic', ceea ce ne indeamna sa credem ca figura copilului la prima vedere ne-a frapat prin asemanarea cu parintii sau a altor persoane din familia apropiata, la aceeasi varsta. Cat priveste comportamentul copilului in perioada lui de dezvoltare, ramane de stabilit mult mai tarziu, in mod progresiv, in functie de varsta. Lucru cert este, ca numai la adolescenta si apoi la maturitate, putem aprecia cu mai multa exactitate - cu cine seamana copilul nostru, atat fizic, cat si comportamental.Cu toate ca din punct de vedere genetic umanitatea este asemanatoare 99,9%, dar om cu om nu seamana, totusi noi oamenii semanam mai mult membrilor propriilor familii. Transmitem o copie a genomului (genos, lb.greaca= gena, adica un ansamblu de gene continute de cromozomii speciei. Elementul cromozomului, constituit de un segment ADN (aciddezoxiribonucleic) care conditioneaza transmiterea si manifestarea unui caracter fizic si psihic ereditar determinat. Deci, transmitem o copie a genomului nostru descendentilor si in consecinta, toate fiintele umane mostenesc jumatate din genomul mamei si jumatate din genomul tatalui. Ereditatea este deci transmiterea prin intermediul genelor, trasaturile transmise de stramosi si descendentii lor, ceea ce explica de ce copiii seamana de obicei parintilor.

Cunoastem toti dictonul 'Tel pre, tel fils' sau 'Tel mre, tel fille', dar se mai spune si in termeni populari romanesti 'Cum e turcu' si pistolu' '. De cand lumea e lume, omul a cautat 'natura, naturii sale'. Din cele studiate si cercetate, se stie ca din anii 1960 si in continuare, datorita perfectiunii sistemelor de cercetare, se incearca descoperirea /descoperirii cromozomilor crimei/, dar deocamdata fara succes. Totusi, datorita geneticii, care permite 'rascolirea' in celulele din care este alcatuit corpul omenesc, incercand sa se descopere 'cheia' personalitatii noastre, de aici, bineinteles incercandu-se sa se stabileasca de ce /unii oameni sunt mai 'salbatici' decat altii/, de ce altii /se nasc cu handicap fizic sau mental/ si altii nu.Conceptia educationala a lui Aristotel Scopul educaiei rezid, n a-l face pe om s iubeasc ceea ce este demn de a fiiubit i s urasc ceea ce trebuie urt.(Aristotel)

Problema educatieisi a instruirii este o problema veche, dar tot timpul noua.Educatia si instruirea au aparut odata cu aparitia omului, familiei, societatii, statului.De la o treapta de dezvoltare a socitatii la alta, procesul educational si instructive se perfectioneaza, se aduc in conformitate cu etapele respectivede dezvoltare a societatiisi necesitatile ei. In general procesul educational si instructiva parcurs o cale lunga,dificila si glorioasa.

Fiecare civilizatie, fiecare tara, popor au particilaritatile sale, specificul sau deeducatie si instruire. Un rol important in dezvoltarea proceului instructive sieducational a apartinut institutiilor invatamantului si cercetatorilor filosofice grecesti antice.

Cred c punctul de vedere a lui Aristotel cu privire la specificul educaiei morale e mult mai nuanat i face loc att ntrebrilor de tipul ce este virtutea (indiscutabil prezente n EN) ct i problematicii formrii virtuilor prin deprindere. Textul Eticii nicomahice susine aceast interpretare . Iat, bunoar, ultimul capitol al Crii a X-a, n care ni se vorbete pe larg despre educaia moral. Cu toate c Stagiritul susine c, n genere, dar mai ales pentru mulimea oamenilor de rnd care nu au nici o influen, totui el recunoate c ele au o putere de influenare asupra celor ce i-au format deja un caracter moral prin deprindere, prin asimilarea de habitudini comportamentale din mediul social, sub influena prinilor, a educatorilor i a legilor.

Dar, aa cum arat lucrurile, ele (argumentele) par s aib o anume putere de a influena i de a ncuraja pe acei tineri care posed o generozitate a spiritului i poate de a face sensibil la virtute un caracter care e bine crescut si iubete cu adevrat ceea ce e nobil .

Masa needucat, incapabil s-i perfecioneze comportamentul prin efectul corectiv al sentimentului ruinii i care e sensibil numai la pedeaps nu are nici o idee de ceea ce este virtutea si nici nu poate fi nvat acest lucru. Pentru o persoana, indiferent de vrst, s studieze natura virtuii i s acioneze moral n cunotin de cauz, ea trebuie s-i pregteasc sufletul dinainte, formndu-i deprinderile morale corespunztoare sub influena unui educator; cci numai pe un sol fertil poate nflori virtutea. Ideea unei educaii morale n doua trepte e surprins din Cartea I. Planul de cariera

Un plan de carier este un plan de aciune personal care identific scopurile i obiectivele pe termen scurt respectiv pe cele pe termen lung (pe plan profesional), trainingurile i alte experiene de dezvoltare necesare pentru a atinge aceste scopuri, ntr-un cadru temporal bine determinat.

Un plan de carier poate fi considerat ca un fel de hart care v va duce de la punctulA alegerea unei ocupaii la punctul B angajarea pe poziia dorit. Un astfel deplan individual de carier v ajut s v potrivii abilitile i punctele forte cu alegerilelegate de carier. Desigur, este un document, aa cum am menionat, care se schimbn permanen de vreme ce planurile dvs. de carier evolueaz constant. ntocmirea unui plan de carier reprezint un pas ulterior etapelor de evaluarepersonal i de explorare a opiunilor de carier. Fiecare persoan trebuie s aleagntre opiunile identificate i s determine care ar fi cea mai potrivit alegere pentrusine. Desigur acest proces de planificare a carierei este unul ntr-o permanentdesfurare i bidirecional, n sensul c oricnd v putei ntoarce la primul pas iaduna mai multe informaii sau clarifica alegerile pe care le avei de fcut. Odat ceai identificat o ocupaie pe care dorii s-o urmai, aadar ai luat o decizie, ar trebui sncepei s ntocmii un plan de carier. Pasi importanti n planificarea carierei: Clarificarea situatiei; Stabilirea obiectivelor Elaborarea si punerea n aplicare a planului de actiune.

Un inteligent plan de cariera uramreste stabilirea: unei tinte, a unui scop, a unei destinatii.. Prin analiza etapelor dezvoltate in cadrul planului de cariera, vom incepe incursiunea noastra in a vizualiza clar si a stabili tinta, scopul, destinatia vietii profesionale. In elaborarea planului de cariera se urmareste parcurgerea succesiva a etapelor de autocunoastere, analiza swot, principii directoare, deprinderi spre eficienta, misiune personala, fixare a obiectivelor ca stabilirea unor planuri de actiune strategice, roluri, status-uri etc. si transpunerea lor in practica, in domeniile uramrite.Planul meu de cariera Imi doresc sa devin profesoara; de mic copil mi-am dorit s pot s dein cunotine multe i s pot s le folosesc ntr-un mod benefic i util i cum s fac acest lucru dac nu prin meseria de profesor? n opinia mea, a fi profesor este un lucru extraordinar deoarece necesit mult munc, mult devotament i mult concentrare. De asemenea, responsabilitatea este enorm, deoarece nu oricine poate s reueasc s ridice "vlul netiinei" de pe ochii attor copii. Dac ar fi s analizez competenele care m-ar face apt pentru aceast meserie, cred c principale ar fi competena de comunicare n limba matern i n alte limbi strine (englez, francez, spaniol), precum i competena de a utiliza noi tehnologii. Consider c acestea sunt foarte utile n dezvoltarea spiritului sociativ. De asemenea, la fel de importante sunt i competenele interpersonale, cele manageriale si acea competen special de "a nva s nvei", care reflect spiritul corelativ al fiecruia. Dac la toate acestea se mai adaug i sensibilizarea cultural i exprimarea artistic, care este foarte important n acest meserie, atunci cu siguran c alegerea pentru aceast meserie este cea corect. Fiind o persoan care iubete s nvee i s acumuleze ct mai multe informaii, avnd o atenie deosebit la detalii i avnd o autoresponsabilitate fat de orice activiti, n orice domeniu, consider c m simt pregtit pentru meseria de a fi profesor, deoarece, aa cum spune i citatul popular, trebuie s "dai mai departe ceea ce tii". Obiectivele pe care trebuie sa le ating spre a-mi implini acest scop sunt urmatoarele:trebuie sa capat experienta in a lucra cu elevii deoarece a sti teorie nu este suficient,deci trebuie sa urmez un program de practica,trebuie sa-mi obtin diploma de a profesa,ceea ce implica multa munca,daruire ,efort si timp si nu in ultimul rand trebuie sa imi doresc si sa ma straduiesc in a fi cea mai buna in ceea ce fac.