Pe ce se bazează succesul școlar.doc

8/14/2019 Pe ce se bazeaz succesul colar.doc

1/18

Pe ce se bazeaz succesul colar?

La aceast vrst, copiii ii petrec cam jumatate din orele de veghecu activitai colare sau legate de coal. Sau aa ar trebui s se

ntample.

Studiile arat ca acei copii ai cror prini sunt implicai profund neducaia copilului lor au performane mai bune la coal fa de copiiilsai s se descurce singuri, pe cont propriu. Implicarea prinilor neducaia copilului este un important indicator al succesului colar, maiputernic dect cultura general, nivelul socio-economic al familiei sau altecapaciti ale copilului.

Printele care verific numai seara sau deloc ce lecii a facut copilul singur

peste zi, mai ales n perioada 6- ani, ar trebui s nu se atepte la rezulta-te e!traordinare la coal. "opilul are nevoie de implicarea printelui nviaa lui colar.

Cu toii vrem s avem un copil cruia s-i plac coala. "a atare,mai nti ar trebui s fim ateni la felul n care vorbim despre coal n faacopilului. #coala nu trebuie s fie o sperietoare i nici un loc de pedeapssau disciplinare . $a devine un loc de pedeaps i disciplinare dac noi, caprini, nu am fost n stare s facem acest lucru %s disciplinm copilul& dintimp. 'u este doar o c(estiune de adaptare la institutia de invatamant,

disciplina este un mod de a fi, de a te organiza i de a-i atinge obiectivele.Un copil nedisciplinat va i un adolescent cu probleme si un adultincapabil sa isi asume responsabilitati, sa isi organizeze si sa isiatinga propriile obiective in viata ) un adult care va spune *as vrea sa malas de fumat sau de droguri, dar nu pot, as vrea sa slabesc, insa nu pot, asvrea sa am un serviciu mai bun, dar nu pot+. Si are dreptate, nu poatepentru ca nu stie cum.Succesul scolar nu se ba!ea!a doar pe disciplina%care nu inseamnanumai a sta cuminte in banca, ci a prioritiza ce este mai important inactivitatile zilei&, ci si pe dorinta de a cunoaste.

orinta de cunoastere se sadeste in copil prin modelarea %pozitiva saunegativa& e!emplului dat de catre parintii sai. "opilul care vede ca parintiisai respecta cartea %copilului i se vorbeste despre importanta cititului,despre respectul fata de carte, ca obiect&, ca citesc, ca sunt curiosi sa aflemai multe lucuri despre ceva ce ii intereseaza, le va imitacomportamentul. $!ista, insa, si copii care nu au astfel de e!emple acasasi, totusi, devin studiosi ) sunt copiii care, prin acest comportament, cautasa *fuga+ de modelul de comportament de acasa, sa se diferentieze de celi se ofera in climatul educational in care au crescut.Va trebui sa fim atenti si la amintirile personale despre scoala, amintiri care pot

seta anumite atitudini in mintea copilului. Este clar ca daca vorbim depreciativ laadresa valorilor scolii, la adresa cadrelor didactice, la adresa utilitatii cunostintelor


2/18


3/18

oer mult inormaie despre elul cum putem interveni pentrucorectarea acestui comportament.)incinosul suer de obicei de o lips de dragoste %i atenie dinpartea prinilor, are diiculti n comunicarea cu colegii, are ostim de sine sc!ut. Copilul nu poate ndeplini a%teptrileadulilor %i apelea! la minciun pentru a se autoapra.)inciuna este %i o modalitate de a-%i demonstra propriaindependen %i emancipare n relaia cu prinii. Cel mai descopiii spun minciuni pentru'-& evita ni%te consecine neplcute- de e/emplu' pedeapsa dinpartea prinilor01- & obine ceva deseori atenia %i interesul celor din jur01-& deine puterea sau controlul asupra celor din jur, uneori pentrua se r!buna1-& proteja pe cineva sau ceva semniicativ pentru propriapersoan.&ceste cau!e ale nesinceritii pot i atribuite %i adulilor, carede%i le cer copiilor lor s ie sinceri cu ei deseori denature!aptele pentru a evita ni%te discuii neplcute %i a ie%i din

ncurctur. Copiii preiau prin imitaie aceste comportamente.Sunt copii care olosesc minciuna doar pentru a se amu!a, aceastaiind cea ma inocent orm de minciun. &ceast invenie este

neleas de copilul %i adultul care construiesc o comunicare suborm de joc.

&tunci cnd minciunile sunt oarte recvente, putem vorbi despreprobleme psihoemoionale serioase. Copiii nepopulari sau respin%ide grup, cei care nu se pot airma %i nu obin succese nactivitile cotidiene, nva s-%i ascund e%ecurile sau scomunice doar ceea ce i avantajea! pentru a-%i mbuntiimaginea de sine. &tunci cnd copilul nu gse%te n viaa realceva care poate crea o impresie bun celor din jur despre propriapersoan, el poate inventa o astel de inormaie. Un copil respinsde grup este capabil s invente!e orice pentru a atrage ateniaasupra sa %i deconspirarea este oarte dureroas pentru el. $n

majoritatea ca!urilor, cnd se suspectea! un neadevr, i se vorcere copilului dove!i %i pentru a ie%i din ncurctur el va i minidin nou, pn se va ncurca deinitiv. &tunci cnd este2prins3,situaia lui social se va nruti.

ecomandri pentru prin/i0+ac copilul minte recvent gndii-v' 4are suntei mereu corectcu el( 5u-l pedepsii prea aspru( 5u-l punei n situaia n careeste nevoit s se apere cu orice pre(+ac nu ai reu%it s ndeplini ceea ce i-ai promis, cerei-v

iertare %i e/plicai motivele. &tunci cnd copilul %i pierdencrederea n adult, va ncerca s-i rspund deasemenea prin


4/18

n%elciune. 4erii-i copilului suport, ajutai-l, nu-l pedepsii nca! de e%ecuri pentru a nu i pus n stuaia s-%i ascundinsuccesele. Copiii, ca %i adulii, au %i ei secretele lor,caracteristice vrstei. Copiii au nevoie de propria intimitate. 4ricecomportament intru!iv al adultului de a cunoa%te toate 2tainele3copilului l va pune n stuaia s-%i apere propria intimitate %iastel ne va ascunde ceva sau ne va mini. &sigurai-l c l iubiinecondiionat %i va avea mai puine motive s mint. 6/plicai-icopilului c s-ar putea ntlni cu minciuna %i comportamentul

n%eltor a unor persoane din aara amiliei, pe care ar trebui s lerecunoasc %i s le evite.

sihoigiena nvrii %colare$n activitatea mea ntlnesc oarte des copii supraobosii, mereusomnoro%i, care se plng c au o mulime de teme de nvat %i nureu%esc...pentru unii aceasta este un adevr, pentru alii estere!ultatul unei organi!ri ineiciente a activitii de nvare

destinat temelor sau antrenarea n prea multe activitie/tra%colare care %i pun amprenta asupra randamentului %colar.6numer n continuare ni%te recomandri de psihoigien a nvriicare respectate vor diminua multe probleme %colare'7. Cnd s nvm( Cercetarile eectuate au constatat cama/imul activitii intelectuale pe parcursul unei !ile este ntre

orele 8 %i 79 dimineaa %i 7: %i ;7 dup-amia!a.;. $ncepe pregtirea leciilor dup 7, min destinat chiar unor mici plimbri.@. entru a nu ncepe sptm?na %colar obosit esterecomandabil ca leciile de luni s ie pregtite n cursul !ilei desmbt %i nu duminic.8. &tenie mare la numrul de activiti e/tra%colare. 4rele de

dans, de mu!ic, e/cesul de sporturi pot duce nu numai lascderea randamentului %colar dar %i la enomene de


5/18

suprasolicitare. 4r, un organism obosit, surmenat psihic sau i!iceste ragil la instalarea unor diverse boli.A. Speciali%tii n igien %colar recomand respectarea durateisomnului nocturn.7>. 4rgani!ea!-i mediul de nvare' dac %tii unde sgse%ti lucrurile de care ai nevoie, nu vei mai pierde timpcutndu-le. &sigur-te c pstre!i tot timpul n acela%i loc crile%i caietele, c hainele %i accesoriile sunt a%e!ate n ordine, pentruca atunci cnd vei avea nevoie de ele s nu pier!i timpul %i energiacutndu-le.77. &sigur condiii optime pentru nvare. Bluminareainsuicient, !gomotul, aerul impuriicat contribuie la obosire.7;. 6vit actorii care i pot distrage atenia' cnd ncepi s

nvei pentru a doua !i sau s i aci o tem, asigur-te c ntr-adevr vei ace asta %i c ai eliminat actorii care te pot perturba'televi!orul este nchis, nu e%ti disponibil pe sDpe sau pe altereele de sociali!are, orice alte surse de !gomot sunt oprite, nudai curs dintr-o dat unor invitaii cute de prieteni pentru a ie%iaar, pentru c EFi a%a nu ne-am mai v!ut de mult1 o plimbaren-ar strica3. &stel de lucruri nu trebuie luate n calcul dac vreis te organi!e!i %i s ai timp pentru mai multe. Ge!ist tentaiilorde moment pentru beneicii de lung durat.79. Hii atent n clas. +ac vei i atent la leciii, noiunile de ba!se vor i/a %i-i va i mai u%or s nvei acas.

7= Ba notieI7


6/18

Ce poi face in cazul in care copilul este nervos?

:nainte de a putea calma un copil, trebuie s1 5n0elegi ce declan9eaz1 furia unui copil. Prima

cauz1 a furiei unui copil este teama. ;eama, de exemplu c1 nu va ob0ine !ucaria pe care o

dore9te din magazin. &opilul este cople9it de aceast1 team1. Va ap1rea senza0ia de foame,

oboseal1, c1ldur1 sau frig. ;oate acestea 5i creaz1 un discomfort. ;ot ce 9tie 5n acele momenteeste nelini9tea care se trasform1 5n durere. Durereai provoac1 team1. De asemenea, se teme 9i

de furia ta.


7/18

!,ita-te la mine cand vorbesc cutine&"

Parintii isi obliga de obicei copiii sa se uite la ei atunci cand le vorbesc. =aptul ca micutii le

ocolesc privirea este considerat un gest de obraznicie sau o dovada a lipsei de interes.

Gestul nu este facut neaparat din obraznicie, ci ii poate a!uta pe micuti sa castige timp de

gandire. +ai mult, se pare ca este un obicei4 deprins de la adulti.

&omparand comportamentul unor copii in varsta de opt ani cu cel al unora de cinci ani, sa

observat ca atunci cand le era adresata o intrebare, micuii de opt ani aveau mai des tendinta de

a ocoli privirea adultilor, mai ales atunci cand intrebarea era una mai dificila. $cest lucru

demonstreaza ca tendinta de a ocoli privirea adultilor constituie un obicei care se desprinde

odata cu inaintarea in varsta, si nu este un raspuns comportamental innascut.

1 lucruri pe care +, trebuie sa le spuiniciodata copilului tau

?ricat suna a cliseu, vorbele rele o data rostite nu pot fi luate inapoi si pot

produce efecte devastatoare pe termen lung in cel caruia ile adresezi. Daca esti parinte, este important sa retii catot ceeace ii spui copilului tau devine parte permanenta din ceeace se numeste imagineade sine a copilului. $ti musca limba in mi!locul unei crize de furie ca parinte poate fifrustrant, dar daca reusestiasta, intro zi copilul iti va multumi sau tu te vei felicita candva.*ata care sunt @A vorbe pe care nu ar trebui niciodata sa le spui copilului tau si caredin pacate sunt spuse destul de des de parinti, altfel nu ar exista acest top#7

1.$staesteoprostie


8/18

Nimic nuesteoprostie. Toata lumea mai face greseli, inclusivtu. Poate catuvreisacriticicomportamentulsauactiunile unui copildarsfarsesti prin a-i critica personalitatea, caci elnuvastisafaca diferenta. Tine minte, copiii invata cinesuntdin felul in care parintii lor iivad. Si cu catestemai miccopilul, cu atat mai incapabilsafaca diferenta intre comentariile

tale, candsao ia personalsicand nu. Mai degraba spune: Asta nu e o comportare potrivitapentru situatia asta, urmat de motivatie !ii e"plici de ce#.

2. Cee cu tine?? Ce ai??$ceasta este tipul de intrebare care bucleaza la nesfarsit in mintea cuiva. &reaza un setintreg de vinovatii si paranoia. &opilul poate creste intrebanduse mereu ce e inneregula cu mine%4. Daca un adult se sifoneaza4 daca este intrebat asa de altcineva,imagineazati ce se intampla in mintea unui copil de B ani.

C. ?ricecare incepe cu &and eu eram de varsta ta"4Poate ca iti vine sa razi, dar stii si tu cat de usor e sa compari generatia ta cugeneratia copilului tau. Desi aparent nu e nimic in neregula cu aceasta fraza, rareoriea este un instrument eficient de comunicare cu un copil. Practic demonetizezi singuralume in care copilul tau traieste, adica cea prezenta, fortandul sa adere lastandardele si valorile tale invec-ite, cand ele oricum nu se mai potrivesc prezentului. *nplus, indirect ii comunici copilului ca tu erai o persoana mai buna pe vremea cand erai

copil ca el, astfel creand si mai multa distanta intre voi.. 2upotsatesufar3/n parinte este bariera protectoare emotionala cea mai puternica pentru un copil. 2u ainicio scuza sa iti faci copilul sa simta ca spri!inul sau emotional in aceasta viata a lui defapt nu il sufera, din indiferent ce motiv punctual.5. Cea fost in capul tau? / Cum indraznestisasimti asa?2iciodata nu trebuie sa invinovatesti copilul pentru ceeace ii vine spontan, cum ar fi ce

gandeste sau ce simte. Daca faci asa ceva inseamna ca strivesti personalitatea profundaa copilului tau, pentru ca foarte rar cineva in mod deliberatalege sa gandeasca sau sa simta intrun anumit fel. Poti evalua un comportamental copilului dar el are dreptul la propriile ganduri si sentimente, oricat nu iti convine tie.

. $staestefoarte simplu. 2u vad cum de nuitidai seama3&opiii ai aptitudini diferite de a invata carte. /nii invata repede, altii progreseaza intrunritm mai lent. Si cu siguranta niciunuia nu i se poate cere sa inteleaga lucrurile la fel derepede ca un adult. $i rabdare. Daca ii faci sa se simta tampitei, cu siguranta le ucizi

orice motivatie de a dori sa invete.. *e ce nu poti sa fii si tu ca sora ta/fratele tau?


9/18


10/18

ca acesta sa se simta iubit, spri!init intot ceea ce face si prote!at, totodata. Daca nu te apara mami si tati impotriva atot ce e mai rau pe lumea asta, atunci cine%

@.+ultumesc3/nii parinti considera ca nu are sens sa tot multumeasca copilului pentru diverse situatiisau actiuni ale sale. *nsa, atunci cand un adult ii multumeste unui copil, ii creste propriavaloare umana in proprii sai oc-i. &opilul creste cu imaginea de sine ca este o persoanademna de respect, egala cu semenii sai, iar din aceasta pozitie de ec-ilibru, cu usurintava putea sa respecte la randul sau si sa daruiasca iubire. 2u uita sa ii multumesticopilului tau pentru orice simti. (asati inima sa decida pentru ce este cazul sa iimultumesti. /neori este suficient doar si pentru lucrurile bune pe care le face7 secomporta frumos la magazine, da o mana de a!utor in casa, spune anumite cuvinte care

pentru tine au o importanta speciala, etc. $ratai iubirea si aprecierea ta printru simplu+ultumesc34, cald si insotit de zambet. Vei face minuni pentru el.

2. Te cred!

2imic nu este mai important pentru un copil decat sa vada, sa auda si sa simta ca parintiilui il cred cred in el, au incredere in el. Sunt multe situatii din viata copilului tau, inspecial dupa ce merge la gradi si se confunta cu provocarile colectivitatii, a intersectieicu copii cu temperament diferit de el. Pot aparea conflicte in care este benefic sa iti crezi

copilul, nu sa ii crezi pe toti ceilalti din !ur si sa iti certi copilul, tinand cu partea adversa4.Pentru copilul tau, tu trebuie sa fii aparatorul suprem in fata vietii, asta pana cand va fi pepicioarele proprii si va sti ) gratie tie ) sa se descurce singur. &-iar daca intuiesti sau aidovada ca si copilul tau a facut o greseala, educal cu tact dar aratai ca tu crezi in el, incele spuse de el, in puterea lui de a se descurca, in capacitatile lui in fata vietii. &opilultau are nevoie sa fie crezut pe cuvant mai ales cand iti povesteste despre cate lucruri afost in stare3 $sigural ca il crezi si ca esti mandru de el, ca parinte.

C. Sunt mandru de tine3Este sanatos pentru relatia parintecopil sa iti asiguri copilul ca esti mandru de el. /ncopil descopera lumea in care traim in fiecare zi, prin ceva nou. $proape orice este oprovocare pentru el si un feedbacF de la parintele sau cum ca este mandru de el, de cineeste, de ce face, de realizarile sale, este mai mult decat -rana pentru suflet si evolutie.Spunei copilului ca esti mandru de el, la orice mare sau mica realizare a acestuia. Dacasa spalat singur pe maini cand a venit de afara, sau daca sia pus singur farfuria inc-iuveta dupa ce a terminat de mancat, gaseste mereu cuvinte de incura!are pentru el3(asal sa stie ca esti mandru ca a absolvit scoala, ca a castigat un meci de fotbal sau

despre orice ar fi vorba unde el sa implicat. Desigur, nu abuza de aceste cuvitne la tot


11/18

pasul, fiindca nu vor mai fi asa de valoroase cand este nevoie de ele cu adevarat. Darpuncteaza fara ezitare atunci cand simti ca este momentul.

. E in regula sa mai si gresesti.&u totii gresim fara greseli nu putem evolua. Din pacate, faimoasa teama de esec aadultilor se infiripa din copilarie cand o boacana mica devine un capat de lume pentruparinti sau alti reprezentanti ai autoritatii. Greseala este cea care ne invata cum saprogresam, ce sa repetam si ce nu, pe ce drum al vietii sa o luam si pe care nu. Dinpricina reactiei parintilor, multi copii simt ca daca cumva gresesc vor avea mari problemesau e posibil ca altii sa rada de ei. Spunele ca e in regula sa mai si gresim si caimportant este sa traga invataminte din greselile facute. De fapt, a invata din propriilegreseli este una dintre cele mai importante lectii de viata pe care le poti preda copilului

tau, cu tact si caldura.

7e s faci cnd copilul vorbete i sepoart urt

Pe m1sur1 ce cresc, 5neduca0ia copiilor, apar noi 9i noi situa0ii c1rora p1rin0ii trebuie s1le fac1 fa01. ;eai confruntat p6n1 acum cu un limba! lipsit de respect al copilului% (ai

surprins d6ndu9i oc-ii peste cap c6nd iai cerut ceva sau 0ia vorbit plin de sarcasm%$ceasta este o nou1 etap1 din cre9terea, dezvoltarea 9i educarea copiilor. &a 9i 5n cazulcelorlalte aspecte pe care leam prezentat p6n1 acum, 9i aceste comportamente sunt o5ncercare a copiilor de a de0ine controlul, de a vedea p6n1 unde este limita p1rin0ilor. *ardac1 ace9tia r1m6n fermi pe pozi0ii 9i r1spund corespunz1tor vor eradica acestcomportament.*at1 c6teva exemple concrete de situa0ii 9i cum pot fi ele contracarate.3ducaie copii8 7um s rspunzi lipsei de respect

+ul0i p1rin0i se 5ntreab1 de ce oare sunt copiii lor lipsi0i de respect. '1spunsul ar fi c1de9i sunt preadolescen0i sau c-iar adolescen0i, ace9tia 5nc1 nu 9tiu cum s19i exprimecorespunz1tor emo0iile.


12/18

'1spunsul lui a venit, 9ocant7 H+daa, sigur3I. $m fost frustrat o vreme 9i atunci mam-ot1r6t s1 nui mai spun nimic. Pu0in cam greu, dar ma sus0inut 9i so0ia. :n cele dinurm1, mai repede dec6t ne a9teptam, aceste formule au disp1rut. Dac1 dai satisfac0ieunui astfel de comportament, va c1p1ta putere.


13/18

0ie responsabilitatea asta iar dac1 nu faci cum team rugat vei suporta consecin0ele p6n1c6nd vei face4. &onsecin0ele pot fi de la luarea !uc1riei preferate pentru copiii mai mici#,p6n1 la interzicerea !ocurilor video, a televizorului, telefonului mobil, iPodului, iPaduluipentru copiii mai mari#.

Dac1 50i r1spunde 2u fac pentru c1 nu e treaba mea34, nu este indicat s1 5ncepi cuexplica0iile cine ce face. :i spui simplu ;eam rugat pe tine s1 faci L 9i vreau s1 faciacum34. :n cazul 5n care r1spunsul este tot 2/, 5l trimi0i 5n camera lui 9i 5i opre9tiprivilegiile. Dup1 c6teva minute te po0i duce la el 5n camer1 9i 5i po0i spune Mai s1vorbim34. Este recomandat s1 evi0i 5ntrebarea Vrei s1 vorbim%4 pentru c1 r1spunsul arputea fi 2/. ;eam rugat s1" 9i urmeaz1 ce ar fi trebuit s1 fac1#. 2u vei mai puteas1" ie9i din camer1, s1 utilizezi telefonul, s1 te ui0i la televizor, s1 te !oci la calculatoretc.# p6n1 c6nd nu vei face"4. :n cazul 5n care r1spunsul este tot 2/, po0i spune Sigur,anun01m1 c6nd e9ti preg1tit4 9i apoi ie9i din camer1. Dac1 59i vrea 5napoi privilegiile, va

ceda, 5n cele din urm1.

Educa0ie copii7 &e s1 faci c6nd este nepoliticos 5n public&6nd copilul t1u este nepoliticos cu tine sau cu al0i copii sau adul0i 5n public, esterecomandat s1l corectezi pe loc. Po0i spune ;e rog s1 numi vorbe9ti a9a, numi facepl1cere s1 te aud vorbind a9a34 sau 2umi face deloc pl1cere s1 te aud vorbind a9a cuL4. Dac1 acest comportament nepoliticos continu1, 5l duci acas1.

Este foarte important s1 nu crezi c1 dac1 5i acorzi copilului o a doua sau o a treia 9ans1c6nd se comport1 nepoliticos 5n public, se va 5ndrepta. Dac1 cedezi, el se va obi9nui cuasta. &opilul va interpreta Dac1i spun o dat1 nu se va sup1ra, abia a doua sau a treiaoar1 va fi problema4. Poate fi dureros 9i greu s1 faci pe durul4, dar cine a spus c1 e u9ors1 fii p1rinte. 2u e deloc u9or, 5ns1 merit1 tot efortul.

moduri cum sa iti motivezi copilul sa

invete2u e parinte care sa nusi doresca sa aiba un copilcu succese educationale. Pentruaceasta, parintii trebuie sa le starneasca tot timpul interesul copiilor, sai faca sasidoreasca sa descoperi mereu lucruri noi.&um faci acest lucru% *ata @A moduri in care iti poti motiva copilul sa invete,recomandate de specialistii Sc-olastic.com.1. 7reeaza-i un mediu propice pentru citit2u trebuie sati lipseasca din casa cartile, de orice fel. &itestei cand este mic, citestei si

cand este mare, incura!eazal sa citeasca singur. *nstaurati Niua cititului in familie, in care
http://sfatulparintilor.ro/prescolari/comportament-si-dezvoltare/educatie-copii-20-de-vorbe-sau-fapte-ale-parintilor-care-induc-copiii-in-eroare/http://sfatulparintilor.ro/prescolari/comportament-si-dezvoltare/parinti-si-copii-cum-sa-educi-fara-sa-fii-tiran/http://sfatulparintilor.ro/prescolari/comportament-si-dezvoltare/educatie-copii-20-de-vorbe-sau-fapte-ale-parintilor-care-induc-copiii-in-eroare/http://sfatulparintilor.ro/prescolari/comportament-si-dezvoltare/parinti-si-copii-cum-sa-educi-fara-sa-fii-tiran/


14/18

fiecare membru sa citeasca ceva cel pasioneaza. =al sa realizeze cat de important estecititul si cate informatii poate acumula citind.

#. ncura$eaza-l sa-si e(prime parerea si sa ia decizii&erei parerea de fiecare data, de la ce prepari de mancare, la ce program ;V sa vauitati. (asal sasi aleaga activitatile extracuriculare la care sa participle. 2ul forta safaca ceva doar pentru ca iti place tie.

'. 9ii entuziast cand iti arata un nou domeniu de interes$tunci cand copilul tau se arata entuziasmat de un anumit subiect, incura!eazal sa cautedetalii, sa se documenteze, sa exploreze. Daca ii place calaria, de exemplu, incura!eaza

l sa citeasca mai multe despre cai, despre ingri!irea lor, despre cum reactioneaza, cu cese -ranesc etc.

). :fera-i posibilitatea de a descoperi mai multe modalitati de invatareExista o multitudine de metode de a invata. *ncura!eazal si oferai posibilitatea saincerce cat mai multe. *nscriel la ateliere, cursuri, care au diferite metode de abordare astudiului.

5. mpartaseste-i cu entuziasm e(perientele tale de invatat*n discutii amicale, povestestei copilului cu entuziasm ce lucruri noi si interesante aidecoperit citind un ziar, o enciclopedie, o carte etc.

;. ntreaba-l intotdeauna ce a mai invatat interesant la scoala si nu ce note are*ntreabati copilul ce a invatat nou la scoala si cerei sati explice. *n acest fel, isisedimenteaza si mai bine cunostintele.. nvata-l sa fie organizatDaca ii arati copilului cum sasi tina lucrurile in ordine, cum sasi aseze prioritatile, vapetrece mai putin timp ingri!oranduse ca nu stie de unde sa inceapa. *n plus, va avea

siguranta ca detine controlul asupra a ceea ce are de facut. Din cand in cand verificalpentru ca nu cumva sa fie suprasolicitat.

0. 7elebreaza-i si cel mai mic succes*ndiferent de domeniu, laudai si cel mai mic progres si incura!eazal sa continue. Daca aterminat de citit o carte, de exemplu, dai voie sa petreaca o perioada de timp facand cevrea el.

2. 7oncentreaza-te pe talentul copilului

2u toti copiii sunt asi la matematica, dupa cum nu toti sunt asi la o limba straina. /niisunt buni la sport, altii sunt buni la teatru. 2u te concentra pe lipsurile4 copilului, ci


15/18


16/18

$celasi lucru il facem acum si noi cu copiiinostri. (e dam exemple, astfel incat ei sapoate discerne mai tarziu. Si incepem cu noi insine. *ncercam, ne straduim cat de multputem astfel incat copiii nostri sa invete de la noi. Stim cu totii, copiii fac ceea ce vad.

Vrei sati inveti copilul sa seteze obiective% Seteazati intai tu obiective in viata de zi cu zisi, mai devreme sau mai tarziu, copilul va prelua modelul de la tine. =a miscare in fiecarezi, si copilul va face si el miscare. +ananca sanatos si copilul se va obisnui sa manancesi el sanatos. Si lista exemplelor poate continua. Daca insa ii spui stai calm, cand tuinsuti esti agitat sau spui &iteste3, cand tu toata ziua te uiti la televizor si nai pusniciodata mana pe o carte in fata copilului, ii vei transmite copilului mesa!e confuze. *i vafi greu sa te creada si sa inteleaga lectia pe care vrei sa io transmiti.

*am sau nu e(emple pozitive sau negative din $ur?P/K(*&*;$;EDaca psi-ologii sunt de acord cu puterea exemplului parintesc, lucrurile sunt impartite inceea ce priveste celelalte persoane din !ur, cunoscute sau nu.Sa dam un exemplu7 2u reusesti sati faci copilul sa lucreze temele inainte de !oaca. *siepuizeaza toata energia, apoi la teme e vlaguit si fara putere de concentrare. &um ilconvingi, prin puterea exemplului, ca ar fi mai bine sasi faca temele imediat ce vine dela scoala si apoi va avea timp berec-et de !oaca%


17/18

Vorbim de un exemplu pozitiv, al colegului L care sia gestionat bine timpul si ii povestiticopilului vostru. 2ui impuneti nimic, nu faceti comparatii, nui tineti predici. El are deanalizat doua situatii, cea in care este el si cea a colegului. Si nu va trece mult panacand va lua decizia inteleapta.

&um spuneam, acelasi exemplu poate fi asimilat diferit de doi copii diferiti. ;ocmai deaceea parintele are o foarte mare responsabilitate. El trebuie sasi cunoasca atat de binecopilul incat sa stie in ce mod lar putea influenta un astfel de exemplu.Si mai trebuie sa stim ceva7 tonul face muzica.

=fatul specialistului nostru in relatii interumane> uliana 6argarit arbu'olul ambilor parinti in cresterea copiilor lor este esential. Sa ai un copil este oresponsabilitate uriasa. Sta in menirea noastra sa incura!am personalitati puternice sivaloroase, pentru o lume mai frumoasa3 Voi sunteti arcuri, iar ei sagetile insufletite pecare le trimiteti inainte4, spunea foarte frumos, O-alil Gibran in Profetul4.Daca tot ce aud copiii sunt frazele plangacioase are parintilor care spun cat de grea este

viata, cat de greu le este adultilor la serviciu, cat de insuportabil este seful" atunci artrebui sa nu ne mire ca acesti copii devin negativisti cu privire la tot ceea ce este in !urullor. +ai mult decat atat, preluand modelul unor astfel de parinti, copiii vor incepe sa sesimta neputinciosi si incapabili.2u ii lasati sa va auda spunand7 2u pot sa fac aia si cealalta4. $ctiunile vorbesc mai taredecat cuvintele, iar daca iti este teama sa realizezi ceva, de ce nu vrei sa vezi ca potiinvinge acea teama. Parintii care au o atitudine pozitiva fata de viata se dovedesc a fimai bune modele pentru copiii lor, care vor fi de asemenea, mult mai increzatori in fortelelor. =iti un model pentru copiii vostri in viata si de asemenea, incercati sa gasiti pentru ei

si alte modele valabile.*n alta ordine de idei nu trebuie sa le spunem copiilor nostrii ca si exemplu comparatia cualti copii, adica daca copilul tau este mai activ si mai face nazdravanii, iar un coleg sauun prieten deal lui este mai linistit nu inseamna ca al tau e rau. 2u ii spune niciodata7uite ce cuminte e # si ce rau esti tu$fi si tu mai cuminte sau fi si tu ca el. 2u faci decatsa il frustrezi si ceea ce va intelege el va fi de fapt ca tie iti place de acel copil, si nu de elsi ca el nu e suficient de bun.*n zilele noastre, cultul celebritatii si al frumusetii fizice ne invadeaza. *ncercati sa le

vorbiti si despre oameni care se fac remarcati prin intermediul altor activitati7 oameni de


18/18

stiinta, diplomati, aventurieri, sportivi, filantropi. Daca sunteti parinti de fetite cautati astfelde modele feminine, pentru a le arata ca vor reusi orice isi vor propune in viata.De asemenea, nui lasati sa va auda ca va plangeti in legatura cu aspectul fizic, ca nu va

iubiti corpul, fiindca vor lua aceasta parere asupra lor. Parintii care se iubesc pe ei insisicresc copii care au stima de sine si care isi pretuiesc imaginea. Sa fii increzator in ceeace stii si in felul in care arati este atat de important astazi.

Pe ce se bazează succesul școlar.doc

Documents

Transcript of Pe ce se bazează succesul școlar.doc